2 CALENDAR

Calendarul ortodox

FEBRUARIE29 zile –ziua are 11 ore,noaptea 13 ore

FÃURAR

CIP - Êàòàëîãèçàöè¼à ó ïóáëèêàöè¼èÍàðîäíà áèáëèîòåêà Ñðáè¼å, Áåîãðàä

323.15(497.1=590)

FOAIA bobocilor : periodic al ComunitãþiiRomânilor din Satu Nou / redactor ºef ViktorMihailov. - Anul 1, nr. 1 (1993)- . - SatuNou : SCA “Dr Radu Flora”, 1993-. -30 cm

ISSN 2217-8163 = Foaia bobocilorCOBISS.SR-ID 109272071

Aniversãrile luniiianuarie

1 ianuarie 1809 - S-a nãscutmitropolitul Andrei ªaguna.(m.28.06.1873).

2 ianuarie 1920- S-a nãscutpoetul, prozatorul ºi eseistulFrancisc Pãcurariu.

3 ianuarie 1853  - A apãrut,la Sibiu, publicaþia “Telegrafulromân”, devenitã, ulterior, or-ganul de presã al MitropolieiOrtodoxe de Alba Iulia ºi Sibiu.

4 ianuarie 1877  - S-a nãscutSextil Puºcariu, lingvist ºi filo-log (m.05.05.1948)

5 ianuarie 1715  - NicolaeMavrocordat este numit domnîn Þara Româneascã. Instaura-rea regimului fanariot în ÞaraRomâneascã.

6 ianuarie 1760  - S-a nãscutscriitorul, filosoful ºi istoriculIon Budai Deleanu (“Þiganiada”,“Trei viteji”, “Scrieri lingvistice”)(m.24.08.1820).

7 ianuarie 1872 - S-a nãscutpictorul Octav Bãncilã.

8 ianuarie 1887  - S-a nãscutistoricul ªtefan Meteº(m.30.05.1977).

9 ianuarie 1913  - S-a nãscutIon Dumitrescu, istoric literar(m.27.06.1976).

10 ianuarie 1869  - S-a nãs-cut publicistul ºi omul politicValeriu Braniºte, membru deonoare al Academiei Române(m.01.01.1928).

11 ianuarie 1865 - A muritAlexandru Depãrãþeanu, dra-maturg ºi poet (n.25.02.1834).

14 ianuarie 1819  - S-a nãs-cut poetul Dimitrie Bolintineanu(m.20.08.1872).

15 ianuarie 1950  - S-a nãs-cut marele poet român MihaiEminescu (“Luceafãrul”, “Scri-soarea a III-a”, “Epigonii”)(m.15.06.1889).

16 ianuarie 1885  - Aparenoul organ de presã junimist“România liberã”, ce reflectãgrupul junimist intrat în Came-

re la alegerile din noiembrie1884.

17 ianuarie 1749  - Domni-torul Grigore Ghica dã hrisovulprin care reorganizeazã învã-þãmîntul din Transilvania. Hri-sovul stabileste ºi bugetul Aca-demiei Domneºti din Bucureºti.

18 ianuarie 1821  - A muritAlexandru ªuþu, ultimul domnfanariot din Þara Româneascã.

20 ianuarie 1818  - A muritscriitorul Dimitrie Þichindeal,autor al primei culegeri de fa-bule în limba românã,“Filosoficeºti ºi politiceºti prinfabule moralnice învãþãturii”(n.1775).

21 ianuarie 1725  - S-a nãs-cut scriitorul Matei Milu(m.1801).

23 ianuarie 1512  - Începedomnia, în Þara Româneascã, alui Neagoe Basarab (1512-1521).

24 ianuarie 1859  - Aduna-rea Electivã a Þãrii Româneºtise pronunþã pentru alegerea cadomn a lui Al.I.Cuza, realizîndu-se astfel Unirea PrincipatelorRomâne.

26 ianuarie 1865  - Demisiaguvernului Mihail Kogãlniceanu.

27 ianuarie 1967  - A muritIon Buzdugan, poet, folcloristºi publicist (n.09.03.1887).

28 ianuarie 1811  - S-a nãs-cut filologul Ioan Maiorescu(m.02.08.1864).

29 ianuarie 1871  - S-a nãs-cut Gheorghe Brãescu, proza-tor, membru al cerculuiSburãtorul (m.15.03.1949).

30 ianuarie 1695  - Constan-tin Brâncoveanu, domnul ÞãriiRomâneºti (1688-1714), a pri-mit titlul de “principe al Imperi-ului”, ca recompensã pentruserviciile fãcute Curþii din Viena.

