foaia bibliotecii nr 5 - carte2011.files.wordpress.com filefoaia bibliotecii nr. 5,...

Foaia bibliotecii

Nr. 5, Octombrie-Decembrie 2011 ‚ 20 paginiSe distribuie gratuit

FOFOFOFOFOAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIRevista Bibliotecii Municipale “Petre Anghel” B#ile[ti

Foaia bibliotecii22222

REDACTOR-{EF: JANETA VLADREDACTOR-{EF ADJ.: VLAD CO{EREANUREDAC}IA:

MIRELA GIURGEADRAGO{ CO{EREANUCAMELIA IONESCUGHEORGHE EP^NGEACCARMEN ST~N~R^NG~JANETA NICULESCUCLAUDIA SURCEL

COLABORATOR: ILEANA VL~DULESCUCONTACT: e-mail: [email protected]

ISSN 2069-2072

ECHIPAREDAC}IONAL~:

SPONSORI:AGROZIND B#ile[ti

S.C. TEODEN S.R.L. B#ile[tiS.C. PREVIMET IMPEX S.R.L. Craiova

DTP [i S.C. ALMA CONS S.R.L.TIPARUL: Calea Severinului 44A

200610 CraiovaTel./Fax: 0251-586302; 587.300email: [email protected]: www.alma-cons.ro

Foaia bibliotecii 33333

C U P R I N S„ Noi apari]ii \n biblioteca noastr# ............................................................................................................... 4

Janeta Vlad„ Un cuv@nt lui Amza Pellea ....................................................................................................................... 5

Prof. Claudia Ionela Surcel„ Pulsul [colii .............................................................................................................................................. 6

_nv. Mirela Giurgea„ Elevi de nota 10 ....................................................................................................................................... 6

Prof. Janeta Niculescu„ 1 Decembrie la Biblioteca Municipal# “Petre Anghel” B#ile[ti ............................................................... 7

Prof. Drago[ Co[ereanu„ Manifest#ri consacrate Zilei Na]ionale B#ile[ti ......................................................................................... 7

Prof. Vlad Co[ereanu„ Tinere talente b#ile[tene ........................................................................................................................... 8

Janeta Vlad„ Doamnei \nv#]#toare – poem.................................................................................................................... 8

Carmen Vl#dulescu„ Educarea copilului pre[colar \n spiritul conserv#rii folclorului autentic .................................................... 9

Ed. Ileana Du]#; Ed. Ramona Becherescu„ Binecuv@nta]i animalele [i copiii! ........................................................................................................... 10

Ed. Eugenia Spr@ncenatu„ Concursul “Miss Cr#ciuni]a” la edi]ia a VII-a .........................................................................................11

Prof. {tefan Iliescu„ Elevii {colii Nr. 3 la Teatrul Na]ional “Marin Sorescu” Craiova ............................................................ 12

Prof. Dora Ciuciulin„ Pre[colarii din Balasan au s#rb#torit Ziua Na]ional# a Rom@niei ........................................................... 12

Prof. Vlad Co[ereanu„ Minorit#]i de l@ng# noi ........................................................................................................................... 13

Florea Becherescu„ O or# “neobi[nuit#” ................................................................................................................................ 14

Claudia Vlad„ Aforismele cinicului ............................................................................................................................... 15

Prof. \nv. primar Nicoleta Dunav#]u„ Obiceiuri [i tradi]ii rom@ne[ti de iarn# din zona Tunarii Vechi, Tunarii Noi [i Poiana Mare ................... 16

_nv. Gheorghe Ep@ngeac„ Cum s# devenim p#rin]i mai buni? ......................................................................................................... 17

Prof. Carmen St#n#r@ng#„ Gustave Flaubert [i bovarismul (1821-1880) ......................................................................................... 18

Prof. Camelia-Ana Ionescu„ _ntre cer [i p#m@nt .................................................................................................................................. 20

Doina }enea


NOI APARI}II _N BIBLIOTECA NOASTR~Unul din motivele pentru care ne-am decis s# edit#m o revist# a bibliotecii noastre a fost acela de a apropia

cartea de cititori prin \ndrum#ri privind lecturile acestora._n acest num#r vom recomanda celor ce citesc “Foaia Bibliotecii” unele c#r]i intrate recent \n patrimoniul

institu]iei noastre.Vom \ncepe cu c@teva recomand#ri din beletristic#.Din literatura rom@n#:Andrei Oi[teanu - “Cutia cu b#tr@ni”, roman, Editura Cartea Rom@neasc#Din literatura universal#:Georges Simenon - “E[ecul lui Maigret”; “Capcana lui Maigret”; dou# lucr#ri care au ca autor un clasic al

romanului poli]ist din sec al XX-lea.Avem \n bibliotec# c#r]i semnate de Herta Muller, laureat# a premiului Nobel pentru literatur# originar# din

Rom@nia (“Leag#nul respira]iei”).Pentru cei interesa]i de “Codul lui Da Vinci” de James L. Garlow [i Peter Jones [i “Chei oculte \n codul lui

Da Vinci” de Enrique de Vicente, biblioteca le poate pune la dispozi]ie aceste c#r]i.Ne-am preocupat s# achizi]ion#m c#r]i din toate domeniile (nu numai beletristic#) [i am ]inut cont de dorin]ele

cititorilor exprimate \n scris \ntr-un registru special. De exemplu c#r]i ca: “Oameni de seam# ai [tiin]ei agricolerom@ne[ti ” (3 vol) de Viorel-Iulian Pe[tean.

_n afar# de achizi]ii, fondul de carte al bibliotecii s-a \mbog#]it datorit# dona]iilor f#cute de scriitori rom@ni(Petre Gigea-Gorun, Ilie S#lcianu, Oana Pellea [i al]ii) sau de cititori cum ar fi familia Gabroveanu, care adonat 561 de c#r]i, Valentin Turcu, Doina }enea [i al]ii.

O alt# surs# important# de \mbog#]ire a fondului de carte o constituie c#r]ile ap#rute \mpreun# cu ziarele“Adev#rul” [i “Jurnalul Na]ional”.

Lista c#r]ilor ap#rute \mpreun# cu aceste ziare cuprinde titluri valoroase din literatura rom@n# [i universal#.

Bibliotecar Janeta Vlad


UN CUV^NT LUI AMZA PELLEA

A fost [i este un actor al inimilor.Ne dorim s# reu[im, ca \n via]#, m#car o parte din

omenia, demnitatea, dragostea de oameni [i locurilenatale, talentul [i mai ales generozitatea [i modestia s#ne defineasc# caracterul [i s# ne valorizeze ca oameni.

Da]i-mi voie s# trimit, cu drag, un g@nd [i omul]umire, celui care a fost Amza Pellea:

Ne-ai iubit necondi]ionat, pe noi b#ile[tenii, maimult ca pe oricine. Iar noi \]i declar#m acum iubireanoastr# necondi]ionat#.

Pentru tine, acolo \n Ceruri [i pe P#m@nt.

Prof. Claudia Ionela SurcelDirector {coala cu clasele I-VIII “Amza Pellea” B#ile[ti

Mai mult ca oric@nd, \n aceast# nefericit# zi de 12decembrie al fiec#rui an, fiecare dintre noi, rom@ni, \ngeneral, b#ile[teni, \n special, ne \ntreb#m de ce soartaa vrut s# comemor#m un om, un geniu, un actor f#r#pereche, [i nu s# st#m cumin]i \n scaunele confortabileale unei s#li de teatru pentru a-l vedea \n plin# for]#creatoare pe unul dintre inegalabilii no[tri arti[ti.

