foaia bobocilor, aprilie 2012

12

Upload: adrian-adrian

Post on 28-Mar-2016

243 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Foaia bobocilor, periodic al romanilor dinSatu Nou

TRANSCRIPT

Page 1: Foaia bobocilor, aprilie 2012
Page 2: Foaia bobocilor, aprilie 2012

2 CALENDAR

Calendarul ortodox

aprilie30 zile –ziua are 13 ore,noaptea 11 ore

FÃURAR

Aniversãrile luniiaprilie

CIP - Êàòàëîãèçàöè¼à ó ïóáëèêàöè¼èÍàðîäíà áèáëèîòåêà Ñðáè¼å, Áåîãðàä

323.15(497.1=590)

FOAIA bobocilor : periodic al ComunitãþiiRomânilor din Satu Nou / redactor ºef ViktorMihailov. - Anul 1, nr. 1 (1993)- . - SatuNou : SCA “Dr Radu Flora”, 1993-. -30 cm

ISSN 2217-8163 = Foaia bobocilorCOBISS.SR-ID 109272071

1 aprilie - A fost înfiinþa-tã Societatea Literarã Ro-mânã, care se va numi, din1867, ”Societatea Acade-micã Românã”, iar din1879 se va transforma în“Academia Românã”

2 aprilie 1894 - S-a nãs-cut Pamfil ªeicaru, publi-cist, memorialist, prozator,care în 1928 a întemeiat,la Bucureºti, ziarul Curen-tul.

2 aprilie 1943 - A muritactorul Tony Bulandra, so-cietar al Teatrului NaþionalBucureºti. (n. 13 martie1881).

2 aprilie 1711 - Are loctratatul de alianþã dintreMoldova ºi Rusia, încheiatla Luþk între Dimitrie Can-temir ºi þarul Petru I. Acesttratat prevedea o alianþãmilitarã antiotomanã, darprin el se recunoºtea ºidomnia ereditarã în fami-lia Cantemireºtilor ºi auto-ritatea absolutã a domnu-lui

2 aprilie 1867: MihaiEminescu publicã, în Fami-lia, poemul Ce-þi doresc euþie, dulce Românie

8 aprilie 1829 - A apã-rut, la Bucureºti, “Curierulromânesc” (1829-1848),primul periodic din ÞaraRomâneascã, sub conduce-rea lui Ion HeliadeRãdulescu

8 aprilie 1913 - A înce-tat din viaþã poetul PanaitCerna (n. 25 sept. 1881)

8 aprilie 1885 - A muritC.A. Rosetti, om politic ro-mân, participant la revolu-þia de la 1848 (n. 2 iunie1816)

8 aprilie 1911 - S-a nãs-

cut Emil Cioran, filozof ºiscriitor român stabilit înFranþa, unde a trãit ca apa-trid (fãrã cetãþenie) pânã lamoarte ( m. 20 iunie 1995)

9 aprilie 1918 - Sfatul Þã-rii de la Chiºinãu a votat uni-rea Basarabiei cu România

10 aprilie – s-a nãscutCarol de Hohenzollern-Sigmaringen, domnitor alPrincipatelor Române, din1866, iar din 1881 Rege alRomâniei.

11 aprilie - 1944 - A mu-rit Ion Minulescu, poet, pro-zator ºi dramaturg român (n.6 ianuarie 1881).

11 aprilie 1990 - Guver-nul Român a cerut RegeluiMihai sã-ºi amâne vizita înRomânia pentru o datã ul-terioarã alegerilor.

12 aprilie 2007 - Scriito-rul ºi eseistul Andrei Pleºu aprimit din partea preºedin-telui Traian Bãsescu distinc-þia “Ordinul Meritul Diplo-matic în grad de Mare Ofi-þer”.

13 aprilie - În anul 1452a fost încheiatã Pacea de laAdrianopol, între Iancu deHunedoara ºi Imperiul Oto-man, prin care turcii se obli-gau sã înceteze atacurileasupra Þãrii Româneºti,Transilvaniei, Ungariei ºiSerbiei ºi sã nu ridice noifortificaþii de-a lungul Dunã-rii. În 1906 s-a nãscut scrii-torul Samuel Beckett. (m. 22decembrie 1989).