31 ianuarie 1843 - S-a nãs-cut scriitorul Ion Bumbac(m.1902).

EVENIMENTE 3

Semnificaþia religioasã aCrãciunului este naºtereaMântuitorului, fiul lui Dum-nezeu trimis pe pãmânt sãajute oamenii sã devinã maibuni, mai credincioºi, maiîngãduitori. În feerica searãde Crãciun sunt emoþionan-te colindele care vestescnaºterea lui Isus.

Copiii merg cu colinduldin casã în casã, înfruntãgerul, zãpada, cântã cu ve-

Crãciunul la Satu NouPentru majoritatea dintre noi, Crãciunul este cea mai

frumoasã periodã din an. Atmosfera pozitivã este molip-sitoare. Brazii ºi toate luminile care învãluie localitateacontribuie din plin la magia clipei. Crãciunul nu este operioadã, ci o stare de spirit. Adevãratul spirit al Crãciu-nului înseamnã sã preþuieºti pacea ºi bunãvoinþa.

vecernia de ajun ºi aprinde-rea focului tradiþional. Sluj-ba a fost oficiatã împreunãcu preoþii Bisericii Ortodo-xe Sârbe.

Dupã slujbã, se aprindefocul în faþa bisericii. Laacest eveniment au fost pre-zente ambele fanfare dinlocalitate, care dupã aceeacontinuã sã colinde pe lafocurile aprinse prin sat. Printot satul, este o adevãratã

Pe de altã parte, copii co-lindã din casã în casã. Prinsârguinþa învãþãtorului Io-nel Baba, ºi astãzi a rãmasviu obiceiul de a colinda cuSteaua.

Sãrbãtoarea Crãciunuluiîncepe cu slujba de Crãciunla Biserica Ortodoxã Româ-nã. Prima zi de Crãciun re-prezintã ºi sfârºitul postului,aºa cã toþi se adunã în sâ-nul familiei pentru a sãrbã-tori ziua de Crãciun.

Pe data de 26.12.2012, adoua zi de Crãciun, s-a þinutserbarea organizatã de Bise-rica Ortodoxã Românã dinSatu Nou ºi Casa de Cultu-rã. La aceastã serbare a par-ticipat corul B.O.R. din SatuNou, orchestra de muzicãpopularã a Cãminului Cultu-

selie ºi cu însufleþire. Sãrbã-torile de Crãciun sunt minu-nate, mai ales în sate undese respectã tradiþiile strã-

petrecere la fiecare foc apar-te. Obiceiul este ca fanfare-le sã colinde pe la acestefocuri, interpretând atât co-

ral, fanfara „Cultura” dinSatu Nou. Copii instruiþi depãrintele Gehorghe Ianeº auinterpretat colinde. La fel afost prezent ºi grupul cuSteaua.

La manifestarea de laVârºeþ, organizatã de TV Vic-toria, a participat corul bi-sericii, colindãtorii cu Stea-ua, precum ºi Cristina Mic ainterpretat câteva colinde.

Sãrbãtoarea de Crãciunîmbinã o mulþime de obice-iuri. Dominantã este com-ponenta creºtinã care mar-cheazã naºterea lui Hristos,ºi ea se vede în colindelereligioase „Steaua” ºi „Iro-zii”. Crãciunul marcheazãînsã ºi un nou ciclu de via-þã, începutul unui nou an.

S. Mihailov

vechi. Iatã cum a fost sãrbã-torit Crãciunul la Satu Nou:

Tradiþional, sãrbãtoareaCrãciunului începe la Bise-rica Ortodoxã Românã, cu

linde, cât ºi muzicã popula-rã. Focul simbolizeazã pãs-torii adunaþi în jurul focu-lui, care aºteptau naºtereaMântuitorului.

Revelionul 2012Anul Nou este întâmpinat

în noaptea de 31 decembriespre 1 ianuarie – noaptea deRevelion (din limba france-zã: Réveillon).

La Satu Nou, revelionul s-a sãrbãtorit la restaurantul„Central”. Buna dispoziþie a

fost asiguratã de orchestralui Ionel Bunda din Petro-vasâla cu soliºtii vocali JaclinPuia ºi Gheorghe Stoian,care au reuºit sã binedispu-nã participanþii, petrecereaîncheinu-se pe la orele dimi-neþii.

4 PORTRET

Se spune cã aºa lasã Dum-nezeu din loc în loc câte unom înzestrat cu mult harpentru a-i învãþa ºi pe alþii,pentru a le da din harul sãuºi astfel lumea sã se umplede ºtiinþã ºi bunãtate. Unastfel de om bun, cu sufletmare care îºi exprimã gân-durile într-un mod captivanteste ºi Petru Jenar din SatuNou, un artist popular de-sãvârºit, mereu în formã.

