foaia românească

FOAIAVINERI · 12 FEBRUARIE 2010 · ANUL LX NR. 7

româneascãSÃP T Ã M Â N A L A L R O M Â N I L O R D I N U N G A R I A

FOND

AT ÎN

1951 80 FORINÞI

www.foaia.hu /

[email protected]

Premiera noii piese a Teatrului Român de AmatoriÎn Jula s-a descoperit un cimitir vechi cu decedaþi româniCurtea de Apel din Seghedin: „Foaia româneascã” a avut dreptate

12 FEBRUARIE 20102 FOAIAromâneascã

CALENdAR ORTOdOX

Foaia a scris…

Pãrerile autorilor nu coincid întotdeauna cu opinia Redacþiei. Responsabilitatea juridicãpentru conþinutul articolelor publicate în Foaia româneascã aparþine autorilor. Foaia româ-

neascã nu garanteazã publicarea textelor nesolicitate de redacþie.

Pe copertã:Teatrul Român de Amatori din Jula (Ana Cioca)

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789

Poza sãptãmânii

Aceastã rubricã este un pamflet ºi trebuie tratatã ca atare

Jula

http://www.foaia.huhttp://www.foaia.huhttp://www.foaia.huhttp://www.foaia.huhttp://www.foaia.hu

15 februarie, luni – Sf. Ap. Onisim; Sf. Mc. Maior; Cuv.Eusebiu (Începutul Postului Mare) (Zi aliturgicã).

16 februarie, marþi – Sf. Sfinþit Mc. Pamfil; Sf. Mc. Valent,Pavel ºi Seleuc; Cuv. Flavian (Zi aliturgicã).

17 februarie, miercuri – Sf. M. Mc. Teodor Tiron; Sf.Mariamna; Sf. Împãraþi Marcian ºi Pulheria.

18 februarie, joi – Sf. Leon, Ep. Romei.12 februarie, vineri – Sf. Ap. Arhip, Filimon ºi soþia sa,

Apfia; Cuv. Mãrt. Evghenie ºi Macarie.19 februarie, sâmbãtã – Sf. Leon, Ep. Cataniei; Sf.

Agaton, Ep. Romei; Cuv. Visarion (Sâmbãta Sf. Teo-dor – Pomenirea morþilor).

20 februarie, duminicã – Cuv. Timotei; Sf. Eustatie, Ep.Antiohiei. Duminica I din Post (a Ortodoxiei).

Acum 40 de ani„La ºcoala românã am avut ocazia sã fac cunoºtin-

þã cu pãrerile pedagogilor de acolo cu privire la viito-rul ºcolii lor. În vorbele multora – Istin, Samfira,Mészáros, Magdu – ºi a directorului Teodor Cioca,am simþit cã ei vãd clar lucrurile. Dacã nivelul ºcolii lorse menþine cel puþin la cel al celorlalte ºcoli ºi au legã-turi bune cu pãrinþii, ºcoala se va putea întãri. Dacã nu,va slãbi. Actualmente au cam o sutã de elevi. Nu demult au organizat o serbare culturalã la care au venitpãrinþii ºi rudele elevilor în numãr foarte mare. Au avutun succes moral ºi material peste aºteptãri. Aproapedouã treimi din elevii ºcolilor din Aletea prânzesc de labucãtãria comunã a ºcolilor”. (O zi de iarnã la Aletea,Foaia Noastrã, nr. 4, 15 februarie 1970, pag. 3)

Acum 30 de ani„La ºcoala generalã din Otlaca-Pustã, deºi nu e o

ºcoalã mare, corpul didactic se strãduieºte sã asigureposibilitãþi cât mai variate pentru educarea ºi instrui-rea multilateralã a elevilor. Acesta nu este un lucru uºor,fiindcã în aceastã micã localitate nu se gãsesc posibi-litãþi prea mari de culturalizare. Biblioteca localã, deexemplu, e deschisã doar într-o singurã dupã masã pesãptãmânã, dar din pãcate nici nu e prea bine înzes-tratã cu lexicoane, pe care copiii le-ar putea folosi îndiferitele domenii de studiu. Nici la cãminul cultural nuse organizeazã prea des spectacole ºi serbãri, pe caretineretul le-ar vizita cu multã plãcere”. (La ºcoala dinOtlaca-Pustã, Foaia Noastrã, nr. 7, 17 februarie 1980,pag. 8)

Acum 5 ani„Se sting încet bãtrânii noºtri ºi cu ei parcã se stinge

într-o ultimã sforþare puterea de rezistenþã a unui neamîntreg. Vom fi oare nevoiþi sã strigãm în curând într-oexpresie de cruntã deznãdejde: Pe noi cui ne lãsaþi? Joi,8 februarie 2005, ziua în care noi am mai murit un pic.Învãþãtorul Gheorghe Dulãu a plecat. Ochii mai mereuînlãcrimaþi de emoþie s-au închis provocând râuri delacrimi. Ochii care au fixat pe pelicula fotograficã ge-neraþii întregi au rãmas ficºi, într-o ultimã privire, mare,cât sufletul celui care îi luminase pânã atunci. ªi ne-acuprins ºi pe noi în aceastã privire, pe toþi, curaþi, dez-goliþi de micile noastre neînþelegeri ºi orgolii. Curaþi,aºa cum curaþi sunt oamenii din fotografiile lui Gheor-ghe Dulãu. Credem cu toatã convingerea cã aceastaeste imaginea cu care »Domnu’ Dulãu« a plecat dintrenoi. (ªi iar am mai murit un pic, Foaia Noastrã, nr. 7,18 februarie 2005, pag. 3)

Jula

Adunaregeneralãla UCRUUniunea Culturalã a Ro-

mânilor din Ungaria vaþine ºedinþa adunãrii gene-rale sâmbãtã, 27 februarie,pentru a dezbate realizãri-le din anul trecut, darea deseamã despre activitateadin anul 2009 ºi planul delucru pentru anul în curs.Pe ordinea de zi a adunãriigenerale mai figureazã pla-nul bugetar pentru anul2010, organizarea de pro-grame în scopul promovã-rii valorilor culturale româ-neºti, etc. ªedinþa va avealoc la sediul UCRU (Jula, str.Gh. Doja nr. 8), cu începerede la ora 10.30. A.B.

Cinci candidaþi ºi-au de-pus dosarul pânã la terme-nul din 7 februarie 2010 lapostul de director al Cen-trului de Documentare ºiInformare al AÞRU: TeodorJuhász (Bichiºciaba), Adri-ana Cozma (Jula), CorinaSebestyén (Tarhos), Livia

Cinci candidaþide director la CDI

Daniel (Chitighaz) ºi Mi-haela Crãciun Varga (Jula).Dosarele candidaþilor vorfi dezbãtute prima datã încomisiile AÞRU, dupã caredecizia finalã va fi luatã decãtre Adunarea Generalã aAÞRU, la o ºedinþã din lunamartie. A.C.

Primãria din Micherechine-a informat la începutulacestei sãptãmâni cã tra-diþionalul bal românesc,plãnuit pe data de 13 fe-bruarie, nu va mai fi orga-

La Micherechinu va fi bal românesc

nizat din motive tehnice.Pentru cã la sfârºitul sãp-tãmânii se lasã deja Pos-tul Mare, petrecerea miche-rechenilor se amânã pen-tru o altã datã. A.C.

Aletea

Casa de Culturã „Reibel Mihály”, în colaborare cu Aso-ciaþia româneascã pentru pãstrarea tradiþiilor din Ale-tea organizeazã marþi, 16 februarie, defilarea cu mãºticunoscutã sub denumirea de „Fãrºang”. Defilarea îºi valua startul la ora 9.00. Petrecerea cu mãºti va lua sfârºitla Casa de Culturã, unde reprezentanþii tuturor naþiona-litãþilor din Aletea vor lua parte la o distracþie comunã.

Fãrºang

12345678901234567890123456789012121234567890123456789012345678901212123456789012345678901234567890121212345678901234567890123456789012121234567890123456789012345678901212123456789012345678901234567890121212345678901234567890123456789012121234567890123456789012345678901212123456789012345678901234567890121212345678901234567890123456789012121234567890123456789012345678901212123456789012345678901234567890121212345678901234567890123456789012121234567890123456789012345678901212

Telefonul redacþiei:66/463-152

@Scrieþi-ne

la adresa:

[email protected]

12 FEBRUARIE 2010 3FOAIAromâneascã

EDITORIALEDITORIALEDITORIALEDITORIALEDITORIALCurtea de Apel din Seghedin:„Foaia româneascã” a avut dreptate

Handbalistul Marian Cozma a plãtit cu propria-i via-þã pentru ca în Ungaria sã aibã o statuie. Pentru ca unromân sã aibã o statuie în Ungaria! De fapt, „meritul” nueste al lui Marian, care a fost ucis cu brutalitate acumun an într-un club din Veszprém, ci în primul rând alpãrintelui sãu, tatãl Petre Cozma. Un munte de om, careoricâtã durere ar fi avut în suflet când a aflat vesteaºocantã a morþii fiului sãu, ne-a dat o lecþie zdravãnãprin propriul sãu exemplu. „Nu dai foc pãdurii din cauzaunui ciot”, a fost fraza ºoptitã parcã de îngeri ºi rostitãcu atâta înþelepciune de Petre Cozma. Gestul supraome-nesc al acestui român i-a fãcut pânã ºi pe cei mai tur-baþi naþionaliºti maghiari sã se închine în faþa memorieiunui handbalist român. Acest gest ºi toate vorbele, reac-þiile tatãlui îndoliat au rezultat, printre altele, ºi amplasa-rea primei statui a unui român în Ungaria. Nici un erou,savant sau poet român nu are statuie în Ungaria. Numaihandbalistul Marian Cozma. Eminescu, Bãlcescu sauPomuþ au doar câte un bust. Precum ºi Rebreanu sauMoise Nicoarã. Cu toate cã Ungaria este recunoscutã ºiprin faptul cã ºi cel mai prãpãdit sat are statui ºi busturi,ca sã nu mai vorbim de plãcile memoriale pe care legãsim cam pe la tot colþul.

Cu cinci zile înainte de moartea tragicã a handbalistu-lui Marian Cozma, pe 3 februarie 2009, românii din Julaau primit promisiune (ºi nu prima) pentru o altã statuie:statuia marelui mitropolit Andrei ªaguna. Promisiuneanu a fost fãcutã de oricine, ci chiar de preºedintele Ro-mâniei. Traian Bãsescu a spus atunci cã „aºa cum Ro-mânia a aºezat la Arad statuia celor 13 generali, Unga-ria nu poate refuza acest lucru”. ªi a argumentat: „Estepuþin delicat sã îi refuzi dreptul de a avea o statuie, maiales cã reprezintã un neam care a contribuit inclusiv lalibertatea de astãzi a Ungariei. Fãrã brutalitate, statulromân va sprijini comunitatea româneascã pentru castatuia sã poatã fi instalatã. Rãmâne un obiectiv pe care,cu toatã delicateþea, îl vom susþine în orice întâlnire. An-drei ªaguna este o personalitate a culturii româneºti.”De la aceastã promisiune ºi pânã azi, la Bucureºti s-auschimbat guverne, s-au schimbat miniºtri. Iar peste pro-misiunea preºedintelui Bãsescu s-a aºternut praful uitã-rii. Însã cei care îºi doresc cu adevãrat aceastã statuieau rãbdare. Pentru cã sunt convinºi cã statuile marilorpersonalitãþi unesc popoarele ºi nu le despart. Andreiªaguna are tot dreptul sã aibã o statuie în Ungaria, pen-tru cã s-a nãscut, a crescut ºi s-a ºcolit în aceastã þarã,de aici a plecat sã devinã mai târziu mitropolitul orto-dox al românilor din Transilvania.

Amplasarea statuii lui ªaguna la Jula a fost promisãºi înainte de Traian Bãsescu, când pe 21 noiembrie 2008,la Seghedin, s-a þinut ºedinþa comunã a guvernelor Ro-mâniei ºi Ungariei. La o întrevedere a premierului (deatunci) Cãlin Popescu-Tãriceanu cu comunitatea româ-nilor din Ungaria, ministrul culturii (de atunci) AdrianIorgulescu a spus cã problema amplasãrii statuii luiªaguna la Jula este deja stabilitã cu partea maghiarã, nuse mai pune sub semnul întrebãrii, iar Ministerul Culturiide la Bucureºti a ales deja ºi sculptorul care va realizamonumentul. Miniºtrii vin ºi pleacã, sculptorul poateaºtepta, precum ºi românii din Ungaria. Sã aibã numairãbdare…

ªi sã ne bucurãm totuºi cã, iatã, s-a realizat primastatuie a unui român în Ungaria. Un monument care nearãtã tuturor, atât ungurilor cât ºi românilor, cã o sta-tuie poate sã ne apropie, ºi nu sã ne dezbine. O statuieare puterea sã ne înveþe sã ne respectãm unii pe alþii. Iarrespectul trebuie sã vinã din ambele pãrþi, ºi de la unii, ºide la alþii.

Eva Iova

Statui

ARC a cerut pe cale ju-decãtoreascã rectificare depresã în legãturã cu urmã-toarea parte a editorialu-lui semnat de Eva Iova: „Numai trebuie sã stãm cumâinile la sân ºi sã privimneputincioºi la ceea ce seîntâmplã – în numele nos-tru ºi din banii noºtri – depeste 10 ani în capitalã.Avem dreptul sã ºtim cineºi pentru ce cheltuie aproa-pe 20 de milioane anual laAutoguvernarea Româ-neascã pe Capitalã. Împie-dica (încã) nu putem caetnobiºniþarii sã ducã aca-sã banii noºtri, ai români-lor din Ungaria, dar dacãavem o gazetã care sã scrieadevãrul, avem acces la in-formaþie ºi drept la opinie.Avem dreptul sã-i judecãmºi (la anul) sã-i schimbãmpe cei care uzurpã numelede român.” Reclamanta aavut trei obiecþii: 1. cã ARCcheltuie anual aproape 20de milioane; 2. cã membriiARC sunt „etnobiºniþari”; 3.cã deputaþii ARC duc aca-sã/folosesc pentru scopuripersonale banii românilor.

Instanþa de grad I, Tri-bunalul Judeþean Bichiº, înmod parþial a dat dreptateredacþiei „Foii româneºti”: arecunoscut cã, pe bazadocumentelor înaintate decãtre partea pârâtã, jurna-listul poate sã aibã pãre-rea cã ARC cheltuie anual20 de milioane de forinþi ºicã deputaþii ARC cheltuiescmajoritatea banilor auto-guvernãrii în scopuri pro-prii. Tribunalul Judeþean arecunoscut cã prin docu-mente s-a dovedit existen-þa „etnobusiness”-ului, daracesta nu poate fi demon-strat la AutoguvernareaRomâneascã pe Capitalã.

Redacþia „Foii româneºti”a înaintat recurs contraacestei decizii la Curtea deApel, care în sentinþa data-tã în 20 ianuarie stabileºte:„Recursul reclamanteieste nefondat, recursulpârâtei este justificat.”

