barocul muzical

Upload: stanciu-cosmin

Post on 19-Jul-2015

491 views

Category:

Documents


11 download

TRANSCRIPT

Referat la muzicaProf: Anghel Elena Elev: Stanciu CosminCls. aIX-a F

Barocul muzicalCuvantul barroco vine din limba portugheza si s-a nascut pentru a denumi

perlele orientale de forma neregulata care vor deveni caracteristice pentru bijuteriile europene de la sfirsitul secolului XVI si in tot secolul XVII. Apoi sensul s-a extins pentru a exprima ceva unic, bizar sau capricios vorbind despre un obiect, idee sau expresie. Barocul se manifesta ca fenomen cultural spre sfarsitul secolului al XVI-lea si pana in jurul anului 1760 si va influenta toate artele, de la literatura la arte plastice, ca si urbanismul, teatrul chiar si scenografiile diverselor sarbatori. Intreaga Europa si prin ea intreaga lume devine baroca timp de doua secole . Tinand seama de varietatea formelor si continutului ar fi poate mai potrivit sa se vorbeasca despre barocuri si nu despre baroc. Data fiind inclinatia artei baroce spre teatral si grandilocventa printre temele favorite in sculptura si pictura sunt prezentarile martirilor si extazul sfintilor. O lucrare reprezentativa in acest sens este Extazul Sfintei Tereza a lui Bernini. Aflata in biserica Santa Maria della Vittoria din Roma , capela Cornaro a fost comandata de Federico Cornaro , un cardinal venetian, in amintirea familieie sale. Realizarea acestei lucrari i-a fost incredintata lui Bernini, acest artist deopotriva arhitect, sculptor, decorator, pictor si om de teatru.

Pentru a pune in valoarea grupul sculptat Bernini a conceput o constructie monumentala. In spatiul restrans al capelei organizeaza o adevarata scena de teatru , in centrul careia apare Sfanta Tereza in extaz. Grupul sculptural Sfinta Tereza si ingerul -- este realizat in marmura. Artistul pleaca in conceperea operei sale de la textele misticii spaniole. El decsrie scena extazului, fapta ce s-a petrecut in timpul procesului de canonizare din 1622. Astfel un inger se apropie de sfinta , cu o mana ii ridica marginea hainei si cu cealalta se pregateste sa-i strapunga inima si viscerele cu o sageata de aur cu varful incandescent. Bernini plaseaza grupul stauar deasupra altarului si cadrul in care este plasat este conceput ca arhitectura unei fatade de biserica.. De fiecrae latura , doua coloane corintice sustin un fronton in arc frant. In spatele sculpturii raze executate din lemn aurit accentueaza efectul produs de lumina care cade printr-un hublou ascuns. Pe lateralele capelei, basoreliefuri din marmura alba infatiseaza loji de teatru, unde apar membrii familiei Cornaro. Acesti spectatori cufundati in discutie sunt martorii extazului sfintei Tereza.

Pentru realizarea acestui grup statuar Bernini foloseste toate mijloacele plastice pentru a ajunge la o arta totala: policromia marmurei, amestecul de materiale pretioase, savantul joc al luminii, contrastul liniilor drepte, curbe si contracurbe, asocierea de frontoare, balastrude, coloane si pilastri, basoreliefuri si statui, efectele de perspectiva ce permit unghiuri de vedere insolite. In Extazul sfintei Tereza, voluptatea este omniprezenta. Ingerul surazand seducator seamana cu o iubire devastatoare. Sfanta Tereza traieste launtric, sub faldurile involburate ale rochiei de calugarita , corpul ei parand convulsionat de un spasm de placeresuferinta. Limbajul lui Bernini reuseste intr-o maniera inegalabila sa exprime ceea ce scapa perceptibilului: beatitudinea cereasca, extazul mistic. Pe aceeasi linie a artei grandioase, triumfale, tensionate, plina de decoretivism exuberant, compozitiile picturale sunt monumentale, multe cu motive religioase sau despre martiri si eroi . Alteori subiectele sunt alese din mitologie, cum este si lucrarea Rapirea fiicelor lui Leucip, realizata de Peter Paul Rubens, cel mai celebru pictor european al acestei epoci. Rubens a stat in Italia intre 1600-1608 si in urma lectiilor maestrilor sai precum si