Uica Pãtru lui Jânariu s-anãscut în 1936 la Satu Nou,cunoscut acordeonist, carea cântat în tot Banatul, pecare, dupã vorba lui l-a cu-treierat în lung ºi lat. Dupãspusele lui uica Pãtru, bobo-cii au fost cei mai renumiþirapsozi din aceastã zonã. Cunostalagie îºi amintea cânda cântat împrenã pe vremuricu petrovicieni Ioþa þimba-listul, Niþã, Pipi, Ioºca, cu ceide la Torac, cu Zicu, regre-tatul Victor Giurgiu, dardupã spusele lui dupã untimp nu a mai mers la Torac,deoarece a fost departe, ºipe vremurile acelea s-a cã-lãtorit cu trenul. A cântatîmpreunã ºi cu ofcenii, apoia cântat destui ani împreu-nã cu rromi, þigani, de lanoi, care erau renumiþi vir-tuozi ai melosului popular.

Petru Jenari, primul acor-deon a primit cadou de la

Uica Pãtru lu’ Jânariubunicul sãu, la vârsta de 16ani. Era o „honeriþã” cu cla-viaturã pe care a începutsingur sã se instruiascã cândîi permitea timpul, mai multîn serile de varã. FamiliaJenar deþinea oi, ºi atuncicând pãstorii, sau boitariicum îi spunea la noi, adu-ceau brânzã, în serile ace-lea, la un pahar de þuicã saude vin începea petrecerea,acompaniatã de uica Pãtru.Cel mai mult se cântau doi-ne cum ar fi „La bituþul dinpãdure” pe care, spune uicaPãtru, cel mai bine o in-terpreta Traian Coracu, des-pre care vorbeºte cu un res-pect deosebit. Mai se cânta„Cine bate noaptea la fereas-tra mea”, „Paºte Ciota oile”,„A lu’ Bubiþa”, „Dã-mi o tur-mã de oiþe”.... Acordeonul,uica Pãtru povesteºte cã l-aperfecþionat singur. A învã-þat multe din arta acordeo-nului ºi în armatã, laSaraievo. A cântat cu mulþiacordeoniºti renumiþi dinSatu Nou cum ar fi SimaMalaimare, Steva Malai-mare, Iovan Boambã. Chiarºi începuturile renumituluiSorin Boleanþu erau alãturide Petru Jenariu.

Eminescu spune înGlossã: „Vreme trece, vremevine” parcã ieri era când uicaPãtru, împreunã cu Pãtru

Bogdan, uica Manu Mãlãi-mare, Steva Mãlãimare auzis în orchestra Casei de cul-turã din loc la diferite ma-nifestãri culturale unde deobicei acest taraf a ocupatlocul I. Uica Pãtru zicea, îºiaminteºte ºi pe la nunþi,nunþile durau de sâmbãtãpânã marþi ºi mai des se fã-ceau iarna, ºi aºa cum aiînceput sã cânþi de sâmbã-tã dupã spusele lui, nu aimai dormit pânã marþi. Afost prezent la diferite

peterceri organizate la cor,la expozþiile de porumbei,de altfel dânsul ºi azi se ocu-pã cu creºterea acestor pã-sãri, apoi la vânãtori, fiind-cã dânsul în tinereþe era ºivânãtor, apoi când ne adu-nam la piesac, la uneleeveninte care se organizauîn familii, cu ocazia aniver-sãrilor zilelor de naºtere ºialtele. Se trimitea dupã uicaPãtru, dacã a fost trimisãfaimoasã lui pãlãrie atuncia venit ºi uica Pãtru, eh cevremuri erau pe atunci. Pe-tru Jenari este o persoanãveselã, plinã de duh ºi umor,cine nu-ºi aminteºte de ban-curile ºi snoavele spuse dedânsul... El ca toþi muzican-þii avea harul de a spunepoveºti, probabil pentru aapuca ºi dânsul sã se odih-neascã de la cântat... ºi aºadupã o searã petrecutã cudânsul, plecai acasã cu osatisfacþie sufleteascã deose-bitã. Ai plecat mai vesel, maimulþumit de sine. Serile pe-trecute împreunã cu PetruJenariu, sunt de neuitat.

Acesta este uica Pãtru a lu’Jânariu al nostru, Dumne-zeu sã-l þinã în sãnãtate ºi îidorim din tot sufletul lamulþi ani!