_n aceast# zi ne aducem aminte, cu respect [iconsidera]ie, de Amza Pellea. Ar fi injust s#-lidentific#m doar cu haiosul [i popularul s#u rol “NeaM#rin”. Amza Pellea a reu[it s# \mbog#]eas# princalit#]ile sale actorice[ti deosebite scenele teatrale curoluri excep]ionale. Nici filmografia sa nu este maiprejos. Lista de roluri este extrem de lung#, amintescdoar personajul celebru “Mihai Viteazul” c#ci tot estelegat de zona noastr#, a Olteniei.

Avem o mie de motive care s# explice dragosteana]iei rom@ne fa]# de cel care a fost Amza Pellea. {itotu[i exist# o mie unu. {i acesta este cel mai important.

Pentru c# a avut un har de la Dumnezeu, [i nu m#refer la cel actoricesc. Un dar de a se d#rui oamenilor,de a fi al lor, al fiec#ruia dintre ei. Aduna]i \n jurulmicului ecran, \l sim]im al nostru. Reu[e[te [i azi s#ne p#trund# \n case, \n suflet [i mai ales \n inimi.

Nea Marine, Nea Marine,M#-ntreab# Jiul de tineC# te-a[teapt# suspin@ndDin B#ile[ti s# vii r@z@nd.

Foaia biblioteciiFoaia bibliotecii66666

PULSUL {COLII_n aceste vremuri de \ntreb#ri [i pu]ine r#spunsuri , de c#ut#ri [i r#t#ciri ne putem \ntreba noi, cei care avem

de a face mai \ndeaproape cu ea, ce mai face [coala noastr#? Mai rezist#? {i dac# da, cum? Iat# un posibilr#spuns: o p#rticic# din activitatea \nv#]#torilor de la o [coal# mic# Galiciuica, [coal# care iube[te cartea [i pemama ei biblioteca.

Eleva Talpo[ Elena Mihaela a absolvit, \n anul [colar 2010-2011, Liceul “Mihai Viteazul”, la clasa a XII-a,profil uman, specializarea filosofie, av@nd ca dirigint# pe doamna profesor Ciobanu Elena.

La examenul de bacalaureat a sus]inut examene la: Limba [i literatura rom@n# (profesor Ciobanu Elena),Istoria Rom@niei (profesor Burc# Lauren]iu) [i Logic# (profesor Panait Marga). La toate aceste examene elevaTalpo[ Elena Mihaela a ob]inut nota zece, al#tur@ndu-se astfel celorlal]i absolven]i din ]ar# care au ob]inutaceast# medie \n sesiunea iulie 2011 a examenului de bacalaureat.

Acum, student# la o facultate de drept, Talpo[ Elena Mihaela sper#m s# fie un exemplu demn de urmat [i\ncurajator pentru fiecare din elevii Liceului “Mihai Viteazul” [i nu numai. Totodat#, pentru colectivul decadre didactice al acestei [coli, ea este un motiv de m@ndrie [i satisfac]ie profesional#.

Felicit#ri acestei absolvente care pentru rezultatele deosebite a primit felicit#ri [i i-a fost \nm@nat# o “Diplom#de merit” chiar de c#tre Ministerul Educa]iei, Cercet#rii, Tineretului [i Sportului.

Prof. Janeta Niculescu

MO{ CR~CIUNAho, aho copii [i fra]iLectura]i [i evalua]i{i cuv@ntu-mi asculta]i!Ne-am adunat cu to]ii aici,Copii mai mari, copii mai miciS# lu#m la \ntrebareFiecare personaj:Ce este o evaluare?

SCUFI}A RO{IENu c-a[ vrea s#-l scap pe lupDe la plat#, de la zdup,Dar eu [i bunica meaI-am spart fa]a uite-a[a{i mi-e mil#, vai de elA[ evalua ni]el:De se las# de furat,De min]it de \n[elat_l primim la afterschool!A! Uitasem s# v# spun:Afterschoolu-i pentru mieiDintre cei mai fragezei!

SCENETA - MO{UL EVALUATORALB~ CA Z~PADAPe pitici i-am evaluat7 probleme le-am datProblemele rezolvar#{i \n mun]i voio[i plecar#Doi \ns# s-au r#t#cit!Vre]i s#-mi spune]i negre[itSingur# n-am reu[it!C@]i \napoi au venit(corul: 5)

CAPRA CU TREI IEZIMo[ Cr#ciune, pentru mineEvaluarea nu-i prea bineTrag linie socotescTrei au fost, doi nu-i g#sesc.{i \n locul iezilorLupul sare-ntr-un picior.

(continuarea \n num#rul viitor)

_nv. Mirela Giurgea{coala Galiciuica

ELEVI DE NOTA 10


Ziua Na]ional# a Rom@niei a fost onorat# la Biblioteca Municipal# “Petre Anghel” B#ile[ti printr-o expozi]ie dec#r]i consacrate luptei poporului rom@n pentru independen]# organizat# de doamna bibliotecar responsabil JanetaVlad.

_n aceast# zi sf@nt# pentru poporul rom@n expozi]ia a fost vizitat# de un grup de elevi de la {coala Nr. 3B#ile[ti condus de prof. Vlad Co[ereanu. Elevii au vizitat expozi]ia [i au ascultat cu aten]ie explica]iile doamneibibliotecar. De asemenea elevii au primit informa]ii despre bibliotec#, despre modalit#]ile de \nscriere [i de a\mprumuta c#r]i.

Prof. Drago[ Co[ereanu{coala Nr. 3 B#ile[ti

1 DECEMBRIE LA BIBLIOTECA MUNICIPAL~“PETRE ANGHEL” B~ILE{TI

Ca \n fiecare an, Prim#ria [i Consiliul Local B#ile[tiorganizeaz# \n Ziua de 1 Decembrie ceremoniadepunerii de coroane de flori la monumentul dincentrul ora[ului pentru a onora cum se cuvineS#rb#toarea Na]ional# a Rom@niei.

S-au depus coroane de flori din partea Prim#rieiMunicipiului B#ile[ti (de c#tre o delega]ie \n fruntecu domnul primar Costel Pistri]u), din parteaConsiliului Local, a altor institu]ii din municipiu, aorganiza]iilor politice din ora[.

{i [colile [i liceele din ora[ au depus coroane deflori.

Elevii {colii Nr. 3 au fost printre participan]i. Ungrup de elevi [i pre[colari (Gr#dini]a Nr. 5) din cadrulacestei unit#]i [colare \nso]i]i de cadrele didactice ale[colii au omagiat astfel Ziua Marii Uniri.

Ceremonia depunerii de coroane a fost de urmat#de parada subunit#]ilor de jandarmi [i de pompieri.

Prof. Vlad Co[ereanu{coala Nr. 3 B#ile[ti

MANIFEST~RI CONSACRATE ZILEI NA}IONALE LA B~ILE{TI


C@rciumaru Alexandru-Ionu], elev \n clasa a IV-a la Liceul “Mihai Viteazul”, a \nceput s# picteze de lav@rsta de 6 ani. Cu talent [i pasiune, de atunci [i p@n# acum a pictat multe tablouri, unele din ele fiind premiatela concursurile la care a participat, ob]in@nd urm#toarele premii: Premiul I la Concursul Na]ional “Na[tereaDomnului” reflectat# \n crea]iile copiilor 2008; Premiul I la Concursul Na]ional “S#rb#toarea Luminii” edi]iaI aprilie 2009; Premiul I pentru lucrarea “Iubim Animalele” 2010; Premiul al II-lea pentru lucrarea “Prietenie”2010. _n perioada 11-22 august 2011 particip# la cursurile de var# organizate de Biblioteca Municipal# “PetreAnghel” B#ile[ti, cursuri coordonate de d-na bibliotecar. Crea]iile lui vor fi expuse al#turi de crea]iile celorlal]icolegi participan]i la aceste cursuri \n expozi]ia cu tema “Culori B#ile[tene”, edi]ia a II-a, profesor \ndrum#torMaria Dunav#]u.

