folclor muzical 1

8/16/2019 FOLCLOR MUZICAL 1

1/8

FOLCLOR MUZICAL 1Capitolul I

Criterii de sistematizare a muzicii populare româneşti

În general, clasificarea se face după următoarele criterii:

a) după modul de realizare, există:• creaţii literare;• creaţii muzicale;• creaţii coregrafice;• creaţii dramatice.

b) după modul de execuţie, există:• producţii artistice vocale;• producţii artistice instrumentale;• producţii artistice vocal-instrumentale.

rimele ! tipuri sunt performate de către ţărani, ultimul tip fiind specific lăutarilor,dar se găse"te "i #n mediul tradiţional ţărănesc.

c) după maniera de interpretare muzicală, există:

• execuţie individuală $solistică);• execuţie #n grup $la unison, antifonic, eterofonic, polifonic, armonic ).

Diferenţierea repertoriului se face după:% categorii de v&rstă;% categorii de sex;% profesiuni.

În sistematizarea creaţiilor muzicale tradiţionale, cele mai importante criterii suntlegate de:

- prile'ul cu care se desfă"oară manifestările;- funcţia pe care o au #n cadrul manifestărilor.

În ceea ce prive"te funcţia manifestărilor tradiţionale, semnalăm existenţa a !tipuri de producţii folclorice:

% ocazionale, legate de:• muncă;• date calendaristice;• momente din viaţa omului.

% neocazionale:• doina;• balada;• c&ntecul propriu-zis;• melodiile de 'oc;

• c&ntecele oră"ene"ti.

Capitolul IIDialecte muzicale. Dialectul daco-român

(xistă mai multe dialecte muzicale:• daco-rom&n;• arom&n $macedonean);• istro-meglenorom&n.

https://ush.blackboard.com/webapps/blackboard/execute/displayLearningUnit?course_id=_21705_1&content_id=_1081169_1https://ush.blackboard.com/webapps/blackboard/execute/displayLearningUnit?course_id=_21705_1&content_id=_1081173_1https://ush.blackboard.com/webapps/blackboard/execute/displayLearningUnit?course_id=_21705_1&content_id=_1081169_1https://ush.blackboard.com/webapps/blackboard/execute/displayLearningUnit?course_id=_21705_1&content_id=_1081173_1


2/8

Dialectul daco-român caracterizează arealul geografic al om&niei, cuprinz&ndmai multe graiuri muzicale regionale ce au elemente specifice. *omune tuturor acestor graiuri sunt următoarele: scări pentatonice, ritm giustosilabic "i parlando-rubato,utilizarea versului +exa- "i octosilabic, organizarea liberă a strofei silabice.

Maramureş melodie puţin melismatică:

- preferinţă pentru modurile diatonice vec+i $doric, frigic, mixolidic, eolic) cuputernic substrat pentatonic;

- ritmul folose"te tro+eul "i iambul #n alternanţă;- emisie vocală glotică $cu noduri) pentru anumite genuri $doina, c&ntecul

miresei).Năsăud :- bogăţie melismatică "i formule de ornament specifice;- emisie vocală cristalină;- ritmică liberă.Bihor :- formule melodice tipice cu pentatonisme proprii;- intonaţie netemperată a scărilor pentatonice;

- ambitus redus;- melodii vocale cu caracter de dans.Banat :- ambitus mare;- formule melodice tipice;- ritm parlando-rubato.Moldova:- melodii ce au / fraze melodice;- melodii melismatice;- ritmica giusto sau parlando-rubato.Oltenia:- melodii cu caracter viu;

- sisteme pentatonice ar+aice;- ritm giustosilabic;- folosirea frecventă a cromatismelor $#n sudul 0lteniei).Muntenia:- influenţe balcanice, orientale "i transilvane;- scara de bază este pentatonicul 1.Dobrogea:- mozaic de stiluri;- scări mult cromatizate;- ritm a2sa2.