Victor Mihailov

CULTURÃ 5

Criza financiarã de anultrecut, precum ºi diferitelereforme culturale, apoi mo-dificarea Statutelor... totuºine-am descurcat, ºi am rea-lizat peste 60 de prestaþiiculturale. Pe parcurs am re-uºit a schimba uºile uzate,de a sana ºi de a vopsi par-tea centralã a clãdirii. Amprocurat rafturi pentru bibli-otecã, s-a mai completat cucostume ansamblul folclo-ric... care a participat în Ce-hia, Turcia, ansamblul copi-ilor a cucerit medalia de ar-gint la Întrecerile Provincia-le, orchestra a participat înSlovenia, Turcia iar la festi-valul de folclor al Romani-lor din Voivodina a cuceritpremiul de vârf. În colabo-rare cu ACC din localitate s-au tipãrit broºuri, cãrþi, CD-uri. Am iniþiat un Atelier Psi-hologic pentru copii, tine-ret, ºi pãrinþi cu tematicaactualã a vieþii (violenþa înfamilie, agresivitatea, pã-rãsirea orelor, stupefiantele,internetul, comerþul oame-nilor, copiilor). În principiumunca a dat rezultate sa-tisfãcãtoare. Majoritatearealizãrilor s-a fãcut datori-tã proiectelor 13 la numãr(l0 oraºul Panciova ºi 3 Pro-vincie). Sperãm într-un anmai bogat, ajutor financiarmai bun, avem promisiunidin partea conducerii oraºu-lui Panciova cã vom conti-nua cu sanarea ºi reconstru-irea sãlii mari... dupã atâþia

Retrospectiva activitãþii Casei de Culturãdin anul 2011

ani în sfârºit, deoarece noiavem o activitate vie, uni-cul Cãmin care dispune deorchestrã ºi ansamblul fol-cloric complet, pe când înalte localitãþi ansamblurileau pãrãsit Cãminele Cultu-rale ºi au înfiinþat societãþiartistice, dar fãrã a aveaclãdirile lor, fãrã adminis-traþie, contabilitate, fãrã ca-dre de specialitate, fãrã oorganizare bunã, sunt me-nite desfiinþãrii.

Prin mulþimea amatorilorºi activitãþilor, suntem ex-puºi speselor mari (încãlzi-re, energie electricã, apã)dar cel mai principal esterezultatul activitãþii princare tinerii fac cunoºtinþã cutineri din þara si strãinãta-te.

Colaborarea frãþeasca cuRomâmania este permanen-tã, în decursul anului amcontactat cu Asociaþia Con-stantin Brâncuºi, care ne-aufost oaspeþi la programelenoastre organizate de cãmi-nul Cultural. În decursulanului 2012 este planificatun turneu al ansambluluifolcloric la un festival dinRomânia.

Dupã atâtea prestaþi cul-turale de calitate este greude a scoate în evidenþã doarunele programe sau a faceo selecþie. În acest an 2ol2bugetul financiar a fost re-dus doar la 20% în compa-raþie cu anul 2oo8. Va fifoarte greu, dar cu ajutorul

lui Dumnezeu, sperãm sãparticipãm ºi anul acesta ladiferite manifestãri cultura-le. Personal doresc mai mul-te activitãþi ºi programe, darîn aceste momente de crizãfinanciarã nu ºtim cum vomplãti biletele de autobuspânã la Panciova ºi Vârºeþ

sau la festivalul de folclor dela Torac.

În speranþa cã va fi maibine ºi cã aceastã crizã va fitrecãtoare, vã doresc multesalutãri ºi succese în muncape toate tãrâmurile... sã rã-mânem optimiºti.

Sorin Boleanþu

6 PAGINA COPIILOR

Iarna ne-a sosit în zoriLa fereastrã ne-a pus floriFulgi mari plutescªi pe case se opresc.

Vântul bate, tot îngheaþãPe geamuri parcã-i ceaþãFrigul ziua o apasãDar copiii deloc nu-s acasã

Sunt copiiCu multe sãniiDe pe munte vin þipândªi se-mping ºi sar rãzând

Adriana Beca cl. VI

Iarna

Pe obraz, pe nas, pe umãr,Tot cad fulgii, fãrã numãr.S-a oprit în palmã unul…Iute, iute, închid pumnul.Desfac pumnul,Unde-i fulgul?

