f^ "r*rrgffucRE1. Brasarda cu nestemate

2.Inimd de Otel

3. Strada Jirusalem

4. Arma nevdzutd

5. Mama L6o

6. inghigitorul de sdbii

7 . Cavalerii Tezaurului

8. Banda Cadet

PAI,TL FEVAL

aa

,,\

INGHITITORI.ILDE SABII

NEGRE

Traducere din limba francezi de

AURELIA ULICI

FRACIJRILE

w

Cuyrins

Partea intii. Petite-Reine................. 5I. Bilciul de turtd du1ce.......... .................... 7II. Regele studentilor ............... 15

III. Un hohot de rds ................... 2LIV. Cafea neagri....... .................. 29V. Cafeaculapte...... ................. 36

VI. Cireaga ............... 45VII. Hoafa de copii ... 54

VIII. Mulgimea........... ................... 63IX. Comisariatuldepoli;ie... ..... T2X. OdiseeadoamneiSaladin...... ................. 8l_

XI. Petite-Reine se trezegte..... ..................... g0XlL Voxauditainrama... ............. 99

XIII. Pdtu!u1............... ...................108XIV. Justin ................118XV VAnzarea lucrurilor lui Lily ....................128

XVI. Memoriile lui Echalot(incepute in decembrie 1863)...... ..........L87

XVII. Urmarea memoriilor lui Echalot...... ......L47XWII. SfArgitul memoriilor lui Echalot

XIX. Primul roman al lui Saphir................. ....LST)O(. Marchizul Saladin ................168

)Ofi . Saladin igi recunoagte dugmanul ............... ...............LTT)O(I. Ducele de Chaves................. ...................186

)OfiII. Doamna ducesi de Chaves .....................195

Partea a doue. Domnigoara Saphir..........'. " " "' : " " " " " " " " " " 203

I. M6dor, ultimul inghifitor de sibii """"'205II. Sala&n sapi tran9ee...-............ """""""'244III. Saladin trece la atac..'........ """"""""""'223IV. Saladin inventeazi un roman """"""""231V Saladin di de urma Fracurilor Negre""""""""""""239

VI. Saladin analizeaziafacerea la bani mirunfi " " " " " "247

VIIL Clubul Bonetelor de Mitase Neagri""" """""""""'262DL Cinteculinghifitorului de sSbii """"""'27OX. Tatil-Tuturor......... """""""279

XI:rcI.

XIH.xIV.)$r

)vr. Justin se trezeqte de-a binelea..................'.""-"" "'"328',

,r.t I fa.-

tsd[ciuf de turtd dufce

Erau patru muzicanli: un clarinetist inalt de weo cinci picioare qi optdegete, care, daci gi-ar fi pus gase pachete de cirfi in fiecare cizrn5,, ar fiputut fi la nevoie ,,gigantul belgian", un cAntiret la trombon, cocogat,unul care cAnta la trianglu, foarte tinir, gi o grisani, cAt un turn, carecAnta la tobi.

in afari de ei mai era un lincier polon ez care sd sune din clopofel, opaiali imbricati in pAnzi de saltea, care si strige la portavoce, 9i o fetifirogcovani, cu fafa smeadi., care zdrdnginea din risputeri un tam-tam,regele instrumentelor, al ciror rost este sA produci un zgomot turbat.

Toate astea ficeau o harmalaie ingrozitoare in fata unei barici destulde spatioase, dar cAt se poate de dlripinatS, care avea ca firmi un panousfigiat, reprezentAnd patimile Domnului Nostru Iisus Hristos, qerpi boa,o trupi de cavalerie la atac, un leu devorAnd un misionar gi pe regeleLudovic-Filip cu numeroasa lui familie, primindu-i pe ambasadorii luiTippoo-Saib.

Cerul tabloului, pe care zburau hipogrifi, baloane, comete, trapezigti,Auriol gata se execute saltul periculos, 9i o pasire rari, purtind in gheareun migar, era tiiat de o banderoli desfigurat6 in fantastice volute, pecare se putea citi urrnitoarea inscripfie:

Teatru francez gi hidraulicTntcuri savante, gimnasticd gi varietd;i din aI XIX-Iea secol al Luminitor

Condus de doamna Canadaintiia iluzionisti a capitalelor Europei civilizate

Clarinetistul venea din Germania, ca toti clarinetiqtii. Era un amiritslibinog, ciolinos, imbricat in uniformi de chirurg militar. Avea un nasimpresionant, care devenea aproape rotund cnnd sufla in mugtiucul

Pau[fdvaf

-infundat al instrumentului. Cocogatul care cinta la trombon era dinPontoise, unde avusese oarece necazuri cu justifia. Cel de la triangluvenea din cartierul Invalizilor, din Paris. Avea paisprezece ani. Falacol;uroasi, uscati, serioasi gi ironici in acelaqi timp, te-ar fi ficut si-idai cel pufin douizeci de ani, dar trupul era al unui copil.

