foaia bibliotecii nr 2care s-o “umple” cu colec]iile bibliotecii, p@n# la library of congress,...

Foaia bibliotecii

Nr. 2, Ianuarie-Martie 2011 ‚ 20 paginiSe distribuie gratuit

FOFOFOFOFOAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIRevista Bibliotecii Municipale “Petre Anghel” B#ile[ti

Foaia bibliotecii22222

REDACTOR-{EF: JANETA VLADREDACTOR-{EF: VLAD CO{EREANUREDACTORI RESPONSABILI:

IULIA CIMPOIERUDRAGO{ CO{EREANUCAMELIA IONESCUMIRELA GIURGEACARMEN ST~N~R^NG~CONSTANTIN MICU

CORECTURA: JANETA NICULESCUFOTO COPERT~: RADU ANDRONACHECONTACT: e-mail: [email protected]

ISSN 2069-2072

ECHIPAREDAC}IONAL~:

Aceast# revist# apare cu sprijinul domnului Ing. PREOTU GHEORGHE,Director General al S.C. PREVIMET IMPEX S.R.L. Craiova,sponsorul revistei noastre, c#ruia \i mul]umim [i pe aceast# cale,

[i cu sprijinul PRIM~RIEI [i CONSILIULUI LOCAL B~ILE{TI,c#rora le adres#m mul]umiri.

DTP [i S.C. ALMA CONS S.R.L.TIPARUL: Calea Severinului 44A

200610 CraiovaTel./Fax: 0251-586302; 587.300email: [email protected]: www.alma-cons.ro

Foaia bibliotecii 33333

C U P R I N S„ Bibliotecarul, anonim organizator al universului cunoa[terii ...................................................................... 4

Janeta Vlad

„ Activit#]i \n cadrul bibliotecii ....................................................................................................................... 5Camelia Ionescu; Marian Vlad Co[ereanu

„ Anivers#ri ale lunii ianuarie: Ion Minulescu ................................................................................................ 6Prof. Camelia-Ana Ionescu

„ 85 de ani de la \nfiin]area Bibliotecii din B#ile[ti ........................................................................................ 8Prof. Drago[ Co[ereanu

„ _nc# un pas spre cunoa[terea “Luceaf#rului poeziei rom@ne[ti” ............................................................... 10Prof. Dora Ciuciulin

„ Mihai Eminescu s#rb#torit la Gr#dini]a Nr. 9 “Amza Pellea” .................................................................... 11Ed. Mihaela-Simona Toni]#

„ Magia s#rb#torilor de iarn# ......................................................................................................................... 12Prof. Carmen St#n#r@ng#

„ In memoriam Adrian P#unescu: Nu s-a stins flac#ra ................................................................................. 12Claudiu C@rceanu

„ _ntre diploma “Must have” [i jobul pe “stand-by” ..................................................................................... 13Iulia Cimpoieru

„ Asocia]ia “Sedeanca” se prezint# ............................................................................................................... 14Florea Becherescu

„ A citi o carte bun# este o bucurie .............................................................................. .............................. 15Vivi Ignat

„ Copii cu suflet de aur .................................................................................................................................. 16Vasilica Mitric#

„ Importan]a sfin]ilor \n via]a cre[tinilor ....................................................................................................... 16Mirela Giurgea

„ Ave]i cumva o carte cu cazuri concrete de crim#? ..................................................................................... 17Iulia Cimpoieru

„ Poezii .................................................................................................................................................... 18Gabriel Chifu

„ Perle de la examene .................................................................................................................................... 19Prof. Vlad Co[ereanu

„ C#[tig#torii concursului “_l cunoa[te]i pe Creang#?” ................................................................................ 20

„ S# ne-amintim de Nea M#rin ...................................................................................................................... 20Elis R@peanu


Profesia de bibliotecar

BIBLIOTECARUL,ANONIM ORGANIZATOR AL UNIVERSULUI CUNOA{TERII

Ce \nseamn# profesia de bibliotecar \n secolul XXI? Aproape nimic din ceea ce \nsemna acum un secol,sau poate chiar mai pu]in de un secol. Noile tehnologii [i ini]iativele digitale din ce \n ce mai prezente \nbiblioteci impun o reconsiderare a profesiei de bibliotecar, ele afect@nd comunitatea bibliotecar# pretutindeni.De la biblioteca [colar# care a primit dona]ie de c#r]i dar [i un calculator pentru a-[i configura o baz# de date pecare s-o “umple” cu colec]iile bibliotecii, p@n# la Library of Congress, unde au loc schimb#ri majore de structur#a personalului din cauza digitaliz#rii, implementarea noilor tehnologii impune procese complicate de adaptareacumulare de cuno[tin]e [i abilit#]i noi, sentimente de o diversitate merg@nd de la frustare la bucurie, de ladisperare la m@ndrie. Michel Melot (2004) \l consider# pe bibliotecar un \n]elept sau un savant care a \n]eles cumodestie m#sura imensit#]ii fluxului de publica]ii care \[i g#sesc locul \ntr-o bibliotec#, sub toate formeleacestora, materiale sau imateriale.

Efortul de luciditate [i de ordonare, spune Melot, referindu-se, printre altele, la activitatea de clasificare, \lapropie pe bibliotecar de botanist sau de astronom. _n sprijinul ideii sale Melot \l citeaz# pe Alberto Manguelcare \l nume[te pe bibliotecar “organizatorul universului”.

Impactul noilor tehnologii asupra bibliotecarului este o alt# fa]et# a acestei lucr#ri. Accentul cresc@nd asupraini]iativelor digitale \n biblioteci oblig# la schimb#ri structurale profunde \n r@ndul personalului de la Library ofCongress, dup# cum rezult# dintr-o comunicare f#cut# pe lista de discu]ii biblos de Hermina Angelescu. _ntr-un articol recent postat pe website-ul Governement Executive magazine, Bill Ayers, director de resurse umanela Library of Congress, afirma c# 200 de angaja]i au beneficiat de o prim# de pensionare la cerere pentrubibliotecarii care se sim]eau foarte confortabili cu cuno[tin]ele de biblioteconomie tradi]ional# [i au ales s# numai fac# eforturi pentru acumularea de cuno[tin]e despre noile tehnologii.

Bibliotecar Janeta Vlad


_NT^LNIREA CLUBULUI SENIORILOR_N ZIUA DE SF. NICOLAE

_n ziua de 6 decembrie 2010 (de Sf. Nicolae) a avut loc onou# activitate a Clubului Seniorilor care activeaz# \n cadrulBibliotecii Municipale “Petre Anghel” din B#ile[ti. Partici-parea a fost mai numeroas# ca de obicei, lucru ce demons-treaz# dorin]a iubitorilor de cultur# de a se revedea, a schimbaimpresii. Organizat# sub semnul S#rb#torilor de Iarn#, activi-tatea a \nceput cu un scurt recital de colinde prezentat depre[colarii de la Gr#dini]a nr. 6.