Fulgul de zãpadã

C. Radeº

PAGINA COPIILOR 7

Eu am petrecut vacanþa de iarnã acasã la bunicii ºila Vârºeþ, ne-am plimbat prin oraº am fost ºi pe deal.De la Vârºeþ am plecat la bunici unde m-am jucat fot-bal cu veriºorul meu ªtefan. Dupã ce ne-am întrosacasã ne-am înbolnãvit. Dupã ce am însãnãtoþit m-am dus la prieteni. Ne-am jucat diferite jocuri împrenã.Am fost ºi la aniversarea unei zile de naºtere a unuiprieten din clasa mea, unde ne-am jucat la calculator.A fost frumos, dar a trecut repede.

Marinel Baba cl. III

Cum am petrecutvacanþa de iarnã

Iarna a venitLa noi în satCu fulgi mariPe copii bucuratPrin nãmeþi copii alergãSã facã om de zãpadãToatã lumea ca sã-l vadãFrigul ziua tot apasãDar iei tot nu intrã în casã.

Marinela Ardelean cl. VIII

Iarna

8 DASCÃLII NOªTRI

Nãscutã la Satu Nou pedata de 7 ianuarie 1947doamna profesoarã Catarinaeste fiica lui Ilia ºi IulianaTrailovici din Satu Nou.Scoalã Elementarã (8 clase)terminã la Satu Nou, secþiaromânã. A frecventat cur-surile Liceului Român dinVârºeþ avându-l diriginte peprofesorul Mihai Pascu.

Fiind elevã la Vârºeþ a fostfascinatã de jocul nostrupopular românesc. A activatca dansatoare ºi în cadrulSocietãþii Cultural ArtisticePetru Albu, azi Luceafãrul.Cu aceastã societate a pre-zentat mai multe spectaco-le prin satele româneºti dela noi, Coºtei, Torac ºi mul-te altele. Debutul în lumeateatrului l-a avut cu piesa„Articolul 214” de Ion LucaCaragiale. Piesele s-au pre-zentat la Seleuº, Coºtei,Torac, Alibunar...

Dragostea faþã deºtiinþele naturale ºi fizice,mai precis chimia, a îndem-nato pe doamna Catarina sãse înscrie la ªcoala Su-perioarã de Chimie ºi Gos-podãrie din Belgrad, pe carela absolvit cu succes.

Desigur dupã terminareacursurilor problema era an-gajarea. Deoarece la Satu

Profesoara Catarina BogdanNou posturile profilului chi-mie au fost ocupate, în anul1976 s-a angajat în locali-tatea Kacarevo de lângãPanciova. Dupã un an, în1977, a devenit profesoarãde chimie ºi gospodãrie laºcoala “Djura Jaksic” dinPanciova apoi, la ºcoala“Isidora Sekulic”. Dorinþa dea fi profesoarã în satul na-tal i s-a împlinit în anul1979, unde pânã în prezentpredã orele de chimie ºigospodãrie la clasele cu lim-ba de predare românã ºi sâr-bã. Cu elevii sãi a þinut mul-te ore de practicã din chi-mie ºi gospodãrie, la fel aparticipat la diferite întreceriunde a obþinut rezultate re-marcabile.

Doamna Catarina a fosttimp de 15 ani reprezentan-ta ºcolii noastre în organi-zaþia pentru drepturile co-piilor.

Spiritul sãu umanist ºi depedagog ºi l-a remarcatîmpreuna cu profesorii ºielevii la diferite acþiuni uma-nitare.

Poate cea mai mare pre-ferinþã a sa a fost dansulpopular, pe care aproape 20de ani l-a transmis elevilor,având rolul de coregraf.

Acum când este în faþa

pensionãrii dupã 36 de aniîn serviciul învãþãmântuluicu greu se va desparþi decadrele didactice ºi eleviisãi. Îi dorim o viaþã îndelun-

gatã in sânul cald al famili-ei sale, ºi sã transmitã maideparte tinerelor generaþiidin experienþa vieþii sale.