La prima vedere, nu arita riu. Fafa, destul de frumoasi, darbitrinicioasi gi gata obositi, era inconjurati de un minunat pir negru,ingrijit aranjat. Daci te mai uitai o dati, te lua cu un fel de riu vizAndcopilul batrin care nu arita nici a baiat, nici a fati. Costumul, alcituitdintr-o vesti de catifea deschisi la culoare peste o cimagi de lAni rogie,pirea curat si aproape elegant pe lingi zdrenlele tovarigilor sii.

Clarinetistul se numea Kehln, zis Cologne. Cintirelul la trombonavea numele Poquet, zis Atlas, din cauza cocoasei, iar cel de Ia triangluse numea pur gi simplu Saladin, sau mai degrabe domnul Saladin, ciciavea oarecare pozifie sociali. La virsta la care majoritatea adolescen]ilorsunt o povarl pentru familie, el combina talentul la trianglu, arta de ainghi;i slbii gi de pe-acum ii putea;ine locul doamnei Canada, rigugiti,ln dificila sarcin{ de ,,a inqira cuvinte meEtegugite".

,,A lngira cuvinte megtegugite" sau ,,a minui seducitor cuvintele"lnsemna a rosti cAteva vorbe convingitoare care si-i invite pe oameni sise grAbeascA, bulucindu-se in baraci.

In afard de calitagile lui, Saladin era foarte bine inzestrat in privinlaoriginii gi a protectorilor. Tatil lui era lincierul polonez care sunaclopoqelul, doici ii era paiafa imbricati in pinzi de saltea, na$a erafemeia grisani, care bitea la toba mare.

Femeia nu era alta decAt doamna Canada, vlduvi, nu numaidirectoare a Teatrului Francez si Hidraulic, dar gi dresoare de mongtriferoce. Cintirea peste suta de kile, dar faga litireali avea o expresie atitde veseli gi de cumsecade, incit lumea se mira mereu vizind cum i se

sparg bolovani pe burti cu ciocanul de la forji.Pentru ea era mai mult vorba de obignuinli decit de rezistenfi.

Paiafa, un birbat de weo cincizeci de ani, ale cirui picioare slibinoagesusfineau un bust de Hercule, avea o mutri qi mai angelici decAt adoamnei Canada. iqi facea placere si-i vezi zimbetul prietenos gi modest.indeplinea func;iile domnului Canada, pe care o moarte prematuri ilri.pise din bilci. Chiar i se spunea domnul Canada, dar numele luiadevirat era Echalot, fost ucenic de farmacist, fost agent de afaceri, fostmodel datoriti bustului siu, fost angajat supranumerar al nobileiasociafii a Fracurilor Negre.

oO

-

inghtyltoruf rt sabtl

, in schimb, doamna Canada accepta si i se dea porecla de Echalote.intre cei doi exista o legituri sentimentale, bazata pe respect, iubire gicomoditate.

Lincierul polonez, tatil lui Saladin, era un individ de indoielnicimoralitate. Era un barbat aproape de aceeagi vArsti cu Echalot, dar maipreocupat de propria persoani. PIrul lins, de un galben inspicat cu firecirunte, strilucea de pomadd ieftina gi iEi ficea sprincenele cu un dopars. Asta didea strilucire privirii, mereu indreptati spre dame.

Nu-i diduse exemple bune lui Saladin, fiul siu, iarviduva Canada seplingea de capcanele pe care le intindea mereu onoarei sale. Avea unnume frumos: Am6d6e Similor.

El gi Echalot erau un fel de Oreste gi Pilade, d.oar ci Similor, lipsitfiind de delicatefe, abuza de generozitatea lui Echalot, care, firA el, ar fiputut face multe lucruri bune in Teatrul Francez gi Hidraulic gi arfi putut-o conduce pe doamna Canada la altar. Similor fusese profesorde dans Ia diferite familii, la Grand-Vainqueur fusese model pentrupicioare, adunase mucuri de figiri gi fusese angajat la birourile amin-titelor Fracuri Negre.

Arta de a inghili sibii probabil ci impietregte inima. TAnirul Saladinii datora totul lui Echalot, cici Similor, tatil lui, nu-i did.use niciodatidec6.t guturi in fund.