Capitolul IIIolclorul ocazional

!erioada de iarnă3anifestările ritualice din această perioadă se desfă"oară pe parcursul a două

săptăm&ni, plasate #ntre !1 decembrie "i 4 ianuarie. 5ecvenţe ceremoniale suntdeosebite stilistic "i compoziţional, genurile muzicale fiind: colindul, c&ntecul de stea,

https://ush.blackboard.com/webapps/blackboard/execute/displayLearningUnit?course_id=_21705_1&content_id=_1081176_1https://ush.blackboard.com/webapps/blackboard/execute/displayLearningUnit?course_id=_21705_1&content_id=_1081176_1


3/8

urarea cu plugul, sorcova, zioritul, vasilca, 'ocul "i dansul ritual cu mă"ti, teatrul popular,teatrul religios.

Colindul , denumit zonal"i colinda, corinda, cântec la fereastră, cântec de dobă, a dobei , cântec de piţărăi , estecel mai reprezentativ gen muzical al acestei perioade.

Interpretarea repertoriului de colinde poate fi vocală sau #n grupuri compacte de

copii "i maturi. (xistă zone #n ţară unde maniera de interpretare este cea antifonica, #n6anat, sudul 7ransilvaniei, 3untenia, vestul 8obrogei, put&nd fi #nsoţit "i de instrumentede percuţie sau aerofone, a"a cum se #nt&mplă #n 6anat "i 7ransilvania sau vocalinstrumental, a"a cum #l găsim #n zona 0lteniei.

e plan muzical melodia colindului este concisă, dinamică, uneori solemnă,av&nd contururi precise, ritmica pregnantă, forma fixă. *u un număr redus de mi'loacede expresie, prin intermediul ingeniozităţii ritmico-melodice "i a procedeelor de creare adiscursului muzical, colindele rom&ne"ti se deosebesc net faţă de *&ntecele de *răciunapusene.

(tnomuzicologii au depistat, pe baza analizei, ! stiluri melodice de colind,practicate deopotrivă #n zonele etnofolclorice ale ţării.Stilul vechi s-a păstrat de-a lungul*arpaţilor, din 6anat p&nă #n sudul 3oldovei, #n sud-vestul 3unteniei "i parţial #n

8obrogea.elodia este silabică, folose"te versul +exa- sau octosilabic, are contur crenelat

sau apropiat de recitativ #n care consonanţele sunt frecvente. 5altul iniţial este de cvartăsau cvintă.

Structura arhitectonică a r&ndului melodic este de obicei motivică, forma estefixă, strofică, alcătuită din unul sau doua refrene plasate la #nceputul, mi'locul sausf&r"itul colindului, av&nd o sc+emă asimetrică.

Structura melodică este penta- "i +exacordală cadenţ&nd pe subton.!itmul poate fi giusto-silabic, a2sa2, parlando-rubato sau divizionar. Stilul nou s-a

născut probabil #ncep&nd cu sec. al 9-lea.


4/8

*n cadrul cântecului ritual, unui vers de obicei octosilabic i se adaugă un refrentrisilabic +azăre./, structura sa celulară fiind constituită pe un ritm de anapest)

Configuraţia sonoră a refrenului este de obicei descendentă, cadenţând pesunetul fundamental al structurii)

Paparuda

Denumirile zonale sunt 0ăpălugă, 0ăpărugă, 1ăbăruţă, 0eperuie, Dodoloaie,ătăhulă, etc)

elodia ceremonială desfă'urată simultan cu stropitul cu apă pe actanţi diferăde la o zonă la alta, fiind %n concordanţă cu caracterul &ocului ce %i urmează)

!itmul este he2asilabic, e2istând %nsă 'i tipare octosilabice, ambele tipare fiind %ncadrate %n sistemul ritmic giustosilabic)

Structura sonoră cuprinde un număr redus de sunete, de la tritonii cu(fără pieni până la pentacordii(he2acordii)

#orma arhitectonică este fi2ă 'i cuprinde unul sau două rânduri melodice, foarterar trei sau patru fraze muzicale distincte cu structură motivică) Caracterul melodiei estesilabic)

Scaloianul $ste un obicei %nscris %n categoria celor de invocare a ploii, practicat de către

copii %n timpul secetei %n untenia, 3ltenia, Dobrogea 'i oldova, având mai multedenumiri zonale precum Scaloian, Caloian, Călian, Sul, 4dudoi)

