francis bacon noua atlantida

Click here to load reader

Post on 17-Jan-2015

173 views

Category:

Documents

10 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

 

TRANSCRIPT

  • 1. http://www.ebooksread.com/ [ Modifica ] NOUA ATLANTIDA de Sir Francis Bacon Nota Introductiva Dr. Rowley, executorul testamentului literar al lui Bacon a publicat Noua Atlantida in 1627, la un an dupa moartea autorului. Ea pare sa fie scrisa in 1623, in perioada de intensa activitatate literara ce-a urmat prabusirii carierei sale politice. Niciuna din scrierile lui Bacon nu ne-a oferit intr-un spatiu asa de scurt o imagine atit de vie asupra preferintelor si aspiratiilor politice ale autorului asa cum o face acest fragment, parte a unui plan grandios de organizare a unui stat ideal. Generozitatea, spiritul iluminist, demnitatea si splendoarea, spiritul public si pietatea locuitorilor din Bensalem, reprezinta acele calitati ideale pe care omul de stat Bacon si le-a dorit mai degraba decit a sperat sa le vada devenite trasaturi caracteristice pentru propria sa tara; iar in Casa lui Solomon il gasim pe Bacon, omul de stiinta, lasat in voia propriilor sale viziuni profetice asupra viitorului cunostintelor omenesti, fara niciun fel de restrictii. Niciun cititor oricit de bine informat cu privire la procesele si rezultatele cercetarilor stiintei moderne, nu poate sa nu ramina profund impresionat in fata numeroaselor estimari profetice pe care si le-a imaginat Bacon asupra realizarilor timpurilor moderne. Planul de organizare al maretului sau colegiu formulaza liniile principale ale cercetarii moderne universitare; si atit in stiintele aplicative cit si in cercetarea pur stiintifica, el anticipeaza intr-un mod surprinzator o mare parte din inventiile si descoperirile recente. "Noua Atlantida" reprezinta in acelasi timp o alta cale aleasa de catre Bacon pentru a exprima convingerile sale interioare. In ciuda schemei entuziaste si a largului orizont ce-l infatiseaza in cautarea adevarului, Bacon are intotdeauna un ochi pentru utilitate. Progresul urmarit de stiinta este conceput de el doar ca o cale catre aplicabilitatea practica, menita a spori controlul omului asupra naturii, a gradului de confort si comoditate al omenirii. Pentru metafizica pura, sau oricare alta forma de gindire abstracta care nu are ca rezultat niciun 'fruct', Bacon are un interes scazut; si aceasta preocupare in ceea ce priveste utilitatea este dovedita de aplicatiile practice ale descoperirilor realizate de scolarii din Casa lui Solomon. Interesul muncii sale nu se opreste insa aici. Pentru ca aici sint expuse multe din idealurile sale stiintifice si politice pe care noi inca nu le-am atins, dar care contin numeroase elemente de valoare capabile de influente si sugestii pentru viitor.