contactului cu lucrarile lui Tiziano si Veronese a dobandit o inalta maiestrie tehnica. El aduce din Italia gustul pentru panze de mari dimensiuni precum este si aceasta lucrare, dimensiunile sale fiind grandioase: 2, 09X 2,28 m .El alege un subiect din mitologia greaca pe care il transpune pe panza intr-un mod monumental. Astfel el povesteste episodul rapirii celor doua printese Phoebe si Telaira, fiicele regelui Tesaliei, de catre cei doi semizei Castor si Pollux, rodul dragostei dintre Leda si Zeus. El renunta la escorta tinerelor servitoare ale printeselor pentru a reda doar patru figuri strins inlantuite , impreunam cu cei doi cai. Doi amorasi abia vizibili, tin caii de capastru in fata unui peisaj dominat de un imens cer albastru. Toate elementele sunt cuprinse intr-o miscare generala, inscrisa intr-o compozitie circulara. Una dintre femei , cea din dreapta jos pare a se opune miscarii in timp ce cea de-a doua exprima chemarea de iubire care se citeste in atitudinea ei. Rubens isi construieste compozitia pe un ansamblu de curbe si contracurbe . Doua axe in forma de S se intretaie pentru a aduna laolalta diferitele personaje pentru a alcatui o singura miscare continua, tipica spiritului baroc. Toate celelalte elemente ale tabloului se inlantuie dupa acelas principiu al curbei in S si

creeaza un traseu neintrerupt. Pentru a accentua momentul rapirii pictorul plaseaza linia orizontului foarte jos. Rubens se afirma ca un maestru al nudului. Acest subiect este reluat in numeroase lucrari. Corpurile celor doua printese de o goliciune incantatoare se ofera privirii. Culorile calde, cu tonalitati sidefii, accentueaza forta senzuala a picturii. Culorile intunecate ale celor doi barbati ca si ale cailor cabrati scot mai mult in evidenta prospetimea pielii celor doua surori. Contrastul este intarit de jocurile de lumina. El marcheaza accentele luminoase prin virgule sau picaturi de culoare si imprima pensulei o miscare de torsiune care ii permite sa redea rotunjimile musculaturii. Rubens exalta culorile folosindu-se de raporturile dintre complementare cum ar fi de exemplu galbenul drapajului aruncat in prim plan care da replica albastrului cerului. Oricare ar fi subuiectul tratat de Rubens realizarea picturala arata mereu o energie remarcabila si o senzualitate aprinsa. El inalta un imn bucuriei si glorie vietii intr-un stil liric , expresie a celui mai minunat spirit baroc.

Denumirea universala a acestei perioade, cuprinsa intre inceputul secolului al XVII- lea si mijlocul celui de- al XVIII- lea, este de Baroc, dar pentru ca din punct de vedere muzical aceasta este perioada care pregateste era clasicismului, barocul mai este cunoscut sub numele de Preclasicism. In ceea ce priveste conceptiile componistice, teoriile muzicale si estetice, se considera ca preclasicismul incepe odata cu sfarsitul erei Palestriniene si se termina in momentul mortii marelui Johann Sebastian Bach.