Cu toate acestea, Saladin nu-l trata pe Echalot cu respectul cuvenit.Degi il hrinise cu biberonul, intr-o weme cAnd doi cenli dafi pe lapteinsemnau pentru el o cheltuiali serioasi, Saladin nu pistra fali debineficitorul siu nici un fel de recunogtinfi. Echalot accepta ciadolescentul avea mai multe minte dec6t sensibilitate, dar nu se puteaimpiedica si-l indrigeasci.

Fetifa cu fala smeadi gi pir rogcat se numea Fanchon (nume desceni, domnisoara Freluche). Dansa pe sirmi destul de bine, era urAtA,obraznicd, gi lipsiti de educafie.

I-ar fi plicut si faci tot ce facea Saladin, care o domina de la inal,timeatalentului sdu. Cititorul nu trebuie si se lase picilit: Saladin aveainteligenfa lui Vo1taire, ogeliti de trucurile cele mai potrivite la bAlci.

Era pe la sfirsitul lunii aprilie 1852, in penultima zi din siptiminaFloriilor, perioadi consacrati prin tra&tie gi tipic marii serbiri populare,bilciul de turti dulce. De amar de ani nu se mai vizuse in Piafa Tronuluio aga striluciti. adunare de artigti, renumili pe la diferitele Curti aleEuropei. in afari de vinzdtorii de figurine de turti dulce cu miere giturtd dulce de Reims, toti furnizori ai capetelor incoronate, se maigiseau aici dentistul impiratului Braziliei, pedichiuristul Preagrafioasei

lPauf Fa,a{

Sale Maiestili, regina Angliei, gi savantul chimist care fabrica curele de

asculit briciul pentru larul tuturor Rusiilor.Bineinfeles, erau aici o doamni de o curifenie destul de indoielnici,

chemati si le didea in cirli arhiduceselorAustriei, apoi hipnotizatoareaobignuiti a infantelor Spaniei, Abenc6rage, maurul din Granada,negustor care livra nobililor cavaleri glan! pentru pantofi, gi generalulargentinian care, nemullumindu-se si curefe Curtea Suediei, incilustruiegte cratifele de la Saint-James, lipegte portelanuri la Escurial gi

are qi privilegiul si vAndi perii de scirpinat intregii familii a regeluiPrusiei.

Ciliva filosofi s-au intrebat Ia ce bun toati ingiruirea asta caraghioasigi pompoasi de referinfe regale aici, in plin foburg Saint-Antoine, desprecare nu se crede ci este locuit de curteni. Existi insi un zeu viclean, care,

de dimineafa pinii seara, nu face altceva decit si puni tot felul de

intrebiri ca si-i incurce pe filosofi.in vreme ce mijlocul imensei piefe rotunde era ocupat de privilii

unde n-ai fi reugit si gisegti nici micar un pachefel de un cent care si nufie impodobit cu una sau doui steme regale, marginea, de jur-imprejur,era rezervatl teatrelor gi atracfiilor care nu se sfiau si-gi ingire auguqtiiprotectori. Sunt sigur cA nici ln plin Ev Mediu negustorii de bAlci adunagila Drap d'Or nu urlau cu atAta afectare numele regilor 9i impirafilor.

ToatA aristocra;ia barAcilor se afla aici, celebrul Cocherie, universalulLaroche, maimufele politehnice, tablourile vivante, sibila pariziani,calul cu cinci cozi, colofana hoati, copilul-encefal, micul cerb savant care

trece prin cerc, luptitori cu miinile goale: Arpin, Marseille, Rabasson,albinogi, negri, piei-rogii, foci, crocodili, hermafroditul, boa-constrictor,iepurele care joaci domino, omul cu pipuga, frafii siamezi, adoles-centul-schelet, muzeul de ceari gi cabana ciuruiti de giuri rotunde,unde pentru doi cen[i puteai cilitori, strabetand cele cinci continenteale lumii.

Erau ceasurile cinci dupi-amiazi 9i vremea era ameninfitoare.Pentru atAt de multe gi mari atracfii, in Piala Tronului abia daci segiseau in acel moment weo suti de curioEi inriifi, care priveau cu dragiinimi Ia mofturile scrise pe ugi, dar nu dideau nici un semn ci ar dori siintre. Pentru suta asta de guri-casci, miile de acrobali, saltimbanci,paiafe, marchizi gi mame cu copii din ce in ce mai mici se intreceau cudisperare in giumbuglucuri. in aceste momente dificile igi dovedescartigtii de bilci indrizneala lor proverbiali. Portavoce, tam-tam-uri,zbArnAitori, tobe, trompete, tobe mari, oficleide, toate se incipifAnau siproduci un zgomot infernal, chiar Ei atunci cind nu era nimeni si Ie

l0

-

inghqitoruf de sa6lt

asculte. Probabil cd lui Bilboquet i-a venit de mai multe ori ideea si deafoc privdliei, numai si aibi ocazia de-a striga: siriqi, arde!