2. Noua Atlantida Navigam dinspre Peru - unde ne-am prelungit sederea de-a lungul duratei unui intreg an - catre China si Japonia, prin Marea Sudului; luasem cu noi toate proviziile necesare pentru douasprezece luni; si o vreme am avut parte de un vint prielnic ce batea dinspre est, cu toate ca de aproape cinci luni si ceva era slab in intensitate si inaintam cu greu. S-a intimplat insa ca vintul sa devina schimbator si pentru o vreme a batut invariabil catre vest, astfel ca n-am putut strabate nici macar o mica parte din drum, incit uneori ne gindeam chiar sa facem cale intoarsa. Dar mai apoi se ridica din nou in rafale puternice ce suflau din sud cu un punct spre est ce ne purtau si asta era cam tot ce puteam face, catre nord; in acest timp proviziile noastre s-au sfirsit desi le-am folosit cu cea mai mare chibzuinta. Astfel ca ne-am trezit ajunsi in mijlocul celei mari pustietati de ape din lume fara niciun fel de provizii, ca niste biete suflete pierdute ce eram, pregatindu-ne nu pentru viata ci pentru moarte. Mai inaltam inca glasurile si inimile noastre catre ceruri spre Dumnezeu, implorindu-i mila pentru a face una din minunile sale si asa cum la inceput a descoperit fata adincului si a adus inaintea sa tinut uscat, tot asa sa gaseasca un tinut pentru noi, astfel incit sa nu ne lase prada pieirii. Si s-a intimplat insa ca in ziua urmatoare pe inserate am vazut la citeva mile inaintea noastra catre nord, ceva, ca si cum ar fi fost o perdea de nori desi, ce ne-au dat o speranta ca acolo poate fi uscat; stiam cu totii ca acea parte a Marii Sudului era complet necunoscuta; si se putea intimpla ca sa existe acolo insule sau continente ce pina atunci nu fusesera inca descoperite. De aceea am schimbat cursul in acea directie de unde am vazut intreaga noapte ridicindu-se din mijlocul apelor insula; in zorii noii zile am putut distinge clar, in fata privirilor noastre se dezvaluia un intins tinut, un tarim plin de cringuri si tufisuri; ce il faceau sa para a fi mult mai intunecat. Si dupa ce am navigat timp de o ora si jumatate am intrat intr-un loc adapostit ce ne oferea un refugiu, portul unui frumos oras; care desi nu era de proportii grandioase, era construit intr-un mod remarcabil si privit de pe mare oferea o perspectiva incintatoare; si am meditat fiecare minut, tot timpul cit a durat pina am ajuns pe acest pamint, privind la tarmul ce se apropia incet oferindu-ne acestui tinut. Dar aproape imediat au aparut mai multi oameni ce tineau un soi de bastoane in maini ce - dupa cum parea din gesturile lor - incercau sa ne interzica sa sa debarcam la tarm; totusi, gesturile pe care le faceau nu erau insotite de strigate si nici nu pareau a a fi violenti, ci prin acestea lansau avertizari ca doreau sa raminem la o anumita distanta. Prin urmare, fara a simti nici cea mai mica atitudine potrivnica noua, eram anuntati de ceea ce aveam de facut. Intre timp, au trimis catre noi o mica ambarcatiune ce purta aproximativ opt persoane; unul dintre ocupanti avea in mina un baston dintr-o trestie galbuie placata la ambele capete cu o foita metalica albastra, ce s-a urcat pe vasul nostru fara sa arate niciun semn de neincredere fata de noi. In momentul in care a vazut ca cei mai multi am luat 3. pauza si eram strinsi in jurul sau, a scos un mic sul de pergament - ceva mai galben decit cele pe care le folosim noi si stralucitor ca folia unei mese de scris, dar dealtfel moale si flexibil - si l-a inmanat unuia dintre noi ce se gasea in primul rind. Pe acel pergament erau scrise in vechea limba semita, in greaca veche, intr-o buna latina, precum si in limba spaniola, aceste cuvinte: "Nu este permisa debarcarea pentru niciunul dintre voi; si sa va ingrijiti astfel incit sa puteti face aprovizionarea cu tot ce va este necesar pentru a parasi aceste tarmuri in rastimpul a saisprezece zile, cu exceptia cazului in care vi se va acorda un timp suplimentar. Intre timp, daca doriti apa proaspata sau hrana, sau aveti nevoie de ajutor pentru a ingriji bolnavii, sau daca nava voastra are nevoie de reparatii, scrieti aceste doleante si ne vom obliga sa implinim tot ceea ce tine de un gest de caritate. Acest pergament purta o pecete insemnata cu un inger; aripile lui nu erau deschise, ci le purta strinse, atirnind pe linga el; iar alaturi, se afla o cruce. Fiind inmanate acestea, ofiterul s-a reintors pe uscat lasind doar un servitor prin intermediul caruia trebuia sa transmitem raspunsul. Luind in considerare toate astea, in mijlocul nostru domnea o stare de nedumerire. Interzicerea de-a debarca si avertismentul ce-a venit atit de repede, ne-au tulburat intr-o mare masura; pe de alta parte, descoperirea ca acei oameni cunosteau toate aceste limbi si parerau plini de umanism, ne-a mai linistit intr-o oarecare masura. Dar mai presus de toate acestea, semnul crucii de pe pergament era pentru noi un motiv de mare bucurie si-l priveam ca pe un semn trimis de la Dumnezeu. Raspunsul nostru a fost in limba spaniola; in linii mari era acela ca nava noastra se gasea in bune conditii; asta deoarece ne-am confruntat mai degraba cu o mare calma lipsita de vint sau cu vint ostil, decit cu furtuni. Cei mai multi dintre noi erau bolnavi intr-un stadiu destul de grav; astfel ca daca nu le va fi permis sa debarce vietile lor vor fi puse in primejdie. Au mai fost specificate si citeva alte dorinte pe care le aveam; adaugind ca posedam un mic stoc de marfuri, iar daca vor binevoi le putem comercializa pentru a ne suplini nevoile, fara sa fie aplicate obisnuitele taxe asupra lor. Am oferit un dar in pistolete pentru servitori si un top de catifea de culoarea purpurei in semn de pretuire fata de ofiter; dar servitorii au evitat sa le ia si abia de s-au uitat la ele; in aceste conditii ne-au parasit, inapoindu-se cu o alta ambarcatiune ce a fost trimisa in acest scop. Trei ore mai tirziu dupa ce a fost inaintat raspunsul nostru, a fost trimis un personaj - dupa cum parea - de rang inalt. Purta o roba cu mineci largi, un chamolet [un gen de tesatura exotica de pret. n.t.] de apa de o minunata culoare azur, un model mult mai stralucitor decit cel intilnit la noi. Celelalte haine ale sale erau de culoare verde, asa cum era si acoperamintul capului ce avea forma unui turban, insa mult mai elegant si nu atit de mare ca cele pe care le poarta turcii; bucle din parul sau ieseau de sub marginile lui. El a sosit intr-o barca partial poleita cu aur ce purta doar patru persoane; era urmata de alta in care se aflau insotitorii sai in numar de douazeci. Cind s-a aflat la distanta unei lovituri de sageata ne-au facut un semn ca puteam trimite o ambarcatiune care sa se intilneasca cu ei; ceea ce de indata am si facut trimitind salupa de bord impreuna cu capetenia noastra insotita de patru dintre noi. Cind ne-am aflat la 4. distanta de sase yarzi, ne-au facut semn sa oprim si sa nu mai inaintam; ceea ce de indata am si facut. Dupa care personajul pe care l-am descris mai sus s-a ridicat si cu voce tunatoare a intrebat in spaniola: "Sinteti crestini?", la care noi am raspuns: "Da, sintem crestini"; eram mult mai putin tematori de cind am vazut crucea de pe documentul ce ne-a fost inmanat. Dupa ce a primit acest raspuns a ridicat mina sa dreapta catre Cer, apoi a indreptat-o incet catre buzele sale - acesta era gestul ce-l utilizau pentru a-i multumi lui Dumnezeu; si a spus: "Daca veti jura - fiecar

View more