Bibliotecar Janeta Vlad

TINERE TALENTE B~ILE{TENE

Soarele v-a z@mbitC#ldura [i lumina luiV-a d#ruit.Florile v-au z@mbitBl@nde]ea [i iubirea lorV-au d#ruit.Luna v-a z@mbitStr#lucirea si frumuse]eaStelelor si a eiV-a d#ruit.P#durea, oceanul [i muntii v-au z@mbitMisterul [i tainele lor

V-au d#ruitToate acesteaAdunate \ntr-o carteLa [coal# z@mbindNou# ni le-a]i d#ruit.Cum am puteaS# v# mul]umim?Pentru toate acesteaDin inim# v# z@mbim!

Carmen Vl#dulescuElev# \n clasa a IV-a la Liceul “Mihai Viteazul”

DOAMNEI _NV~}~TOAREPoem


Folclorul rom@nesc \[i are r#d#cini ad@nci \n aspectul social, economic \n care a tr#it de-a lungul veacurilor.Rom@nul \[i c@nt# lupta pentru independen]#, lupta pentru unitate social#, eroii, haiducii, exponen]ii claseisociale cea mai numeroas# la rom@ni, ]#r#nimea.

Odat# cu evolu]ia societ#]ii rom@ne[ti, cu evolu]ia [tiin]ei [i tehnicii, cu l#rgirea rela]iilor culturale cu altepopoare, odat# cu apari]ia kitch-urilor [i nonvalorilor folosite cu scop comercial, apare pericolul alter#riifolclorului autentic rom@nesc. De aceea t@n#ra genera]ie trebuie educat# etic [i estetic \n a[a fel \nc@t s# com-bat# nonvalorile comerciale.

Derularea proiectului “Folclor-tradi]ie [i continuitate” \n \nv#]#m@ntul pre[colar a fost dovada gr#itoare apreocup#rilor educatoarelor de a readuce via]a satului rom@nesc cu obiceiuri, tradi]ii, stil de via]# \n activitateacopilului pre[colar.

Deoarece zona C@mpiei B#ile[tilor [i ]#ranii ei au fost purt#tori [i p#str#tori ai culturii [i civiliza]iei \nainta[ilor,ai limbii, obiceiurilor [i portului rom@nesc am fost privilegiate \n acest demers minunat de a trezi \n sufletulcopiilor dragostea pentru folclorul rom@nesc.

A fost suficient s# provoc#m o discu]ie cu copiii despre ora[ul \n care cresc [i tr#iesc [i s# lans#m ideea:“Vre]i s# afl#m c@t mai multe lucruri despre cum tr#iau b#ile[tenii demult?” c# proiectul nostru a prins aripi.Din partea p#rin]ilor am primit un sprijin real, at@t prin oferirea de surse de inspira]ie, fotografii, obiecte dingospod#rii, obiecte de art# popular#, etc., c@t [i prin prezen]a \n mijlocul copiilor pentru a le vorbi despreobiceiuri ori prin primirea grupului de copii \n locuin]ele lor [i demonstrarea p#str#rii [i folosirii unor obiecte deart# popular#.

Vom prezenta c@teva ac]iuni menite s# reliefeze implicarea \n p#strarea frumuse]ii folclorului rom@nesc [i acelui oltenesc \n special.

De la locuitorii ora[ului, vecini ai gr#dini]ei, invita]i cu diverse ocazii copiii au aflat despre ocupa]iile [ime[te[ugurile specifice zonei: cultivarea plantelor, cre[terea animalelor, cre[terea viermilor de m#tase pentruconfec]ionarea vestitelor marame oltene[ti.

Portul popular din zon# cu elementele sale de baz# a putut fi observat, analizat [i admirat cu prilejul “ParadeiPortului B#ile[tean” prezentat# cu ocazia zilelor municipiului B#ile[ti. _mpreun# cu copiii am aflaturm#toarele: costumul femeiesc era alc#tuit din c#ma[# [i ciupag care erau bogat decorate cu vi[iniu [i

EDUCAREA COPILULUI PRE{COLAR_N SPIRITUL CONSERV~RII FOLCLORULUI AUTENTIC


ro[u, culoare ce simbolizeaz# via]a peste care se puneau valnice, catrince, zavelci [i prestelci care incingeau labr@u cu be]e de l@n# de asemenea \mpodobite cu frumoase ]es#turi.

Zavelca, catrin]a [i prestelca erau alc#tuite din dou# piese care se prindeau una \n fa]a [i cealalt# \n spate iarvalnicul era o singur# pies# care se purta \ncre]it# de jur \mprejurul corpului. Acestea erau mai scurte ca s# sepoat# observa motivele florale de pe picioare. _n picioare fetele purtau [osete sau ciorapi din bumbac sub]ire \nanotimpul c#lduros [i din l@n# iarna [i \nc#l]au opinci, pantofi sau papuci. B#rba]ii se \mbr#cau \n c#ma[a debumbac, in sau c@nep# frumos \mpodobit# cu floricele rauri de diferite culori, de obicei ro[u, vi[iniu saualbastru. Mai purtau izmene din aceea[i ]es#tur# cu c#ma[a [i br@u, mai lat dec@t cel purtat de femei. Iarnab#rba]ii purtau ceoareci, epangeaua, flanelul, vesta, cojoaca sau fund#tura precum [i cojoace cu m@inile lungidin piele de oaie [i uneori din capr#. Interesant# a fost diferen]iere costumelor dup# v@rsta, anotimpuri, de lucrusau de s#rb#toare.

Activitate “Hai cu noi la [ez#toare” a readus atmosfera serilor de demult c@nd oamenii se str@ngeau [ipetreceau dup# terminarea muncilor c@mpului. Protagoni[tii au fost de data aceasta copiii iar casa ]#r#neasc# afost readus# pe scena Casei de Cultur# “Amza Pellea” prin \mpodobirea cu covoare [i obiecte \nt@lnite \ncasele ]#r#ne[ti. S-a lucrat, s-au c@ntat c@ntece specifice zonei [i au fost dansate “hore cu caracter local:“T#r#[elul”, “Hora \n dou# p#r]i”, “S@rba”. Atmosfera a fost s#rb#toreasc# [i inimile copiilor au tres#ltat defericire c# sunt purt#torii crea]iei populare locale.

Iat# doar c@teva exemple menite s# demonstreze c# folclorul este izvor nesecat de ap# vie. Odat# cu dezvoltareaciviliza]iei crea]ia popular# nu v# disp#rea a[a cum se poate crede uneori, folclorul are “o tinere]e f#r# b#tr@ne]e[i o via]# f#r# de moarte”.

Ed. Ileana Du]# Ed. Ramona Becherescu

Gr#dini]a Nr. 9 “Amza Pellea”

Acesta a fost titlul unui film care a rulat c@ndva pe ecranele cinematografelor noastre. El se potrive[te cugrupajul de fotografii prezentat \n aceste pagini.

Ce au \n comun animalele [i copiii? Inocen]a! Ei nu pot face r#u \n mod voit [i sunt sinceri.C@inii [i pisicile sunt du[mani prin natura speciilor lor. Dar crescu]i de mici \mpreun# aceste animale pot

\nv#]a s# convie]uiasc# \n pace._ntre animalele de companie [i copii se stabile[te o simpatie tacit# dar puternic#.Fotografiile al#turate v# vor st@rni z@mbetul dar v# vor umple inimile de duio[ie.

Ed. Eugenia Spr\ncenatuGr#dini]a Nr. 10 Balasan

BINECUV^NTA}I ANIMALELE {I COPIII!


A devenit o tradi]ie ca \n preajma s#rb#torilor deiarn#, Biblioteca Municipal# “Petre Anghel” dinmunicipiul nostru s# organizeze concursul “MissCr#ciuni]a”, la care particip# elevi ai [colilor cu claseleI-VIII din B#ile[ti.