_n continuare, doamna Janeta Vlad, cu sprijinul colabo-ratorilor, a prezentat primul num#r al revistei bibliotecii noas-tre, intitulat# Foaia Bibliotecii. La lansarea revistei auparticipat: reprezentantul Prim#riei B#ile[ti (Dl LucianGhinea), dl inginer GRIGORE ZARIOIU, reprezentantulsponsorului principal al revistei (GHEORGHE PREOTU,Director General S.C. PREVIMET IMPEX SRL CRAIO-VA), din partea c#ruia am primit o dona]ie de c#r]i. Tuturorle mul]umim c# au fost al#turi de noi [i suntem siguri c# ovor face [i \n continuare.

Doamna bibliotecar# Janeta Vlad a prezentat colectivulde redac]ie [i structura revistei, articolele av@nd ca teme:probleme de cultur# [i literatur#, rela]iile tinerilor cu cartea,crea]ii originale sau traduceri au fost realizate de: VladCo[ereanu, Iulia Cimpoieru, Drago[ Co[ereanu, CameliaAna Ionescu, Mirela Giurgea, Carmen St#n#r@ng#, JanetaNiculescu, Constantin Micu Radu Andronache, redactoriiresponsabili ai revistei. Co[ereanu Drago[, \n numele colectivuluiredac]ional, a vorbit despre efortul [i dorin]a de a “scoate” opublica]ie \n care b#ile[tenii iubitori de carte s# se reg#seasc# [ila care s# participe cu articole interesante, cu nout#]i... Au salu-tat apari]ia revistei printre al]ii: domnii profesori B#dele Ale-xandru [i Gheorghi[an Gheorghe, care de multe decenii parti-cip# la activitatea publicistic# din urbea noastr#.

Ca de fiecare dat# momentul liric a fost sus]inut de dnaDoina }enea, care a adus “Omagiu lui Adrian P#unescu” [i“Toamnei”.

Al#turi de “seniorii cu vechime” remarc#m prezenta urm#-torilor “boboci”: doamnele Ionescu Elisabeta, prof. ComanElisabeta, Pistri]u Maria, Cojocaru Mioara, Ioja Lucre]ia-Rosa, Ciobanu Emilia.

Camelia Ana Ionescu – Liceul “Mihai Viteazul” Marian Vlad Co[ereanu – {coala nr. 3 B#ile[ti

ACTIVIT~}I _N CADRUL BIBLIOTECII


ION MINULESCU s-a n#scut la Bucure[ti \n noaptea dintre Boboteaz# [i Sf@ntul Ion \n anul 1881.Tat#l s#u, Tudor Minulescu, negustor pielar, murise \n timpul petrecerii de Revelion, probabil \n urma unui

atac de apoplexie. Ca [i tat#l s#u, mama sa, Alexandrina Ciuc#, fiica unui cavaf din Slatina, era olteanc# (cavaf– pantofar, cizmar, negustor de \nc#l]#minte).

Scoala primar# [i [ase clase gimnaziale [i le-a f#cut la Pite[ti (vacan]ele petrec@ndu-le la Slatina). R#m@n@ndcorigent, apoi repetent (\nt@mplarea este povestit# cu savoare [i umor \n romanul “Corigent la limba rom@n#”)p#r#se[te Pite[tiul [i \[i \ncheie studiile liceale la Bucure[ti, perioada liceului fiind cea a primelor manifest#riliterare(1896-1897).

_n anul 1900 pleac# la Paris ca s# urmeze facultatea de drept. Renun]# la studii [i \[i petrece timpul \nmediile boemei pariziene. Aici decoper# ARTA {I VOLUPTATEA CONVERSA}IEI [i \[i construie[tepersonalitatea de CAUSEUR care \i va fi definitorie pentru toat# via]a. Perioada parizian# \nseamn# [i revela]iaSIMBOLISMULUI. Acum el cite[te cu pasiune crea]iile simboli[tilor francezi – Charles Baudelaire, ArthurRimbaud, Paul Verlaine, Tristan Corbiçre sau ale celor belgieni – Emile Verhaeren, M. Maeterlink. _l cunoa[tede asemenea pe Jean Morèas – grecul francizat – care d#duse numele curentului \n anul 1886.

_n anul 1904 se \ntoarce la Bucure[ti, devenind unul din numele reprezentative ale boemei “micului Paris”al c#rei loc de \nt@lnire era cafeneaua ]inut# de “papa Kubler”. Aici (pe Strada Imperial# col] cu Calea Victoriei)\i puteai \nt@lni, printre al]ii, pe Dimitrie Anghel, St.O. Iosif, C. Sandu-Aldea, Ion Adam, Al. Cazaban.Consumatorii – dup# cum \[i aminte[te Ion Minulescu – erau \mp#r]i]i \n dou# tabere, cea TRADI}IONALIST~[i cea MODERNIST~, fiecare av@ndu-[i “mesele ei, unde se discuta tot a[a de zgomotos [i se consuma tot a[ade timid”. Ca [i la Paris, figura lui Ion Minulescu se eviden]iaz#: un b#rbat voinic, larg, cu barb# (ro[cat#) [i cuochelari “pince-nez”. _n c#ma[# [i vest#, cu o cravat# “papillon”, a[ezat pe un scaun \nalt, poetul pare afredona, cu un aer “transportat”, o melodie, acompaniindu-se la ghitar#. Acestei “poze” de boem ostentativ i seadaug# stilul vestimentar cam ]ip#tor, cu lavaliere imense [i fulare colorate \nf#[urate neglijent \n jurul g@tului,p#l#rie cu borul mare si o ]igar# de foi \ntre degete , ca [i o permanent# agita]ie care-i face pe unii s#-l considereun excentric.

_n societate – noteaz# Eugeniu Speran]ia – “era nespus de agreabil”, spiritual, cu replici sau a propos-urinea[teptate, de[i vorba lui era lent#, molcu]#, cu aparen]# distrat#. Era mare amator de muzic# [i cuno[tea multdin continentul ei. _n momente prielnice (...) ne c@nta c@te un fragment dintr-o arie de oper# sau c@te o [ansonet#parizian# (...). Piesele picante le interpreta cu haz [i le \nso]ea cu c@te un discret gest comic, caricatural. Sim]ulcaricatural (...) ap#rea inepuizabil \n conversa]ia lui: reproducea, cu o [arj# de un burlesc irezistibil, intona]ii,gesturi, de ale unora sau altora, chiar de ale celor prezen]i, care niciodat# nu s-ar fi putut sup#ra.

_n aceast# perioad# formula liric# minulescian# se cristalizeaz# [i, \nc# \nainte de publicarea primului volum(“Roman]e pentru mai t@rziu” – aprilie 1908), numele lui Ion Minulescu \ncepe s# circule, versurile sale fiindadmirate de unii sau contestate de al]ii cu aceea[i pasiune.

Dac# marele public (mai ales dup# Primul R#zboi Mondial) \l \nconjoar# cu admira]ie [i entuziasm, criticaliterar# se arat# mai degrab# nereceptiv# la puternica originalitate a poetului. Dintre cei care i-au influen]atcariera [i existen]a trebuie aminti]i Dimitrie Anghel [i Claudia Millian.

Prietenia cu Dimitrie Anghel a devenit [i o rela]ie de colaborare(ambii fiind func]ionari \n iarna lui 1906 laConstan]a), care a dus la publicarea \n limba rom@n# a traducerilor din poe]ii francezi Albert Samain, CharlesGuèrin, Henri Bataille sau Henri Regnier.