Ilie Baba

DIN TRECUT 9

Cu aceastã îndeletnicireau început sã se ocupe maimulte familii din localitate,pentru trebuinþe personalesau vânzare, dar mai alesdupã sfârºitul Primului rãz-boi mondial. Pânã atuncicasele erau zidite din cãrã-midã de pãmânt, adicã cã-rãmidã crudã, nearsã. ªi as-tãzi, unele case mai vechi,au pereþii dintre camere,sau aºa zisele „primezuri”cum li se spunea, zidite cuastfel de cãrãmidã nearsã.Dupã Rãzboiul cel mare din1914-1918 a început maiintensificat producþia de cã-rãmizi sau þigle arse la cup-tor în „þiglãnii”. Þiglãnile aufost în partea de vest a sa-tului cãtre localitateaÞiripaia. Pãmântul era maicleios. La noi cãrãmida s-afãcut numai din acest pã-mânt, iar în alte localitãþi,de exemplu în Sân Mihai, seamesteca pãmântul cu plea-vã la producþia cãrãmizilor.Fiecare familie care se ocu-pa cu aceastã îndeletnicirede la comunitatea localã acumpãrat o parcelã, aºa zisãarie. Aria trebuia întreþinu-tã ºi familia o deþinea maimulþi ani. Fiecare arie aveasãpatã fântâna ei. Cãrãmidas-a produs în douã rânduriprimãvara ºi vara. La pro-ducþia ei a participat aproa-pe întreaga familie. Primã-vara la sfârºitul lui martie,deseori dimineaþa s-a slobo-zit bruma, bãrbaþii în cizmeau cãlcat cu picioarele pã-mântul, iar femeile acest lutvârtos l-au pus în anumitecãlupe, în care deseori eraimprimatã prima literã defamilie sau chiar ºi anul deproducþie. Acest însemn rã-mânând pe cãrãmidã. Dincãlup s-a pus pe pãmânt cã-rãmida formatã la uscat,iar cãtre searã s-au sucit cã-rãmizile pe dungã. Dacã tim-pul a permis, dacã era vre-me frumoasã, se lãsau pâi-ne mâine zi, ºi dupã aceeaaceste cãrãmizii se adunau

Din îndeletnicire dispãrute la satonovenii

Producþia cãrãmiziîntr-un perete, lãsându-sespaþiu între ele, adicã în aºazis „ºtos” care s-a acoperitcu tulei. Aceste cãrãmizi aufost duse cu cãruþe de lemn,cu roþi de lemn care deasu-pra aveau o porþiune nete-dã ca o masã. Tot aºa varadupã sfârºitul muncii încâmp, la sfârºitul lui iuniese fãcea acelaºi lucru. Pro-ducþia acestor cãrãmizi pen-tru jumãtate de cuptor adurat 2-3 sãptãmâni.

Dupã aceea aceste cãrã-mizi s-au adunat la cuptor.Fiecare familie avea câte ju-mãtate de cuptor, care laînceput era zidit din 26,apoi 28 de rânduri ca maila urmã sã fie fãcut din 36de rânduri. În jumate decuptor erau mai mult de20.000 de cãrãmizi. La unloc comun au fost mai multde 30 de cuptoare. Latransportul cãrãmizilor dela arie la cuptor se organizaclacã. Cãrãmida s-a trans-portat cu 5-6 care. Cei careau încãrcat cãrãmida, au tre-buit sã ºtie cum sã o arun-ce, dar mai ales acei care auzidit cuptorul au trebuit sãºtie sã lase spaþiu între cã-

rãmizi, ca sã poatã focul ieºila suprafaþã. Altfel, cãrãmi-da dacã nu era aranjatã cumtrebuie, ºi nu a trecut foculcum trebuie, era de calitatemai proastã, mai roºiaticã.Aºa s-a zidit pe rând cuptorlângã cuptor, iar la sfârºit,aºa zis la „front”, s-a lipit cuargilã. Poziþionarea cuptoa-relor a fiecãrei familii, s-aefectuat dupã ce s-a tras lasorþi, aºa zisã „þãncuºa”. Ceicare au rãmas cu cuptoare-le la sfârºit au primit des-pãgubiri de la ceilalþi înbani. Dupã aceea s-a aprinsfocul la fiecare cuptor, com-bustibilul era „toriul”, adi-cã tulei adunaþi în snopidupã iernatul animalelor.Pentru ca sã ardã jumãtatede cuptor s-a întrebuinþatcâte 17- 19 care de tulei. Înprimile 3 zile s-a ars cãrã-mida constant 24 de ore. Laun capãt al cuptorului s-aînchis deschizãtura iar foculs-a dat la capãtul celãlalt 2ore. Apoi s-a închis deschi-zãtura la capãtul unde s-adat focul ºi sa deschis la ce-lãlalt capãt, ºi tot aºa con-secutiv s-a continuat 5 zile.La mijlocul cuptorului de la