Mari compozitori ai Barocului muzicalAntonio Lucio Vivaldi (1678-1741)este cel mai de seam reprezentant al barocului muzical veneian. S-a nscut n urma mariajului dintre Giovanni Battista Vivaldi i Camilla Calicchi. mbrind de timpuriu calea preoiei, Antonio Vivaldi a fost supranumit i Il Prete Rosso (Preotul Rou), datorit culorii prului su (motenit de la tatl su). Atins de o maladie cronic despre care se presupune c era astm, Il Prete Rosso s-a ndeprtat cu ncetul de ndatoririle sale ecleziastice ncepnd din 1703, iar din acel moment a putut s se consacre compoziiei i nvmntului. Numit profesor (insegnante, instructor) de vioar la Ospedale

della Piet (aezmnt rezervat orfanelor i fiicelor ilegitime abandonate), n pofida unor ntreruperi, uneori foarte lungi (mai mult de doi ani la Mantova, ntre 1718 i 1720), Vivaldi avea s rmn fidel acestei funcii pn n 1740.

Compozitor german, organist, violonist, constructor si reparator de orgi-ca si Handel, de altfel-, Johann Sebastian Bach s-a nascut la 21 martie 1685, in orasul Eisenach din tinutul Turingiei Germania, intr-o familie a caror inaintasi au fost muzicanti de profesie. Membrii familiei Bach se intruneau o data pe an in una din localitatile turingiene in concerte familiale, pentru asi comunica repertoriul si noile creatii. Tatal lui Bach, vestit violonist, l-a invatat sa cante la vioara. La varsta de 10 ani micul Johann ramane orfan. De educatia si pregatirea sa muzicala s-a ocupat fratele sau mai mare, Johann Christoph Bach, care l-a invatat sa canta la clavecin si orga. A inceput sa compuna la varsta de 15 ani, fiind in acelasi timp si violonist, clavecinist, organist. Din cele 2 casatorii ale sale a avut 20 de urmasi dintre care 4 au fost mari muzicieni: Wilhelm Friedman Bach, Carl Philip Bach, Johann Cristoph Friederich Bach si Johann Christian Bach. A studiat si activat in mai multe centre culturale ale Germaniei, stabilindu-se in cele din urma la Leipzig, ca organist si

Johann Sebastian Bach ( 1685-1750 )

director muzical al scolii de pe langa catedrala Sf. Toma, unde a ramas pana la sfarsitul vietii(1750). Desi nu a compus opera, Bach se situeaza, prin creatia sa, printre cei mai mari maestri ai stilului polifonic.

Creatia instrumentalaSeria de volume Clavecinul bine temperat Pentru orga: 6 sonate, 24 de preludii si 145 de corale, tocatte, fugi, concerte, triouri si arii; Pentru clavecin: inventiuni la 2-3 voci, suite, 48 de preludii si fugi, fantezii etc. Pentru alte instrumente: sonate, suite, preludii; Pentru ansambluri: concerte pentru o vioara, doua viori, violoncel si clavecin, pentu 2,3 sau 4 clavecine, concertele brandenburgice, Ofranda muzicii, Arta fugii.

Creatia vocala

225 cantate (dintre care 25 laice) 7 motete 5 misse (una catolica si patru lutherane) Oratorii de Craciun si Pasti: Magnificat, Patimile dupa Matei, Ioan si Luca 185 de corale Arii si lieduri

Georg Friedrich Handel(1685-1759)Compozitor german naturalizat englez, G.F.Handel

a studiat compozitia, tehnica polifonica a vremii si a invatat sa cante la clavecin, orga, violoncel, oboi si viola. Dupa terminarea studiilor liceale, a cunoscut lumea muzicienilor din mai multe orase: Halle, Hamburg, Florenta, Roma, Napoli, Venetia, Londra, Berlin, Leipzig. Este cunoscut drept violonist, impresar, compozitor,dirijor, organist, organizator al societatii Royal Academy care avea drept scop montarea operelor in Regatul Unit al Marii Britanii. Desi a scris foarte multe opere, Handel a abandonat genul si a trecut la cel vocal-simfonic, cu precadere oratorii si muzica instrumentala. Caracteristici impresionante ale lui Handel erau puterea de munca si usurinta cu care trecea de la o lucrare la alta. Handel compune in genurile predilecte ale secolului al XVII- lea, la fel ca si Bach, si face sinteza stilurilor datorita contactului cu compozitorii marilor centre europene. Totodata, aduce si inovatii: exprimarea prin mijloace muzicale a psihologiei actiunii unei lucrari utilizand elemente de dinamica agogica (nuante), timbrul diverselor instrumente si instrumente noi (contrafagotul).