Anivers#ri ale lunii ianuarie

ION MINULESCU(6/7 ianuarie 1881-11 aprilie 1944)


_n ceea ce o prive[te pe poeta Caudia Millian (autoarea volumului“Garoafe ro[ii”) aceasta \i va deveni so]ie (\n 1914) cei doi form@nd uncuplu inseparabil pe care numai “moartea \l va desp#r]i”.

Treptat, preocup#rile artistice ale lui Ion Minulescu se diversific#. Pelang# poezie scrie proz#, teatru sau cronic# teatral#, studii de eseistic# [icritic# literar# (mai ales despre poe]ii simboli[ti francezi).

Cariera public# a lui Ion Minulescu cuprinde de asemenea func]ia deDirector al Teatrului Na]ional din Bucure[ti ca [i pe cea de Director Gen-eral \n Ministerul Artelor.

Succesul versurilor sale este recompensat cu acordarea PREMIULUINA}IONAL DE POEZIE pe anul 1928.

A \ncetat din via]# ca victim# “colateral#” a bombardamentelor americanedin timpul celui de-Al doilea R#zboi Mondial, \n ziua \n care-[i aniversa30 de ani de c#s#torie (11 aprilie 1944) \n urma unui colaps cardiac.

F#r# s# fie un mare liric (ca Eminescu, Arghezi sau Blaga), Minulescunu poate fi considerat totu[i un poet “minor, facil [i superficial”. Prin

structura sa poetic#, ca [i prin sensibilitatea sa, autorul “Roman]elor” este un artist sigur pe el, \nzestrat cu unremarcabil sim] al nuan]elor.

Dintre aprecierile critice care i-au definit posteritatea literar#, dou# pot fi considerate definitorii.Prima \i apar]ine lui Eugen Lovinescu, care \n lucrarea “Istoria literaturii rom@ne contemporane” (1900-

1937) \l considera “adev#ratul stegar al mi[carii simboliste”, ad#ug@nd c#, poezia lui este “de un simbolismmai mult exterior [i mecanic”. Apreciind c# simbolismul nu poate fi popular, Lovinescu afirma c# Minulescuse afl# “\n situa]ia paradoxal# de a-l fi f#cut pe \n]elesul tuturor [i de a-i fi popularizat metodele.”

Cea de-a doua , semnat# de G. C#linescu \n “Istoria literaturii rom@ne de la origini [i p@n#-n prezent”(1941), i s-a lipit poetului ca o [tampil# ne[tears# nici ast#zi. “Ion Minulescu (literar vorbind) este un tipcaragialian, t@n#rul muntean volubil, facil emotiv, incapabil de a lua ceva \n serios, produc#tor neobosit demofturi. Poeziile lui Minulescu decurg din stilul familiar, pr#p#stios francizant al cafenelei bucure[tene, a[acum foarte adesea pariziana <chanson> e scris# \n argot. Ele trebuie zise, precum jucate comediile lui Caragiale,fiindc# Ion Minulescu este \n bun# masur# un Mitic#, un Ca]avencu [i un Eleutheriu Popescu deveni]i lirici. Elnu e umoristic \n inten]ie, de[i efectul e savoarea, ci, ca [i Anton Pann, nu-[i poate traduce sublimit#]ile dec@t\n limbajul lui special, convins [i burlesc.” Simbolismul lui Minulescu, G. C#linescu \l identific# \n muzicalitateaversurilor, consider@nd c# “sonoritatea exterioar# nu \mpiedic# vagul simbolist”.

OPERA LITERAR~

Volume de poezie TeatruRoman]e pentru mai t@rziu (aprilie 1908) Pleac# berzele (1921)De vorb# cu mine \nsumi (1913) Omul care trebuie s# moar# (1924)Nu sunt ce par a fi (1936) Manechinul sentimental (1926)Patrusprezece inedite (1943) Lulu Popescu (comedie \ntr-un act)Cinci grote[ti (1943) Insula (neterminat#)

Scrieri \n proz#Casa cu geamurile portocalii (nuvele, 1908) M#[ti de bronz [i lampioane de por]elan (1920)Ro[u, galben [i albastru (1924) Corigent la limba rom@n# (roman, 1928)Ceti]i-le noaptea (proz# scurt#, 1930) 3 [i cu Rezeda 4 (1933)Cine-i autorul acestui roman senza]ional? (1943)

Prof. Camelia-Ana Ionescu


Anul acesta \n luna aprilie, anivers#m 85 de ani de la\nf\in]area bibliotecii publice din ora[ul nostru.

De aceea am considerat necesar ca revista acesteiinstitu]ii culturale s# prezinte cititorilor s#i date despre\nfiin]area bibliotecii (la 10 aprilie 1926) [i informa]iidesf#[urate \n acest cadru de-a lungul timpului.

_nfiin]area bibliotecii se datoreaz# profesorului G.Tomescu, cel care a pus [i bazele gimnaziului dinlocalitate.

Observ@nd c# \n proasp#tul ora[ exist# o p#tur# deintelectuali (magistra]i, avoca]i, \nv#]#tori, profesori),Tomescu a luat ini]iativa convoc#rii unei \nt@lniri pentrua se discuta \nfiin]area unei biblioteci publice.Consf#tuirea a fost fixat# pentru Duminica Floriilor (28martie 1926). Printre cei care au semnat convocatorulau fost \nv#]#tori de la cele 4 [coli primare, medicii dinora[, judec#torul, avocatul, agronomul dar [i 33 negustoridin ora[. _n frunte se afla primarul de atunci al B#ile[tuluiAl. Becherescu. Printre cei care au semnat se afla [i

Pagini din trecutDE ANIDE LA _NFIIN}AREABIBLIOTECII PUBLICE DIN B~ILE{TI8585858585


Amza C. Pellea (tat#l marelui [i regretatului actor originar din B#ile[ti).La \ntrunirea din 28 martie 1926 s-au hot#r@t urm#toarele:- constituirea unei societ#]i culturale care s# aib# ca scopuri deschiderea

(\nfiin]area) unei biblioteci publice \n localitate [i organizarea deconferin]e;

- alegerea unui comitet alc#tuit din 5 persoane care s# redacteze unstatut, s# convoace la timp adunarea general# [i s# organizeze inaugurareabibliotecii.

Amza C. Pellea a semnat [i acest proces verbal, ceea ce dovede[tedragostea tat#lui marelui actor pentru cultur#.

S-au mai lansat 2 convoc#ri pentru 5 [i respectiv pentru 10 aprilie1926. La Adunarea General# din 10 aprilie s-a aprobat statutul [i s-acompletat Comitetul de conducere prin alegerea a 2 membri.

Aceast# zi (10 aprilie) este considerat# ca data \nfiin]#rii BiblioteciiPublice din B#ile[ti.

Cei care au f#cut parte din primul comitet al bibliotecii sunt G. Tomescu, P@rvulescu (reprezentan]ii corpuluididactic), St. Ionescu, I. Popescu (reprezenta]ii studen]ilor) N. Nichita, Dr. Giulescu (desemna]i de AdunareaGeneral#). _n aceast# [edin]# s-a adoptat statutul bibliotecii care este foarte succint (are doar 15 articole). Aceststatut creeaz# cadrul func]ion#rii acestei institu]ii culturale.