Redacþia „Foii româneºti” a câºtigat în instanþã ju-decãtoreascã procesul civil intentat de cãtre Auto-guvernarea Româneascã pe Capitalã (ARC), privindeditorialul cu titlul „Suntem ochii, urechile ºi guracomunitãþii”, din 2 octombrie 2009. Avocatul pãrþiipârâte, dr. Gheorghe Ruja din Jula, a primit pe 5 fe-bruarie în scris sentinþa Curþii de Apel din Seghedin,din data de 20 ianuarie 2010. Curtea de Apel a deciscã redacþia „Foii româneºti” a câºtigat procesul în toa-te punctele, iar ARC, ca parte reclamantã, este obli-gatã sã achite toate cheltuielile de judecatã de gra-dul I ºi II ale pãrþii pârâte. Sentinþa e definitivã, nuse admite recurs.

În dezbaterea recursului,Curtea de Apel a analizatîn primul rând dacã pãrþilearticolului de presã contes-tate de reclamantã conþincomunicãri ale unor stãride fapt sau exprimãri deopinie.

În sentinþã se stabileºte:„Analizând declaraþiile carefac obiectul prezentului re-curs, în lumina celor enun-þate anterior, fiecare dintreacestea se poate calificadrept exprimare de opi-nie, conform celor ce ur-meazã.

Afirmaþia din articol,contestatã de reclamantã,conform cãreia membriiAutoguvernãrii Româneºtidin Capitalã (Budapesta)sunt acuzaþi de etnobusi-ness, se referã incontesta-bil la neapartenenþa pro-priu-zisã a consilierilor dinautoguvernarea reclaman-tã la minoritatea româ-neascã ºi la participarealor la alegerile locale nu-mai din interese materiale.Apartenenþa la minoritatearomânã – sau la oricarealtã minoritate – nu esteînsã determinatã de criteriiobiective, nu existã eviden-þe oficiale ºi autentice, pre-vãzute prin lege, despreapartenenþa la minoritãþilenaþionale sau etnice. (…)Asumarea în sine a apar-tenenþei la un grup minori-tar nu înseamnã, implicit, cãpersoana respectivã pose-dã acele calitãþi ºi însuºirilegate de origine, zestre cul-turalã ºi lingvisticã, senti-ment naþional, identitate,însuºiri ce ar califica-odrept membru al comuni-tãþii, sau cã o asemeneadeclaraþie ar fi suficientãpentru ca membrii grupu-lui minoritar sã primeascãîn rândurile lor pe cel careîºi asumã respectiva iden-titate. De aici rezultã cãacceptarea sau contesta-rea apartenenþei la o mi-noritate este rezultatulunei aprecieri subiective,fiind astfel o opinie a cã-

rei veridicitate nu se poatenici confirma, nici infirma,deci nu poate fi consideratun fapt.

De asemenea, nu se poa-te demonstra, deci nu se vatrata ca fapt, ci ca opinie,acea constatare a autoru-lui articolului, conform cã-reia consilierii autoguver-nãrii reclamante au candi-dat la alegeri numai cu sco-pul de a obþine avantajemateriale.

Cea de-a doua expresiecontestatã în recurs a scri-erii ce face obiectul proce-sului, conform cãreia ceiimplicaþi în etnobusiness –respectiv consilierii auto-guvernãrii reclamante –»duc acasã banii români-lor din Ungaria«, prin sem-nificaþia ei textualã este oafirmaþie demonstrabilã,deci o declaraþie factualã.Însã aceastã afirmaþie nueste neadevãratã, deoare-ce nici reclamanta nu con-testã faptul cã aproape ju-mãtate din bugetul total alautoguvernãrii se alocãpentru plata onorariuluiconsilierilor, deci o partedin fondul alocat de cã-tre stat pentru româniidin Ungaria ajunge într-adevãr la consilieri. Prinanalizarea în context a afir-maþiei contestate, putemconcluziona cã propoziþiaanterioarã sugereazã ideeacã onorariile consilierilornu sunt acordate pe merit,afirmaþie al cãrei conþinutnu mai este demonstrabil,prin urmare ea constituieo opinie ce nu poate repre-zenta obiectul unei rectifi-cãri.

Luând în consideraretoate acestea, Curtea deApel a modificat sentinþa degradul I a tribunalului, pebaza Procedurii penale Pp253 § (2) ºi a respins în to-talitate cererea de recurs.”

j

Autoguvernarea Româ-neascã pe Capitalã ºi pre-ºedinta acesteia, Ana Roxin,a intentat ºi douã procesepenale – pentru calomnieºi insultã – redactorului ºefal „Foii româneºti”, EvaIova. Prima dezbatere aavut loc pe 3 februarie, laTribunalul Orãºenesc Jula,fãrã sã se fi luat însã vreodecizie. În ziua de 3 febru-arie încã nu a stat la dis-poziþia tribunalului sentin-þa scrisã a Curþii de Apeldin Seghedin. Judecãtorul aamânat procesul pânã pe31 martie 2010.

4FOAIAromâneascã

12 FEBRUARIE 2010

Pe scurt…MOLDOVA TRECELA „Â” ªI „SUNT”

Zilele acestea, în cadrulunei conferinþe de presã, In-stitutul de Filologie al Acade-miei de ªtiinþe a Moldovei afãcut public proiectul de de-cizie al Consiliului Suprempentru ªtiinþã ºi DezvoltareTehnologicã al Academiei cuprivire la aplicarea în Repu-blica Moldova a normelorortografice ale limbii româ-ne, inclusiv scrierea lui „î” din„a” ºi forma „sunt” în grafialimbii române, transmiteTimpul.md, preluat de Roma-nian Global News.

FESTIVALURIDE PRIMÃVARÃ

Dupã sezonul carnavalu-rilor, la începutul lunii martieiubitorii petrecerilor sunt aº-teptaþi la festivalurile de pri-mãvarã. Acestea cuprind unprogram variat, care intro-duc publicul în vraja culturii,teatrului, muzicii ºi a artei. LaSeghedin, festivalul de primã-varã începe în 6 martie ºi vaþine pânã pe 4 aprilie. La Cen-trul Cultural din Bichiºciaba,festivalul primãverii va þinedin 14 martie pânã pe 3 aprilieºi oferã publicului o gamãlargã de programe culturalepentru toate vârstele.

CÂRNAÞI ªI ªUNCÃ LA JULAOraºul Jula este cunoscut

atât din punct de vedere tu-ristic cât ºi al gastronomiei.Anul acesta, Asociaþia Mãce-larilor din Jula organizeazãprima ediþie a Festivalului decârnaþi ºi ºuncã. Manifesta-rea cuprinde un concurs in-ternaþional, expoziþie ºi târgdin aceste produse. Festiva-lul se va desfãºura între 19–21 martie, în parcul Cetãþii.

TUDOR GHEORGHELA ORADEA

Filarmonica de Stat Ora-dea prezintã în data de 12februarie, de la ora 19.00,concertul extraordinar al în-drãgitului cântãtor TudorGheorghe, intitulat „Anotim-purile mele iarna-primãvara2010”, în sala Enescu-Bartok,str. Moscovei nr. 5. Acompa-niamentul muzical va fi asi-gurat de orchestra ºi corulFilarmonicii „Banatul”, dirijorMarius Hristescu. Biletele segãsesc la Casa de Culturã aSindicatelor ºi la agenþia debilete a Filarmonicii.

În Jula s-a descoperit un cimitir vechicu decedaþi români

Într-un loc neîngrijit, uitat delocalnici, în zona dintre aºa numi-tele Máriafalva ºi Szentpálfalva, lamarginea strãzii Kosztolányi, mun-citorii publici de la GospodãriaOrãºeneascã au dat de un cimitirdin secolul trecut. „Cu scopul de aaranja terenul dintre Máriafalva ºiSzentpálfalva, colegii s-au pus sãcureþe locul de tufele de porum-bar, dese ºi de nepãtruns. Atunciau gãsit aceste morminte”, ne-aspus Bordély István, conducãtorullucrãrilor publice din cadrul primã-riei.

Dintre cele 53 de morminteidentice unele sunt rupte în douã,pe ele figurând nume care pot ficitite bine, altele însã sunt indesci-frabile, dar se gãseºte ºi eroi ne-cunoscuþi. Sub unele nume poatefi cititã ºi data înmormântãrii, înmajoritate fiind anul 1918. Nume-le descifrabile (printre care unele

În urma lucrãrilor publice de aranjare a unui teritoriu din Julas-a descoperit un cimitir de la începutul anilor 1900. Primãria acontactat specialiºtii în domeniu pentru a efectua cercetãrile ne-cesare în vederea dezvelirii originii acestui cimitir. Multe din nu-mele de pe cruci sunt nume româneºti.

româneºti) sunt urmãtoarele:Mócz Todor, Maris Filimon 1916,Dein Emanuel 1918, Constantin,Vigyikán Flora 1918, BuleszarTogyer, Valkucki Nikolav 1918,Balogh István 1918, TrefinAnyirova, Rupu Tonssel, KerecsneJakab.

Directorul Arhivei JudeþeneBichiº a început cercetãrile nece-sare legate de cimitirul de un se-col, care poate fi unul militar, dinPrimul Rãzboiul Mondial. Dr.Erdész Ádám ne-a declarat cã cer-cetãrile vor porni în mai multe di-recþii: arhiva oraºului, arhiva bise-ricii, materialele administraþiei pu-blice, arhiva armatei.

– Am fost solicitat de cãtre pri-mãrie sã caut informaþii legate deacest cimitir din Primul RãzboiulMondial. Se pare cã aceste mor-minte sunt ale unor decedaþi întreanii 1912–1919. Deocamdatã nu

avem alte informaþii considerabi-le. Vom cãuta dacã la noi în arhi-vã existã informaþii, pentru cãnu-i sigur cã au fost arhivate lanoi, deoarece pe vremuri rolul deadministrare a cimitirelor l-au în-deplinit bisericile. Apoi vom sem-nala dacã avem date pe baza cã-rora putem sã pornim cercetãrile.Dacã acesta este un cimitir mili-tar, atunci informaþii valoroase sevor obþine de la Arhiva de IstorieMilitarã. În caz cã cei decedaþi aufost soldaþi, numele de pe mormin-te trebuie sã se gãseascã în Arhi-va de Istorie Militarã, pentru cã înarmatã sunt înregistraþi toþi sol-daþii pânã în momentul decesuluilor. O altã cale ar fi sã ne infor-mãm la primãrie în materialele deadministraþie publicã, dacã s-a datteritoriu în 1912 pentru înfiinþareaunui cimitir ºi dacã existã altepuncte de sprijin pentru cercetãri-le noastre.

Directorul dr. Erdész Ádámne-a informat cã rezultate mai de-taliate se vor afla în câteva zile, cucare vom reveni în urmãtoarelenumere. R. Pãtcaº

Sub titlul „Tradiþii vii în SudulCâmpiei Ungare” a fost publicatrecent un concurs de fotografii,care are ca scop prezentarea va-lorilor etnografice din regiune.

Iniþiatorii, Biroul pentru culturãal societãþii de învãþãmânt, arte ºiculturã din judeþul Bichiº IBSENNonprofit SRL ºi Centrul Cultural„Vajda Péter” din Sarvaº, vor sãatragã atenþia publicului la valori-le nãscute în trecut ºi care au su-pravieþuit ºi au fost pãstrate însecolul XXI pentru generaþiile vii-toare.

Creaþiile candidaþilor vor fi ex-puse într-o expoziþie de fotografii

Concurs de fotografiietnografice

care va prezenta obiceiurile, sãr-bãtorile din localitãþile care maipãstreazã tradiþiile populare.

La concurs poate participa ori-cine, indiferent de vârstã, profesiesau domiciliu, înaintând 10 fo-tografii cu mãrime de 20x28–30x40 cm.

Termenul înaintãrii creaþiiloreste 30 aprilie 2010, iar expoziþiava avea loc pe 21 mai, la Centrulcultural din Sarvaº.

Cei interesaþi gãsesc informaþiisuplimentare la kultura.ibsen.hu,sau prin e-mail la adresa:[email protected].

R.P.

Oferiþi 1%pentru UCRU

Oferiþi 1% din impozitulpersonal al Dvs. pentru

Uniunea Culturalãa Românilor din Ungaria.

19058283 – 1 – 04Din activitãþile UCRU:

– pãstrarea ºi promovareavalorilor culturale româneºti,

– sprijinirea Corului„Pro musica”,

– finanþarea Trupei de teatruamator a Liceului românesc,

– editare de carte, CD,broºuri, paginã internet

– susþinerea Foii româneºti.


Pe scurt…CHITIGHAZ

Balul românesc cu merin-de de la Chitighaz va avea locsâmbãtã, 13 februarie, cu în-cepere de la ora 19.00. Muzi-ca de petrecere va fi asigura-tã de o formaþie de muzicãpopularã din România. Petre-cerea chitighãzenilor este or-ganizatã de AutoguvernareaRomâneascã ºi Asociaþia Cul-turalã a Românilor din loca-litate.

BÃTANIADirecþiunea ºcolii generale

româneºti va organiza vineri,19 februarie, balul mascat alelevilor. Copiii de la grãdiniþaromâneascã se vor transfor-ma în personaje de povestepreferate, pe 26 februarie.

SEGHEDINTeatrul Român de Amatori

din Jula va prezenta piesa„Douã loturi & Cãldurã mare”de I.L. Caragiale, în regia NoreiChiriac. Spectacolul elevilorLiceului „N. Bãlcescu” va avealoc pe 25 februarie, ora 17.00,la sediul Institutului CulturalRomân din Seghedin (piaþaDugonics nr. 2).

SARVAªTrei studenþi ai Catedrei de

limba românã de la Faculta-tea Pedagogicã „TessedikSámuel” din Sarvaº se pregã-tesc pentru practica pedago-gicã. Viitorii educatori de na-þionalitate românã, NoraCefan va face practicã la grã-diniþa româneascã din Jula,Georgeta Ninea la grãdiniþadin Bãtania, iar studentulFlorea Bota va practica la grã-diniþa din Chitighaz.

BÃTANIAÎn perioada 25–27 februa-

rie, ªcoala generalã româ-neascã „Lucian Magdu” dinBãtania organizeazã o acti-vitate de perfecþionare privindutilizarea tablelor interactiveîn activitatea didacticã. Laacest curs vor lua parte pro-fesorii ºcolii româneºti ºi pro-fesorii ºcolii generale sârbeºtidin oraº, interesaþi de utiliza-rea noilor tehnologii.

SÃCALDuminicã, 28 februarie, cu

începere de la ora 9.30, în bi-serica ortodoxã românã dinSãcal va fi oficiatã Sfânta Li-turghie, iar dupã-masã de laora 15.00 va fi sãvârºitã Sfân-ta Tainã a Maslului.