Anul acesta, concursul, ajuns la edi]ia a VII-a aavut ca participan]i elevi de la {colile 3, 5 [i Liceul“Mihai Viteazul” (ciclul primar) [i un grup de elevide la {coala cu clasele I-IV Tunarii Noi.

Elevii au fost \nso]i]i de cadrele didactice: prof.Mitroi Irina, Mitric# Vasilica, Ciuciulin Dora,Capac Toni, Vlad Co[ereanu ({c. Nr. 3), PascuRodica ({c. Nr. 5), Ep\ngeac Gheorghe ({coalaTunarii Noi).

Programul a fost deschis de un grup de elevi dinclasa I-a B de la {coala Nr. 5 B#ile[ti, \ndruma]i dedoamna Pascu Rodica, care a prezentat un moment\nchinat eroilor din Revolu]ia din Decembrie 1989intitulat “Osta[ii luminii colind#”.

Concursul propriu-zis a constat din 3 probe la careau participat elevele concurente:

- prezentarea candidatelor [i a costumelor- “Vis de iarn#, vis de copil” (recit#ri de poezii

\nchinate anotimpului alb [i s#rb#torilor de iarn#.- “Tradi]ii [i obiceiuri”Programul a fost completat de trupa de break-dance

a {colii Nr. 4 B#ile[ti.Rezultatele concursului “Miss Cr#ciuni]a” 2011 au

fost urm#toarele:

CONCURSUL “MISS CR~CIUNI}A”LA EDI}IA A VII-A

- MISS CR~CIUNI}A 2011: Vl#dulescuCarmen, Liceul “Mihai Viteazul”, clasa a IV-a

Aceea[i concurent# a ob]inut [i premiul special aljuriului.

- Locul I: Must#]a Mihaela; Bojin Maria, {coalaNr. 3 B#ile[ti

- Locul al II-lea: Alecu Cristina-Iuliana; CarageaMaria-Cristina, {coala Tunarii Noi

- Locul al III-lea: Ion Andreea; Stancea Irina,{coala Tunarii Noi

- Men]iuni: Ep@ngeac Simina-Petronela ({coalaTunarii Noi); Giurgea Maria; Pelea Luciana, {coalaNr. 3 B#ile[ti.

Felicit#m elevele care au ob]inut aceste premii [icadrele didactice care le-au preg#tit.

V# a[tept#m [i la edi]ia de anul viitor.

Prof. {tefan IliescuPre[edintele juriului


A devenit o tradi]ie a {colii Nr. 3 B#ile[ti ca, odat# sau de dou# ori pe an, elevii s# se deplaseze \nmod organizat la Craiova pentru a viziona o pies# deteatru.

_n ziua de 3 Decembrie 2011, elevi din clasele a V-a, a VI-a, aVII-a [i a VIII-a \nso]i]i de prof. CiuciulinDora [i Co[ereanu Vlad au asistat la o reprezenta]ie apiesei “O noapte furtunoas#” de Ion Luca Caragialedin repertoriul clasic.

Elevii au fost \nc@nta]i de pies#, au r@s la replicilespumoase ale comediei [i au fost impresiona]i de joculactorilor.

A fost o zi pl#cut# pentru elevii [colii noastre care,la Craiova, au vizitat Gr#dina Zoologic# din Parcul“Romanescu” [i au petrecut c@teva ore \n centrulora[ului \mpodobit deja pentru s#rb#torile de iarn#.

Copiii [i-au exprimat dorin]a ca asemenea excursiis# fie organizate mai des.

Prof. Dora Ciuciulin{coala Nr. 3 B#ile[ti

ELEVII {COLII NR. 3LA TEATRUL NA}IONAL “MARIN SORESCU” CRAIOVA

Miercuri 30 noiembrie 2011 pre[colarii din celedou# grupe de la Gr#dini]a Nr. 10 Balasan \ndruma]ide prof. \nv. pre[colar Co[ereanu Vlad [i prof. \nv.pre[colar Spr\ncenatu Eugenia au onorat “ZiuaNa]ional# a Rom@niei” printr-un scurt spectacol.

Pre[colarii au primit informa]ii despre semnifica]iazilei de 1 Decembrie 1918, au recitat poezii [i au c@ntatc@ntece patriotice.

Prof. Vlad Co[ereanu{coala Nr. 3 B#ile[ti

PRE{COLARIIDIN BALASAN

AU S~RB~TORITZIUA NA}IONAL~

A ROM^NIEI


Sediul Asocia]iei culturale a Cet#]enilor Rom@ni de etnie Bulgar# “Sedeanca” din B#ile[ti, \nfiin]at# \n2002, se afl# pe strada Carpa]i la num#rul 2, pre[edinte al Asocia]iei, Florea Becherescu.

Originile bulgarilor din B#ile[ti se pierd \n negura veacurilor. Vorbindu-mi despre vremurile din timpulr#zboiului c@nd pe acest teritoriu se afla un pa[al@c turcesc, am impresia c# m# aflu la o lec]ie de istorie.Bulgarii care, for]a]i de \mprejur#ri [i de condi]iile istorice, au ajuns pe teritoriul Rom@niei au fost demni,destoinici, harnici dar [i aprigi. {i-au p#strat tradi]iile, s#rb#torile, obiceiurile, limba. P@n# acum 100 de ani nicinu se \ntemeiau familii mixte \n interiorul localit#]ii.

Dovezi ale existen]ei bulgarilor \n B#ile[ti exist# la arhivele statului, dar sunt [i alte m#rturii vii pe caretimpul nu le poate [terge, bun#oara numele multor b#ile[teni – Petcu, Iovan, Ivan Zdravcu, Tecu, Stancu. _nmulte familii se mai folosesc [i acum expresii de provenien]a slava – po leco, da kino, do siti, se povarne,kamenu, kupi – [i vorbe care s-au \ncet#]enit \n limbajul uzual al b#ile[tenilor.

Programul Asocia]iei “Sedeanca” prevede cursuri de limba bulgar# pentru persoane cu v@rst# de 14-60 ani.Sunt organizate vizite [i excursii pe melegurile de dincolo de Dun#re. _n Bucure[ti exist# o [coal# cu predare\n limba bulgar#, a[a cum [i rom@nii din Bulgaria beneficiaz# de [coli cu predare \n limba matern#. _ntreAsocia]ie [i unit#]i [colare se \ntemeiaz# parteneriate cultural-educative.

_mi amintesc cu emo]ie cum mi-am descoperit r#d#cinile de mic copil, \n familie, vorbind bulg#re[te [itr#ind asemenea. Era \n perioada crizei din timpul R#zboiului, se tr#ia greu. Se adunau cu to]ii la sedeanca-clac#. M@inile lucrau iar sufletele se l#sau m@ng#iate de dulcea]a limbii slave, ca un copil \n bra]ele mamei.

Acum lucrurile s-au schimbat, la Sedeanca se \nt@lnesc etnici bulgari cu fra]ii lor de dincolo de Dun#re [iorganizeaz# festivaluri de folclor [i tradi]ii. Este un schimb cultural [i o \nfr#]ire \ntre genera]ii care men]ine viuspiritul sedeanc#i.

P#r#sesc sediul Asocia]iei cu amintirea costumelor populare expuse \n sala de protocol. Am \n m@n# cartea“Peter Beron” a d-lui Alexandru Firescu, bulgarii din Rom@nia [i-au adus tributul lor la istoria acestei ]#ri, iarnoi, majoritarii, le dator#m respect [i considera]ie.

Florea BecherescuPre[edintele Asocia]iei “Sedeanca”

B#ile[ti

MINORIT~}I DE L^NG~ NOI


1. V# rog s# v# prezenta]i \n c@teva cuvinte! M# numesc Vlad Janeta, iar pentru cine nu m#

cunoa[te sunt bibliotecar responsabil la Biblioteca Mu-nicipal# “Petre Anghel” B#ile[ti.