Scopurile acestei biblioteci sunt definite \n articolul 2 al statutului:- punerea la \ndem@na tuturor membrilor c#r]i [i reviste ce biblioteca va avea;- organizarea de conferin]e periodice;- \ncurajarea ini]iativelor cu caracter [tin]ific [i cultural.Se observ# c# \nc# de la \nceput biblioteca era conceput# ca un mijloc de educare a publicului cititor, nu

doar o simpl# institu]ie de \mprumutat c#r]i. Alte articole ale statutului prev#d clasificarea membrilor (onorifici, activi [i de drept), organele de conducere

(comitetul de conducere format din pre[edinte, secretar, bibliotecar, membri).Organizarea bibliotecii este reglementat# \n cele mai mai mici am#nute. La \nfiin]are, biblioteca avea 600

volume iar printre cei care ar fi donat c#r]i ar fifost Nicolae Iorga (conform afirma]iei luiConstatin C@[laru, autor al volumului “B#ile[ti.Str#veche [i actual# Vatr# Rom@neasc#”).

Tot acest autor ne d# primul orar al biblioteciicare func]iona \ntre orele 9-11 [i 14-18 \n zilelucr#toare [i \ntre orele 14-19 \n zilele des#rb#toare.

Din 10 aprilie 1926 p@n# azi biblioteca pub-lic# din B#ile[ti, devenit# biblioteca municipal#din 2001, a avut o existen]# ne\ntrerupt#. Anultrecut, biblioteca a primit numele scriitoruluib#ile[tean Petre Anghel.

_ntr-un articol viitor vom prezenta pe scurtactivit#]ile bibliotecii noastre de-a lungul timpului[i vom vedea \n ce m#sur# aceasta [i-a atinsscopurile prev#zute \n statut.

Prof. Drago[ Co[ereanu


_NC~ UN PASSPRE CUNOA{TEREA

“LUCEAF~RULUIPOEZIEI ROM^NE{TI”

La 161 de ani de la na[terea lui Mihai Eminescu,\n semn de profund omagiu, un grup de elevi degimnaziu de la {coala Nr. 3 B#ile[ti, \n parteneriat cuBiblioteca Municipal# “Petre Anghel”, a organizat o[ez#toare literar#, activitate cultural-artistic# sub\ndrumarea doamnei profesoare Dora Ciuciulin [i adoamnei bibliotecare Janeta Vlad, pe 14 ianuarie 2011,orele 13:00.

“Trecut-au anii...”, dar elevii de azi \l citesc cupl#cere [i doresc s#-l cunoasc# [i s#-l \n]eleag# c@tmai bine pe marele nostru poet Mihai Eminescu.

Pe un fond muzical adecvat spiritului s#u creativau fost prezentate informa]ii legate de via]a sa [i op-era lui, “Luceaf#rul” a fost interpretat pe roluri,“Scrisoarea a III-a” (fragmente) [i poezii precum:“Fiind b#iet p#duri cutreieram”, “O r#m@i...”, “De-a[avea”, “La mijloc de codru...”. “Lacul” [i alte versuriau fost recitate cu entuziasm [i interes de c#tre eleviide clasa a V-a [i a VI-a.

Am avut bucuria s# avem ca invitate pe doamnaDoina }enea, poet, [i pe doamna profesoar# de laGhidici, Carmen St#n#r@ng#.

Aceast# [ez#toare i-a ajutat pe elevii no[tri s# maidezvolte o tem# pe care s-o adauge ulterior \n portofo-liul de limba rom@n#.

Profesor Dora Ciuciulin{coala Nr. 3 B#ile[ti


MIHAI EMINESCUS~RB~TORIT LAGR~DINI}A NR. 9“AMZA PELLEA”

Vineri, 14 ia-nuarie 2011, pre-[colarii de la Gr#-dini]a nr. 9 “AmzaPellea” l-au ani-versat pe cel maimare poet al rom@-nilor, Mihai Emi-nescu.

_ndruma]i dedoamnele educa-toare, micii pre[co-lari au \nv#]at s# re-cite \ntr-un mod c@t mai expresiv poezii din opera“Luceaf#rului” [i s-au \ntrecut \n cadrul unui concursintitulat “Mihai Eminescu – prin ochi de copil”. Aufost recitate din opera eminescian# poezii precum:“Somnoroase p#s#rele”, “Ce te legeni”, “Revedere”,“Luceaf#rul”, “Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Rom@nie!”[i “Scrisoarea a III-a” fragmente, “O, r#m@i” care i-au \nc@ntat pe copii [i i-au determinat s# le reciteexpresiv d@nd dovad# de talent.

La activitate s-au al#turat doamnele educatoare dingr#dini]# [i o parte din p#rin]i, invita]i speciali \npersoana doamnei bibliotecar Vlad Janeta, a doamneiprofesor de limba rom@n# St#n#r@ng# Carmen sau adoamnei }enea Doina, membr# a Clubului Seniorilorde pe l@ng# Biblioteca Municipal# “Petre Anghel”B#ile[ti.

Pre[colarii de la Gr#dini]a nr. 9 “Amza Pellea” audovedit c# sunt interesa]i de via]a [i opera lui MihaiEminescu, cunosc@nd informa]ii din biografia poetuluidar [i poezii [i particip@nd la amenajarea unei expozi]iidespre poetul “nepereche”.

Pentru str#dania [i presta]ia lor copiii au fostrecompensa]i cu diplome [i rechizite [colare.

Ed. Mihaela-Simona Toni]#


NU S-A STINS FLAC~RAA c#zut o stea A pierit un lupt#torDar nu s-a stins flac#ra vie]ii Moartea biruie[te mereuA \ncetat lupta cea dur# Dar din gloria sa_mpotriva oamenilor de vaz#. Nimeni nu-i [tirbe[te.

A c#zut \n pierire Lupta nu s-a terminatDar sufletul lui tr#ie[te Lumea se treze[teSpre al ]#rii hotar Ie[ind \n strad#,Prive[te \ntristat. Strig@nd ca P#unescu:

“SPERAN}A TR~IE{TE!”

Claudiu C@rceanu – clasa a VI-a A{coala Nr. 3 B#ile[ti

In memoriam Adrian P#unescu

MAGIAS~RB~TORILOR DE IARN~

Situat# \n centrul comunei Ghidici, pe malul st@ng alfluviului Dun#rea, [coala noastr# se distinge prin construc]iamodern# [i luminoas#. Transform@nd [coala \ntr-un centru deresurse educa]ionale [i servicii oferite comunit#]ii, vom faceca fiecare vis, fiecare speran]# s# fie mai aproape de \mplinit.

_nceputul vacan]ei de iarn# a fost marcat de elevii {coliicu cls. I-VIII Ghidici printr-o serbare dedicat# Cr#ciunului

[i S#rb#torilor de Iarn#. Elevii [colii noastre au prezentat montaje artistice \n care fulgii de z#pad# \mpreun# cuz@nele iernii au \mbr#cat ursul, capra [i plugu[orul \n mirajul colindelor [i sorcovei. Poezii de iarn#, de Cr#ciun,scenete cu magi [i p#stori, colind#tori [i plugari veseli au fost prezentate de elevii din clasele V-VIII: AfrenieSepi, D#buleanu Mirel, Sclipcea {tefan, Sclipcea Ionu], C\rneanu Daiana, Iovan Alina etc., asociate cu colinderom@ne[ti interpretate de elevele Ghincea Iuliana [i M\r[u Adriana.