Comentariul sãptãmânii12345678901234567890123456789012123456789012345678123456789012345678901234567890121234567890123456781234567890123456789012345678901212345678901234567812345678901234567890123456789012123456789012345678

Într-o comunicare uºor apolo-geticã rostitã la 11 decembrie2009, cu prilejul împlinirii a 65 deani de la naºterea ºi la 2 ani de lamoartea ziaristului Vasile Roxin,publicatã în „Cronica” (joi, 17 de-cembrie 2009, p. 14), SzékelyAndrás Bertalan, sociolog al cul-turii ºi cercetãtor al problemei mi-noritãþilor naþionale, atribuie ter-menului „hungarus” o conotaþieabsolut pozitivã, care, dupã el, acaracterizat bogata ºi prodigioa-sa activitate a lui Vasile Roxin. Fã-când aluzie la conflictele pe careregretatul ziarist român le-ar fi avutcu „unii invidioºi, diverºi pãmân-teni intoleranþi”, sociologul maghi-ar considerã cã „problema lorprincipalã cu el ºi vãduva sa poa-te fi aceea cã nici unul nu a fostdispus sã opunã o naþiune împo-triva celeilalte. Celor al cãror scopeste ascuþirea conflictului le-a statca un ghimpe în ochi un om care aurmãrit toatã viaþa netezirea cãiidin faþa relaþiilor ungaro-române.În personalitatea reporterului, aziaristului de politicã externã ºi abeletristului Vasile Roxin, calita-tea de naþionalitate românã ºi ace-ea de cetãþean al Ungariei suntinseparabile” . Székely AndrásBertalan mai adaugã la cele citatemai sus cã folosirea „atributuluihungarus”, „pânã la dezmembra-rea Ungariei istorice fusese gene-ralã, ºi nici mai târziu nu a dispã-rut complet din conºtiinþa oame-nilor aceea înþelegere cã ataºa-mentul faþã de naþionalitatea, cul-

Despre un „hungarus” romântura, limba maternã proprii seîmpac bine cu acea faþã de patrie,þarã ºi naþiunea majoritarã. Eibine, subliniazã autorul articolu-lui, eu am vãzut la Vasile Roxintocmai aceastã dublã identitate, pecare am apreciat-o deosebit”. Suc-cint, aceasta ar fi, dupã el, esenþatermenului de „hungarus”, evident,interpretat din perspectiva cetãþea-nului care aparþine naþiunii domi-nante. Ce a însemnat însã acestconcept de-a lungul veacurilorpentru cetãþenii care aparþineaunaþionalitãþilor supuse majoritãþiiungare?

Termenul „hungarus” provinedin denumirea latinã a Ungariei ºieste folosit atât pentru definireanaþiunii medievale maghiare (NatioHungarica), cât ºi pentru cetãþea-nul regatului ungar. De reþinut fap-tul cã din aceastã naþiune fãceauparte numai aristocraþia, nobili-mea, în general pãturile sociale în-stãrite fãrã deosebire de originealor etnicã, deoarece suntem înain-tea trezirii la conºtiinþã naþionalã.Prin lansarea ºi propagarea lui,ungurii urmãreau mai multe sco-puri: conºtientizarea apartenenþeituturor cetãþenilor la naþiunea(maghiarã) care a întemeiat statulpe teritoriul cãruia trãiesc, pe careo definesc ca una unitarã ºi indivi-zibilã dupã criterii etnice, asigura-rea hegemoniei ungare bazatã pedreptul istoric, omogenizarea po-poarelor din Regatul Ungar, etc.Deci, avem de a face cu oconºtiinþã naþionalã maghiarã,

filomaghiarã, de maghiarizare, pecare ungurii ar fi dorit sã otransforme într-o conºtiinþã co-munã a tuturor etniilor din Impe-riu, constrânse sã accepte în uni-son ideologia naþionalã a unguri-lor ca naþiune dominantã în Bazi-nul Carpatic.

Dupã Revoluþia Francezã din1789 ºi revoluþiile burgheze din1848–1849, popoarele trezite laconºtiinþã naþionalã spulberã ilu-ziile ungurilor ºi trec la o luptãsusþinutã de cucerire a egalitãþii îndrepturi civice ºi politice. A vorbiazi despre un „hungarus român”(un român care susþine himerelepolitice ale unor hungarocentriºti)este pur ºi simplu o blasfemie. Laaceasta s-a gândit oare sociolo-gul Székely András Bertalan,etichetându-l pe ziaristul nostrudrept „un prieten hungarus român”(hungarus=ungur=român)? Nucred, numai cã prin tot ce a spusdespre Vasile Roxin sunt ideile luiºi nu ale ziaristului micherechian.Evident, ca cetãþeni buni ai acesteiþãri, cu toþii suntem adepþii priete-niei româno-maghiare, dar priete-nia este un lucru reciproc ºi nupoate însemna renunþarea la pro-priile tale interese, iar dacã V. Roxina fost criticat, explicaþia se gãseº-te în faptul cã, la un moment dat,a trecut ºi el Rubiconul, dând prio-ritate intereselor proprii în detri-mentul comunitãþii din care fãceaparte. ªi în cazul acesta: „Banul facerãzboiul”.

Gh. Petruºan

Dupã o grea ºi lungã suferinþã sâmbãtã, 6februarie 2010, s-a stins din viaþã muzicantulaletean Gheorghe Dragoº.

Violonistul, care decenii în ºir i-a acompaniatpe dansatorii Echipei de Pãstrare a Tradiþiilordin Aletea, a fost condus pe ultimul drum luni, 8februarie, în cimitirul ortodox român din locali-tate. Gheorghe Dragoº ar fi împlinit luna viitoa-re vârsta de 82 de ani.

Sã-i fie þãrâna uºoarã ºi pomenirea veºnicã!

A mai plecatun highiduº

Fundaþia Publicã pentru Minoritãþile Naþionale ºiEtnice din Ungaria a publicat recent un concurs îndouã categorii. Organizaþiile naþionalitãþilor pot îna-inta proiecte pentru „Programe culturale în limbamaternã ºi religioase” ºi „Tabere în limba maternã ºide autocunoaºtere pentru copii ºi tineret”.

Scopul este susþinerea programelor care întãrescpãstrarea tradiþiilor, limbilor minoritãþilor din Unga-ria, identitatea naþionalã, legãturile cu þara-mamã.Pentru programele culturale în limba maternã ºi reli-gioase vor fi împãrþite 56 milioane de forinþi, iar pen-tru taberele pentru copii ºi tineret vor fi împãrþite 24milioane de forinþi.

Pentru programele desfãºurate între 1 ianuarie2010 ºi 31 decembrie 2010 îºi vor înainta dosareleautoguvernãri locale, teritoriale, autoguvernãri loca-le ºi teritoriale ale minoritãþilor, organizaþii civile cusediu înregistrat în Ungaria, societãþi economicenonprofit, organizaþii bugetare. Dosarele se vor înain-te pe adresa Fundaþiei Publice pentru MinoritãþileNaþionale ºi Etnice din Ungaria (1387 Budapesta, cã-suþa poºtalã nr. 25), pânã în data de 1 martie 2010.

Informaþii suplimentare gãsiþi pe site-ul FundaþieiPublice: www.mnekk.hu. R.P.

Concurs pentru programeculturale ºi tabere


– Împreunã cu câtevafamilii am hotãrât sã neluãm o vacanþã ºi aceastasã fie o perioadã de trata-ment la bãile din Jula. ªipentru cã majoritatea fra-þilor care sunt cu mine lu-creazã în construcþii, ºi iar-na munca în construcþiieste mai uºoarã, ne-amhotãrât cinci familii sã ve-nim ºi sã petrecem câtevazile la Hotelul Erkel ºi laBãile Cetãþii din Jula, ne-adeclarat pastorul ViorelCandrianu, dupã care ºi-aexprimat mulþumirea faþãde bãi, faþã de personalulagreabil ºi serviabil care auoferit celor 11 persoaneservicii de calitate. Însã ziuaDomnului nu o puteau pe-trece fãrã a fi în prezenþalui Dumnezeu în bisericã,aºadar au vizitat BisericaPenticostalã din Miche-rechi.

– Nu puteam concepeperioada petrecutã aici fãrãsã ne vedem cu prietenii dinMicherechi ºi apoi fãrã sãpetrecem ziua de sãrbãtoa-re, duminica, aºa cum secuvine, în casa Domnului.Am venit la biserica Betelºi am vãzut condiþiile pecare statul maghiar ºi co-munitatea româneascã deaici le-au asigurat împreu-nã pentru grupul de ro-

„Dumnezeu sã înflãcãreze lucrarea Domnuluioriunde sunt români”

Abia la o lunã dupã ultima sa vizitã la Miche-rechi, pastorul Viorel Candrianu din Ipoteºti, de lân-gã Suceava, s-a întâlnit cu credincioºii români dinlocalitate. De data aceasta a vestit Cuvântul lui Dum-nezeu la Biserica Penticostalã „Betel” din Micherechi.Cu vicepreºedintele Uniunii Bisericilor Creºtine Bap-tiste din România am stat de vorbã despre apropoulnoii vizite ºi legãturile cu credincioºii români dinUngaria.

mâni, care vor sã se închi-ne în specificul lor, în ca-racterul lor mai dinamic,aºa cum obiºnuiesc ºi aca-sã. Am vãzut copiii care slu-jesc aici într-un mod extra-ordinar, pãrinþii care suntpreocupaþi de pregãtirealor. Cântãrile lor rãsunãparcã mai vioi ºi mai dina-mic decât în altã parte. Mãbucur din toatã inima deceea ce vãd aici. Ne-ambucura sã ne vizitãm maides, sã pãstrãm o legãturãºi o ambianþã între noi capopoare. Mã rog ca Dum-nezeu sã binecuvânteze, sãînflãcãreze lucrarea Dom-nului din Jula, din Miche-rechi ºi oriunde sunt ro-mâni, a spus pastorulCandrianu, dupã care a ex-plicat mesajul pe care l-apus Dumnezeu pe inima luipentru credincioºii români.

– În dimineaþa aceastaam vorbit din Matei 15 des-pre ceea ce defineºte Dom-nul Isus ca fiind o credinþãmare. Aici este vorba de ofemeie canaaneancã careapeleazã la ajutorul Dom-nului Isus, pentru cã fiicaei este posedatã de un de-mon. Cu aceastã ocazieDomnul Isus apreciazãfaptul cã în credinþa aces-tei femei se vãd cunoºtinþebiblice ºi convingerea ei

este bazatã pe cunoºtinþebiblice, apoi faptul cã femeiaaceasta nu renunþã la ru-gãciunea ei, chiar dacã pen-tru început Domnul Isustace sau în continuare separe la prima vedere cãDomnul Isus refuzã sã-iasculte rugãciunea, pentrucã în credinþa ei femeiaaceasta îi cheamã ºi peucenici în ajutor ºi uceniciise roagã ºi ei stãruitor pen-tru ea. ªi apoi, tot în aceas-tã situaþie, Domnul Isuseste cel care loveºte în na-þionalismul evreilor ºi înºovinismul lor, în refuzul lorde a da harul ºi Evangheliacelorlalte neamuri. Cred cãmesajul acesta este bineve-nit, pentru cã spiritul misi-

onar pe care îl gãsim laromâni ar trebui sã-i facãsã treacã barierele de lim-bã, de naþie, de etnie, pen-tru cã Domnul Isus ne tri-mite de fapt sã ducemEvanghelia pânã la margi-nea pãmântului. Practic înDomnul Isus Cristos, înEvanghelie, în credinþa creº-tinã nu trebuie sã existebariere sau hotare. ªi din-colo de etnie, de limbã, denaþie, de mentalitãþi sau detradiþii, noi trebuie sã-i aju-tãm pe oameni sã ajungãla unirea credinþei ºi a cu-noºtinþei, la Fiul lui Dum-nezeu, Care este un Mân-tuitor pentru toþi oamenii.

În cadrul ºederii sale laJula, vicepreºedintele Uniu-

nii Baptiste din România,însoþit de misionarul PavelClipa din Suceava, a efec-tuat o vizitã ºi la sediulUniunii Culturale a Româ-nilor din Ungaria, la redac-þia Foii româneºti, stând devorbã aici cu directoareaEva Iova ºi redactorii revis-tei despre eforturile comu-nitãþii româneºti din Unga-ria în pãstrarea identitãþii.Pastorul Viorel Candrianua mai subliniat cã este gatasã susþinã ºi în continuarefraþii români din Ungaria îna þine legãtura cu bisericileromâneºti ºi cu pastoriiromâni care pot sã le ves-teascã Evanghelia în limbalor maternã.

Rita Pãtcaº

Biserica Baptistã din Micherechi organizeazã în aceastã perioadã seri de evanghe-lizare. În cadrul campaniei de evanghelizare din perioada 11–14 februarie, vestitoriiEvangheliei sunt pãstori din România.

Mai jos redãm programul celor patru seri:– 11 februarie, pastorul Onisim Mladin de la Biserica Baptistã „Dragostea” din

Arad, însoþit de o parte a corului bisericii.– 12 februarie, pastorul Iosif Simon de la Biserica Baptistã nr. 1 din Oradea, însoþit

de un grup de tineri.– 13 februarie, pastorul Doru Hnatiuc de la Biserica Baptistã Emanuel din Oradea,

însoþit de un grup de studenþi de la Universitatea Emanuel.– 14 februarie, înainte de masã pastorul bisericii locale Iosif Boroº, tinerii ºi fanfara

bisericii, iar dupã-masã pastorul Samuel Tuþac de la Biserica Baptistã „Betel” din Timi-ºoara, cu un grup de tineri.

Ocaziile de evanghelizare încep în cursul sãptãmânii de la ora 18.00, duminicaînainte de masã de la ora 9.00, iar dupã-masã de la 16.00, ºi se vor desfãºura în limbaromânã, cu excepþia serii de vineri, când serviciul divin va avea loc în limba maghiarã.

R.P.

Seri de evanghelizare la Micherechicu pãstori din România

Ca urmare a demersuluiUniunii Bisericilor CreºtineBaptiste din România laMinisterul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Sportului, în anulºcolar 2009–2010 se vadesfãºura Olimpiada deReligie Baptistã, prima edi-þie. Acþiunea se adreseazãelevilor din clasele VII–XIIpentru disciplina Religiebaptistã ºi elevilor liceelorteologice baptiste pentrudisciplinele teologice (Ve-chiul Testament, Noul Tes-tament, Istoria Creºtinis-mului, Doctrine biblice).

Pentru disciplina Religiebaptistã se organizeazãfaza pe ºcoalã (ianuarie),faza localã (februarie), fazajudeþeanã (20 martie), fazanaþionalã (8–11 aprilie2010, Reºiþa).

Sunt încurajaþi profeso-rii de religie baptistã dinRomânia sã participe laolimpiadã, dând astfel do-vadã de credincioºie faþãde slujba la care sunt che-maþi de Cristos, elevii pu-tând dobândi formarea decompetenþe educaþionale ºispirituale.