14 aprilie 1884 - La Sibiua apãrut publicaþia politicãºi culturalã ‘’Tribuna’’.

14 aprilie 1457 - ªtefancel Mare a urcat pe tronulMoldovei (n. 1433 - 2 iul1504)

RedacþiaFoaia bobocilor

vã ureazã sãrbãtorifericite!

Hristos a Înviat!

Page 3: Foaia bobocilor, aprilie 2012

EVENIMENTE 3

Comunitatea Românilor din Serbia, înregistratã!A fost depãºitã ºi ultima

barierã în procesul de lun-gã duratã privind reînre-gistrarea Comunitatii Roma-nilor din Serbia (CRS).

 Recent, prin adoptareadeciziei Agenþiei pentru Re-gistrele Economice de laBelgrad noua conducere aCRS se înscrie în registruasociaþiilor ºi este reprezen-tatã de preºedintele StevanMihailov din Satu Nou,vecepreºedinþii: DorinelStan (Srediºtea Micã), Dani-el Magdu (Covãciþa), MarinGaºpãr (Vârºeþ) ºi DorelCebzan (Sân Mihai).

Agenþia pentru Registre-le economice, registraturaasociaþiilor, a emis  hotãrâ-rea unde este specificat cãnoua conducere a CRS estealeasã în conformitate cuStatutul CRS, astfel fiind în-deplinite condiþiile pentruînregistrarea asociaþiei înRegistrul Asociaþiilor în con-formitate cu articolul 79 alLegii Asociaþilor (MO al R.Serbia nr. 51-9) ºi articolul30 al aceleiaºi legi. Cererea

de înregistrare fiind depusãrespectând prevederile lega-le, s-a decis înregistrareanoii conduceri a CRS.

Astfel, dupã aproape 2ani, a luat sfârºit o etapãnefastã în istoria celei maivechi organizaþii româneºtidin Serbia, in care ilegalitatile fostului preºe-dinte Ion Cizmaº, acoperitatat de autoritatile sarbe catsi de diplomati romaniaflati la post la Belgrad siVarset lãsa o patã neagrã peobrazul românilor din Ser-bia, dar si in ceea ce privestebunurile  Comunitatii Ro-manilor din Serbia.

Noua conducere are nevo-ie de sprijin necondiþionat,susþinere cât ºi logisticã ne-cesarã pentru  pãstrarea ºiafirmarea patrimoniului ro-mânesc identitãþii ºi spiritu-alitãþii  românilor din Ser-bia. Prin perseverenta actu-alei conduceri a CRS a fostdepasit un moment crucialpentru comunitatea româ-neascã din Voivodina ºi vii-torul ei.

Comunitatea Românilordin Serbia (CRS) se adresea-zã opiniei publice, având învedere procesul iniþiat la tri-bunal în faþa justiþiei privi-tor la reprezentarea legiti-mã a Comunitãþii Români-lor din Serbia ºi continuita-tea ei.

În acest context,VERIDICTUL, tribunalului dea respinge toate acuzaþiilefostului preºedinte califica-te nefondate ºi impune re-miterea tuturor bunurilornoii conduceri CRS, punepunct situaþiei aduse în pa-raginã de fosta conducere.

O mare victorie câºtigatãde români pentru români!

În aceastã ordine de idei,CRS, face apel cãtre corpuldiplomatic al României înSerbia, clasele politice ºiautoritãþile de stat din Ser-bia ºi România pentru a luamãsuri în vederea stopãriiprocesului de faliment ºistingere a CRS-ului, cere

sprijin, logisticã ºi ajutornecondiþionat pentru salva-rea Comunitãþii Românilordin Serbia, prima ºi cea maiimportantã organizaþie deinteres obºtesc a românilordin Serbia, realizarea scopu-rilor ºi sarcinilor din pro-gram ºi pentru salvarea pa-trimoniului CRS, respectivrecâºtigarea încrederii tutu-ror românilor din Serbia.

Mulþumim tuturor celorcare ne-au sprijinit, susþinutîn aceastã perioadã grea ºidificilã, facem apel la toþiromânii în ceea ce priveºteincluderea activã a tututrorfactorilor în drumul spreunitate ºi prosperitate a et-niei româneºti din Serbia.