Creatia

32 de oratorii: Mesia, Saul, Ester, Israel in Egipt, Iuda Macabeul 200 de cantate: Hercule, Acis si Galathea 45 de opere: Xerxes, Iulius Cezar, Scipio Concerti grossi Uverturi Triouri Sonate

Suite (Muzica apelor-pentru plimbari regale pe Tamisa si Focuri de artificii, pentru a celebra pacea de la Aachen). Ca intelesuri, cuvantul baroc este unul controversat, fie insemnand bizar sau ciudat, fie denumind o perla sau o scoica de mari dimensiuni cu o ornamentatie bogata, dar asimetrica. Arta baroca este somptuoasa, maiestuoasa si bogat ornamentata, fiind considerata ca apartinand aristocratiei si fiind epoca in care fromosul nu mai putea fi supus unor norme. Ca modalitate de exprimare, barocul are o predilectie pentru muzica instrumentala, ornamentele melodico-ritmice fiind prezenta ca elemente de virtuozitate tehnica, dar si cu rol ritmic. Alaturi de opera, oratoriul, cantata, misssa au un aparat vocalcoral-orchestral foarte mare pentru a exprima maretia si grandoarea. Genurile instrumentale specifice sunt sonata, suita si piesele de constructie polifonica sau omofona: passacaglia, toccata, fuga, concerto grosso. Materialul sonor este organizat in sisteme temperate care au la baza gamele de mod minor si major, luand ca unitate de referinta patrimea si diviziunile ei binare. Ca si periodizare a barocului, exista trei faze distincte: Prima dintre acestea incepe in Renastere si se distinge prin reliefarea unei singure linii melodice care face posibila aparitia operei si a unor genuri vocal-simfonice cum sunt oratoriul si cantata. Datorita faptului ca lucrarile simfonice au un

libret, sunt indicate primele forme de muzica programatica. Reprezentanti principali: Heinrich Schutz, Georg Philip Teleman si Georg Friedrich Handel In a doua faza are loc dezvoltarea operei, a operei balet, a baletului de curte si a muzicii instrumentale, dar formele muzicale nu au inca un numar fix de parti, iar denumirile genurilor sunt uneori confuze. Reprezentanti principali: Jean-Baptiste Lully, Francois Couprin, Jean Philipe Rameau, Henry Purcell, Johann Kuhnau, Antonio Lucio Vivaldi, Domenico Scarlatti, Arcangelo Corelli A treia faza este una de sinteza. Reprezentanti principali: Georg Friederich Handel, Johann Sebastian Bach Tratatele lui Rameau si lucrarile de demonstratie practica ale lui J.S.Bach fixeaza conceptul de tonalitate prin cele doua modele de gama(major si minor), prin polifonia bazata pe functionalitate armonica, prin orchestratia tratata ca un instrument colectiv de sine statator si prin aparitia unor genuri si forme muzicale mai clare ca organizare si denumire.

RENASTEREA IN MUZICACa si in arta si in literatura , renasterea in muzica reprezinta o reinviere a vechilor valori . Nu numai ca se straduie sa ofere