un capãt pânã la celãlalt eraun canal în care s-a introduscombustibil, adicã tulei prino deschizãturã cãrei îi ziceagurã. Tuleii au fost introduºiîn cuptor cu ajutorul unuilemn mai lung, care la ca-pãt a avut coarne, cãreia îizicea jãratic de armig, ºi aicila introducerea tuleilor încuptor cu jeratecul se ajutauvecini uni pe alþi. Aºa foculs-a dat mai aspru 5 ziledupã aceea focul a ieºit dea-supra cuptorului. Acest lu-cru nu s-a permis, adicãaceste suprafeþe s-au acope-rit cu pãmânt îmbinat cuiarbã, adicã aºa zisele„rostopini”. Dupã aceea salãsat vreo 6 ore, s-au astu-pat deschizãturile, gurile lacuptor, apoi s-a continuatcu focul mai departe. Aºa s-a dat foc în total vreo 7-8zile. Dupã aceea gurile cup-torului s-au închis definitiv.S-a astupat sus cu pãmânt,ºi aºa s-a lãsat cãrãmida sãse coacã vreo 1-2 luni. Dupã2 luni, fiecare gospodar ºi-adus cãrãmida sa. Azi aceas-tã îndeletnicire nu se maipracticã la Satu Nou.

Victor Mihailov

10 CULTURÃ

Pe data de 22 decembrie2011, începând cu orele17.00, în sala micã a Caseide Culturã, a fost organiza-tã seratã literalã în memo-ria poetului Ioan Flora.

Ioan Flora, s-a nãscut la20 decembrie 1950, în SatuNou. A fost poet român.

Seratã literalã în memoria poetului Ioan FloraStevan Mihailov, preºedin-tele Comunitãþii Românilordin Serbia. Oaspetele aces-tui eveniment a fost dl. RaulDoru Truþescu, ataºatul cul-tural al Ambasadei Români-ei din Belgrad, precum ºireprezentanþii Asociaþiei„Constantin Brâncuºi” din

Pe data de 21.01.2012, la Centrul Cultural din Panciova,quintetul „Banatic 5" a susþinut un concert de neuitat.

Membrii acestui quintet sunt: Daniel Lazãr (vioarã),Janiel ªublea (pian), Graþian Petrovici (acordeon), Jaclin Puia(þambal) ºi Boian Boleanþu (nai). Toþi cei menþionaþi suntdeja artiºti afirmaþi, de undã rezultã ºi calitate pieselorinterpretate de „Banatic 5".

Seara a fost deschisã de Miroslav Jujici, renumit actordin Panciova în faþa unui numeros public din Panciova,dar ºi din localitãþile din jurul Panciovei.

Evenimentul a fost urmãrit de TV Novi Sad.

Concert „Banatic 5"la Panciova

Membru ºi secretar al Uniu-nii Scriitorilor din Româniaºi al Asociaþiei Scriitorilordin Serbia. A predat limbaromânã la liceul economicdin Alibunar. Din 1977 afost redactor la ziarul Liber-tatea ºi la revista Lumina,iar apoi între 1991-1993 a

Timiºoara, Prea CucerniculPãrinte Gheorghe Ianeº, pro-topop al Panciovei, alãturide un numeros public.

Cordonatorul acestei se-rate a fost Simeon Lãzã-reanu, care era prieten cupoetul Ioan Flora, încã dintinereþe. Despre poetul Ioan

bãtorile de iarnã, grupul decolindãtori ne-a fãcut intro-ducere în farmecul acestorsãrbãtorii, interpretând sce-neta „Steaua”. Din acestgrup fãceau parte MarinelMalaimare, Marius Þapâr-dea, Sebastian Bogdan,Adrian Beca ºi Cristian Flo-ra instruiþi de profesorul Io-nel Baba.

În partea dedicatã poetu-lui naþional Mihai Emines-

cu au participat ºi elevii ºco-lii generale din Satu Nou, ºianume: Beca Adriana,Cristina Mic ºi Roºu Magda-lena.

Serata a fost încheiatã deun program oferit de or-chestra de muzicã popularãa Cãminului Cultural, con-dusã de prof. Janiel ªubleaºi fanfara „Cultura”, condu-sã de prof. AlecsandruFrianþ. Victor Mihailov

devenit redactor ºef la Edi-þia Libertatea din PancevoNovi Sad. În 1993 se stabi-leºte cu familia la Bucureºti.

Evenimentul a fost orga-nizat de Comunitatea Româ-nilor din Serbia ºi SCA „dr.Radu Flora” din Satu Nou.Searata a fost deschisã de

Flora, mai ales despre aniidin studenþie ne-a vorbit dl.Lãzãreanu. Unele evenimen-te din viaþa lui Ioan Flora le-a evocat ºi Mihailov Victor,de atfel rudã apropiatã apoetului.