Extras din Hotararea Tri-bunalului:

„Tribunalul a acceptat sta-tutul valid al CRS, statutuldin 24.11.1990, care esteregistrat la instituþiile com-petente ca statut valid. Tri-bunalul nu a acceptat expu-

nerea lui Ion Cizmaº privindadoptarea statutul din28.02.2009, având în vede-re cã acest statut, în confor-mitate cu prevederile lega-le, trebuia sã fie registrat lainstituþiile competente ceeace în cazul concret nu erafãcut. Ba ºi mai mult, la Adunarea din 2009, nici nua existat punct pe ordineade zi „adoptarea Statutu-lui”, ci dupã susþinerea luiIon Cizmaº acest Statut afost adoptat la punctul 5 ºianume „Adoptarea planuluide lucru ºi a documentelorCRS pentru perioada urmã-toare”, ceea ce dupã acesttribunal este inaccetabil,având în vedere articolul 12al Legii Asociaþilor. Ba maimult, tribunalul nu a pututstabili care ar fi textul Sta-tutului din 2009 având învedere cã au fost predatemai multe variante acestuiStatut.

Privind cererea de a se in-

terzice lui Stevan Mihailov sãreprezinte CRS tribunalul aconcluzionat cã cererea estenefondatã. ªi anume, pentrua se putea emite o interzicerepreventivã trebuie sã se dove-deascã de ce este necesarãaceastã cerere ºi ce pagube s-ar evita, ceea ce Ion Cizmaºnu a justificat. Pe lângã toateacestea, Stevan Mihailov a fostales de preºedinte pe data de12.09.2010 ºi în aceastã ca-litate are tot dreptul sã repre-zinte CRS ºi sã foloseascãºtampila. Având în vedere cãºedinþele Adunãrii au fost þi-nute în conformitate cu Sta-tutul CRS, aceste hotãrâri suntlegale, ceea ce rezultã cã noulpreºedinte al CRS este StevanMihailov ºi tribunalul a apro-bat cererea ca Ion Cizmaº sãpredea sediile, documentaþia,inventarul ºi ºtampilele CRSpentru ca CRS sã poate func-þiona, ºi sã aibã posiblitateasã realizeze activitãþile defini-te prin Statut.”

Tribunalul din Vârºeþ a decis în favoarea noiiconduceri a CRS

Page 4: Foaia bobocilor, aprilie 2012

4 ªTIRI

La reuniunea ConsiliuCRS din Vârºeþ au fost pre-zenþi 17 membri din 23 demembri (din Vârºeþ,Alibunar, Srediºtea Micã,Satu Nou, Uzdin, Panciova,Biserica Albã, Covãciþa). Peordinea di zi au figurat maimulte puncte de importan-þã majorã pentru continui-tatea organizaþiei, organiza-rea, respectiv pentru comu-nitatea româneascã din Ser-bia.

Celor prezenþi, preºedin-tele CRS, Stevan Mihailov aprezentat succint sentinþatribunalului din Vârºeþ, cureferinþã la procedura dereînregistrare a CRS-ului,care dureazã mai mult deun an de zile ºi nu este înconformitate cu legislaþia învigoare. În acest rãstimp, s-a declanºat procedura defaliment a CRS din cauza

Comunitatea Românilor din Serbiaîºi reia activitãþile

Miercuri, 7 martie a.c. la Vârºeþ în sala SCA „Luceafãrul”în trecut „Petru Albu” s-a þinut ºedinþa Consiliului CRS,prezidatã de preºedintele CRS Stevan Mihailov. Importan-þa ºi semnificaþia întâlnirii este deosebitã ºi prin prismamarcãrii simbolice a validãrii noii conduceri CRS, care re-prezintã comunitatea în faþa instituþiilor, persoanelor fi-zice ºi instituþiilor de stat, conform deciziei tribunaluluidin Vârºeþ.

datoriilor (impozite, credite,datorii) care se estimeazã lacirca 5.000.000 dinari (dincare doar 3.000.000 impo-zit). Astfel cea mai veche ºireprezentativã asociaþie ro-mâneascã din Serbia, riscãde a se stinge, adicã sã dis-parã. Consiliul CRS, adoptãhotãrârea de a se adresa dinnou tuturor instituþiilor dinSerbia ºi România în vede-rea soluþionãrii în regim deurgenþã a Comunitãþii Ro-mânilor din Serbia.