2. Ce vechime ave]i \n acest domeniu?Am 37 de ani vechime, dintre care 14 ani \n domeniu.3. Cum a]i caracteriza/descrie profesia pe care o ave]i?Pun suflet \n ceea ce fac, nu conteaz# c@t muncesc

pentru c# \mi place. La bibliotec# se munce[te precumalbina. Profesia pe care o am este una din cele mai fru-

moase profesii, a fi bibliotecar cere mult# r#bdare, d#ruire [i \n tot ceea ce fac pun mult suflet pentru utilizatoriide toate categoriile de la cei de gr#dini]# p@n# la cei de v@rsta a treia.

4. Care sunt c#r]ile d-voastr# preferate?Beletristica [i c#r]ile de psihologie.5. V# rog s# ne oferi]i c@teva informa]ii legate de institu]ia pe care o reprezenta]i.Biblioteca are personalitate juridic#, la intrare este un istoric al bibliotecii cu documente originale de la

\nfiin]area ei, \n 1926. Fondatorul bibliotecii noastre a fost Gheorghe Tomescu. La ora actual# bibliotecade]ine un fond de 43.000 de volume, care sunt puse la dispozi]ia utilizatorilor.

6. Ce activit#]i deosebite se desf#[oar# \n cadrul “Zilelor bibliotecii?”_n fiecare an \n luna aprilie, care este denumit# de comunitatea noastr# [i “Luna valorilor b#ile[tene” se

desf#[oar# activitatea “Zilele bibliotecii”, edi]ia a IX-a anul acesta [i \n cadrul celor 5 zile pot enumera o partedintre activit#]i: dou# expozi]ii de desen, prima intitulat# “C#r]ile au suflet” a elevului b#ile[tean DENIS CAROL-ARM~SARU [i a doua intitulat# “Culori b#ile[tene” coordonator prof. MARIA DUNAV~}U. Tot \n cadrulacestei activit#]i am invitat pe scriitorii: GHEORGHE DOCA, OANA PELLEA [i patronul spiritual PetreAnghel, au avut loc momente-literar-artistice \n colaborare cu elevii din B#ile[ti, din Ghidici [i Galiciuica. Deasemenea au lansat c#r]i: prof. Valentina Ristea, George Goga, Lucre]ia Gabroveanu, Doina }enea.

Am reu[it s# edit#m [i “Monografia Bibliotecii”. Alte activit#]i: expozi]ii de carte, mese rotunde, concurs decrea]ie \n cadrul Cenaclul “Speran]a”, depunerea de flori la statuia [i troi]a lui Amza Pellea s.a.

7. Ne pute]i spune cine este Petre Anghel, cel al c#rui nume este purtat de biblioteca municipal#?Petre Anghel este un scriitor b#ile[tean. Este un profesor universitar care ne \ndrum# [i sprijin# biblioteca,

particip# la activit#]ile noastre. Anul acesta a participat la “Zilele bibliotecii” unde am lansat 4 c#r]i iar la“Zilele B#ile[tiului” 5 c#r]i. A absolvit \n anul 1969 Facultatea de Limb# [i Literatur# Rom@n# din UniversitateaBucure[ti. A ob]inut titlul de doctor \n filologie cu o tez# despre Mihai Ralea (1978) [i doctoratul \n teologie cuteza “Influen]a literaturii sapien]iale asupra literaturii rom@ne” (2003). Doctorand \n Sociologie. A scris c#r]i cucaracter [tiin]ific.

Dintre romane amintim: “Fratele nostru Emanuel”, “Umbra lui Ionatan”, “Carraria”.8. Ce nout#]i ne pute]i aduce la cuno[tin]#? Planuri de viitor?Mereu avem planuri de viitor. Bucuria noastr# este s# m#rim num#rul utilizatorilor. De anul trecut suntem \n

programul Biblionet! Avem 6 calculatoare donate de Bill [i Melinda Gates iar num#rul utilizatorilor s-a m#rit.Primul vis al nostru este de a avea un sediu al bibliotecii.

Interviu realizat de eleva Claudia VladClasa a XI-a D Liceul “Mihai Viteazul” B#ile[ti

Prof. Mirela Matara

O OR~ “NEOBI{NUIT~”


Nu po]i \ngenunchea un popordeprins s# se t@r@ie.

ƒNu-i greu s# ademene[ti so]iaaltuia. Greu e s# i-o dai \napoi.

ƒPrietenia care nu cunoa[te hotarese cheam# expansiune.

ƒAlcoolism e atunci c@nd nu vreis# bei, dar trebuie.

ƒB#rba]ii [i femeile sunt de acord\ntr-o singur# privin]#: n-au \ncredere \n femei.

ƒDac# munce[ti din greu [i te remarci opt ore zilnic,ajungi [ef [i munce[ti [aisprezece ore.

ƒBanii pentru salariile [i pensiile mari ajung \ntodeauna.Nu ajung banii pentru salariile [i pensiile mici.

ƒ_n via]#, e loc [i pentru eroism. Totul e s# te ]ii departede el.

ƒOmul care crede c# dragostea poate fi cump#rat# cubani n-a avut niciodat# c@ine \n cas#.

ƒAvem un singur fel de a ne na[te [i milioane de feluride a muri.

ƒComputerele rezolv# toate problemele pe care nu le-am avea dac# n-ar exista computerele.

ƒFiecare om are dreptul s# tr#iasc# at@t c@t poate.

ƒFurtul ideilor unei persoane e plagiat, iar al mai multorpersoane, cercetare [tiin]ific#.

ƒUn prieten adev#rat nu poate fi cump#rat, dar poate fiv@ndut.

ƒCump#r# deodat# trei sticle de votc# [i n-o s# te trimit#nimeni dup# a doua.

ƒDac# n-ar pune \ntreb#ri, copiii n-ar afla niciodat# c@t

AFORISMELE... CINICULUI

de pu]in [tiu p#rin]ii.ƒ

Dac# vrei s# ai o nevast# de[-teapt#, frumoas# [i bogat# trebuies# te \nsori de trei ori.

ƒPosibilit#]ile medicinii suntnelimitate, limitate sunt doarposibilit#]ile pacien]ilor.

ƒBurta mare nu e de la bere, epentru bere.

ƒIgnoran]a e de trei feluri: c@nd nu [tii nimic, c@nd [tiinumai prostii [i c@nd [tii ce nu trebuie.

ƒ_ntre primul [i al doilea pahar, e destul timp ca s# maibei vreo [ase.

ƒ

Wikipedia: Eu [tiu totul!Google: Eu am de toate!Facebook: Eu [tiu pe toat# lumea!Internet: F#r# mine nu ave]i valoare!RENEL: Serios?

Prof. \nv. primar Nicoleta Dunav#]u{coala cu Clasele I-IV Balasan

Glume... glume


Obiceiurile de iarn# ocup# un loc deosebit \nciclul tradi]iilor ce con]in o varietate de datini [ide manifest#ri cu o ampl# desf#[urare la sate.Formele de manifestare ale acestora suntmo[tenite din cultura clasic# rom@neasc# [i aufost transmise din cele mai vechi timpuri.

Modalit#]ile de s#rb#torire sunt foartenumeroase, de o deosebit# bog#]ie, impun@ndimplicarea \ntregii comunit#]i, inclusiv a copiilor.Grija maturilor [i a [colii a fost dintotdeauna s#-i fac# pe copii s# cunoasc#, s#-i ini]ieze [i s#-idetermine s# participe la aceste s#rb#tori.Repertoriul tradi]ional al obiceiurilor [i tradi]iilorrom@ne[ti cuprinde, pe l@ng# colindele propriu-zise, c@ntece de stea, plugu[orul, sorcova, capra,

vicleemul [i o serie de datini, practici, supersti]ii, ziceri, sfaturi cu originea \n credin]e [i mituri str#vechi saucre[tine.