Olimpiadã baptistãîn România


v Sã þinem post Mier-curi ºi Vineri tot timpul, cuexcepþia celor consemna-te în calendar cu „Harþi”.

v Sã ne spovedim celpuþin în cele patru posturimari de peste an, deoare-ce spovedania este un „duºspiritual” care igienizeazãinteriorul nostru.

v Sã mergem duminicãºi în sãrbãtorile religioasela bisericã ºi sã încercãmpe cât putem, încetul cu în-cetul, sã fim foarte atenþila ceea ce se citeºte ºi sãîncercãm sã înþelegem.

v Unul din momentelefoarte importante din via-þa noastrã este participa-rea cu toatã fiinþa ºi lua-rea aminte la Sf. Liturghie,împãrtãºindu-ne de harulDuhului Sfânt prin vizuali-zarea, ascultarea ºi con-centrarea maximã la sluj-ba divinã.

v Sã nu lucrãm princasã, la câmp sau în gos-podãrie duminica sau însãrbãtorile religioase,deoarece vom cãdea subblestemul lui Dumnezeu.Tot ceea ce credem cã rea-lizãm lucrând în sãrbãtorise va dãrâma. Dumnezeune va pedepsi cândvaîntr-un fel sau altul.

v Sã facem milosteniecât putem de mult la sã-raci pe mãsura posibilitã-þilor din puþinul acela pecare îl avem, deoareceDumnezeu ne va rãsplãticând nu ne aºteptãm.

v În fiecare zi sã ne fa-cem pravila de rugãciune,adicã sã citim rugãciunilede dimineaþa, de seara ºiParaclisul Maicii Domnu-lui. În cazuri deosebite ºialte rugãciuni.

v Zilnic, fiecare om poa-te rosti „Rugãciunea luiIisus”, „Rugãciunea minþii”:„Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu, miluieº-te-mã pe mine pãcãtosul”de cel puþin o sutã de oriindiferent ce face (merge,lucreazã, stã) ºi oriundeeste (pe drum, în autobuz,în tren, pe stradã, în parc,la serviciu, în casã, în bu-cãtãrie, pe câmp, etc.).

v În fiecare zi, oricecreºtin, de la cel mai micpânã la cel mai în vârstã,cu excepþia femeilor în zi-lele de necurãþie, diminea-

Arhim. Ioachim Pârvulescu

Sfãtuiri duhovniceºtiRepere morale pentru o viaþã

practicã creºtin-ortodoxãþa pe nemâncate sã con-sume anafurã (pâine sfin-þitã), aghiasmã (apã sfinþi-tã) ºi sã se ungã cu uleisfinþit de la Sf. Maslu,deoarece prin aceste ele-mente sfinþite ne împãrtã-ºim de harul Duhului Sfântîntãrindu-ne ºi luminându-ne.

v Sã facem sfeºtanie(sfinþirea casei) cel puþin odatã pe an, iar dacã obser-vãm lucruri suspecte (far-mece, vrãji) în casã sã fa-cem sfeºtanie cu 2–3 pre-oþi de mai multe ori pe an.

v Sã stropim cuaghiasmã (apã sfinþitã)casa, gospodãria, maºina,biroul, locul unde lucrãm,etc., în fiecare lunã sauchiar sãptãmânal pentru aavea protecþia DuhuluiSfânt.

v Sã avem în fiecare ca-merã câte o icoanã sau Sf.Cruce, deoarece odatãsfinþitã icoana posedã oîncãrcãturã energeticã, de-þine mari puteri harice, esteo protecþie în casã.

v Fiecare casã trebuiesã aibã un hram, un sfântprotector pe care trebuiesã-l respecte, sã i se roagetoatã viaþa ºi sã-i aibãicoana sa ca o protecþie ºica o prezenþã vie.

v Responsabilitateanaºterii, creºterii ºi educã-rii copiilor este foarte,foarte mare. În primulrând nu trebuie sã avortãmcopiii, sã ne opunem natu-ralului, firescului ºi în ulti-mul rând voii lui Dumne-zeu. În al doilea rând, nueste suficient sã avem uncopil sãnãtos trupeºte, bineîngrijit, bine îmbrãcat, cimai important este sã-idãm educaþie religioasã,sã-l hrãnim de mic cu cu-vinte duhovniceºti, sã-l îm-brãcãm cu tainele Biseri-cii, sã-l adãpãm cu apadreptãþii care este IisusHristos.

v Oamenii cãsãtoriþisã-ºi pãstreze fidelitateaconjugalã, sã nu se înºeleunul pe altul, deoarece dincauza aceasta vin majori-tatea cazurilor de despãr-þire.

v Este un pãcat cutre-murãtor ca fiul sã-ºi ridicemâna la tatãl sau mamasa.

Apreciind însemnãtateadeosebitã pe care o arepentru Biserica noastrãOrtodoxã Românã ridica-rea ei la rangul de Patriar-hie, prin hotãrârea Sfântu-lui Sinod din 4 februarie1925 ºi urmând dispoziþieiPreafericitului Pãrinte Patri-arh Daniel, în CatedralaEpiscopalã din Jula a fostsãvârºitã Sfânta LiturghieArhiereascã, slujba de Te-Deum ºi un parastas pen-tru cei cinci adormiþi întrufericire Patriarhi ai Biseri-cii noastre: Miron Cristea,Nicodim Munteanu, Justi-nian Marina, Iustin Moi-sescu ºi Teoctist Arãpaºu.Slujbele mai sus pomeniteau fost sãvârºite de cãtrePreasfinþitul Pãrinte Epis-cop Siluan, împreunã cuPãrintele Vicar Eparhial

Te-Deum pentru cinci PatriarhiPavel Ardelean ºi cu alþipreoþi din PermanenþaConsiliului Eparhial, iarmomentul aniversar a fostpus ºi în legãturã cu im-portanþa extraordinarã pecare o are organizarea bi-sericeascã, atât pentru oBisericã Ortodoxã Autoce-falã, cât ºi pentru o comu-nitate ortodoxã româneas-cã din diaspora, aparþinã-toare ei, evocând la acestcapitol ºi înfiinþarea Epis-copiei Ortodoxe Românedin Ungaria, în data de 27martie 1946, prin hotãrâ-rea Congresului NaþionalBisericesc de la Jula, luatãulterior în discuþie ºi apro-batã de cãtre Sfântul Sinodal Bisericii Ortodoxe Ro-mâne prin hotãrârile Saledin anii 1950 ºi 1953, reac-tualizatã, tot de cãtre Sfân-

tul Sinod, la ºedinþa sa delucru din 13–14 februarie1997 ºi concretizatã prinhirotonia ºi întronizareaPreasfinþitului Pãrinte Sof-ronie Drincec, astãzi Epis-cop al Oradiei, ca cel din-tâi Ierarh al Episcopiei Or-todoxe Române din Un-garia, act care îndeplinea oveche dorinþã a preoþilor ºicredincioºilor români dinUngaria ºi punea capãtunei situaþii dificile de pro-vizorat. Astfel, aniversareaacestui act fundamentalpentru Biserica OrtodoxãRomânã, adicã ridicarea Sala rangul de Patriarhie, areo importanþã capitalã pen-tru toþii fiii Sãi duhovniceºti,atât din România, cât ºi dinstrãinãtate. (Biroul de Pre-sã al Episcopiei OrtodoxeRomâne din Ungaria)

Te Deum ºi rugãciune de pomenire pentru Patriarhii Românieimutaþi la Domnul, la Catedrala patriarhalã (4 februarie 2010)

Cum ar fi dacã am trataBiblia ca pe telefoanelemobile? Oare le-am purtacu noi mereu, în poºete sauîn buzunare? Oare ne-amîntoarce dupã ea dacã amuitat-o? Am umbla prin eade câteva ori pe zi? Am fo-losi-o ca sã primim mesa-je din textul biblic? Am tra-ta-o ca ºi cum nu am pu-tea trãi fãrã ea? Oare amdãrui-o ca ºi cadou copii-lor noºtri? Am folosi-o cândcãlãtorim? Am folosi-o încaz de urgenþe? ªi încã ceva:spre deosebire de telefoa-nele mobile, nu trebuie sãne facem grijã cã vom fideconectaþi. Iisus a plãtitdeja factura… în avans!!Unde e Biblia ta?

Unde eBiblia ta?

Anul acesta, în ziua demiercuri, 3 februarie, s-auîmplinit 140 de ani de latrecerea la cele veºnice amarelui mecenat românEmanuil Gojdu (1802–1870). Cu acest prilej, întru-

Pomenirea lui Gojduîn Episcopia Oradiei

cât sâmbãtã, 6 februarie2010, în Biserica Ortodo-xã Românã este Sâmbãtamorþilor, Moºii de iarnã, cubinecuvântarea Preasfinþi-tului Pãrinte Sofronie, Epis-copul Oradiei, la Catedra-la Episcopalã „ÎnviereaDomnului” din Oradea ºi întoate bisericile parohiale ºimãnãstireºti din cuprinsulEparhiei Oradiei s-au ofi-ciat, dupã Sfânta Liturghie,slujba Parastasului pentrupomenirea fruntaºului ro-mânilor ortodocºi dinTransilvania ºi Ungaria,urmatã de o cuvântareadecvatã acestui momentcomemorativ, informeazãBiroul de Presã al Episco-piei Oradiei.

12 FEBRUARIE 20108FOAIAromâneascã

Domnul Lefter þine cãbiletele sunt la „Þâca”

– Cine-i „Þâca” în scene-tã?, am întrebat-o peMelinda Isabela Fászli.

– Eu am fost povestito-rul ºi am jucat rolul lui„Þâca”. Þâca e o þigancãgravidã. Domnul Lefter,personajul principal þine cãla ea sunt biletele. Dar nu.Domnul Lefter când a mersla lucru a gãsit într-un do-sar biletele, unde le-a pusprima datã. Apoi a mers labancher, cãruia i-a dat bi-letele ºi atunci au desco-perit cã sunt invers bilete-le. Rolul domnului LefterPopescu a fost jucat deRoland Kerek.

– Ai avut emoþii?– Emoþiile de la început

au dispãrut odatã cu înce-perea piesei. Sperãm cã ºipublicului i-a plãcut ºi nevor primi ºi anul viitor.

– Când aþi început pre-gãtirea acestei scenete?Câte probe aveþi sãptãmâ-nal?

– În luna octombrie amprimit textul, pe care a tre-buit sã-l învãþãm într-untimp destul de scurt. În fie-care sãptãmânã, joia avemprobe de teatru, în salamare a Centrului CulturalRomânesc, cu începere dela ora 14.00, cam pânã laora 16.00.

„Am fost pus în situa-þii, unde nu eram deacord cu ceea ce ziceaCãlin”

– Eu fac teatru din clasaa X-a, adicã când am înce-put sã joc, am preluat ro-lul unei fete, care a ieºit de

Premiera noii piese a Teatrului Român de AmatoriTeatrul Român de Amatori din Jula a avut premiera piesei de teatru „Douã

loturi & Cãldurã mare” de I.L. Caragiale pe 4 februarie, la ºcoala generalã „Luci-an Magdu” din Bãtania. Spectacolul elevilor julani s-a jucat în holul ºcolii gene-rale, printre rânduri aflându-se ºi elevi de la alte ºcoli din Bãtania. Prezentareapiesei a fost urmãritã de coordonatoarea teatrului amator, Vera Gurzãu Cser,care, împreunã cu foºti membri ai Trupei de teatru din Jula, absolvenþi ai Lice-ului „Bãlcescu”, au venit sã þinã pumnii pentru continuatorii lor. Trupa de teatrude la Jula a dovedit ºi de data aceasta cã reuºeºte de fiecare datã sã facã publi-cul sã se simtã bine. Dupã prezentarea scenetei am stat de vorbã cu „actorii”Melinda Isabela Fászli (clasa XI/B), Attila Ábrahám (clasa XII/B), Roland Kerek (cla-sa XII/A), cu regizorul Eleonora Chiriac, ºi coordonatoarea Vera Gurzãu Cser.

la teatru. Eu sincer sã fiunu am avut emoþii. Am ju-cat rolul bancherului ºi amfost ºi cuier. În opera „Cãl-durã mare” am fost pus însituaþii, unde nu eram deacord cu ceea ce zicea Cã-lin, deci ne-am certat, ne-amãrturisit Attila Ábrahám.

„De la deznãdejde laexplozii de furie: þipã lasoþie, sparge farfuriile…”

– Roland, ai jucat rolul

principal al acestei scene-te. Cine este Lefter Popescu?

– Dupã cum aþi obser-vat, am participat la toatemomentele acþiunii. În nu-velã s-a întâmplat cã amcumpãrat un bilet la lote-rie, care, curios cum s-aîntâmplat, numerele de laun bilet erau câºtigãtoarela cealaltã loterie ºi invers.Noi credeam cã am câºti-gat, numai la sfârºitul sce-netei aflãm cã, de fapt, s-aîntâmplat o greºealã ºi nepierdem minþile, ne-a spusRoland Kerek.

– Cum evolueazã LefterPopescu?

– Lefter Popescu evo-lueazã între speranþã ºi dis-perare ºi apoi trece de la

deznãdejde la o stare deextremã iritare, în care îºipierde stãpânirea de sine,þipã la soþie, sparge farfu-riile, º.a.m.d.

– De câþi ani joci în tru-pa de amatori din Jula?

– Eu de patru ani jocteatru, dar acuma fiind înanul patru la liceu, cu pã-rere de rãu, dar trebuie sãmã despart de teatru.

– Unde doreºti sã-þi con-tinui studiile superioare?

– Aº dori sã mã fac in-giner constructor pentrucã îmi plac lucrurile legatede arhitecturã, construcþii.

– Fiind înzestrat cu ta-lentul de a juca roluri im-portante ºi grele, nu te-aigândit sã îþi alegi o mese-

rie care este aproape deteatru?

– Teatrul îmi place foartemult, desigur, dar pe viitorîmi pare mai realist sã mãfac inginer. Dar aº juca cumare plãcere într-o trupãde amatori.

„Ei sunt niºte copii carese joacã de-a teatrul”

– Mult timp era secretcare va fi titlul operei ju-catã de actorii amatori ro-mâni din Jula. De unde apornit ideea ca în acest ansã vã prezentaþi în faþa pu-blicului cu o operã de I.L.Caragiale?, am întrebat-ope regizoarea Nora Chiriac.

– Sunt foarte mult im-presionatã de opera luiCaragiale ºi citind pieseleºi nuvelele lui am realizatcã sunt personaje, care seperindã prin mai multe si-tuaþii. Clar cã soþii Popesculocuiesc pe strada Pacien-þilor, iar domnul din „Cãl-durã mare” cautã familiaPopescu de pe strada Pa-cienþilor. Legãturile acesteale-am folosit foarte mult ºide aceasta am ales douãpiese pentru cã mi s-a pã-rut cã se potrivesc. Am în-cercat sã se simtã mai le-jer, ei sunt niºte copii carese joacã „de-a teatrul”.

– Regizorul chiar a ju-cat în aceastã scenetã, în-locuind-o pe o fatã, fiindbolnavã. Cum a fost sã ju-caþi împreunã cu copiii?