Urmãtorul punct pe ordi-nea de zi a fost stabilireaplanului de colaborare cuICR pe anul 2012,evocându-se colaborareaexistentã în prezent, ºipoiecte de viitor care audrept scop, pãstrarea iden-titãþii naþionale ºi spiritua-le.

S-a remarcat importanþa

colaborãrii CRS cu ICR dinBucureºti, iar asociaþia poa-te beneficia de trei proiecteculturale (concerte, expozi-þii, piese de teatru) pe par-cursul anului bugetar.

Când este vorba de DRRP,s-a elucidat situaþia actualãa comunitãþii (blocarea con-turilor) iar proiectele spreDRRP au fost depuse prinintermediul asociaþiilor sausocietãþilor culturale, caresprijinã CRS-ul ºi cu reco-mandarea conducerii asoci-aþiei.

S-au amintit ºi alte formede colaborare cu Statul Ro-mân, respectiv, programulARC, tabere de studenþi ºicopii, cursuri de perfecþio-nare a cadrelor didactice,ºcoli de varã, înscrierea stu-denþilor în România etc.

Punctul patru pe ordineade zi, stabilirea planului deactivitate pe 2012, care estefoarte ambiþios, în primulrând, vizeazã organizareaCongresului Românilor dinSerbia ediþia a II-a la Vârºeþsau Covãciþa, organizareamanifestãrilor tradiþionale,festivalul copiilor, festivalulfanfarelor ºi organizareaAdunãrii Generale a CRS-uluiîn viitorul apropiat.

La punctul diverse, s-audat lãmuriri cu privire launele probleme, cu care încontinuare se confruntã co-munitatea ºi modul de func-þionare a CRS-ului, respectivfilialelor când este vorba deorganizare ºi funcþionare.

Totodatã Consiliul CRS acerut rãspunderea celor careau distrus Comunitatea Ro-mânilor din Serbia prin de-lapidare de fonduri.

Scopul primordial al Con-siliului CRS este sã ducã or-ganizaþia pe culmi cât maiînalte când este vorba depãstrarea identitarã ºi spiri-tualã a românilor din Ser-bia.

Consiliul central al Comunitãþii Românilor din Serbia

Page 5: Foaia bobocilor, aprilie 2012

CULTURÃ 5

Pe data de 24 ianuarie,românii din Serbia au mar-cat, la Satu Nou, UnireaPrincipatelor Române ºi ziuade naºtere a poetului naþio-nal Mihai Eminescu în orga-nizarea Comunitãþii Româ-nilor din Serbia ºi Societa-tea Cultural Artisticã dr.Radu Flora.

Unirea Principatelor Româneºi Mihai Eminescu, serbate la Satu Nou

al Consulatului Românieidin Vârºeþ, pãrintele proto-pop al Panciovei, GheorgheIaneº, Noviþa Neagoevici,vicepreºedintele Partiei De-mocrate a Rumânilor dinSârbie, reprezentanþii Asoci-aþiei „Constantin Brâncuºi”din Timiºoara, Valentin Micpreºedintele Asociaþiei „In

Gaºpãr, Dorel Cebzan, se-cretarul CRS Liviu Stamin,precum ºi numeroºi preºe-dinþi de filialele ai Comuni-tãþii Românilor din Serbia.

Evenimentul a fost des-chis de Stevan Mihailov,preºedintele ComunitãþiiRomânilor din Serbia, carea salutat oaspeþii ºi a datcuvântul domnului Alexan-dru Mureºan, care s-a aflatpentru prima datã la SatuNou. Domnul Mureºan asalutat pe toþi cei prezenþiîn numele Consulatului Ge-neral al României dinVârºeþ, a evocat despre im-portanþa istoricã a unirii

Moldovei ºi Valahiei, MicaUnire, eveniment decisivpentru Marea Unire din1918 ºi formarea statuluiunitar naþional al Români-ei.