placere , dar de asemenea sa miste ascultatorul atat moral cat si spiritual . Marea trezire a artei si a invataturii inceputa in secolul al XIV-lea a tinut pana in secolul al XVI-lea . A fost o perioada importanta , perioada in care arta , stiinta si arhitectura au trecut prin schimbari dramatice . Atunci a avut loc o renastere care a initiat schimbarea de la o lume medievala la una moderna . Muzica si compozitia au prins o noua vitalitate incantatoare . Conform umanistilor ( savanti renascentisti care studiaza culturile vechi ale Greciei si Romei ) compozitia muzicii a fost un lucru bun iar a fi capabil sa canti bine vocal si la un instrument era un lucru esential daca doreai sa fii considerat un Copil al Renasterii . Nobilii angajau muzicieni ca sa-si invete copiii sa cante si sa intretina vecinii de rang . Instrumente populare: Secolul al XVI-lea a cunoscut in mod particular dezvoltarea multor instrumente noi si cele mai populare au fost acelea care au putut fi folosite de muzicieni amatori fara o mare indemanare. Instrumentele cu corzi au fost preferate , in special cele din familia violei . Viola a fost premergatoarea viorii si a fost cunoscuta din cauza ornamentelor ( dungi de lemn care traversau suportul viorii ) care ajutau indrumarea degetelor in gasirea notelor . Cand canta , viola producea un ton incet si rezonant , satisfacator pentru adunarile familiale . Lauta , un alt instrument favorit , avea de asemenea ornamente si era populara pentru acompaniamentul de voci in aceeasi masura in care o face chitara astazi . Alte instrumente preferate erau fluierul , flautul si cornul . In acest timp harpsicordul , clavecinul si orga au aparut deasemenea ca instrumente muzicale eficiente si se scriau partituri muzicale elaborate special pentru aceste instrumente . Dar muzicienii compuneau si un gen nou si simplu de muzica

pe care muzicienii amatori il puteau executa fara a avea prea multa iscusinta . Tehnologia tiparirii partiturii a luat de asemenea o intorsatura ascendenta .Butucii de lemn incomozi care au fost utilizati pentru imprimarea muzicii au fost inlocuiti cu un tip de metal mobil inventat de Ottavio Perucci , un tipograf italian . Noua metoda de imprimare a dus la o crestere in publicarea muzicii , facand muzica mult mai accesibila publicului in general si implicit la o crestere a audientei . Accesul la muzica: Instrumente noi , imbunatatirea metodelor de imprimare si un mai mare acces la muzica au contribuit la dezvoltarea unui alt gen de muzica , numita muzica de camera . Cum insusi numele sugereaza ,muzica de camera a fost creata pentru a fi prezentata in fata unui auditoriu mic . Muzica era prezentata de cativa muzicieni cu tonalitati deosebite ale vocii , arta cantatului vocal incepand sa ia amploare fata de cea a cantatului la instrument . De asemenea invatatorii umanisti credeau ca cel mai bun mod de a misca auditoriul era sa puna laolalta arta muzicii si poeziei. Astfel s-au dezvoltat doua noi genuri muzicale care satisfaceau aceasta cerinta : sansoneta frantuzeasca si madrigalul italian . Sansoneta si madrigalul: Cantecul si madrigalul erau compuse pentru mai multe voci iar versurile variau de la povestiri sentimentale de dragoste la descrieri mai prozaice ale vietii la tara . Compozitorii de cantece incercau sa ilustreze atmosfera de poezie cu o muzica corespunzatoare pastrand cat se poate de simpla linia melodica a vocalistului . Asa s-a nascut madrigalul , scris pentru patru sau cinci voci avand o structura poetica libera .