– A fost foarte drãguþ,mai ales cã eu tot timpulam fost pânã acum în afa-rã. Sunt situaþii, pe care nule cunoºteam ºi eu m-amlãsat un pic pe mâna lor.M-am simþit foarte bine,tocmai pentru cã ei s-auvãzut cã s-au simþit bine.În afarã de micile emoþii pecare le-au avut ºi care erauevidente, mã bucur cã amjucat ºi eu puþin cu ei.FFFFF


Data: joi, 18 februarie 2010,ora 19.00

Locul: Centrul Cultural Românesc(Jula, piaþa Liceum nr. 2)

INTRAREA ESTE LIBERÃ!!!

„Douã loturi&

Cãldurã mare”de I.L. Caragiale

în regia Norei Chiriac

Teatrul Român de Amatori din Julaprezintã

Premiera noii piese a TeatruluiRomân de Amatori

– Cea mai mare posibi-litate de a vã prezenta înfaþa publicului larg a fostpânã acum festivalulArcusfest de la Budapesta,care anul acesta nu va fiorganizat. În viitor, unde osã vã prezentaþi cu aceastãscenetã?

– Depinde de finanþãri.Se pare cã vom merge laSeghedin, Budapesta, ade-vãrat cã nu la TeatrulThália ca pânã acuma.

Oamenii îºi doresc sã vadãcopiii aceºtia ºi copiii îºidoresc sã fie vãzuþi. Dacãrolul jucat nu are o finali-tate, un public, care te apre-ciazã, ei se dezumflã ºi vordeveni dezamãgiþi. Muncalor nu poate fi apreciatãdecât prin finalitatea unuispectacol ºi a publicului,care apreciazã munca lor.Se pare cã vor fi deplasãriîn limita finanþãrilor caresunt. Noi sperãm sã fie cât

mai multe. Dacã informa-þiile mele sunt potrivite,atunci festivalul Arcusfestse va þine în octombrie.Problema majorã e cã din11 membri avem 5 tineri,care terminã anul acesta.Am început deja demersuripentru a completa echipa.

„Regret cã anul acestane pãrãsesc mulþi elevi-actori”

– Sunteþi mulþumitã cuprezentarea piesei?

– Sunt foarte mulþumitãºi mã bucur cã am avutsucces, ne-a mãrturisitprofesoara Vera Gurzãu.Locuitorii ºi ºcolarii dinBãtania ºi, în primul rând,directoarea Iulia Olteanu,ne aºteaptã în fiecare an laºcoala generalã româ-neascã. Fetele cele noi auemoþii, dar cei din anul XIIsunt obiºnuiþi deja cu sce-na de aici. Sunt câþiva dinanul XI, care sunt „profesi-oniºti” în mediul de ama-tori. Regret, totuºi, cã anulacesta ne pãrãsesc mulþielevi-actori, dar am încer-cat din anul IX sã aduc noielevi, care deja au partici-pat la repetiþia noastrã.Acum este destul de greu,pentru cã anul acesta nuavem buget ºi din cauza lip-sei de fonduri nu se orga-nizeazã festivalul Arcusfestde la Budapesta.

Ana Cioca

Dacã veþi completa corect liniile orizontale, veþi obþi-ne pe Verticala AB rãspunsul la urmãtoarea ghici-toare:

Roºioarã ºi codatã,Umblã noaptea prin poiatã.

1. Pasãre de fier, uite-o sus pe cer!2. Umblã moºul prin pãdure, dupã zmeurã ºi mure.3. Sora Soarelui, lampa cerului.4. Stropitoarea cerului, bucuria câmpului.5. Trece moºul pe cãrare, cu cãsuþa în spinare.6. Chiar de e într-o ureche, e harnic fãrã pereche.

Rebus cu ghicitori

(Vulpea)

Cu bicicletaUMORUMORUMORUMORUMOR

☺ ☺ ☺

Un þânþar îi spunemamei sale:

– Mamã, azi vreauneapãrat sã merg laoperã.

– La operã? În niciun caz! Acolo e foartepericulos!

– Te rog, mamã,lasã-mã!

– Bine, dar atunci sãfii foarte atent la apla-uze!

Profesoara de biolo-gie explicã elevilor:

– Oxigenul este ab-solut necesar vieþii. Afost descoperit în seco-lul trecut.

ªi cum s-au descur-cat oamenii pânãatunci?

F

10 FOAIAromâneascã

12 FEBRUARIE 2010

Zilele trecute, Cimbali-Band a avut un turneu înjudeþul Bichiº, la Jula,Sarvaº ºi Bichiºciaba. Înseara de 14 ianuarie, Cen-trul Cultural Erkel Ferencdin Jula a gãzduit forma-þia CimbaliBand, dupã con-certul cãreia am stat devorbã cu conducãtorul tru-pei Unger Balázs (þambal),care ne-a declarat cã for-maþia întemeiatã de el ºi deSlobodan Wertetics (acor-deon) în 2006, la Budapes-ta, are scopul de a atrageatenþia tinerilor asupra fru-museþii muzicii vii.

– În ce mãsurã este apre-ciatã în zilele noastre mu-zica popularã?

– Este o întrebare grea.Din pãcate, muzica popu-larã astãzi nu mai este ungen viu, ºi nu împlineºteacea funcþie ca ºi cu 100de ani în urmã. Însã avemobligaþia sã pãstrãm ºi sãnu uitãm muzica vie ºi rã-dãcinile de muzicã popula-rã. Într-un sens mai larg,noi o considerãm a noas-trã pe cea din Bazinul Car-patic, regiunea est-euro-peanã ºi cea balcanicã, for-maþia fiind alcãtuitã dintineri de mai multe naþio-nalitãþi. Toþi membrii ºi-auadus muzica propriuluipopor. Wertetics Slobodanîntãreºte linia sârbã, dar aînvãþat mult de la muzicanþibulgari. Rodek Krisztián re-prezintã naþionalitateacroatã în echipã, PatajPéter pune în prim planmuzica tradiþionalã þigã-

Concert CimbaliBand la Jula

„Muzica româneascã este o punteîntre naþionalitãþile din formaþia noastrã”

Cei care iubesc, gãsesc în fiecare zi unprilej pentru a sãrbãtori dragostea. Maimult chiar, oamenii au creat o zi specialãdedicatã dragostei universale. La fel cumenglezii au Valentine´s Day pe 14 februa-rie, în calendarul popular românesc exis-tã Dragobetele pe 24 februarie – ziua încare este suficient ca o femeie sã atingãun bãrbat pentru a fi iubitã de acesta totanul.

Puþini sunt cei care cunosc cu adevã-rat tradiþiile româneºti sau obiceiurile ro-mâneºti pãstrate din generaþie în genera-þie pentru sãrbãtoarea de Dragobete. Ast-fel, sãrbãtoarea dragostei sau ziuaîndrãgostiþilor la români era vãzutã cafiind una de bun augur, deoarece se cre-

Dedicaþii de Dragobete la „O voce româneascã”Piesele propuse pentru dragobete:

Analia Selis – Te-am gãsitTAXI - Mi-e dor ºi doare

Cargo – Dacã ploaia s-ar opriCompact – Când mã gândesc la tine

Miki & Pepe – Fãrã tineIris – O iubire fãrã de sfârºitEl-Negro – Mi-e dor de tine

Florin Chilian - ZeceFlorin Piersic – Femeia e secretul (tango)

Hara – Dor de tineHolograf – Doar o viaþã nu-mi ajunge sã iubesc

Krypton – Mã prefac în ploiLavinia & Marcel Pavel - Suflet

Narcisa Suciu – Unde te duci, când o sã viiNicola – Mulþumesc

Nicu Alifantis & ZAN – Balada blondelor iubiriProconsul – Tu

Sarmalele Reci – Dacã n-ai fi tuVank – Nebun dupã tine

ªtefan Hruºcã – Balada celei fãrã asemãnare

Cu trei ani în urmã, câþiva tineri iubitori de muzicã popularã au înfiinþat oformaþie unicã pe piaþa muzicii maghiare. Tânãra formaþie, numitã CimbaliBandeste condusã de þambal ºi acordeon, dar alãturi de armonia acestor douã in-strumente, lumea unicã a sonoritãþii muzicii acesteia este alcãtuitã din vocal,vioarã, tamburã, contrabas ºi derbucã. Aceastã muzicã care este realizatã exclu-siv cu instrumente acustice, se inspirã din muzica popularã românã, bulgarã,sârbã, croatã ºi maghiarã, se inspirã din rãdãcini adânci, fiind totuºi foarte vi-oaie, atrage ºi persoanele care de altfel nu stau aproape de muzica popularã.

neascã, Szita Eszter, BodaGellért ºi Unger Gergõ austudiat muzica popularãmaghiarã. ªi eu am studiatmult muzica popularã ma-ghiarã autenticã, fiind pro-fesor de cânt ºi muzicã, dardin 1995 am umblat des înRomânia pentru a învãþa ºia culege melodii de laþambaliºti români.

– Înseamnã cã de aici vinlegãturile trupei cu muzicaromâneascã. Pe ce criteriialegeþi muzica de prelu-crat?

– Este un lucru foarteinteresant. Eu întotdeaunaam fost atras de muzicaromâneascã. Tehnica ro-mânã de þambal diferã

foarte mult de cea maghia-rã, ºi aceasta am vrut s-oînsuºesc neapãrat. Acestaa fost scopul meu primor-dial. În vederea însuºirii teh-nicii am învãþat de laþambaliºti din Cluj, TârguMureº, Bucureºti, Bacãu,Sibiu, ºi am fost primit cudeosebitã ospitalitate ori-unde am fost în România.În ce priveºte prezenþamuzicii româneºti în for-maþie este un lucru deose-bit. Muzica româneascãeste cea care alcãtuieºte opunte între naþionalitãþiledin formaþia noastrã. Ori-cãrei naþionalitãþi am apar-þine, gãsim bucurie în mu-zica româneascã. Scopul

nostru principal este sãprezentãm muzica popula-rã autenticã în repertoriulnostru, cu un cuvânt lamodã spus, suntem o tru-pã worldmusic.

– Cât este de primitorpublicul maghiar pentrumuzica altor popoare?

– Cred cã o apreciazãmai mult decât muzica po-pulara maghiarã. Acesteasunt mai atrãgãtoare fãrãîndoialã din cauza ritmuluistrâns, cadenþei bogate,având în vedere sensibilita-tea muzicalã a publicului.

– În introducerea concer-tului v-aþi adresat publicu-lui românesc din Ungaria,dar care a fost reprezentat

de doar câteva persoane.Care a fost scopul vostru cuaceasta?

– Deºi formaþia existã depatru ani, CimbaliBandîncã nu a cântat în faþaunui public românesc. Toc-mai din acest motiv amvrut sã concertãm pentruromâni. Deºi nu vorbimromâneºte, eu cunosc câ-teva cuvinte româneºti,avem în repertoriul nostrutrei melodii în limba româ-nã. În pronunþarea corec-tã ºi înþelegerea textelorne-au ajutat prieteni ro-mâni ºi membrii Ansam-blului Folcloric „Cerbul deAur” din Budapesta. Însãdintre melodiile instrumen-tale mai mult de zece sebazeazã pe muzicã popu-larã românã. În reperto-riul nostru se gãseºte mu-zica românilor din Bihor,Banat, Ardeal, Maramureº,Oltenia, Muntenia, Do-brogea ºi Moldova. Iniþialam vrut sã avem un con-cert cu muzicã 100% ro-mâneascã. Am crezut cãvor participa mai mulþidacã cu o lunã înainte deconcert vom invita în scrisconducãtorii autoguvernã-rilor, asociaþiilor, ºcolilor,grãdiniþelor româneºti, nevor onora cu prezenþa,deoarece alãturi de fiecareinvitaþie am oferit ºi câte-un bilet gratuit, CD, pros-pect ºi scrisoare recoman-datã. Ne dorim sã se reali-zeze odatã acest concert înCentrul Cultural Românescdin Jula.

Rita Pãtcaº

dea cã aduce gospodarilor un an mai îm-belºugat, liniºte, noroc în dragoste ºi pros-peritate. Dacã vã numãraþi printre cei carepãstreazã tradiþiile româneºti referitoarela sãrbãtoarea de Dragobete sau dacãdoriþi sã oferiþi un cadou persoanei iubi-te, redacþia emisiunii radiofonice „O voceromâneascã” vã ajutã sã vã surprindeþiîn mod plãcut partenerii de viaþã, oferindu-vã posibilitatea de a face dedicaþii muzi-cale pe calea undelor.

Dedicaþiile muzicale le puteþi face la nu-merele de telefon 62/554-832, 62/554-839,06/30/210-86-96, prin fax la numãrul 62/554-803 (unde puteþi lãsa ºi mesaj) sauprin e-mail la adresa [email protected].

I.K.

http://roman.radio.hu


În zilele de 6 ºi 7 febru-arie 2010, comunitatea ro-mânilor catolici care lu-creazã în Ungaria a avutbucuria de a-l avea în mij-locul ei pe Preasfinþitul Pe-tru Gherghel, episcop deIaºi, însoþit de pr. MihaiBudãu ºi de pr. FlorinSpãtariu. Episcopul de Iaºia rãspuns invitaþiei cardi-nalului de Budapesta, Ex-celenþa sa primat al Unga-riei Erdõ Péter, informeazãercis.ro, site-ul EpiscopieiRomano-Catolice din Iaºi.

Programul vizitei a înce-put sâmbãtã seara, la re-ºedinþa cardinalului, undela cinã au fost prezenþi ºicei doi preoþi care studia-zã ºi lucreazã în pastoraþie,ajutând douã parohii dinBudapesta ºi se ocupã decredincioºii români carelucreazã în Budapesta ºiîmprejurimi.

A doua zi, la ora 10.00,s-a concelebrat o SfântãLiturghie în biserica „Sfân-ta Ana”, care a fost ºi punc-tul culminant al acestei vi-zite. La aceastã Sfântã Li-turghie, pe lângã cardinal,episcop ºi preoþii însoþitori,au fost invitaþi ºi preoþiinãscuþi în Moldova ºi suntîncardinaþi în Dieceza deBudapesta. Au mai partici-pat Excelenþa sa IrenyComaroschi, ambasadoa-rea României la Budapes-ta, Albert Robu, ataºatul depresã pe lângã AmbasadaRomâniei, Nagy GáborTamás, primarul sectorului1, ºi un numãr mare de cre-dincioºi români ºi maghiari.

La începutul Sfintei Li-turghii, cardinalul a scos în

PS Petru Gherghel,printre românii catolici

din Budapesta

evidenþã cât de importanteste schimbul de valori cul-turale între naþiunile cato-lice, mai ales între þãrilevecine. A mulþumit episco-pului de Iaºi pentru cei doipreoþi care temporal ajutãîn Dieceza de Esztergom-Budapesta. Pr. Andrei Var-ga a transmis un cuvânt debun venit tuturor celor pre-zenþi la Sfânta Liturghie.Preasfinþitul Petru Gher-ghel, în timpul predicii, ascos în evidenþã situaþiaemigrantului: emigrantulduce cu el o valoare (tra-diþie ºi culturã) ºi, lucrând,primeºte ceea ce este ne-cesar pentru viaþa de toa-te zilele. A mai scos în evi-denþã importanþa istorieide o mie de ani pe care nude mult a sãrbãtorit-o bi-serica catolicã maghiarã.