Serata a fost moderatã dedl. Simeon Lãzãreanu. Înprima parte, dedicatã poe-tului Mihai Eminescu, eleviiªcolii Generale din SatuNou, secþia românã, au re-citat urmãtoarele poezii:Crainean Sanela (Ce-þi do-resc eu þie, dulce Românie),Balnojan Mariana, GaºpãrDaniela, Ardelean Marinela(Glossa), Mic Cristina (Ce telegeni), Roºu Magdalena (O,rãmâi), Beca Adriana (Doi-na), Alecsandra Rogean (Înmijloc de codru).

Despre viaþa ºi opera luiMihai Eminescu a vorbitdoamna profesor Elena Le-lea. Valentin Mic a citit dincreaþia sa poeticã.

Aneta Gaºpãr a încântatpublicul cu melodiile in-terpretate la chitarã.

În partea a II-a, dedicatãUnirii Principatelor Române,despre acest eveniment is-toric ne-a vorbit domnulprofesor Mircea Mãran pre-cum ºi reprezentanþii Asoci-aþiei „Constantin Brâncuºi”din Timiºoara.

Evenimentul a fost urmã-rit de TV Novi Sad ºi TVCovãciþa.

Seara s-a încheiat cu„Hora Unirii” ºi un cocktailpentru toþi cei prezenþi.

Oaspeþii evenimentuluiau fost: dl. AlexandruMureºan, consulul general

Medias Res” din Panciova,vicepreºedinþii CRS DorinelStan, Daniel Magdu, Marin

Page 6: Foaia bobocilor, aprilie 2012

6 EPISTOLA

Prea cucernici pãrinþi ºifraþi preoþi, iubiþi credin-cioºi ºi credincioase,

Mântuitorul nostru IisusHristos Dumnezeu ºi Om,Luminã din Luminã, Dum-nezeu adevãrat din Dumne-zeu adevãrat, Iubire din Iu-bire, Tãcere din Tãcere ºiTainã din Tainã, este raþiu-nea noastrã de a fi, raþiuneanoastrã de a exista, rostulnostru vremelnic ºi sensulnostru veºnic, credinþa noas-trã, nãdejdea noastrã, iubi-rea noastrã. Hristos cel În-viat este cauza noastrã ºiscopul nostru ºi mijloculdintre cauzã ºi scop. El esteIzvorul nostru dintru carevenim ºi Oceanul nostru în-tru care ne întoarcem. Hris-tos este rãsãritul nostru ºiasfinþitul nostru pentru unnou rãsãrit. In El credem ºine încredem. Întru El nãdãj-duim ºi sperãm. Pe El îl iu-bim ºi-L dorim. Toate sfin-tele ºi dumnezeieºtile-I cu-vinte evanghelice sunt pen-tru noi „sãgeþi ascuþite cucãrbuni aprinºi trase de Celputernic” (Psalmul 119, 4)pentru a ne rãni inima dedragostea veºnicã faþã de

† DANIILDIN MILA LUI DUMNEZEU, EPISCOP-LOCÞIITOR

AL SFINTEI ªI DE DUMNEZEU PÃZITEIEPISCOPII A DACIEI FELIX

„Cerul ºi pãmântul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece “(Matei 24, 35; Marcu 13, 31; Luca 21, 33).

El, chiar dacã uneori ne în-cearcã ºi cu „pâinea durerii”(Psalmul 126, 2), pentru anu ne usca „precum iarba depe acoperiºuri” (Psalmul128,6). El ne cheamã neîn-cetat

prin cuvintele: „Dacã în-seteazã cineva, sã vinã laMine ºi sã bea” (Ioan 7, 37).De aceea ne adãpãm din apacea vie a cuvântului Sãu ºidin harul Duhului Sfânt.

Cuvintele auzite de feri-citul Augustin în ziua con-vertirii sale: „Toile et lege”,adicã „Ia ºi citeºte!” sunt unîndemn mistic perpetuu ºipentru noi de a iubi, deschi-de ºi citi cu nesaþ Sfânta ºidumnezeiasca Sa Evanghe-lie. Prin aceasta Hristos esteCãlãuza noastrã ºi Pãstorulnostru, dupã cuvintele psal-mistului: „Domnul mã paº-te ºi nimic nu-mi va lipsi. Laloc de pãºune, acolo m-asãlãºluit; la apa odihnei m-a hrãnit” (Psalmul 22, 1-2).Iar „apa odihnei” nu estealtceva decât „râul ºi apavieþii, limpede cum e crista-lul ºi care izvorãºte din tro-nul lui Dumnezeu ºi al Mie-lului” (Apocalipsã 22, 1). De