Poate aga ar fi atras lumea.Strigatele se ciocneau unele de altele cu o violenli nemaiauziti. Era

un vilmigag de gesticuiafii violente, dansuri furioase, lovituri de piciormereu indreptate in acelagi loc, urlete, gesturi, sunete de clopot, vibraliimetalice, cAntece, pocnitori gi fanfare.

- Cumpirafi bilete!-Ca si credefi, trebuie si vedefi!

-Doi cengi!

- Unicul fenomen pe lume, care a primit o medalie de aur chiar dinmAinile prinfului Albert!

-Zdrang! Bum!PaclPac!

- Sdrmana mami a murit de durere vizAnd monstrul ciruia ii diduseviali!

-Ta-ra, ta-ra-ta, ta-ra-ta! Oac! Oac!

- Se oferi treizeci de mii de franci bani gheafi cui poate arita cevaaseminitor! E viu!

- Intrafi! Mai sunt gase locuri gi sunt cele mai bune!-Venifi, lume, lume! Veti vedea leul-de*mare inghi$nd copilul cu

sini!-Nu costi nici mi.car un franc! Nici juma' de franc! Nici douiscinci

de centime!... Bum! Zdrangl- Optsprezece ani! Doui sute de kile gi atraclii nemaivizute la

greutatea ei!Teatrul Francez gi Hidraulic era situat in capitul Pietii Tronului, in

stAnga, ducAnd spre bulevardul Montreuil: loc bun duminica, atuncicAnd valul vine dinspre barieri, loc nepotrivit in timpul siptiminii,cind vizitatorii, mai rari, vin dinspre Paris.

Banul la ban trage: Laroche, acest Rothschild al sarlatanilor, giputernica ,,familie Cocherie", un fe1 de operi a bAlciului, ocupi mereucele mai bune locuri.

Cu tot soarele fermecitor de primivari, ziua nu fusese norocoasi 9icerul negru prevestea o seari proaste. Doamna Canada, cu moafele incap gi cu vesta scurti., din indian, stil Pompadour, pe spatele ca deelefant, bdtea toba cu o resemnare melancolici. Cologne, clarinetistul,gi Poquet, zis Atlas, omul cu trombonul, suflau descurajafi in instru-mentele lor grozave. Saladin, prezumtivul mogtenitor, freca usortrianglul. Similor ciuta in zadar la orizont ceva dame pe care si Ietintuiasci galant cu privirea si agita clopolelul in dorul lelii. Doar paiafa

11

- Pau{ trwaf

-Echalot, neclintit in consecventa lui, trimitea prin portavoce chemirica nigte mugete, in acelagi timp alintnd prin cuvinte potrivite dispera-rea tovariqilor.

- Nu s-a mai vizut niciodati ceva aseminitor in Paris! striga el.(incet) Haidefi, domnigoari Freluche, pentru Dumnezeu! bateli mai tarein cazanul ila, altfel n-o s-avefi nici o ceapi degerati pentru supi! (inportavoce) Niciodati, niciodati, niciodati nu vefi mai vedea ceva atAt de

frumos! (incet) Mai tare, doamni Canada, frumoasa frumoaselor! Pulinmai vioi, Similor! (tare) E ultima reprezentafie, unici gi irevocabili,inainte de plecarea marii magini americane, electrice, pneumatice qi

agricole spre Portugalia, a cirei Academii de gtiinfe nafionale a vrut s-o

cerceteze cu de-aminuntul ca si poati face un raport citre domnulLeverrier! (incet) Di-i drumu', Cologne!, trage tare, Poquet! Uite acolo

trei lirani pe care i-am putea pdcili... gi un artilerist, gi o blondini cupisicufa! (tare) Minunatele fAntini din Versailles in mirime naturali,urmate de cascada Rinului de la Schaffhausen, cu ambarcaliuni duse de

curentul fluviului care-i frontiera naturali a firii. (tncet) inci doiartileriqti, pentru cele trei firincufe: bun! (tare) H6loise et Ab6lard cudomnigoara Freluche qi tinirul Saladin, elev de frunte al Conservatoruluidin Sicilia, cuceriti de generalul Garibaldi! (incet) Aten[iune! Doui mamegrlsane gi ucenicul lor micelar! Treci la clopoqel, Am6d6e! (tare) Moartealui Abel, executate de acelagi artist care va inghili trei sibii de cavalerie