_n acest articol voi prezenta tradi]ii, obiceiuri [i credin]e din zona Tunarii Vechi, Tunarii Noi [i Poiana Mare._n noaptea de 5 spre 6 decembrie copiii \l a[teapt# pe Mo[ Nicolae ca s# le aduc# daruri \n ghetu]e, cizmuli]e

sau pantiofiori. Copiii [tiu c# Mo[ Nicolae c#l#tore[te prin v#zduh \nso]it de un m#g#ru[ \nc#rcat cu dou#co[uri: unul cu bomboane [i alte bun#t#]i [i unul cu nuielu[e. Se zice c# \[i las# m#g#ru[ul pe acoperi[ l@ng#co[, coboar# [i pune darurile la fiecare copil. De seara, fiecare copil \[i preg#te[te ghetu]ele [i le a[eaz# l@ng#u[# sau sob#. Copiii primesc daruri dup# cum au fost cumin]i. Dac# nu au fost cumin]i primesc [i nuielu[e. Lagr#dini]e, copiii \[i confec]ioneaz# \mpreun# cu educatoarele cizmuli]e personalizate [i le las# acolo iar diminea]a,c@nd vin, fiecare g#se[te \n cismuli]e cadouri aduse de Mo[ Nicolae.

_n diminea]a zilei de 6 decembrie femeile se duc la t#m@iat la cimitir iar cele care au \n familie membri cunumele de Nicolae fac c@te o coliv# [i merg la biseric#.

_ncep@nd cu data de 20 decembrie se taie porcii de Cr#ciun. Se zice din b#tr@ni c# porcul t#iat \n ziua deIGNAT (adic# pe 20 decembrie) este substituit al zeului care moare [i rena[te.

_n seara de 23 spre 24 decembrie, copiii \n cete se adun# la c@te o cas# unde repet# colindele [i petrec p@n#dup# miezul nop]ii. Spre diminea]# pornesc din casa \n cas# cu colinda c@nt@nd: “Bun# diminea]a la Mo[Ajun”, “Iat# vin colind#torii”...

Fiecare ceat# de colind#tori c@nt# ce c@ntece [tie. La plecare primesc, bani [i dulciuri de la gazde. Dup#credin]a popular# colind#torii sunt purt#torii de noroc [i fericire. Despre Mo[ Ajun se zice c# a fost baciul aflat\n slujba lui Mo[ Cr#ciun, st#p@nul staulului unde Maica Domnului l-a n#scut pe Isus Hristos.

_n seara de Cr#ciun, copiii \mpodobesc bradul de Cr#ciun, [i-l a[teapt# pe Mo[ Cr#ciun care vine cu darurimulte. Pomul de Cr#ciun este un brad \mpodobit, substitut al zeului adorat \n ipostaz# filiform#, care moare [irena[te la sf@r[it de an \n preajma solsti]ului de iarn#.

_n perioada Cr#ciunului [i Anului Nou, copiii mici merg cu sorcova [i sorcovesc membrii familiei, rudelede la care primesc bani. Despre alte obiceiuri [i datini din aceast# zon# vom discuta \n num#rul urm#tor.

Cu ocazia s#rb#torilor de iarn#, urez cititorilor revistei “Foaia Bibliotecii” mult# s#n#tate, fericire [itradi]ionalul: “La mul]i ani!”

_nv. Gheorghe Ep@ngeac{coala Tunarii Noi

OBICEIURI {I TRADI}II ROM^NE{TI DE IARN~DIN ZONA TUNARII VECHI, TUNARII NOI {I POIANA MARE


Odat# cu intrarea Rom@niei \n Uniunea European# s-au \ngro[at r@ndurile rom@nilor care \ncearc# s#-[iconstruiasc# un viitor muncind pe t#r@murile str#ine ale f#g#duin]ei. Acas#, \n Rom@nia, copiii lor, r#ma[i \ngrija unui bunic, unchi, vecin, de multe ori nepriceput sau indiferent, se maturizeaz# mai repede. Sunt [i cazuri\n care copilul cel mare de v@rsta adolescen]ei este [i tat# [i mam#, av@nd grij# de fra]ii lui mai mici. _n situa]iiextreme copilul r#m@ne total abandonat [i autorit#]ile trebuie s# aib# grij# de el. Dispari]ia persoanei care \isupraveghea duce la schimbarea comportamentului copiilor ca urmare a ruperii sistemului de reguli stabilit,verbal sau nu, \ntre ei [i p#rin]i.

Mul]i copii con[tiincio[i la [coal# ajung chiulangii, fete cumin]i o iau pe c#i gre[ite, b#ie]i ascult#tori se apuc#de fumat, b#ut sau, mai r#u, devin b#t#u[i. Iar c@nd p#rin]ii se \ntorc, nu le vine a crede ce g#sesc acas#! {iregretele sunt tardive. Dac#-i num#r#m pe rom@nii pleca]i la munc# \n ]#rile Uniunii Europene, atunci vedem c#acas# r#m@ne o genera]ie \ntreag#. Mul]i la v@rsta copil#riei sau adolescen]ei. Ei sunt genera]ia “Singur acasa”.

Exist# o problem# extrem de delicat# care se ridic#: ar fi mai bine ca p#rin]ii s# r#m@n# acas# [i s# nu aib#bani pentru educa]ie [i \ngrijire, sau e mai bine s# plece, elimin@nd problemele financiare, \ns# s# r#m@n# copiii\n grija altor persoane sau doar cu un p#rinte. Nimeni nu poate impune unei familii ce s# fac#, dar trebuieeviden]iate consecin]ele psihologice care apar ca urmare a absen]ei numai a unuia din p#rin]i pe o perioad# mailung#. Copilul sufer# de disciplin#, de lipsa de limitare. Altfel, se creeaz# la copii sentimentul abandonului [ieste posibil ca odat# ajun[i la maturitate s# abandoneze [i ei pe copii lor ca un fel de protest [i ca r#zbunare\mpotriva propriilor p#rin]i.

Consecin]e ale abandonului copiilor: dezvolt# diverse tulbur#ri de comportament, merg@nd de la indisciplin#,la conflicte cu colegii, absenteism [colar, agresivitate, delincven]#, tutun, alcool, tendin]# de marginalizare;alegerea unor prieteni nepotrivi]i, apartenen]# la grupuri negative; comiterea unor infrac]iuni; risc sporit deabandon [colar; nu ascult# de p#rintele/tutorele legal; acumularea de foarte multe absen]e; nu se \n]eleg cucolegii [i nu reu[e[c s# se integreze \n colectiv; dezinteres pentru \nv#]#tur#; riscul ca ace[ti copii s# sufere at@tde mult din cauza lipsei p#rin]ilor, \nc@t s# se \mboln#veasc#.

Ce spun p#rin]ii? P#rin]ii nu sunt foarte receptivi, sunt interesa]i doar de faptul c# asigur# din punct de vederefinanciar nevoile copilului. Pu]ini p#rin]i renun]# la banii pe care \i c@[tig# \n str#in#tate ca s# fie al#turi de copil.Mul]i spun: “copilul meu este puternic”, “copilul meu va trece prin asta”, “c@nd m# voi \ntoarce \i voi fi al#turi”.Trebuie consilia]i p#rin]ii ca s# \n]eleag# c# plecatul la munc# \n str#inatate, oric@t de dur ar suna, este o form# deabandon care genereaz# traume care \i vor afecta pe copii pe toat# durata vie]ii. Dezam#girile de acum au un efectnociv, urm@nd s# fie resim]ite, ulterior, la v@rsta maturit#]ii, prin incapacitatea de a face fa]# \ncerc#rilor vie]ii.