La sfârºitul Sfintei Litur-ghii, pr. Felix Mãriuþ, cagazda acestui eveniment, amulþumit ierarhilor ºi între-gii comunitãþi pentru pre-zenþã. Un frumos cuvânt demulþumire a fost rostit depr. Domokos János: „Sã nucredem cã Dumnezeu faceminuni fãrã implicareanoastrã directã”.

La sfârºitul Sfintei Litur-ghii, toþi cei prezenþi au fostinvitaþi în sala de catehezãa parohiei unde au avutocazia sã discute cu epis-copii.

Dupã încheierea vizitei,episcopul Petru Gherghelºi-a continuat drumul spreRoma pentru vizita „adlimina” unde este invitatãConferinþa Episcopilor dinRomânia.

(ercis.ro)

Autoguvernarea Româ-nilor din Aletea a organi-zat ºi în acest an, pe 6 fe-bruarie, la Casa de Culturã

Bal românesc la Aletea„Reibel Mihály”, Balul ro-mânesc cu merinde. La balau participat un numãrmare de invitaþi din locali-

tãþile înfrãþite din Româniaºi formaþia de muzicã po-pularã din Macea, care deani de zile asigurã muzicade petrecere a aletenilor.La bal au onorat cu pre-zenþa Ioan Fodoreanu, con-sul general al României laJula, Túróczy András dinpartea Comisiei pentru mi-noritãþi naþionale ºi etnice,sport ºi religie din cadrulConsiliului Judeþean Bichiººi alþi reprezentanþi ai vieþiipublice. Oaspeþii au fostprimiþi la sediul Autoguver-nãrii Româneºti din Aleteade cãtre preºedintele IoanSãlãjan, dupã care s-audeplasat la Casa de Cultu-rã, unde balul românesc afost deschis de dansurilepopulare locale, interpreta-te de dansatori de la ceamai tânãrã generaþie pânãla cea mai în vârstã. Îm-brãcaþi în costume popu-lare, membrii echipei dedansuri a aletenilor ºi aechipei de pãstare a tradi-þiilor au invitat publicul ladans. Au urmat dansuriromâneºti îndrãgite, careau încins atmosfera pânãîn zori, ne-a informat Eli-sabeta Tóth Ardelean, di-rectoarea Casei de Cul-turã din Aletea. A.C.

La sfârºitul lunii ianua-rie au început din nou de-mersurile pentru obþinereafondurilor pentru constru-irea ºoselei de centurã din-tre Curtici ºi Leucuºhaz.Între localitãþile înfrãþite dinRomânia ºi Ungaria dis-tanþa este de doar 7 km,dar fãrã ºosea, cu ocoliredistanþa creºte la 52 km. Cuun an în urmã, din cauzaîntârzierii primãriei dinLeucuºhaz, participanþii laproiect au ratat posibilita-tea de a obþine fonduri dinProgramul Interreg, deoa-rece autoguvernarea loca-lã nu a reuºit sã cumperede la localnici terenurile peunde va trece ºoseaua. LaCurtici acest drum vechiaparþine oraºului, iar pri-mãria este de acord cupornirea investiþiilor. Par-tea românã însã nu estereprezentatã în acest pro-iect de oraºul Curtici, ci delocalitatea apropiatã Do-robanþi. De data aceasta,proiectul va fi înaintat di-

Proiect înaintat la Bruxellespentru ºoseaua Curtici-Leucuºhaz

rect la Uniunea Europea-nã, aºteptându-se finanþa-rea de la Bruxelles, ºi nu dela programul care susþinecooperãrile transfronta-liere româno-maghiare.

Planurile construirii ºo-selei de centurã dintreCurtici ºi Leucuºhaz vor fielaborate de o firmã deproiecte din Budapesta,care a contactat primãriilecelor douã localitãþi, auto-guvernãrile judeþene ºi ale

reºedinþelor judeþene dinRomânia ºi Ungaria, pãrþi-le interesate în deschidereafrontierei, aici desfãºu-rându-se atât trafic de per-soane, cât ºi circulaþie demare capacitate. Deoareceºoseaua va fi terminatãdoar dupã 2011, când Ro-mânia va adera la spaþiulSchengen, se va construinumai drumul, fãrã infras-tructurã de apãrare a fron-tierei. R. Pãtcaº


În drumul spre Cetate,pe partea stângã, esteCasa memorialã ºi bustulmarelui savant HermannOberth (1894–1989). Deaici se urcã spre PoartaPrincipalã de acces, aflatãsub simbolul oraºului. Sprestânga, urmând traseul zi-durilor acestei cetãþi în lun-gime totalã de 930 metri,din cele 14 turnuri pe carele-a avut în perioada deglorie, au mai rãmas în pi-cioare 9. Primul este Tur-nul cu Ceas.

Turnul cu Ceas,simbolul oraºuluiTurnul cu Ceas a fost

iniþial un turn de poartã cumaximum douã niveluri. Înforma actualã mãsoarã 64m înãlþime ºi este o pris-mã dreptunghiularã cu zi-duri masive, cu patru nive-luri, un balcon ºi un aco-periº în stil baroc realizatîn 1677 de trei meºteristrãini. Cele patru turnule-þe de la baza acoperiºuluisemnificã autonomia judi-ciarã a oraºului.

Pânã în 1556, la primuletaj a fost sediul primãrieioraºului. În anul 1894, Tur-nul cu Ceas a fost supusunei restaurãri generale.Din 1898, turnul a fosttransformat în muzeu.

TurnurileTurnul TãbãcarilorEste o prismã de plan

pãtrat, de dimensiuni rela-tiv reduse, cu un acoperiºsimplu. Forma sa îl reco-mandã ca pe unul din celemai vechi turnuri, fãcândprobabil parte din acel primsistem defensiv al cetãþii.

Sighiºoara, „Perla Transilvaniei”Sighiºoara este situatã aproximativ în centrul României în sudul judeþului

Mureº, fiind legatã rutier de Europa prin drumul european E60. Este un oraºsuperb care adãposteºte o istorie de mii de ani, un oraº unde convieþuiesc înarmonie mai multe naþionalitãþi. Datoritã arhitecturii sale remarcabile, a poziþieidominante ºi a ambianþei geografice, oraºul a fost supranumit încã de la sfârºi-tul secolului al XIX-lea „Perla Transilvaniei”. Oraºul ºi cetatea au fost întemeiateîn Evul Mediu. Sighiºoara a fost fondatã de emigranþii germani în a doua jumã-tate a secolului al XII-lea. Cetatea Sighiºoara este consideratã ºi azi a fi cea maifrumoasã cetate locuitã din sud-estul Europei.

Turnul CositorarilorÎnalt de 25 m, el porneºte

de la o bazã pãtratã, apoidevine pentagonal ºi se lãr-geºte spre a deveni octo-gonal, în timp ce acoperi-ºul are plan hexagonal. Oinscripþie pierdutã precizafaptul cã, în 1583, s-au fã-cut reparaþii ºi probabil totatunci s-a construit ºi bas-tionul de artilerie dinspreOraºul de Jos.

Turnul FrânghierilorDatând probabil din se-

colul al XIII-lea, acest turna fãcut parte din fortifica-

þia iniþialã de pe vârful dea-lului. De plan pãtrat, cu for-me simple, este astãzi lo-cuinþa paznicului cimitiru-lui.

Turnul MãcelarilorDe la Turnul Frânghieri-

lor, zidul cetãþii coboarãspre nord-est pânã la Tur-nul Mãcelarilor. Porþiuneade zid dintre cele douã tur-nuri s-a pãstrat intactã aºacã se pot observa fazele deevoluþie. Turnul Mãcelari-lor are aspect de Renaºte-re, o prismã octogonalãsupraînãlþatã pe un plan

hexagonal pentru a obþinecâmp de tragere peste mi-cul bastion de artilerie dinfaþa sa.

Turnul CojocarilorAflat la foarte micã dis-

tanþã de Turnul Mãcelari-lor, modest ca dimensiuniºi forme, pe plan pãtrat,reparat ºi supraînãlþatdupã incendiul din 1676,dateazã probabil din seco-lul al XV-lea.

Turnul CroitorilorAcesta impune prin sim-

plitate ºi masivitate ºi poa-te fi datat din secolul alXIV-lea. În timpul incendiu-lui din1676, pulberãria ora-ºului aflatã aici a explodat,distrugând o mare partedin turn.

Turnul CizmarilorAflat în extremitatea de

nord-est a dealului cetãþii,

acest turn a fost menþio-nat în 1521, reconstruit în1650 ºi modificat în 1681,el purtând pecetea barocu-lui. Turnul a fost prevãzutcu un bastion de artilerie,demolat în 1846.

Turnul FierarilorConstruit în 1631, este

un turn de flancare, remar-cabil prin masivitatea sa.Rolul sãu a fost ºi acela dea proteja Biserica Mãnãs-tirii în caz de asediu. În1631 a fost construit unbastion între Turnul Fiera-rilor ºi Turnul Dogarilor,dar care a fost ulterior de-molat.

Turnul GiuvaergiilorAcest turn, împreunã cu

Bastionul Castaldo, a fostîn trecut cheia sistemuluidefensiv al oraºului. În1706, în timpul unui ase-diu, a fost aruncat în aerbastionul ºi o parte din zi-duri. Ulterior, Turnul Giu-vaergiilor a fost lovit de untrãsnet în 1809 ºi a ars, în1863 fiind demolat ºitransformat în sala de gim-nasticã. În 1935 a fost

transformat în capelã mor-tuarã.

Biserica din DealDacã Turnul cu Ceas a

devenit o imagine-simbol acetãþii, biserica este imagi-nea istoriei sale. Ea consti-tuie cel mai valoros mo-nument arhitectonic al Si-ghiºoarei, fiind unul dintreedificiile reprezentative alestilului gotic din România.Cercetãtorii au cãzut deacord asupra faptului cãactuala bisericã a fost ri-dicatã pe locul unei cetãþuiexistentã înainte de anul1200. Dealul pe care se aflabiserica constituia un punctde refugiu pe care localni-cii trebuie sã-l fi întãrit, pro-babil, dintotdeauna pentrucaz de pericol.

(Foaia)

zzzzzzzzzzzzzzz

zzzzzzzzzzzzzzz

zzzzzzzzzzzzzzz


Avatar tocmai a fost în-coronat drept cea maibunã dramã la Globurile deAur din acest an. Criticii vãdîn asta un pronostic sigurpentru noaptea Oscaru-rilor. Acum, ºansele de a-lvedea, pe 7 martie, peJames Cameron pe scenaTeatrului Kodak, þinând unOscar ºi strigând „Tot eusunt regele lumii!”, au cres-cut considerabil. Drumulacestei pelicule spre podi-um a fost unul lung (atâtla nivel de idee, cât ºi la ni-vel de realizare) ºisecretizat mai ceva ca do-sarele Securitãþii, iar dela lansarea din decembrie„Avatar” a intrat în liniedreaptã în topul filmelorcare fac istorie în cinema-tografie.

Elementele-cheie aleacestei ecuaþii a succesu-lui au fost simple: efectespeciale revoluþionare ºicontroversã cât încape.Combinaþia de 3-D ºi efec-te speciale a atras miliar-de de oameni la cinema-tograf: filmul a strâns 1,62miliarde de dolari, în întrea-ga lume, suflându-i în cea-

Avatar, un film care face istoriePelicula scrisã ºi regizatã de James Cameron a câº-

tigat douã Globuri de Aur, a adunat peste 1,62 mili-arde de dolari la box-office ºi, aºa cum se anunþa,chiar a schimbat lumea.

fã „Titanicului”, peliculacare ocupã primul loc întopul producþiilor cu celemai mari încasãri din isto-rie.

Puþin scandal nu stricãniciodatã, iar „Avatar” abifat ºi asta. Vaticanul acondamnat producþia pen-tru faptul cã înalþã naturala rang de divinitate, iarcâteva grupãri care apãrãinteresele minorilor pro-testeazã de zor în Italia.Aici, pelicula nu are acce-sul restricþionat pentru co-pii, iar italienii spun cã „Ava-tar” nu ar trebui vãzut decei mici în lipsa pãrinþilor.Protestele au dus chiar odezbatere naþionalã lega-tã de schimbarea sistemu-

lui de clasificare a filmelorîntr-un mod asemãnãtorcelui din America.

La toate astea s-au

adãugat ºtirile panicarde.Diverºi experþi au avertizatpublicul cã vizionarea pre-lungitã a producþiilor 3-Dpoate da dureri de cap dincauza efortului mental maimare necesar pentru a în-þelege experienþa vizualã lacare asistã. Nu vã ajungeo durere acutã de cap?Fanii poveºtii s-au plâns pediverse forumuri cã suferãde „melancolia Avatar”: pla-neta Pandora nu existã ºiîn realitate ºi, neputând-ovizita vreodatã, au devenitdepresivi ºi au tendinþe desuicid. Alþi cârcotaºi auumplut Internetul de texteîn care acuzã pelicula destereotipii rasiste: localni-cii Na’vi (dintre care pro-

tagoniºtii Neytiri ºi Tsu’teysunt jucaþi de actori de cu-loare) sunt victimele primi-tive ale omului alb raþio-nal, având nevoie de unMesia alb care sã-i ajuteîn luptã.

Dupã ce James Came-ron a povestit cã „Avatar”este un fel de „Pocahontas”,dar pe o altã planetã, peInternet a apãrut dovadacã cele douã filme sunt, defapt, identice. Un oarecareMatt Bateman a publicatonline un presupus rezu-mat al animaþiei „Poca-hontas” (1995), pe care

Cameron l-ar fi modificatcu pixul, obþinând, astfelpovestea din „Avatar”. In-dienii devin Na’vi, aurulmult-dorit de noii veniþi eschimbat cu minereul„unobtainium” ºi Poca-hontas – adicã Neytiri – îlînvaþã pe John Smith (Jake)sã cultive cereale – adicãsã dreseze dragoni. Ideeanu este nouã: mai existã oparodie similarã, care do-vedeºte cã „Harry Potter ºipiatra filozofalã” (2001)spune aceeaºi poveste caepisodul IV din „Rãzboiulstelelor” (1977).

3. Llanfairpwllgwy-ngyllgogerychwyrnd-robwl l l lantys i l iogo-gogoch

În nordul Þãrii Galilor,pe insula Anglesey (sauYnys Môn) se gãseºte unsãtuc tipic pentru regiune,cu vreo 3.000 de locuitori,dar care iese în evidenþãprin nume, care e atât delung ºi într-o limbã atât deciudatã, cã nu prea se poa-te pronunþa de la un capãtla altul fãrã sã ne oprim.În nordul Þãrii Galilor, lim-ba principalã este încãgaleza. Dar numele pito-rescului sat nu e doar o în-ºiruire de litere. În tradu-cere înseamnã ceva de ge-nul: „Biserica Sfânta Mariadin pãdurea de aluni albide lângã vârtejul de apãrapid ºi Biserica SfântulTysilio de lângã peºteraroºie”.

