Universitatea de vest Vasile Goldis AradFacultatea de Educatie Fizica , Sport, Stiinte ale Educatiei si PsihologieAn II Specializare: PsihologieDisciplina: Psihologia Educatiei

Francis Bacon

Puin tiin deprteaz de Dumnezeu. Mult tiin apropie de Dumnezeu.

Profesor coordonator Nume student Radiana Marcu Marginean Ana Maria

Arad 2014

Francis Bacon (1561-1626)

S-a nscut n 22 ianuarie 1561, fiind cel mai mic dintre cei cinci fii ai lui Sir Nicholas Bacon i a celei de-a doua soii a acestuia, Anne (Cooke) Bacon, fiica unui remarcat umanist, Anthony Cooke. Francis Bacon a fost educat ca un adevrat gentleman. Avnd sntatea precar, primii ani de studiu i-a petrecut acas, avnd ca tutore pe John Walsall, care fusese pregtit laOxfordi avea nclinaii sprepuritanism. A fost considerat parinte al materialismului engelez si al intregii stiinte experimentale moderne. Un gnditor care a servit cauza unei cunoateri tiinifice descriptive, una fundamentat pe rolul central al experienei n cunoaterea naturii i a omului. El considera ca lumea e de natura materiala si ca materia e intr-o continua schimbare. Izvorul oricarei cunoasteri sunt simturile iar obiectul de cercetare este natura, materia. Omul poate sa cunoasca natura si s-o supuna numai supunanduse ei, adica calauzindu-se dupa legile ei. Teoria sa despre sufletul senzitiv, cu tot caracterul ei naiv are meritul de-a concepe omul ca pe o fiinta materiala, corporala. Traind in epoca marilor descoperiri stiintifice si-a asumat sarcina elaborarii unei noi metode, care in opozitie cu scolastica sa favorizeaza cercetarile stiintifice, cunoasterea, dominarea naturii de catre om.Operele sale au fost cldite astfel ca s serveasc aceast cauz dintr-o perspectiv de gndire nou. Conceptual n locul lanului silogistic deductiv riguros Bacon a aezat metoda inductiv, o metod cu nimic mai puin riguroas, dar al crei concluzii permiteau compararea obiectiv a rezultatelor, fcea posibil aprecierea obiectiv a rezultatelor experieneei - o perspectiv de neimaginat pentru vechea gndire i mentalitate scolastic. Bacon a fost tot timpul convins c metoda propus de el, a inductiei, servete cercetarea tiinific, c aceasta are ca scop cunoaterea mai profund a fenomenelor naturale i a celor sociale, c pe aceast baz diversitatea manifestrilor fenomenale din natur i societate poate dobndi o finalitate cauzal determinist. Descrierea metodologiei i a mecansimului logic teoretic al ntregului acest determinism inductiv nu a mai reuit ns a-l desvri n ntregime, rmnnd doar la nivelul unei ipoteze strlucitoare. Schia acestei ipoteze s-a dovidit a fi o raz zmbitoare pentru ce va urma n domeniul cunoaterii tiinifice a naturii i a omului. A fost o perspectiv care pe toi cei care luat cunotin cu ea, i fcea s gndeasc ntr-un fel cauzal nou, unul inconfundabil diferit. Se ntea modul mecanicist de nelegere a determinismului din natur i societate. In opera Noul organom opusa Vechiului organom deductiv a lui Aristotel, el a propus bazele metodelor inductive moderne, caracterizate prin folosirea analizei comparatiei, observatiei si experimentului. El a cerut eliberarea spiritului uman de sub tirania diverselor erori, prejudecati si iluzii denumite de el idoli si a format vestitele aforisme.Stiinta este o putere:Oamenii nu pot stapanai natura decat supunandu-se legilor ei.A cunoaste cu adevarat inseamna a cunoaste prin cauze.Sustine ca simturile nu dau cunostinte certe. Senzatiile si reprezentarile noastre sunt rezultatul actiunii realitatii obiective asupra organelor de simt. Lumea reala are o existenta obiectiva independent de constiinta noastra. Nu neaga necesitatea gandirii abstracte in cunoastere dar nu intelege rolul adevarat al acestei trepte de cunoastere, subapreciind rolul deductiei.Nu a fost un materialist consecvent pentru ca paralel cu vesnicia naturii admite si existenta lui D-zeu. Sustine ca adevarul are o dubla intelegere si anume: - de domeniul revelatiei, al credintei care apartine teologiei si - domeniul cauzalitatii care apartine stiintei. Pornind de la aceasta idee el vede si in om doua suflete: cel intelectual rational, creat de D-zeu si senzorial, material, corporal care poate fi cunoscut. Multe din ideile lui au fost aprofundate de Thomas Hobbs.

Bibliografie: Ardelean Delia, Istoria Psihologiei, 2007, Baia Mare.(note de curs) Rodica Popa - Istoria Psihologiei, Editura Eurostampa, Timisoara

2