Astfel, \n acest an [colar, {coala cu cls I-VIII Ghidici prin intermediul Funda]iei Holt Roma@nia [i Organiza]ieiUNICEF lanseaz# un program de educa]ie parental# apreciativ# – Cum s# devenim p#rin]i mai buni? – pro-gram menit s# dezvolte abilit#]ile p#rin]ilor pentru a putea face fa]# cu success condi]iilor \n continu# schimbarea societ#]ii actuale. _n cadrul acestui program, p#rin]ii vor \nv#]a, \n primul r@nd, cum s# aib# grij# de ei \n[i[i,cum s# fac# fa]# stresului [i furiei, s# \[i dezvolte abilit#]i de comunicare, disciplinare pozitiv# [i tratare acomportamentelor solicitante. Obiectivele acestui program sunt: 1. \ncurajarea participan]ilor s#-[i studiezemai \n am#nunt via]a [i modul \n care ei rela]ioneaz# cu copiii lor; 2. Descoperirea unei game mai largi dealternative pozitive [i eficiente pentru rolul de p#rinte; 3. Dezvoltarea unei re]ele de sprijin social \mpreun# cual]i p#rin]i. Educa]ia parental# urm#re[te reducerea gradului de vulnerabilitate al persoanelor [i \nseamn# untransfer de competen]e de la specialist c#tre familie. Interven]ia personalizat# a asisten]ei sociale \n mediulfamilial pune accent pe rela]ia dintre specialist [i familie, pe modalit#]ile practice prin care acesta sprijin# [iajut# persoanele care au nevoie, pe reducerea gradului de dependen]# care se poate dezvolta fa]# de specialist.Interven]ia de grup presupune o viziune interactiv# care urm#re[te s# dizolve sistemul care genereaz# anumiteprobleme, aceasta \nseamn# de fapt schimbarea modului de a g@ndi al oamenilor.

Prof. Carmen St#n#r@ng#{coala cu cls I-VIII Ghidici

CUM S~ DEVENIM P~RIN}I MAI BUNI ?


“Intereseaz#-te de via]#. Acest spectacol este destul demare pentru a umple toate sufletele. Dar trebuie munc# [ifor]#.”

Spectacolul vie]ii unuia dintre cei mai de for]# scriitorifrancezi a \nceput la Rouen (Normandie) \n ziua de 12decembrie 1821 la spitalul unde lucra cel care va deveni unpractician celebru al chirurgiei, tat#l s#u. (Tr#s#turi ale salele reg#sim \n personajul-doctor Lariviere din “MadameBovary”). Mediul spitalicesc, personalitatea tat#lui, \i trans-mit un fond de triste]e [i pesimism [i, f#r# \ndoial#, spiritulde observa]ie, meticulos [i obiectiv.

La liceul din Rouen (1832-1839) \mp#rt#[e[te “exal-tarea romantic#” la mod#, scriind povestiri fantastice, confe-siuni autobiografice, un roman metafizic (“Memoriile unuinebun” - 1838) reu[ind astfel (\n preajma anului 1842, cat@n#r student la drept, la Paris) s# p#trund# \n cercurile literareale epocii [i s# se \mprieteneasc# cu idolul s#u, Victor Hugo.

O boal# nervoas# (1843), urmat# de moartea tat#lui [i asurorii sale (1846 - la na[terea copilului pe care \l va cre[te\mpreun# cu mama sa) pune cap#t existen]ei sale mondene.Ca s# duc# o existen]# lini[tit# [i s# aib# \ngrijirea necesar#,Flaubert se retrage la proprietatea familiei de la Croisset, l@ng#Rouen, unde existen]a zilnic# se \ntrep#trunde cu lumearomanelor sale, scrise cu r#bdare, munc# metodic# [i \nd@rjit#.

Cele c@teva c#l#torii \n Orient (Egipt, Tunisia, Grecia,Italia), adora]ia discret# [i aproape mistic# pentru EliseSchlesinger (pe care o cunoscuse \n vara anului 1836, pentrua-i scrie prima scrisoare de dragoste abia 35 de ani mait@rziu, c@nd era v#duv#), o rela]ie agitat# (timp de zece ani)cu scriitoarea Louise Collet, succesul literar al lui Guy deMaupassant (“fiul” s#u literar pe care \l \ncurajase [i al c#ruiscris \l disciplinase), procesul de care are parte ([i care-lface celebru) la apari]ia romanului “Madame Bovary”,acestea sunt evenimentele cele mai deosebite din existen]aamar# a lui Flaubert.

Moare \n urma unui atac cerebral la Canteleu (Croisset)\n ziua de 8 mai 1880.

Format ca o personalitate romantic#, prozatorul a fostatras de lirism [i de delirul imagina]iei (reg#sit# \n crea]iilepe teme istorice [i exotice). A reu[it p@n# la urm#, printr-osever# disciplinare a scrisului s#u, s# scrie o oper# realist#,redare obiectiv# a existen]ei umane [i a lumii \n crea]ia literar#.Astfel, documentarea este s@rguincioas#, fenomenele suntcercetate \n am#nunt, investiga]ia psihologic# aplic# ultimeledescoperiri \n domeniu. (Pentru descrierea otr#virii EmmeiBovary, de exemplu, a studiat nenum#rate tratate medicale).

Redarea tr#irilor suflete[ti, a zbuciumului intim al perso-najelor este f#cut# impar]ial, obiectiv. Manifest#rile intimeale personajelor sunt explicate prin faptele [i gesturileacestora, la r@ndul lor determinate de ereditate, mediu [i\mprejur#ri.

“Nu trebuie s# ne imagin#m c# sim]irea reprezint# totul.Arta nu este nimic f#r# form#”.

Scopul artei este frumosul, iar acesta este rezultatulacordului dintre form# [i g@ndire. Crearea frumosului este,pentru Flaubert, singura misiune a artistului, dincolo deorice apeciere moral# sau social#.

Pentru a ob]ine frumosul, acest \ntemeietor al romanuluimodern [i al naturalismului, teoretician al specificuluiesteticului a c#utat perfec]iunea stilului , dorind s# ajung#la scrierea unei pagini “f#r# asonan]e [i f#r# repeti]ii.”

“Frumosul” este un “num#r de aur” care simbolizeaz#armonia cosmosului [i armonia pe care o d# formei cel caredore[te s# creeze el \nsu[i un cosmos.

Inten]ia lui Flaubert, scriind “Madame Bovary”, a fosts# construiasc# “o carte despre nimic” care “s-ar ]ine singur#,prin for]a intern# a stilului s#u”, pentru c# “stilul e suficientsie[i, o manier# absolut# de a vedea lucrurile”.

“Artistul trebuie s# fie \n opera sa ca [i divinitatea \ncrea]ie, invizibil si atotputernic; s# fie pretutindeni sim]it,\ns# nic#ieri v#zut.”

“Invizibil [i atotputernic” (Madame Bovary c’est moi),Gustave Flaubert nu se vede \n opera sa dec@t \n felul \ncare [i-o orienteaz# tematic spre surprinderea prostiei [i rat#riiindividului \n societatea contemporan# lui, discordan]a dintreideal [i realitate, concentrate toate \n romanul “MadameBovary”.

Ecoul celei mai cunoscute opere a scriitorului s-a f#cutimediat auzit, fie [i numai datorit# procesului pentru ultrajla adresa religiei [i bunelor moravuri prin care Flaubert atrebuit s# treac# (ca [i Charles Baudelaire pentru ale sale“Fleurs du Mal”, volum ap#rut \n acela[i an - 1857).

Indiferent de cum a fost definit, BOVARISMUL trebuiejudecat pornind de la personajul care i-a dat numele -EMMA BOVARY.

Anivers#ri / Comemor#ri 2011

GUSTAVE FLAUBERT{I BOVARISMUL (1821-1880)


Publicat \n foileton \n “Revue de France” (1856) [i\n volum \n anul urm#tor (1857), romanul a fost tradus

\n limba rom@n# de mai multe ori, cea mai cunoscut# edi]iefiind cea din 1956 datorat# lui Demostene Botez, cu o prefa]#de Tudor Vianu.