Efortul micilor arti[ti a fost r#spl#tit de “Mo[ul” venit din partea Prim#riei Ghidici prin intermediul domnuluiprimar Tache Constantin cu daruri pentru fiecare.

P#rin]i, elevi [i profesori [i-au dat aportul \n realizarea activit#]ii desf#[urate \n ultima s#pt#m@n# de dinainteaNa[terii Domnului, activitate cuprins# \n Programul de activit#]i educative [i \n Parteneriatul {coal#-Familie-Comunitate, intitulat Magia s#rb#torilor de iarn#.

P#rin]ii: Afrenie Lucica [i Sclipcea Liliana au ajutat la confec]ionarea costumelor, profesorii au conceputscenariile, copiii au interpretat \n stil propriu colindele [i textele, iar comunitatea reprezentat# prin ei [i-a ar#tatinteresul pentru promovarea imaginii [colii. _ntreaga colaborare cu Prim#ria Ghidici, Prim#ria B#ile[ti, cuBiblioteca Municipal# B#ile[ti, prin intermediul doamnei Janeta Vlad, [i a d-nului prof. Co[ereanu Vlad a datun farmec specific acestor s#rbatori, c@nd tot omul este mai bun [i mai \mplinit suflete[te, c@nd poate d#rui c@teceva celor din jur.

Prof. Carmen St#n#r@ng#{coala cu Clasele I-VIII Ghidici


Facultatea – o fabric# de [omeri pe band# rulant#.Perspective – zero. Cine se mai uit# la diplom#? Anga-jatorii sunt sceptici \n ce prive[te competen]ele proas-pe]ilor absolven]i. _ntrebarea “Ce [tii s# faci?” mai este\nc# valabil#.

Cobor@rea standardelor de admitere la o facultate acauzat o supraaglomerare de tineri mediocri licen]ia]i\n diverse specializ#ri, dar f#r# a avea o solid# preg#tirepractic#. Conform statisticilor, \n 2009 au absolvitfacultatea 67.000 de economi[ti, 22.000 de pedagogi,12.000 de filologi [i jurnali[ti, 14.000 specializa]i \n[tiin]e politice [i administra]ie. Numai c# toate acestespecializ#ri nu impresioneaz# pe nimeni. Mai ales peangajatori. Dup# absolvire, tinerii \[i pot admira \n tihn# diploma. Cel pu]in, pentru asta au tot timpul. C#ci \nce prive[te faptul de a o folosi efectiv, aici mai au de a[teptat. _n cur@nd \[i dau seama c# diploma nu \i ajut#prea mult pe pia]a competitiv# a locurilor de munc#. _n cazul unora, diploma nu numai c# nu le este de folos,dar a avea o diplom# echivaleaz# cu a avea un fel de handicap. {i aici func]ioneaz# legile economiei: c@ndoferta este prea mare, scade cererea. Angajatorii se uit# la competen]e, la experien]a de lucru efectiv#.

_n ultimii ani, num#rul mare de absolven]i a mers m@n# m@n# cu sc#derea nivelului academic. Acum [tim,mai mult ca oric@nd, c# “oricine poate face o facultate”. De aceea o diploma nu mai spune nimic, nim#nui._nv#]#m@ntul rom@nesc a devenit o fabric# de diplome pentru care nu mai garanteaz# nimeni. Mai mult, tot maipu]ini studen]ii iau [coala \n serios. Pentru majoritatea drumul p@n# la facultate a devenit o plimbare cu un scurtpopas, c@nd trebuie s# o asculte “pe-aia” sau “pe-ala”, [i r#sufl# u[ura]i imediat ce cursul s-a terminat. Pu]insunt cei care s# fac# mai mult dec@t li se cere. Majoritatea nu fac nici ceea ce li se cere. De aceea studen]iirom@ni sunt a[a cum sunt. Munca individual# a devenit o ciud#]enie. Biblioteca, un loc uitat. Se \nva]# pentru

examene [i at@t. _n aceste mod, anii trec, diploma vine,dar locul de munc# r#m@ne pe “stand by”. _ns# a[tep-t#rile tinerilor absolven]i sunt mari: preten]ii de salariu[i toate cele.

Am ajuns \n situa]ia \n care studiile nu mai valo-reaz# nici c@t o ceap# degerat#. Facultatea a devenitun accesoriu nepreten]ios, dar obligatoriu. Un “musthave” \nainte de a bate la u[a oric#rei firme.

Pe timp de criz#, cel mai greu le este tinerilor ab-solven]i. F#r# experien]# practic#, ei se afl# pe terenulnesigur al incertitudinii. Obsedanta \ntrebare: “_mi voig#si vreodat# un loc de munc#?” revine mereu [imereu. Pentru majoritatea, r#spunsul este el \nsu[i unsemn de \ntrebare. Aceasta nu este o situa]ie “de dat

cu banul”, ci, mai mult, o “chestiune de noroc”, de [ans#, de rela]ii. Pe acest drum \ntortocheat al g#sirii unuiloc de munc#, cei competen]i, dar f#r# experien]#, risc# s# r#m@n# pe nic#ieri. Pentru mul]i dintre absolven]i,incertitudinea a r#mas singura certitudine, iar \ntrebarea “_ncotro?” r#m@ne \mpotmolit# de noianul crizei.

Iulia Cimpoeru

_NTRE DIPLOMA “MUST HAVE”{I JOB-UL PE “STAND BY”


ASOCIA}IA “SEDEANCA” SE PREZINT~

Dun#rea nu a constituit niciodat# o piedic# pentru rela]iile dintre rom@ni [i vecinii no[tri bulgari. Datorit#circumstan]elor istorice, de-a lungul secolelor, mul]i bulgari au emigrat la nord de Dun#re. Azi \nt@lnim urma[iai bulgarilor \n Oltenia, Banat [i Muntenia, care au organiza]ii proprii.

_n 1991 s-a \nfiin]at Organiza]ia Cet#]enilor rom@ni de etnie bulgar# “Sedeanca”. Aceasta este o organiza]ienon-guvernamental# [i non-profit cu sediu la B#ile[ti, Bechet, Craiova [i Urzicu]a [i este condus# de domniiFlorea Becherescu (pre[edinte) [i Crum Mitricof (vicepre[edinte).

Asocia]ia “Sedeanca” a desf#[urat de la \nfiin]are [i p@n# \n prezent numeroase activit#]i care au avut dreptscop cunoa[terea limbii bulgare, a istoriei, a culturii [i civiliza]iei bulgare de c#tre un num#r tot mai mare deetnici bulgari. De asemenea, asocia]ia a ac]ionat pentru \nt@rirea leg#turilor tradi]ionale dintre rom@ni [i bulgariprin organizarea de vizite reciproce.