Dar are ºi o formã„scurtã”: Llanfairpwll-gwyngyll. Galezii sunt oarela fel de beþivi ca rudele lor

123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121

123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121

din Irlanda? Oare de câteberi e nevoie ca localniciisã nu mai poatã sã-ºi pro-nunþe numele localitãþii dedomiciliu?

Cele mai lungi nume de localitãþi din lume

2. Taumatawhakatan-gihangakoauauotamate-aturipukakapikimaung-ahoronukupokaiwhenu-akitanatahu

Pe locul II se aflã un satdin Noua Zeelandã. Numelee în mâori, limba primilorlocuitori ai Noii Zeelandeºi nici pe ãsta nu prea reu-ºim sã-l pronunþãm, deºi se

scrie cum se aude. Are câ-teva sute de locuitori ºi,deºi pare greu de crezut,nici aici nu e vorba de oînºiruire de litere alese la

întâmplare. „Dealul pe careTamatea, omul cu genunchimari, cel care escaladamunþi, cel care a cãlãtoritpeste tot, îi cânta iubitei lui”.Credem cã ceva de genul„Dealul lui Tamatea” ar fifost mai simplu de scris ºimai uºor de reþinut, cãcibãnuim cã ºtia lumea des-pre cine e vorba.

1. Bangkok, capitalaThailandei

Vorbim despre denumi-rea completã a oraºului:

Krung Thep Maha-nakhon Amon Ratta-nakosin MahintharaYuthaya Mahadilok PhopNoppharat RatchathaniBurirom UdomratchaniwetMahasathan AmonPhiman Awatan SathitSakkathattiya Witsanukam

Prasit. Sau în traducere:„Oraºul îngerilor, mareleoraº, bijuteria eternã, for-tãreaþã impenetrabilã azeiþei Indra, marea capita-lã a lumii binecuvântatã cunouã pietre preþioase, ora-ºul fericit, cu un palat re-gal care este casa zeuluireîncarnat care domneºtepeste împãrãþie, oraºul dã-ruit de Indra ºi construit deVishnukarm”.

123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012

123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901


1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567812345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456781234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567812345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456781234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567812345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456781234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567812345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456781234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567812345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456781234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678

Francezii sunt bucuroºi,pentru cã îi considerã peromâni o echipã foarte sla-bã, cum scrie L’Equipe: „LesBleus au nimerit bine, cuRomânia, una din cele maislabe echipe din urna 2, darcare le-a pus probleme laEuro-2008. Din 13 întâlniricu românii, Franþa a pier-dut doar trei”. Despre cei-lalþi adversari nu sunt foar-te multe de spus. CiprianMarica este de pãrere:„Grupa este extrem de echi-libratã, cu un favorit cert,Franþa, pe care îl cunoaº-tem foarte bine. La fel cu-noaºtem Belarusul ºi Alba-nia. Trebuie sã fim foarteabili, sã nu ne supraeva-luãm forþele, cã pe noi, ro-mânii, ne ia repede valul ºi

Campionatul European de fotbal 2012

România în Grupa D, Ungaria în Grupa EDuminicã, 7 februarie, la tragerea la sorþi a grupe-

lor preliminarii pentru Campionatul European de fot-bal din Polonia ºi Ucraina, din 2012, naþionala Ro-mâniei a fost repartizatã în Grupa D, alãturi de Fran-þa, Bosnia-Herþegovina, Belarus, Albania ºi Luxem-burg. Prezenþa Naþionalei României în aceeaºi gru-pã cu Franþa a devenit o obiºnuinþã, dupã ce româ-nii i-au întâlnit pe francezi ºi la turneul final Euro2008, precum ºi în preliminariile pentru CM 2010.

vorbim deja de calificare.Sã ne propunem paºi micidar siguri, sã adunãmpunct cu punct ºi sã încer-cãm sã refacem imagineaafectatã mai rãu de înfrân-gerea cu Serbia decât deratarea calificãrii!”, a spusMarica, dar ceilalþi interna-þionali români, precum ºiºefii FRF ºi LPF sunt multmai optimiºti.

„România e favorita nu-mãrul doi, Franþa porneº-te ca favoritã, are douã-treiechipe naþionale, nu se sim-te lipsa vreunui jucãtor. Amavut rezultate favorabile înultimele meciuri cu ei, darau trecut, vom vedea acumce se va întâmpla. Bosniae o echipã surprinzãtoare,Belarusul ºi Albania se

apropie de Bosnia, seapropie ca valoare cele treiechipe. Luxemburgul con-teazã mai puþin”, a spusMircea Sandu la Sport.ro,în vreme ce Miticã Drago-mir anunþã cã româniisunt deja calificaþi, de pelocul doi din grupã: „Amcãzut foarte bine, extraor-dinar. Grupa Bulgariei ecea mai tare. Cu cine pu-team sã cãdem mai bine?Noi ºi Franþa suntem favo-riþii. Mã tem cã nu putemspera la primul loc. Numi-e fricã de Bosnia, Fran-þa e echipã puternicã, cu eine batem”.123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890

Componenþa grupelor din preliminariileCampionatului European din 2012

Olimpiada de Iarnã din2010 se va desfãºura înperioada 12–28 februarie2010, în Vancouver, Co-lumbia Britanicã, Canadacu câteva competiþii ºi înWhistler, Columbia Britani-cã. Cele douã jocuri (Olim-pice ºi Paralimpice) vor fiorganizate de Comitetul deOrganizare Vancouver(VANOC).

Încep Jocurile Olimpice de iarnã din 20102010201020102010

123456789012345678901231234567890123456789012312345678901234567890123123456789012345678901231234567890123456789012312345678901234567890123123456789012345678901231234567890123456789012312345678901234567890123123456789012345678901231234567890123456789012312345678901234567890123

123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012

· Schi Alpin· Biatlon· Bob· Schi Fond

· Curling· Patinaj Artistic· Schi Acrobatic· Hochei pe Gheaþã

· Sanie· Combinatã Nordicã· Patinaj short track· Skeleton

· Sãrituri cu schiurile· Snowboarding· Patinaj vitezã

Olimpiada de Iarnã din2010 va fi a treia olimpia-dã gãzduitã de Canada ºiprima de provincia Colum-bia Britanicã. În trecut, Ca-nada a fost casa Olimpia-dei de Varã din 1976 dinMontreal ºi Olimpiadei deIarnã din 1988 din Calgary.

Urmând tradiþia olimpi-cã, fostul primar al oraºu-lui Vancouver, Sam Sullivan,

a primit Steagul Olimpic pedurata ceremoniei de în-chidere a Jocurilor din2006 din Torino, Italia, carea fost dat lui MichaëlleJean ºi lui GordonCampbell. Steagul a fostridicat în Canada pe 28 fe-bruarie 2006, într-o cere-monie specialã.

Asociaþia CanadianãOlimpicã a ales Vancouver

ca oraºul candidat al Ca-nadei peste Calgary, care adorit sã reorganizeze jocu-rile ºi oraºul Quebec, carea pierdut în 1995 organi-zarea Olimpiadei de Iarnãdin 2002.

În prima rundã de vot pe21 noiembrie 1998,Vancouver-Whistler a pri-mit 26 de voturi, Quebec 25de voturi, iar Calgary 21. Pe3 decembrie 1998 a avutloc a doua ºi ultima rundãdesfãºuratã între primeledouã oraºe din prima fazã.Rezultatele au fost: 1.Vancouver: 40 de voturi, 2.Quebec: 32 de voturi.

Vancouver a câºtigat ºiprocesul de candidaturãinternaþional ºi astfel poa-te organiza JO de iarnã din2010. Votul a avut loc pe 2iulie 2003, la a 115-a Sesi-une CIO desfãºuratã înPraga, Cehia. Rezultatul afost anunþat de Preºedin-tele CIO, Dr. Jacques Rogge.Vancouver a învins în dru-

mul lui spre organizare 2oraºe: PyeongChang (KOR)ºi Salzburg (AUT).

86 de probe din diferitesporturi de iarnã a fostanunþat cã vor avea loc laJocurile de iarnã din 2010.Opt sporturi din categoriasporturilor pe gheaþã: bob,sanie, hochei pe gheaþã,patinaj artistic, patinaj vi-tezã, patinaj short-track ºicurling. Trei sporturi dincategoria sporturilor alpi-ne: schi alpin, schi acroba-tic ºi snowboarding. Patrusporturi din categoriasporturilor nordice: bia-tlon, schi fond, sãrituri cuschiurile ºi combinata nor-dicã.

Au fost un numãr deevenimente propuse spre afi incluse în programul JOde iarnã din 2010. Pe 28noiembrie 2006, membriiComitetului Executiv CIO, laîntâlnirea lor din Kuwait, auvotat includerea probei deskicross în programul ofi-cial. Comitetul OlimpicVancouver (VANOC) aaprobat evenimentul ca fi-ind parte oficialã a jocuri-lor.

❄ ❄ ❄

123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901

1234567890123456789012123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012

c Grupa A: Germania, Turcia, Austria, Belgia, Kazahstan, Azerbaidjanc Grupa B: Rusia, Slovacia, Irlanda, Macedonia, Armenia, Andorrac Grupa C: Italia, Serbia, Irlanda de Nord, Slovenia, Estonia, Insulele Feroec Grupa D: Franþa, România, Bosnia-Herþegovina, Belarus, Albania, Luxemburgc Grupa E: Olanda, Suedia, Finlanda, Ungaria, Moldova, San Marinoc Grupa F: Croaþia, Grecia, Israel, Letonia, Georgia, Maltac Grupa G: Anglia, Elveþia, Bulgaria, Þara Galilor, Muntenegruc Grupa H: Portugalia, Danemarca, Norvegia, Cipru, Islandac Grupa I: Spania, Cehia, Scoþia, Lituania, Liechtenstein.

Vancouver


O VOCE ROMÂNEASCÃViaþa ºi tradiþiile românilor din Ungaria

Programul prevãzut pentrusãptãmâna viitoare:

TTTTT VR 2VR 2VR 2VR 2VR 2TTTTT VR 1VR 1VR 1VR 1VR 1

Apariþia sãptãmânalului„Foaia româneascã”

este finanþatã de:Fundaþia Publicã „Pentru

Minoritãþile Naþionale ºi Etnicedin Ungaria”;

Departamentul pentru Relaþiilecu Românii de Pretutindeni,

din Bucureºti;Secretariatul de Stat pentru

Politicã Naþionalã ºi Minoritarã,din Budapesta

UM

OR

Vând teren îngrãdit pentruconstrucþii la Jula, lângã poia-na Dürer, într-o zonã rusticã îndezvoltare, potrivit pentru între-prinderi turistice. Terenul are osuprafaþã de 10.444 m2. Con-tact: +36-70/701-9286.

Cazare ieftinãCazare ieftinãCazare ieftinãCazare ieftinãCazare ieftinã

la Centrul Culturalla Centrul Culturalla Centrul Culturalla Centrul Culturalla Centrul Cultural

Românesc din JulaRomânesc din JulaRomânesc din JulaRomânesc din JulaRomânesc din Jula

Liceul „N. Bãlcescu”, ªcoalaGeneralã ºi Cãminul de Elevi dinJula funcþioneazã într-o clãdire im-pozantã. Instituþia oferã cazare lanivel superior ºi îndeplineºte ºi func-þia de Centru Cultural Românescpentru comunitatea româneascãdin Ungaria.

Contacte ºi informaþii:e-mail: [email protected]

telefon: +36/30-692-7359

În cadrul centrului dispunem de5 camere de oaspeþi cu câte 2paturi ºi 5 camere cu câte 3 pa-turi. Acestea pot fi închiriate peparcursul întregului an. Fiecarecamerã are baie separatã ºi unmic balcon.

De vânzare casã familiarã încentrul comunei Chitighaz, str.Úttörõ nr. 69, în apropiereaºcolii româneºti. Trei camere,încãlzire cu convectoare (gaz)+ ºemineu, baie, WC separat,anexe, grãdinã îngrijitã, su-prafaþã totalã 1388 m2. Preþ5,9 milioane Ft. Contact: 00-36-1/786-3698.

Luni 15 februarie6.00 Telejurnal 7.00 Trezirea la apel! 8.00 Te-lejurnal 9. 10 Serial. Don Juan îndrãgostit 10.15Vedeta familiei 11.15 Spune-mi ce te doare11.45 Serial. Secretele de la palat 13.00 Te-lejurnal 13.45 Info Olimpic 14.30 Emisiune înlimba maghiarã 16.00 Serial. Între noi fraþii17.25 Serial. Secretele de la palat 19.00 Te-lejurnal 20.10 Serial. Anatomia lui Grey.

Marþi 16 februarie6.00 Telejurnal 7.00 Trezirea la apel! 8.00 Te-lejurnal 9.10 Serial. Don Juan îndrãgostit 10.15Europa ne priveºte 11.45 Serial. Secretele de lapalat 13.00 Telejurnal 15.00 Emisiune în limbamaghiarã 16.00 Jocurile Olimpice de IarnãVancouver 2010 17.25 Serial. Secretele de lapalat 19.00 Telejurnal 20.40 Fotbal: AC Milan–Manchester United.

Luni 15 februarie6.00 Ferma 7.10 Film. Bulgãre de zãpadã 9.10Timpul chitarelor (R) 10.30 Telejurnal 11.45 Serial.Elisa 14.00 Împreunã în Europa 15.00 Serial. Cen-trul de frumuseþe 16.00 Serial. (R) Elisa 13.00Jocurile Olimpice de Iarnã – Sanie 15.00 Schi acro-batic 16.00 Serial. Elisa (R) 17.10 Serial. Berlin,Berlin 17.40 Serial. Miracole 18.10 Film. ComisarulMontalbano: Forma apei 20.00 Bugetul meu 20.30Lumea de aproape 21.00 Ora de ºtiri 22.30 Serial. Înumbra legii.

Marþi 16 februarie6.00 Jocurile Olimpice de Iarnã – Sanie 7.10 Film.Comisarul Montalbano: Vocea viorii (R) 7.35 Timpulchitarelor (R) 10.30 Telejurnal 11.00 Serial. Berlin,Berlin (R) 11.30 Telejurnal 11.45 Serial. Elisa 13.00Snowboard 13.45 Sanie 14.30 Hochei pe gheaþãfeminin: Suedia–Slovacia 16.00 Serial. Elisa (R)17.10 Serial. Berlin, Berlin 17.40 Serial. Miracole19.10 Poate nu ºtiai 19.30 Biatlon feminin 20.30Telejurnal 21.05 Hochei pe gheaþã masculin 22.30Biatlon masculin.