Din punct de vedere muzical, obiceiul este adaptat %n general melodiilor de bocet din zona respectivă) 5stfel, %n untenia 'i %n Dobrogea, unde bocetului %i este specifică

proza cântată, melodia Scaloianului apare %n forme aproape identice cu ale acestuia 6lamentaţia funerară se desfă'oară pe anumite tipare fi2e %n rânduri melodice inegale cadimensiune, pe formule specifice de recitativ melodic 'i recto-tono, pe un mod frigian ceare alternanţă ma&or-minor, ca o prelungire a substratului pentatonic)

Drăgaica

Constituie un obicei ce marchează coacerea recoltei) D) Cantemir o descrie cafiind un &oc ce se făcea de Sânziene +78 iunie/) 5stăzi se găse'te doar %n câteva zonedin untenia)

Cântecul ritual al Drăgaicei este urmat de o suită de melodii de &oc ce au căpătat stabilitate %n cadrul obiceiului) Caracteristic pentru melodie este ritmul ostinat, bazat perepetarea identică a aceleia'i formule construită pe ritm a9sa9)

!itmul pe valorile inegale +a9sa9/ constituie o altă particularitate a acestui cântec, dar 'i a &ocului ce-l urmează %n desfă'urarea rituală)

ocul, interpretat la fluier, se desfă'oară melodic pe o heptacordie de tipmi2olidic cu elemente cromatice)

Cununa

!itual comple2, desfă'urat la sfâr'itul perioadei de recoltare a cerealelor) 5ria de răspândire a obiceiului este "ransilvania 'i 1anatul unde a supravieţuit sub forma unor elemente disparate dintr-o formă tradiţională, %ncărcată cândva cuelemente magice) Simbolic, cununa de grâu prezentă %n ceremonial reprezintă rodul bogat 'i fertilitatea, de aceea păstrarea sa %ntr-un loc sacru +lângă icoană/ duce lasporirea acţiunii sale apotropaice 'i augurale, atât pentru gospodar, cât 'i pentru spaţiul %n care acesta locuie'te)

"ipurile melodice ale cântecului ritual care circulă sunt diferite)


5/8

Structurile sonore %ntâlnite %n diferitele zone din "ransilvania sunt: tricordia,tetratonia, pentacordia, pentatonia cu substrat pentatonic, mergând până la he2acord cutreapta 8 uneori instabilă %n sens ascendent +;unedoara/)

0rofilul melodiilor este crenelat, %n unele subzone %ntâlnind 'i melodii bogat ornamentate + 'i uneori pe subton+tipul 7 6


6/8

- cele mai noi creaţii întâlnite în repertoriul copiilor au pătruns prinintermediul şcolii, venind din sfera creaţiei culte (vezi cântecul destea;

- elementul ritmic, simplitatea melodică şi forma arhitectonică simplă,sistemul propriu de versi!caţie constituie elementele de "ază ale

acestui repertoriu#Clasi!care:$&νβσπ;creaţii legate de contactul copiilor cu mediul încon%urătorcuprind cântece şi versuri adresate elementelor naturii, vietăţilor,o"iectelor şi aparţin stratului arhaic; tot în această categorie găsim şiimagini din viaţa socială#$&νβσπ;producţii legate de %occuprind %ocuri individuale, de grup şi de echipă, producţii care însoţesc %ocul, numărători, producţii (neversi!cate#$&νβσπ;cântece şi %ocuri legate de perioadele calendaristiceau fost preluate din repertoriul adulţilor şi sunt prezente în special în

repertoriile de iarnă (urarea piţărăilor, sorcova, pluguşorul, colindul,cântecul de stea şi repertoriul de primăvară-vară (invocaţia cătreforţele naturale pentru aducerea ploii, fertilitate, lăzărelul, lioara,toconelele, homanul, etc# Caracteristici muzicale&'istă o interdependenţă între structura ritmică, melodie, vers şimişcările care le însoţesc#

Sistemul de versificaţieeste speci!c, având dimensiuni mai mari caal adulţilor; cuprinde grupuri "i- şi trisila"ice; apar anacruze la începutul sau sfârşitul versului; accentul metric coincide mereu cu celal cuvântului o"işnuit#