Tematic, romanul \nf#]i[eaz# destinul tragic al unei femeicare \ncearc# zadarnic s#-[i afirme dreptul la existen]# per-sonal#, la intimitate, \ntr-o lume \n care ipocrizia lumiib#rba]ilor, a societ#]ii cu institu]iile sale (umanitare numaicu numele) nici nu vrea s# conceap# a[a ceva.

Ac]iunea romanului se petrece \n anii domniei luiLudovic-Filip (1830-1848) – regele-burghez.

Economic [i social, marea finan]# \[i impune for]a [idomin# existen]a individului (bancherii Jacques Laffite [iCasimir Pèrier devenind pe r@nd prim-mini[tri). Blazoanelearistocratice fac alian]# cu lumea capitalului, modul aristo-cratic de existen]# c#p#t@nd un nou prestigiu.

“Via]a de castel, existen]ele orgolioase, cosacrate fastului [ivolupt#]ii, devin obiectul unui cult restaurat” (Tudor Vianu).

“Orgoliul este o fiar# care traie[te \n pe[teri [i \n pustii;vanitatea dimpotriv#, ca un papagal, sare din crac# \n crac#[i p#l#vr#ge[te \n lumina mare a zilei.”

Prin dorin]a de parvenire, eroina romanului devine (cuun termen la mod#) o arivist# elegant#, f#urindu-[i (noaptea- cu vanitate), ca [i Julien Sorel al lui Stendhal sau ca Eu-gene de Rastignac al lui Balzac, o lume pe care, din p#cate,lumina zilei o va distruge.

Monotonia existen]ei zilnice, chiar \ntrerupt# de uneleevenimente de glorie personal# (balul de la castelul Vau-byessard dat de marchizul de Andervilliers, fiind o scen#semnificativ#) nu o poate scoate pe Emma din melancoliamaladiv# ce a cuprins-o dup# c#s#toria cu doctorul CharlesBovary (so]ul iubitor care-[i respect# chiar dac# nu-[i \n]elegeso]ia [i care, de[i aceasta \l \n[elase, o pl@nge, murind dedurere la pu]in timp dup# ea). El nu poate \n]elege alunecareaEmmei spre marginea unei pr#p#stii \n care o \mpinge plic-tiseala, lipsa de orizont a unei existen]e provinciale p@n# \nprofunzime.

Evad#rile ei (concrete de data aceasta - cele imaginaretrecuser#) \n iubirile – la \nceput romantice apoi meschine[i interesate – o fac [i mai vulnerabil# \n fa]a realit#]ii.Spulberarea iluziilor, perspectiva ruin#rii, ru[inea \n fatascandalului ce i se preg#te[te, remu[carea fa]# de so]ul carecontinu# s# o iubeas#, o \mping pe Emma la evadarea fi-nal#: sinuciderea.

Personajul Emma Bovary tr#ie[te toate ipostazele c#derii– aventura ei prin via]# este lamentabil# [i sf@[ietoare. Eaeste o ratat# at@t moral (ca fiic#, mam#, so]ie sau amant#)c@t [i fizic (gesturi necontrolate, reac]ii nea[teptate). De[ivia]a \i este scurt#, existen]a ei este o lung# agonie. Agoniedatorat# incompatibilit#tii dintre rafinamentul educa]iei,visele de adolescenta [i realitatea vie]ii de cuplu, dintretr#irile senzuale [i ne\mplinirile erotice, dintre fa]ada celordin jur [i adev#rul din spatele u[ilor. Zdrobit# de concretulrealit#]ii, ea sf@r[e[te tragic, devenind un model literar [iuman care s-a impus [i continu# s# aib# urma[i.

“Nu citi]i pentru a v# distra precum copiii, nici pentru av# instrui, precum cei ambi]io[i. Nu, citi]i pentru a tr#i!”

Numit – \n Le Petit Larousse – comportament ce const#\n fuga \n vis datorat# nemul]umirii \n fa]a propriei existen]e,BOVARISMUL a fost de asemenea definit ca o “tendin]#prezent# la unele persoane care, nemul]umite de realitateapropriei lor condi]ii, \[i f#uresc o personalitate fictiv#, cores-punz#toare aspira]iilor lor.” (Dic]ionarul Explicativ al LimbiiRom@ne - DEX).

_n acest sens, putem spune c# Flaubert reprezint# bova-rismul prin felul \n care pune in lumin# influen]a impresiilorcopil#riei [i tinere]ii, a altor \nt@mpl#ri exterioare asupraevolu]iei comportamentului feminin al personajului. Toateacestea se manifest# ca un fel de determinism care imprim#destinului uman o direc]ie previzibil#.

Al#turi de \n]elesurile date de dic]ionare sau de istoriileliterare, bovarismul (formulat de Jules de Gaulthier \n anul1921) continu# s#-[i \mbog#]easc# semnifica]ia. Astfel profe-sorul [i scriitorul Daniel Pennac \n al VI-lea din cele “10drepturi imprescriptibile ale cititorului” \l nume[te “o mala-die ce se ia prin citit” (“maladie textuellement transmis-sible”). Transmisibil# sau nu, “maladia” bovarismului n-adisp#rut \n ciuda celor peste 150 de ani c@]i au trecut de laapari]ia sa.

De aceea, “aceast# reu[it# clasic#” (Tudor Vianu) agenului [i-a p#strat interesul c@t [i prestigiul. “Satisfac]iacititorului Doamnei Bovary la prima lui impresie nu estedep#[it# dec@t de a aceluia care, recitind-o, devine mai atentla \n]elepciunea scriitorului [i la m#iestria sa.” (Tudor Vianu).

{i, cum \ncheierea n-o poate face dec@t Flaubert, citito-rule, \]i adresez \ndemnul s#u: “Iube[te arta. Dintre toateminciunile, este cea mai putin \n[el#toare.”

Opera:1825 “Un parfum de mirodit”, “Cium# la Floren]a”,

“Turbare [i neputin]#” (povestiri)1837 “Vis de infern” (povestire fantastic#), “Pasiune si

virtute” (roman)1838 “Memoriile unui nebun” (roman)1857 “Doamna Bovary” (“Madame Bovary”) (roman)1862 “Salammbo” (roman)1870 “Educa]ia sentimental#” (roman)1874 “Ispitirea Sf@ntului Anton” (“La tentation de Saint-

Antoine”) (roman)1881 “Bouvard [i Pècuchet” (roman - neterminat)

Bibliografie (selectiv#):- Gustave Flaubert - “Doamna Bovary”, Editura de Stat

pentru Literatur# [i Art#, Bucure[ti, 1956- Andrè Lagarde, Laurent Michard - “XIX-e siçcle -

Les Grands Auteurs Francais du Programme”, EditionsBordas, Paris, 1963

- XXX - “Scriitori francezi. Mic dic]ionar”, Editura{tiin]ific# [i Enciclopedic#, Bucure[ti, 1978

- XXX - “Dic]ionar al literaturii franceze”, Editura{tiin]ific#, Bucure[ti, 1972

- Gustave Flaubert - Wikipedia - site Internet- Gustave Flaubert - Citate - site Internet

Prof. Camelia-Ana Ionescu


MESAJ EDITURAALMA CONS

Uitare ad@nc# sculptat# de timpCa st@nca de munte-n abruptInfinit Univers f#r’ de \nceputCu sfinte iubiri [i doruri aprinseDe-a pururi cuprinse,_n calea ce leag# un cer de p#m@nt.

Uitarea ad@nc# pr#fuit# de timp,De fluviul de min]i obosite,Cu voie-]i rupi singura punteCu vorbe [i visuri avute,R#mase uitate, pierdute,_n calea ce leag# un cer de p#m@nt.

Doina }enea_NTRE CER {I P~M^NT

foaia bibliotecii nr 5 - carte2011.files.wordpress.com filefoaia bibliotecii nr. 5,...

Documents