Miercuri 17 februarie6.00 ABC…De ce? (R) 7.10 Film. Unchiul din Ameri-ca 9.10 Timpul chitarelor (R) 10.30 Telejurnal 11.00Serial. Berlin, Berlin (R) 11.30 Telejurnal 11.45 Jurnalde modã (R) 13.00 Biatlon masculin 13.35 Hochei pegheaþã 15.00 Fotbal: AC Milan–Manchester United17.45 Serial. Miracole 19.15 Schi fond 20.00 Schialpin 21.30 Telejurnal 22.00 Schi fond.

Joi 18 februarie6.00 Naturã ºi aventurã (R) 7.10 Film. Unchiul dinAmerica 9.10 Timpul chitarelor (R) 10.30 Telejurnal11.00 Serial. Miracole (R) 11.30 Telejurnal 12.45Învingãtorii 13.00 Patinaj vitezã 14.00 Sanie 15.00Snowboard 16.00 Patinaj viteza pe pista scurtã17.45 Serial. Miracole 18.15 Film. Franceza pentruîncepãtori 20.00 Imaginea succesului 20.30 Imagi-nea succesului 20.30 Dincolo de hartã 22.00 Biatlonmasculin.

15 FEBRUARIE, LUNI (Anamaria Brad)16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, date meteo16.15: Evenimente calendaristice 16:25: Sport16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri, date meteo17.10: Montaj de muzicã popularã 17.55: Încheiere

16 FEBRUARIE, MARÞI (Adam Bauer)16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, date meteo16.15: Evenimente calendaristice 16:25: Sport16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri, date meteo17.10: Reportaje, interviuri 17.30: „Din 4 colþuri alelumii” 17.55: Încheiere

17 FEBRUARIE, MIERCURI (Iulia Kaupert)16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, date meteo16.15: Evenimente calendaristice 16:25: Sport16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri 17.10: Re-portaje, interviuri 17.50: Interviul zilei (reluare) 17.55:Încheiere

18 FEBRUARIE, JOI (Adam Bauer)16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, date meteo16.15: Evenimente calendaristice 16:25: Sport16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri, date meteo17.10: Reportaje, interviuri 17:30 Nota sãptãmâniisemnatã de Edda Illyés 17.40: Revista presei 17.50:Interviul zilei (reluare) 17.55: Încheiere

19 FEBRUARIE, VINERI (Iulia Kaupert)16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, date meteo16.15: Evenimente calendaristice 16:25: Sport16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri, date meteo17.10: Reportaje, interviuri 17.50: Interviul zilei (re-luare) 17.55: Încheiere

20 FEBRUARIE, SÂMBÃTÃ (Anamaria Brad)16.00: Introducere, cuprins 16.05: Programul bise-ricilor ortodoxe ºi al adunãrilor baptiste 16.15: Eve-nimente calendaristice 16.25: Reportaje, interviuri17.25: Stele de cinci stele – emisiune de muzicãuºoarã 17.55: Încheiere

21 FEBRUARIE, DUMINICÃ (Anamaria Brad)16.00: Introducere, cuprins 16.05: „În lumea cre-dinþei” – emisiune religioasã 17.00: Sinteza ºtirilorsãptãmânii 17:10: Retrospectiva sãptãmânii (spi-cuiri din interviurile ºi reportajele difuzate pe par-cursul sãptãmânii) 17.55: Încheiere

(Nu rãspundem pentru eventualele modificãri în pro-gramele radio!)Emisiunea radiofonicã în limba românã este difuza-tã zilnic între orele 16.00–18.00, pe undele medii cufrecvenþele de 1188 kHz ºi 873 kHz.

Ecranul nostrumiercuri, 17 februarie 2010 (m1 ora 14.00)

Reluare: vineri, 19 februarie 2010 (m2 ora 9.25)

Jocurile Olimpice de IarnãVancouver 2010

Miercuri 17 februarie6.00 Hochei pe gheaþã masculin: Rusia–Leto-nia 8.40 Telejurnal 9.10 Serial. Don Juan îndrã-gostit 10.15 Fotbal (R) 11.45 Serial. Secretelede la palat 13.00 Telejurnal 14.30 Oameni canoi 15.00 Convieþuiri 16.00 Patinaj artistic 17.25Serial. Secretele de la palat 19.00 Telejurnal20.10 Fotbal: Bayern Munchen–Fiorentina.

Joi 18 februarie6.00 Hochei pe gheaþã masculin: Cehia–Slova-cia 8.40 Telejurnal 9.10 Serial. Don Juan îndrã-gostit 10.15 Fotbal (R) 11.45 Serial. Secretelede la palat 13.00 Telejurnal 14.30 Emisiune înlimba germanã 16.00 Snowboard. Finala mas-culinã 17.25 Serial. Secretele de la palat 19.00Telejurnal 20.10 Biatlon feminin 21.05 Hocheipe gheaþã masculin: SUA–Norvegia.

Vineri 19 februarie6.00 Hochei pe gheaþã masculin: Slovacia–Rusia 9.10 Supermarket de divertisment 11.30Înainte ºi dupã (R) 11.50 Serial. Secretele de lapalat 13.00 Telejurnal 13.45 Filler Jocurile Olim-pice 2010 14.00 Tribuna partidelor parlamenta-re 15.30 M.A.I. aproape de tine 16.05 Patinajartistic 17.25 Serial. Secretele de la palat 19.00Telejurnal 20.30 Schi alpin.

Sâmbãtã 20 februarie6.00 Hochei pe gheaþã masculin: Finlanda–Germania 9.35 Echipa verde 10.00 Bunã caviaþa! 10.30 Serial. Hannah Montana 11.00Vedeta familiei 13.00 Telejurnal 13.20 Ne ve-dem la TVR 15.00 Reconstituiri (R) 16.05 Pati-naj artistic 19.00 Telejurnal 20.10 Schi alpin.20.45 Sãrituri cu schiurile 22.30 Schi fond.

Duminicã 21 februarie6.10 Hochei pe gheaþã masculin: Germania–Belarus 8.40 Desene animate 9.40 Ca la carte10.30 Viaþa satului 12.00 Agenda politicã 13.00Telejurnal 13.20 Transformarea 14.00 Concert:Christina Aguilera 15.05 Conferinþele Dan Puric(R) Iubirea 16.05 Schi fond 17.05 Hochei pegheaþã masculin: Letonia–Slovacia 19.00 Te-lejurnal 20.10 Schi alpin 21.15 Schi acrobatic22.45 Schi alpin.

Ovidiu Pop ºi Dan Pãvãloiula emisiunea

„Naturã ºi aventurã”

Vineri 19 februarie5.40 Snowboard 7.10 Film. Franceza pentru începã-tori 8.55 Poate nu ºtiai 9.10 Timpul chitarelor (R)10.30 Telejurnal 11.00 Serial. Miracole (R) 11.30Telejurnal 13.00 Snowboard 15.00 Poate nu ºtiai16.30 Baschet masculin 18.30 Pescar hoinar 19.00Schi 20.00 Vrãjitoriile lui Jamie Oliver 20.30 Telejur-nal 21.05 Hochei pe gheaþã 22.30 Film. Familia Flo-rei.

Sâmbãtã 20 februarie6.00 H…ora prichindeilor (R) 7.00 ABC…De ce?8.00 Atenþie…copii 8.30 Doi care doinesc 9.00 Întrecer ºi pãmânt 9.35 Liber pe contrasens 10.30 Buge-tul meu (R) 11.00 Serial. Piatra magicã 12.30 SuperFotbal 13.00 Sanie 14.30 Hochei pe gheaþã 16.00Timpul chitarelor 17.10 Serial. Cronicile frumoaseiluptãtoare 18.30 Atlas 19.00 Schi acrobatic 20.30Telejurnal 21.00 Hochei pe gheaþã.

Duminicã 21 februarie6.00 Liber pe contrasens (R) 7.00 Naturã ºi aventu-rã 7.30 Zestrea românilor (R) 8.00 Motomagia 9.00Ferma 10.30 Pescar hoinar (R) 11.00 Serial. Piatramagicã 11.35 H…ora prichindeilor 12.30 Vrãjitoriilelui Jamie Oliver (R) 14.00 Patinaj viteza pe pistascurtã 14.30 Hochei pe gheaþã masculin 16.00 Bobmasculin 17.10 Serial. Cronicile frumoasei luptã-toare 18.15 Schi acrobatic 19.15 Serial. M-am sã-turat! 19.45 Biatlon masculin 20.35 Telejurnal 21.05Hochei pe gheaþã.

Suntem în prima sãptãmânã din Postul Mare.Postul Paºtelui este cel mai lung post dincalendarul creºtin ortodox ºi totodatã este ºicel mai restrictiv. Postul, aºa cum este elprescris de Biserica Ortodoxã, se þine poatemai ales în mãnãstiri. În emisiunea Ecranulnostru vã conducem la o veche vatrã monaha-lã, în comuna Sâmbãta de Sus, la mãnãstireaBrâncoveanu, ctitoritã la sfârºitul secolului alXVII-lea. Filmul vi-l prezentãm în reluare, fiindrealizat încã în anul 2004.Realizator: Tiberiu Boca

Sãptãmânal al românilor din Ungaria. Editat de Editura de presã ºi cãrþi „NOI”. Director: Eva Iova. Colectiv redacþional: Rita Pãtcaº, Anca Liana Butar, Ana Cioca Czesznak. Tehnoredactor: ªtefan Mihailov. Informatician: Ioan Ruja. Editura ºi redacþia: 5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8., CP 95. Telefon: (66) 463-152, 361-789 Fax: (66) 463-152, E-mail: [email protected], Editor responsabil: Dr. Ioan Ciotea, preºedinte, Uniunea Culturalã a Românilor din Ungaria, 5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8. Internet: www.romanul.hu, [email protected]. Tiparul: Schneider Nyomda Kft, 5700 Jula, str. Károlyi M. nr. 7. Index: 25291. ISSN 1418-8341. Abonamente la Foaia româneascã în judeþele Bács-Kiskun, Bichiº ºi Ciongrad se efectueazã la oficiile poºtale, iar în celelalte judeþe la adresa redacþiei atât personal, cât ºi prin cec poºtal. Abonamentele pe anul 2010: 3 luni 1050 forinþi; 6 luni 2100 forinþi; 1 an 4200 forinþi.

FOAIAromâneascã

www.foaia.hu12 februarie 2010

În orăşelul din nordul Balatonului, pe strada unde a fost înjunghiat în inimă handbalistul român Marian Cozma, există un loc special, unde nu trece o zi fără să nu aprindă cineva lumânări. Localnicii au ţinut să-l aibă pe Marian Cozma pentru totdeauna alături de ei. În faţa lui Veszprém Aréna a fost dezvelită sâmbătă,

Luni, 8 februarie, s-a împlinit un an de când internaţionalul de handbal Marian Cozma nu se mai află printre noi. Component al echipei maghiare MKB Veszprém, a fost ucis cu brutalitate, în 2009, în urma unei altercaţii în discoteca Patriota, din oraşul de lângă Balaton. Chiar dacă a trecut un an de la acel eveniment tragic, memoria lui Marian Cozma a fost păstrată vie de suporterii inimoşi ai echipei maghiare MKB, dar şi de jucătorii, stafful tehnic şi oficialităţile locale din Veszprém.

statuia handbalistului înaltă de aproape trei metri . Aproape 3.000 de suporteri au îndurat ninsoarea şi frigul, alături de oficialităţi locale, reprezentanţii diplomatici, sportivi şi membri ai familiei Cozma. Printre oficialităţi s-au aflat şi PS Siluan, Episcop de Jula (care a sfinţit statuia handbalistului), Ireny Comaroschi, ambasadorul României în Ungaria şi Neculai Onţanu, primarul sectorului II din Bucureşti.

S-a găsit ucigaşulCu două zile înainte de

ceremonia de la Veszprém, poliţia a ajuns la capătul anchetei în cazul uciderii lui Marian Cozma, iar cei implicaţi în scandal urmează să fie trimişi în judecată. Au fost audiaţi 703 martori, 57 de persoane au fost chestionate la locul faptei şi s-au analizat 260 de liste cu convorbiri telefonice. Cheltuielile au depăşit suma de 68 de milioane de forinţi. Dosarul de anchetă are 13.000 de pagini. Raffael Sándor este cel acuzat că l-a înjunghiat mortal pe Marian Cozma, în zona inimii. Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor Poliţiei din Veszprém, la conferinţa de presă de joia trecută, Raffael Sándor este considerat autorul crimei, iar Németh Győző şi Sztojka Iván sunt consideraţi complici la omor şi lovituri cauzatoare de moarte.

„Cei de la Veszprémsunt familia mea”

Cu o zi înainte de dez-velirea monumentului în amintirea lui Marian Coz-ma, handbaliştii de la MKB Veszprém au disputat un meci amical cu slovacii de la Tatran Preşov. La partidă a asistat şi Petre Cozma, tatăl lui Marian Cozma. Chiar dacă a fost vorba de un meci amical, în Veszprém Aréna au luat loc peste 3.000 de spectatori care şi-au adus aminte de Marian Cozma în momentul în care tatăl fostului handbalist, Petre Cozma, a fost aplaudat la scenă deschisă. „E greu, dar plăcut. Întotdeauna voi veni cu drag aici. Cei de la Veszprém au rămas familia copilului meu, dar şi familia mea. Voi rămâne cu sufletul alături de ei”, a spus Petre Cozma.

Statuiahandbalistului românSculptorul Mihály Gábor

a făcut o statuie cu bustul lui Marian Cozma, care a fost amplasată în faţa sălii în care românul i-a făcut bucuroşi pe suporterii unguri prin evoluţiile şi golurile sale. Peste două mii de oameni au înfruntat mai bine de două ore frigul pătrunzător şi ninsoarea pentru a-l comemora pe handbalist . Mai multe personalităţi din Veszprém şi din România au ţinut discursuri în memoria lui Marian, dar unul dintre cele

mai emoţionante episoade ale ceremoniei a fost chiar startul acesteia, când un cor format din localnici, acompaniat de o fanfară, au cântat atât imnul Ungariei, cât şi cel al României.

N u p u ţ i n i a u f o s t suporterii din Veszprém care au plâns când Petre Cozma le-a spus: „Tare mult s-a mândrit fiul meu cu voi şi văd că şi voi vă mândriţi cu el. Întotdeauna

veţi avea binecuvântarea lui, a poporului meu şi a familiei mele” sau când primarul oraşului Veszprem, Debrecenyi János, a mărtu-risit: „Am primit învă-ţăminte multe de la Marian, dar şi de la tatăl său. Petre Cozma mi-a spus că pentru o uscăciune nu trebuie să tai o pădure. Dânsul ne-a dat o lecţie de demnitate, ne-a arătat cum să trecem peste suferinţă”. E.I.

Statuie în memoriahandbalistului Marian Cozma

„A fost greu să fac o statuie a unui tânăr care avea în faţă o carieră fantastică. Lui Marian i se potriveşte ipostaza impunătoare a unui sportiv din Grecia antică şi aşa am încercat să îl fac. De asemenea, l-am sculptat cu o minge în mână, pentru că ştiu că aşa îşi doresc suporterii să îşi amintească de el.” (Mihály Gábor, sculptorul statuii)

foaia românească

Documents