Deoarece serata literarãera foarte apropiatã de sãr-

ISTORIE 11

Pânã astãzi în conºtiinþapoporului român s-a menþi-nut amintirea despre AvramIancu, acel purtãtor de liber-tate a poporului sãu romandin Transilvania, subjugatde domnitorii Habsburgi ºinemeºii maghiari. Nãscutcu spiritul pentru libertate,strãbãtând jugul ignoranþeiºi al subjugãrii seculare,aprins de lumina scânteie-toare a civilizaþiei umanebazat pe principiul egalitã-þii ºi libertãþii, se pune înapãrarea dreptului uman,pentru a elimina sclavia lacare e supus poporul romândin imperiul Austro-Ungar.

Pentru a se vedea adevã-rata stare care a dus la rãs-coala de la 1848-49 prezen-tãm fragmentar din scrisoa-rea trimisã prefectuluiAvram Iancu de cãtre IosifSimonffy, comandant de Bri-gadã, guvernator al Ungari-ei din 21 iunie 1849 precumurmeazã:

1) Domnului PrefectAvram Iancu

Libertate, egalitate, frãþi-etate, fraþilor români!

Rãscularea voastrã s-a În-tâmplat prin sumutareablestematei politici austri-ace, ce fu croitã pentru a nedebilita, a ne apropiapieirea. Aceasta e un lucruce nu se poate face nefãcut,însã îndreptarea atârnã devoi românilor, de veþi arãta

Avram Iancu - Craiul Munþilor140 de ani dela moartea sa

cã din voi nu a pierit încãnobilul suflet al vechilor ro-mani, strãbunilor voºtri,nici a degenerat într-atâta,ca sã nu mai tresarã în vine-le voastre la sântele numiride patruie ºi de naþionalita-te.

Naþiunea maghiarã vãoferã generozitatea încãodatã ºi mai pe urmã,întorcându-vã, vã aºteaptã,drepturi, iubire, ºi iertareapatriei, pentru rãtãcirile po-litice, iar din contra sterpiredepopulare prin foc sã fie!

Urmeazã fragmentar rãs-punsul din scrisoarea datãde Avram Iancu. “DomnuluiComandant de Brigadã IosifSimonfy

“Libertate, egalitate, frã-þietate, fraþilor maghiari,ascultaþi cuvintele purcese(curate) din adâncul sufletu-lui unui român sincer. Aces-te principii sânte(sfinte) nedeºteptarã din adâncimea încare ne apãsarã barbariisute de ani: Pentru aceastaam ridicat cereri la locurilecuvenite, pentru aceasta casã nu fie necunoscute, amridicat arme, ne-am vãrsatsângele, ºi a ni-l varsã sun-tem resoluti(hotãrâþi) pânãva mai curge sânge în vine-le noastre. De-aºi pãrereaEuropa, judece popoarelecivilizate, noi ne luptãmpentru libertatea noastrãcea opresã (subjugatã) de-asecolelor nedreptate, neprovocaþi frate în numelenaþiunii maghiare: Crede-nefrate, cã cu cea mai mare sfâ-ºiere a inimii trebuie sa mãr-turisim, cã noi pânã acumaarmele de drept le-am între-buinþat în contra apãsãtori-lor noºtri: însã prin aceastamãrturisire, nu voim a

deonesta (înjosi) caracterulîntregii naþiuni maghiare,nu de aceasta fereascã Dum-nezeul popoarelor!

Noi fraþilor! Într-atâta sun-tem de sinceri, încât toatepromisiunile voastre priva-te le credem: Însã durere,cam târziu sunt astfel depromisiuni cãtre noi îndrep-tate, dupã ce cerându-le nule-am câºtigat cercându-lenu le-am putut afla.

Âþi rãpit în dreapta voas-trã sabia teroristã Nero-niana si aþi luat modul per-tractãrii infernal a luiCaligula.

Totuºi vã spunem cu ceamai umanã sinceritate, cãnu ar fi târziu a ne câºtigade amici, dacã aþi pipãi oda-tã calea prin care se poate,dacã aþi documenta odatã înfaptã mãrinimia despre carevã place atâta a predica”.

Datã în Câmpeni 15/27iunie 1849

Avram Iancu ,PrefectSurse documentare: Tran-

silvania, Foaia Asociaþiuniitransilvane pentru Literatu-rã si Cultura poporului Ro-mân, nr.5 anul X-Brasov 1mar.1877

Ilie Baba

Periodic al românilor din Serbia, editat de SCA Dr. Radu Flora din Satu NouRedactor ºef: Victor Mihailov Redacþia: Victor Mihailov, Mita Omorean, Stefan Mihailov, Alexandru Friant, Traian

Tarina, Ionel Balnojan, Petru Lazar, Ilie Baba

CRÃCIUN LA SATU NOU