Asocia]ia “Sedeanca” a sponsorizat apari]ia unei lucr#ri consacrat# c#rturarului bulgar Peter Beron care atr#it mult timp \n }ara Rom@neasc# [i a organizat un simpozion comemorativ \nchinat aceluia[i \nv#]at care aactivat mult timp \n ]ara noastr# pe care a considerat-o ca pe a doua patrie.

_ntre 16-26 aug 2009 Asocia]ia Sedeanca a trimis 22 persoane (profesori [i elevi) la un curs de var# organizatla Sofia de Universitatea “Sf. Klimurt Ohridski”.

Participan]ii au audiat cursuri de limba bulgar#, literatura bulgar#, etnografie bulgar#, istoria Bulgariei,istoria picturii bulgare.

Cursul de istoria Bulgariei a fost sus]inut de dl Nicola Karaivanov, decanul Universit#]ii organizatoare.Cursul de Istoria literaturii bulgare a fost sus]inut de dna Iulia Iordan, iar cel de limba bulgar# de dna BancaVasilieva. La acest curs,participan]ii au fost deosebi]i de interesa]i s#-[i perfec]ioneze cuno[tin]ele de limb#.

De asemenea, oaspe]ii au audiat [i cursul de etnografie [i folclor prezentat de Tatiana Karaibvanova._n afar# de aceste cursuri organizatorii au oferit participan]ilor ocazia de a vizita zone turistice deosebite din

]ara vecin#.Excursia a \nceput cu Muntele Vito[a (Parc Na]ional al Bulgariei) care este \n apropiere de Sofia [i care este

renumit pentru izvoarele de ape minerale, pentru sta]iunea turistic# [i pentru r@urile de piatr#. Participan]ii auvizitat biserica Boiana, m#n#stirea Rila [i alte obiective turistice.

{i \n prezent asocia]ia Sedeanca \[i \ndepline[te scopurile pentru care a fost \nfiin]at#. Despre activit#]ileviitoare ale acestei organiza]ii non-guvernamental# vom mai scrie \n revista noastr#.

Florea BecherescuPre[edintele Asocia]iei Sedeanca B#ile[tiCatedrala “Alexander Nevski”, Sofia

Teatrul Na]ional, Sofia


Cel mai pl#cut [i cel mai folositor mod de a petrecetimpul liber este s# cite[ti. Citirea unei c#r]i bune esteo bucurie. De ce? Pentru c# totdeauna cuv@ntul scrisp#trunde sufletul. Cititorii mai sensibil suflete[te sepot transpune \n lumea prezentat# \n cartea citit#.Experien]a de via]# a personajelor le poate crea anu-mite st#ri emo]ionale, le poate influen]a formarea per-sonalit#]ii lor. _[i pot crea un ideal de via]# din expe-rien]a tr#it# de unele personaje.

Cadrele didactice pot influen]a mult \nclina]iapentru citit a elevilor. Cu c@t \ncep mai devreme copiiis# citeasc#, cu at@t cititul poate s# le trezeasc# maimult interesul [i unii pot s# ajung# p@n# la pasiunepentru citit. Ne bucur#m c# \nc# din gr#dini]e li secultiva copiilor pl#cerea pentru citit, prin prezentareaunor pove[ti frumoase.

_n ciclul primar e bine s# li se citeasc#, m#car odat# pe s#pt#m@n#, un fragment dintr-un basm,cer@ndu-le elevilor s# continue lectura acas# [i apois# povesteasc# \n clasa ce le-a pl#cut mai mult.

_n ciclul gimnazial este obligatoriu s# se verificelectura particular#, pun@ndu-se accent pe ceea ce i-aimpresionat mai mult, pe \nv#]#mintele pe care le-audesprins, dac# au \n]eles mesajul operei.

Sper#m c# \n perioada liceului deja s-a formatgustul pentru citit. De[i exist# multe semne de\ntrebare. Mul]i tineri prefer# distrac]iile u[oare, \nlocul lecturii.

Tot mai mul]i copii, tineri [i maturi au devenitdependen]i de imaginea vizual#, adic# de televizor [icalculator. La televizor sunt urm#rite, cu prec#dere,emisiuni din care nu pot \nv#]a mai nimic bun, iar lacalculator copiii se distreaz# cu jocurile sau dialoghea-

z# cu diverse cuno[tin]e noi, care de multe ori pot s#aduc# r#u \n via]a lor. S# nu mai vorbim c# dac# staucopiii mai mult de dou# ore \n fa]a calculatorului led#uneaz# mult san#t#]ii.

Copiii [i tinerii nu-[i dau seama ce comori suntc#r]ile. Sunt un adev#rat izvor de \mbog#]ire a min]ii[i a sufletului. O lectur# a multor c#r]i de valoare desf#-[urat# \n timp \ndelungat dezvolt# g@ndirea, na[te sen-timente frumoase, din experien]a personajelor se pottrage \nv#]#minte, se \mbog#]e[te vocabularul.

O idee excep]ional# au avut trusturile de pres# ca s#reediteze capodoperele literaturii rom@ne [i ale literaturiiuniversale, care acum sunt la dispozi]ia tuturor.

Un grup de cercet#tori au descoperit c# cititul redu-ce stresul cu 68%, muzica (meloterapia) reduce cu48%, iar o plimbare \n aer liber, cu 22%. Iat# c@t bineaduce \n via]a noastr# cititul.

Dragi copii, dragi tineri, citi]i, citi]i, citi]i, hr#ni]i-v#mintea [i sufletul din aceast# bog#]ie a omenirii – cartea!

Profesor Valentina Vivi Ignat

A CITI O CARTE BUN~ ESTE O BUCURIE

BIBLIOTECA MUNICIPAL~“PETRE ANGHEL” B~ILE{TI

v# invit# s# lua]i parte la manifest#rileprilejuite de \mplinirea a 85 de ani

de la \nfiin]area biblioteciice vor avea loc \n perioada

4-8 aprilie 2011.V# a[tept#m cu drag!


S@mb#t#, 23 octombrie 2010, colectivul de elevial clasei a VI-a, mai exact forma]ia de dansuri popu-lare a {colii Nr. 3, a participat la aniversarea a 10 ania centrului educa]ional “Teodora”. Impresiona]i dedotarea acestui local, precum [i de implicarea copiilorcu nevoi speciale \n preg#tirea programului din aceast#clas#, au dansat cu mult entuziasm, au dat dovad# deafec]iune, respect pentru semenii lor. Prin participareala aceast# ac]iune au \n]eles c# trebuie s# pre]uiasc#s#n#tatea, prietenia, bun#tatea [i respectul pentru ceicu nevoi speciale, s#-i ajute \n tot ce \ntreprind.

S-au dovedit a avea calit#]i deosebite de afec]iuneurm#torii elevi: Radu Cosmin, Gu]u Teodora, NicuValentina. Pentru acest dar al lor, \i numim Copii cusuflet de aur.

Vasilica Mitric#Profesor pentru \nv#]#m@ntul primar

{tim cu to]ii c# Dumnezeu ne-a creat din nimic cufor]a Sa nem#rginit#. Astfel, se vede \n crea]ieatot[tiin]a Sa prin legile care o guverneaz#, care suntbune [i care arat# o Minte luminat#, des#v@r[it#, plin#de cur#]ie. Sf@nta Scriptur# ne vorbe[te c# Dumnezeua creat totul \ntr-o stare perfect# care trebuia s# mearg#spre des#v@r[ire.