Spre sfarsitul secolului al XVI-lea compozitorii au considerat ca madrigalul duce lipsa de acea intensitate ceruta de vechii greci si romani de la oamenii de arta si au incercat reinvierea vechii game muzicale grecesti . Schimbarile contrastante , violente ale starii si emotiei au fost ilustrate prin alternarea melodiilor repezi si incete .Aceasta a dus la o zugravire prin cuvinte in care imaginile erau inlocuite cu forme muzicale . De exemplu , ascensiunea ( inaltarea gamei ) indica un munte , in timp ce coborarea ( caderea gamei ) indica o vale . Puteau fi recunoscute in muzica starile si emotiile bine definite . Tristetea era exprimata printr-o muzica lenta , iar lipsa armoniei ( discordanta si iritanta pentru ureche ) indica durerea . Bucuria putea fi exprimata de o muzica rapida in acelasi timp armonioasa si placuta la ureche . Muzica ce pana atunci tindea spre o unitate a fost inlocuita de o diversitate de contraste ce reda si oglindea o serie de sentimente . Muzicii i-au fost date profunzime si personalitate . Spectacularul : Spectacolul a fost una din cele mai importante caracteristici ale Renasterii .Oamenii acelor zile sarbatoreau orice , de la zilele sfintilor pana la venirea verii . Trasuri decorate trase de cai purtau cantaretii si actorii care jucau drame , spuneau balade si cantau madrigaluri complexe . Teatrul era de obicei un spectacol special jucat cu acompaniament pompos si exceptionale inventii scenice cum ar fi masina de facut ceata . Dar cea mai mareata muzica a tuturor timpurilor a fost compusa pentru biserica . Corurile erau mici in comparatie cu standardele actuale aproximativ 20-30 de persoane . Vocile crescendo erau introduse de instrumente cum e cornul si trombonul iar in zilele speciale de sarbatoare cum ar fi Craciunul , cantaretii erau adusi din zonele inconjuratoare . Doar biserica romana considera ca muzica trebuie sa fie simpla si usor de inteles , favorizand muzica religioasa a lui Palestrina ,

cu text scurt , inteligibil . Totusi , mai tarziu , insasi Palestrina a fost prins de sunetele puternice si impresionante ale noii muzici si prefera sa scrie lungi si bogate partituri care redau calitatile cornului . Limbajul muzicii: La inceputul secolului al XVI-lea , cei mai importanti compozitori erau cei din nordul Europei , dar la sfarsitul secolului compozitorii italieni au preluat conducerea . Muzicieni din intreaga Europa mergeau in Italia pentru a studia . Dar pentru compozitorii englezi accesul in Italia era dificil , in schinb ei au studiat si imitat madrigalul italian . Compozitori ca Tallis si Dowland au scris lucrari religioase complexe dar si simple cantece solo . Muzica a incetat sa fie o stiinta sau o parte a serviciului religios ea era emotionanta , expresiva , particulara . Muzica vorbea oamenilor si oamenii intelegeau .

Pierluigi da PalestrinaRenaterea n muzic are un nume: Giovanni Pierluigi da Palestrina. Maestru al polifoniei vocale, creator al unui stil contrapunctic care i poart numele pentru eternitate: stilul palestrinian. Autorul unui opus esenial pentru istoria muzicii culte: Missa Papae Marcelli. Muzica sa strbate secolele ca o mrturie a inefabilului creaiei i a geniului unui compozitor, care a marcat decisiv evoluia muzicii savante n secolele urmtoare.

Orlando di LassoS-a nscut la Mons, n provincia Hainaut, aproape deAnvers, pe rmul Mrii Nordului, compozitorul alcrui nume apare n mai multe variante: Orlandus Lassus, Roland de Lassus, Orlando di Lassus, RolandDelattre, Orlando di Lasso.

Istoria l descrie ca pe un copil -minune, membru al corului Catedralei din Mons, care a atras admiraiaprin glasul de o mare puritate i frumusee.

Claudio Monteverdi (1567-1643)Considerat pionierul operei, Claudio Monteverdi a fost compozitor, violinist si cantaret. Claudio Monteverdi este primul mare nume in istoria operei. In anul 1607 compune "Scherzouri muzicale" (lucrare muzicala pentru trei voci), urmata de cea care va fi considerata intr-adevar prima opera "Orfeu". Termenul de "opera" nu se folosea in aceea perioada, de aceea Monteverdi a numit-o "Orfeu". "Licori care simulau nebunia" (1627) este considerata prima opera comica din istoria muzicii. Lucrarea, insa, s-a pierdut, alaturi de alte compozitii precum "Armida", "Adone", "Proserpina

rapita" si "Delia si Ulise". Apartinand primei jumatati a secolului al XVII-lea, operele lui Monteverdi n-au avut sansa sa fie tiparite, multe dintre ele pierzandu-se. Acesta a decdat la data de 29 noiembrie 1643.