9i va sparge jumitate de duzini de bolovani pe pieptul doamnei Canada,

prima iluzionisti a Observatoruluil (incet) Fir-ar sd fie! Privifi! Un pairstriin al Franfei sau negustor de sclavi din colonii! Asta-i pentrublondini! Dali-i drumu'! (tare) Dans gi acrobali pe sArmi, executate de

domnisoara Freluche, unica elevi pe care doamna Saqui a impiedicat-oin ultimul timp sd apari in public, ca urmare a geloziei pe care i-o inspird!(tnportavoce) Doamna Saqui! Doamna Saqui! Doamna Saqui!

Orice eroism cu risplata lui. CAnd Echalot se opri, sfirgit, erau celpufin o duzini gi jumitate de guri-casci in fala scenei TeatruluiErancezgi Hidraulic: trei artilerigti, trei !6rinci din Picardia, doui femeicumsecade care lineau la bra! un berbat ca pe un cog cu doui toarte,patru sau cinci solda(i qi cam tot atAfia pugtani. in afari de ei mai era otAniri blondi, care finea de mAni o fetili adorabile, 9i un personaj inalt,foarte brunet, cu pielea 9i mai negricioasi, care o urmirea cu o privirefixi gi intunecatd pe frumoasa doamni si minunea ei de fetifi.

Armata doamnei Canada, ca electrizati de aceasti nivali neagteptati,se trezi. Lincierul polonez i9i agitA clopogelul cu infrigurare, aruncind

t2

-

ingfrttitoruf f,e sa6u-ocheade inflicirate tirincilor, mamelor grisane gi tuturor celor ce

purtau fusti..in umila situafie pe care i-o rezervase soarta, omul era un adevirat

Don Juan.Muzica izbucni gi domnigoara Freluche incepu si loveasci frenetic in

tam-tam, in timp ce Echalot scotea rigete ca de tigru in portavoce. Vail,dar totul fu zadarnic. Cele trei lirinci trecuri mai departe gi, sigur, cutoati blindefea firii ei, doamna Canada cu plicere le-ar fi sugrumat, ciciii traseri dupi ele pe cei trei artilerigti. Cele doui mame grisaneimpreuni cu ucenicul de micelar se luari dupi. ei, atrigindu-i gi pepuqtanii pe care acel trio ii distra.

Cei cinci solda;i infanterigti ii imitari pe puqtani qi frumoasablondini, luind-o in direcfia opusi, se indrepta deja spre drumul careducea in foburgul Saint-Antoine, in timp ce fetila spunea cu o vocedraguga gi dulce, ca ciripitul unei wibiufe:

-Mami, as fiwut s-o vidpe doamna Saqui.

- Doamna Saqui! doamna Saqui! doamna Saqui! urli Echalot inportavoce. Doi cenfi! Doi cenfi!

Copila trase de mina mamei, care se opri imediat.-Nade! murmuri tAnirul Saladin, care urmirea scena cu privire de

cunoscitor.Ochii lui Saladin erau destul de frumogi, dar cAnd privea fix deveneau

rotunzi ca ai unui erete. Frumoasa blonda ridicd fetifa in bra;e cu un gestde mdngAiere drigistoasi.

- Locuim departe, spuse ea, gi e tArziu. Daci wei, miine, Petite-Reine,coborAm gi vezi dansatoarea pe sirmi de la podul Austerlitz.

-Nu, rispunse Petite-Reine, astizi, pe doamna Saqui weau s-o vid.Supusi, tAnira mami urci scara gubreda care ducea la sceni.Doamna Canada, ridicind cu o mini toba mare gi cu cealaltri facand

si scirfAie o pereche fls lalgere ciobite, le invilui pe mami gi copili cu oprivire de drigistoasi recunogtinfi. Avea o inimi buni gi le-ar fiimbrifigat. Avea gi de ce, cici ,pairul striin aI Frantei" o lui pe urmafrumoasei blonde, trigindu-gi pilaria pe ochi.

Doui domnigoare despre care inci n-am vorbit, dar nu pireau delocsi faci parte din lumea buni a foburgului Saint-Germain, il urmari penegustorul de sclavi. Trei biieli de privilie se luari dupi cele douidemoazele. Cei cinci solilagi infanteriqti, vizind asta, se sfituiri: undemerg tofi merg gi ei, cu nasul in vAnt, cu aer mirat, cu congtiinfa lm-picati. $i intrari.

t3