Sistemul ritmic a fost studiat de către Constantin răiloiu şi încadrat ca un sistem de sine stătător; timpul ritmic însoţitor almişcărilor este pătrimea, care se divide în ) optimi, mai rar în * su"formă de triolet, alternanţa acestora cu grupurile "inare făcând partedin sistem; accentul cuvintelor coincide cu cel metric al ritmului; înrepertoriul copiilor e'istă o variaţie ritmică e'traordinară#

Sistemul sonor se apropie la copii de vor"ire prin numărul redus desunete, simplitatea liniei melodice şi respectarea accentelor tonice; îngeneral, melodia copiilor este foarte simplă, evoluând pe trepteapropiate, iar pro!lul melodic este descendent#

#orma arhitectonică este, în general, li"eră, alcătuită din celule

identice care se repetă sau sunt diferite; motivul constituie elementuldeterminant al formei şi nu rândul melodic#

!epertoriul nupţial - #n cadrul manifestărilor muzicale distingem ! categorii de piese: c&ntece "i

'ocuri ceremoniale, c&ntece "i 'ocuri neocazionale


7/8

- repertoriul ceremonial cuprinde, la r&ndul său ! tipuri de piese: vocale $c&nteculmiresei, c&ntecul mirelui, c&ntecul soacrei, c&ntecul zestrei, c&ntecul bradului$steagului de nuntă) "i c&ntecul găinii) "i instrumentale, #nsoţite uneori destrigături $nuneasca, busuiocul "i dansuri cu caracter distractiv periniţa,raţa, ariciul, etc.)

- repertoriul vocal se distinge prin existenţa a ! stiluri: cel vec+i "i cel nou. 5tilulvec+i se caracterizează prin melodii cu formă #nc+isă, improvizatorică, #nrudite cudoina $c&ntecul miresei din 7ransilvania "i 6ucovina), melodii cu caracter solemn,material sonor bazat pe penta- sau +exacord de tip ma'or, ritmică aparţin&ndsistemului parlando-rubato, melodii desfă"urate pe intervale mici.

5tilul nou se distinge prin melodii apropiate de c&ntecul propriu-zismodern, ritmică distributivă, tempo rapid, contur melodic complex

Cântecul ritual al miresei .


8/8

1ocetul reprezintă 'elirea morţilor prin intermediul muzicii. 0biceiul estepracticat #n toate ţinuturile rom&ne"ti, fiind un act tradiţional. 7otodată, el este unmi'loc de potolire a durerii morale. În esenţă, bocetul este liric.

elodiile de dans care s-au păstrat p&nă astăzi au o funcţie precisă #ncadrul ceremonialului. *ele mai cunoscute sunt dansurile cu mă"ti din rancea

$c+iperul, c+ipăru"ul) care au o vec+ime foarte mare.@er'ul reprezintă o creaţie relativ recentă, av&nd originesemicărturărească, c&ntat #n 7ransilvania "i parţial #n 6anat, #n special de cătrebărbaţi la #nmorm&ntările tinerilor sau c&nd sunt solicitaţi de către familiiledefuncţilor. 3elodia acestora este influenţată de cea a bocetului, a c&nteculuipropriu-zis "i pe alocuri a romanţei.

Capitolul VI Repertoriul păstoresc Repertoriul păstoresc

(xistă ! categorii de producţii muzicale: vocale "i instrumentale.Semnalele păstore'ti sunt producţii muzicale instrumentale, interpretate labucium sau la fluier, constituind un gen muzical autonom. 3elodiile sunt alcătuitepe seria de armonice naturale ale instrumentului, purt&nd diferite denumiri, dupăregiuni.Doina păstorească +?ireag/ poate fi vocală sau instrumentală. ntonaţia sa estenetemperată, frazele sunt ample, bogat ornamentate, ambitusul melodic este, deasemenea, larg, scările sunt diatonice cuAfără trepte mobile, ritmul este liber, lafel ca "i forma.!epertoriul de dans cuprinde br&ul, s&rba, bătuta ce constituie dansuri bărbăte"ti

de grup.

folclor muzical 1

Documents