Dac# omul fiind creat era perfect atunci trebuie s#[tim c@t# sfin]enie are P#rintele Ceresc despre care sespune c# este absolut \n sfin]enie. Omul a c#zut \np#cat [i Dumnezeu l-a pedepsit, dar iat# c# avem \nexperien]a bisericii exemple de oameni care s-au dove-dit credincio[i Domnului. Ei au dus o via]# plin# desmerenie, ascultare fa]# de M@ntuitorul, s-au dovedita fi cu adev#rat fii ai Bisericii particip@nd activ la via]a\n Hristos. Ei [i-au jertfit via]a pentru un ]el nobil,p#rt#[ia cu Hristos, condi]ie necesar# pentru a dob@ndivia]a de veci, adic# bucuria [i fericirea ve[nic#.

Oamenii p#c#to[i nu pot ie[i \n eviden]# \n s@nulcomunit#]ii ca exemple demne de urmat, a[a c# via]alor este supus# diavolului, ru[inii [i suferin]ei, faptpentru care ei nu au putere sufleteasc# pentru a\nfr@nge puterea r#ului ce d#inuie[te \n ei [i \n jurullor. Pentru aceasta Bunul [i iubitorul Dumnezeu carelumineaz# mintea sufletul oric#rui tr#itor \n fapte bune

COPII CU SUFLET DE AUR

IMPORTAN}A SFIN}ILOR _N VIA}A CRE{TINULUI

_l a[eaz# pe acesta cu puterea Lui ca stavil# \mpotrivaputerii \ntunericului. Aceast# putere, care \nconjoar#pe omul bun, \l face demn de urmat, astfel ca prinfor]a c#l#uzitoare a bisericii omul p#c#tos are exemple[i sprijin \n toate activit#]ile sale pe ace[ti oameni careau tr#it eternitatea prin credin]a lor puternic# [i au r#mas\n memoria vie a bisericii.

Mirela Giurgea


R#spunsul la \ntrebarea “Ce dori]i ?” sau “Cu ce v# potajuta ?” te poate l#sa uneori cu gura c#scat#. A[a s-a \nt@mplat[i \n cazul meu acum c@teva zile. S@mb#t# pe la pr@nz amintrat \nt@mpl#tor \ntr-un anticariat. E un loc pe unde maitrec din c@nd \n c@nd. De data aceasta, am r#mas pu]in maimult dec@t de obicei. _n mod normal intru s# v#d dac# s-aprimit ceva nou. _n cazul \n care v#d ceva bun, cump#r, f#r# s#-mi par# r#u de bani. S@mb#t# am avut mai multtimp la dispozi]ie. C@nd am intrat \n anticariat am constatat c# eram singurul client. Dar, nu dup# mult timp,oamenii au \nceput s# vin#.

La un moment dat, intr# un b#rbat vorbind la telefon cu so]ia. Cam a[a suna conversa]ia: “Alo, uite sunt aicila c#r]i. Spune-mi ce s# iau. Ce ne mai trebuie pe-acas#. Vreo enciclopedie ceva ?! Sunt aici destule... Uite, amg#sit una groas#. Cum se nume[te? Stai s# v#d... Istoria rom@nilor de Nicolae B#lcescu. O iau? Cum? C@tcost#? Stai s# m# uit... 50 de lei. Cum? E prea mult ? Bine, hai c# m# uit dac# g#sesc una mai ieftin#”. Apoi a\nchis telefonul [i a aruncat o privire fugar# spre rafturi. Avea o min# nemul]umit#, ca [i cum nu ar fi g#sit ceeace c#uta, apoi a f#cut st@nga-mprejur [i a ie[it cu pa[i gr#bi]i.

Nu trece mult timp, u[a se deschide din nou [i intr# un alt b#rbat. Ar#ta \ntr-un anumit fel pu]in ciudat, destatur# medie, nici slab, nici gras, avea ni[te ochelari cu lentile groase [i rama era cam demodat#, \mbr#cat \nblugi, \ntr-o geac# ro[ie, purta un fes ro[u pe care \l ]inea \n v@rful capului. S-a uitat la c#r]i, apoi \ntreab#v@nz#torul cu un ton u[or indiferent: “Bun# ziua, ave]i cumva o Istorie a Criminalit#]ii, dar \mi trebuie ceva cucazuri concrete, s# fie descrise crimele?”. V@nz#torul \i spune c# nu \l poate ajuta deoarece nu au ceva de genulacesta. B#rbatul st# pu]in pe g@nduri, ca [i cum nu ar crede ce i s-a spus. Mai \ntreab# \nc# o dat#: “Sigur nu?”[i \ncepe s# se uite la c#r]i: arunc# rapid o privire peste rafturi, deschide dou# c#r]i, le pune la loc [i apoi prive[te\n jur u[or descump#nit. Vede c# v@nz#torul nu-i mai adreseaz# nici un cuv@nt, ]inte[te u[a, merge spre ea [i \nmomentul urm#tor se afl# pe strad#.

Dup# pu]in timp, u[a se redeschide, pe ea intr# un b#rbat cam de treizeci [i ceva de ani, nu tocmai chipe[,av@nd un \nceput de chelie [i o u[oar# tendin]# spre \ngr#[are. E \mbr#cat \n blugi, \n picioare are ni[te adida[ialbi [i poart# o geac# maro de lungime medie pe care o ]ine deschis#. Acesta se uit# pu]in la c#r]i, apoi \ntreab#:“Ave]i cumva un roman de dragoste? A[a, o poveste frumoas#... Dar s# nu fie prea scump...”. V@nz#torul \iarat# masa din mijloc unde sunt expuse c#r]ile de categoria a II-a. E vorba de acele “romane de dragoste deduzin#” care au coperta ilustrat# \n culori puternice. B#rbatul \[i apleac# capul spre mas#, se \ncrunt# pu]in [i \[iia un aer preocupat. _n acest timp \[i plimb# privirea peste cotoarele c#r]ilor [i din c@nd \n c@nd atinge o carte cudegetul. Pare nehot#r@t, ca [i cum nu ar [ti ce s# aleag#. Se uit# spre b#iatul de la cas# [i \l \ntreab#: “Dar nupute]i s#-mi recomanda]i dvs. una?”. V@nz#torul \i spune c# trebuie s# g#seasc# ceva \n toate c#r]ile acelea.Acesta se uit# din nou la mas#. Apoi \[i \ndreapt# privirea spre rafturi. Arat# nemul]umit iar gesturile lentetr#deaz# o stare de plictiseal#. _n cele din urm#, se \ntoarce din nou spre mas#, alege o carte [i se duce cu easpre casa de marcat. V@nz#torul ia cartea, o scaneaz# [i cite[te pre]ul cu voce tare. B#rbatul bag# m@na \nbuzunar, ia o bancnot# [i i-o \ntinde v@nz#torului. T@n#rul deschide casa de marcat, pune banii, apoi ia restul [i\l pune \n m@na \ntins# a b#rbatului. Acesta \l \ntreab# dac# are o plas#. V@nz#torul r#spunde afirmativ iarcartea \mpreuna cu bonul este pus# \ntr-o pl#su]# transparent#. B#rbatul ia plasa, mul]ume[te v@nz#torului [iiese pe u[#. _n urma sa, sunetul stins al clopo]elului de la u[# vibreaz# pentru c@teva clipe.

Iulia Cimpoieru

AVE}I CUMVA O CARTECU CAZURI CONCRETE

DE CRIM~?


Ce s-a-nt@mplatcu noi doi

{i deodat#totul s-a [ters \n jurtot ce ne tulbura vie]ile,ai r#mas doar tu,te vedeai doar tu,luminai doar tu,trandafir ro[u, foarte parfumat,\nflorit pe un c@mp alb,acoperit cu z#pad#.Atunci m-am apropiatam vrut s#-]i m#rturisesccum te z#re[te privirea mea,c@t de limpede te vede ea –trandafir ro[u, foarte parfumat,ivitpe un c@mp imaculat, de z#pad#.Dar nu mi-am g#sit cuvintelemi le-am pierdut de emo]ie [i adorare,te-am luat de m@n#[i te-am \mbr#]i[at – at@t.{i bruscg@ndurile mele au curs \n g@ndurile tale,s@ngele meu s-a ]esut \n s@ngele t#u,iar inima mea s-a \nr#d#cinat \n inima ta.Pe veci, pe veci, inseparabili,unul \n altul, acas#.

Gabriel Chifu

O furnic#\naint@nd \n palm#

_ncet, pe-ndeletediminea]a cu lumina ei\mi ia \n st#p@nire trupulca pe o cetate medieval# ruinat#.

Razele intr# \n oase, \n cotloane,\n fagurii \ntuneca]i din creier,\n labirintul din inim#.Razele \mi ajung p@n# \n cuvinte.

Sunt limpede acum pe de-a-ntregul,sunt la vedere. Toateascunzi[urile [i abisurile

s-au topit \n diminea]a aceasta,o furnic# par ce \nainteaz# cuminteprin palm#.Iar palma e imens#, translucid#, etern#.

{i-n diminea]a sl#vit#resimt un adev#r mai sigur dec@t lumea:fiin]a mea se urne[te \n fine,iese din ea \ns#[i,se scurge aidoma p@r@ia[elor de munte,cucere[te precum armata roman#alte [i alte teritorii.Acum ea este altceva dec@ttrupul meu.E mult mai larg#[i ]ine mult mai mult.


_n cunoscuta balad# “Miori]a” sunt descrise c@teva \nt@mpl#ri \n care sunt implica]i doi criminali, o oaie turn#toare[i un cioban ce [ocheaz# prin prostia lui.

ƒ

Eminescu descrie faptele care se petrec la plural care demonstreaz# c# tottimpul sunt mai mul]i.

ƒ

Este bine s# mai [i citesti, dec@t s# tai frunz# la c@ini degeaba.

ƒ

Poetul \[i a[teapt# iubita ca \mpreun# s# cutremure o barc#.

ƒ

Cu c@t ne apropiem de izbucnirea r#scoalei, cu at@t ]#ranii stau mai mult \n c@rcium#, ca s# fac# \n ciud# boierului.

ƒ

Soldatul Ionescu avea o misiune important#: belea ochii la avioane.

ƒ

Contemporanii lui Eminescu l-au urm#rit ca s#-i ghiceasc# filozofia [i ca s#-i caute nod \n papur#.

ƒ

Magda \l iubea pe Tudor {oimaru f#r# s# [tie c# acesta nu [tia limbi str#ine.

ƒ

R#zboiul de 100 de ani a durat pu]in mai mult.

ƒ

Marin Preda a avut via]a ca o prad#, de aceea a compus “Delirul”. Scriitorii care se consum# mult, mor.

ƒ

Ion Barbu a scris [i o poezie din \ncreng#tura molu[telor: “Dup# melci”.

ƒ

Caragiale a scris nuvela “_n vreme de razboi” f#r# a depune un mare efort fizic.

ƒ

Eminescu este un mare clasic, pentru c# se studiaz# \ntre pere]ii claselor.

ƒ

Mo[ D#nil# \[i f#cu rug#ciunea c#tre Dumnezeu dup# ce muri.www.e-scoala.ro

Prof. Vlad Co[ereanu{coala Nr. 3 B#ile[ti

PERLE DE LA EXAMENE...


_n ziua de 20 ianuarie 2011 la sediul Bibliotecii aavut tragerea la sor]i a c@[tig#torilor concursului “_lcunoa[te]i pe Creang#?” organizat de revista noastr#.

Din cele 29 taloane trimise de elevi de la {colilenr. 3, 5 [i Liceul “Mihai Viteazul”, 15 au con]inutr#spunsuri corecte.

_n prezen]a membrilor colectivului de redac]ie, unelev a efectuat tragerea la sor]i. C@[tig#torii au fosturm#torii:

Premiul ILilea Adriana – {coala Nr. 5

Premiul al II-leaIgnat Mihai – {coala Nr. 3Must#]a Laura – {coala Nr. 5

Premiul al III-leaPoenaru M#d#lina – {coala Nr. 5V#deanu Mihnea – {coala Nr. 5

Premiile au constat \n c#r]i [i rechizite. _n afar# dec@[tig#tori au mai primit premii de consolare [i ceilal]i10 elevi care au dat r#spunsuri corecte (c@te o revist#“Kinder media”).

C@[tig#torii concursului

_L CUNOA{TE}I PE CREANG~?

C@nd cioc@rlii de Dumnezeu trimiseAnun]# zorii adormi]i \n crinDe-avem pridvoare-n inim# deschise,E ca s# ne-amintim de Nea M#rin.

C@nd prazul-a devenit proverbial{i zaib#rul se bea-n bardace pline,Iar doinele suspin# \n caval,Noi ne-adun#m s#-l pomenim de bine.

Ne pare c#-i aicea, la spectacol,Strivind \n din]i un fir de iarb# crud#,Venit de mii de ani dintr-un miracol,A poposit pe scen# s# ne-aud#.

Mileniul \nspre doruri noi ne duce,Au obosit [i anii \n Destin,Chiar dac# Timpu-i r#stignit pe cruce,Noi ne-\nt@lnim aici cu Nea M#rin.

S# ne-amintim deNea M#rin

Se pleac#-amiaza-nspre amurgul mov,Precum Isus, eroii trec talazulCu numele zidite-ntr-un ceaslov,S# ne-amintim [i de Mihai Viteazul.

{i m@njii mai necheaz# sus, pe coame,Sim]im \n n#ri mirosul de pelin,Aici, \n suflet, ne-a r#mas o foame{i-un dor nepotolit de Nea M#rin.

_n locu-n care clipa i-a apus,R#sare-n zori un curcubeu de rou#,_n timp ce steaua Lui luce[te sus,Iubirea-ntreag# ne-a l#sat-o nou#.

In Amintirea marelui nostru actorAMZA PELLEA (7.04.1931-12.12.1983)

Elis R@peanu

foaia bibliotecii nr 2care s-o “umple” cu colec]iile bibliotecii, p@n# la library of congress,...

Documents