aceea citim tot în sfânta car-te a Apocalipsei despre mul-þimea celor îmbrãcaþi în ha-ine albe, cu ramuri de finicîn mâini, mulþimi pe care„Mielul, Cel ce stã în mijlo-cul tronului, îi va paºte peei ºi-i va duce la izvoareleapelor vieþii...” (Apocalipsã7, 9 ºi 17) - precum pe fe-meia samarineancã. Iar „iz-voarele apelor vieþii” suntPersoanele Prea Sfintei ºidumnezeieºtii Treimi, dinCare ºi de la Care primimprin harul Sfântului Duh re-velaþia sau descoperireadumnezeiascã a SfinteiScripturi ºi a Sfintei Tradi-þii, spre cunoaºterea singu-rului Dumnezeu adevãrat ºia lui Iisus Hristos Fiul Sãu,ca sens, scop ºi lucrare a vie-þii celei veºnice (Ioan 17, 3).De aceea cântã neîncetatBiserica prin DoxologiaMare: „Cã la Tine este izvo-rul vieþii, întru lumina Tavom vedea luminã” (Psalmul35, 9). Hristos - „Izvorul vie-þii” este viaþa noastrã ºi în-vierea noastrã, bucurianoastrã ºi aºteptarea noas-trã, plinirea vieþii celei pã-mânteºti ºi preaplinul poti-

rului vieþii celei cereºti. Hris-tos este nemurirea noastrãºi fericirea noastrã. Hristoseste mântuirea noastrã.

De aceea, unul dintredumnezeieºtile Sale cuvin-te evanghelice este ºi aces-ta: „Cerul ºi pãmântul vortrece, dar cuvintele Mele nuvor trece” (Matei 24, 35),pentru cã sfintele ºi adevã-ratele cuvinte ale Mântuito-rului nostru Iisus Hristos,Fiul ºi Cuvântul sau Logo-sul lui Dumnezeu, vin dedincolo de cer ºi trec dinco-lo de pãmânt, deoarece eleau în vedere „cerul cel nouºi pãmântul cel nou, în careva locui dreptatea” (II Petru3, 13). „Iar cerurile de acumºi pãmântul sunt þinute prinacelaºi cuvânt ºi pãstratepentru focul din ziua jude-cãþii” (II Petru 3, 7). Cuvin-tele Evangheliei lui lisusHristos „nu vor trece”, adi-cã nu se vor risipi, nu se vorpierde, ci se vor împlini în-tocmai, deplin ºi desãvârºii,deoarece sunt sãpate saudãltuite cu litere de stele penoile table ale Legii ceruluiºi pãmântului, fiind rândui-te la temelia, structura ºifundamentul noii creaþii. „ªiam vãzut cer nou ºi pãmântnou. Cãci cerul cel dintâi ºipãmântul cel dintâi au tre-cut; ºi marea nu mai era”(Apocalipsã 21, 1). Cuvinte-le Mântuitorului Iisus Hris-tos sunt „Evanghelia veºni-cã” - cu care un înger al Dom-nului zbura prin mijloculcerului revelaþiei biblice, cas-o vesteascã locuitorilorpãmântului - (Apocalipsã14, 6). Cuvintele Mântuito-rului Iisus Hristos sunt„vrednice de crezut ºi ade-vãrate” (Apocalipsã 21, 5)pentru cã ele sunt „adevã-ratele cuvinte ale lui Dum-nezeu” (Apocalipsã 19, 9).Ele se adunã ºi se pãstreazãpentru veºnicie în chivotul

Page 7: Foaia bobocilor, aprilie 2012

EPISTOLA 7

templului Noului Ierusalim,ca manã cereascã ºi pâineveºnicã a împãrãþiei luiDumnezeu. Cuvintele Mân-tuitorului lisus Hristos sevor adeveri „la înnoirea lu-mii, când Fiul Omului vaºedea pe tronul slavei Sale”(Matei 19, 28).

Stihul evanghelic „Cerulºi pãmântul vor trece, darcuvintele Mele nu vor tre-ce”, înseamnã cã Predica depe Munte ºi Fericirile, pilde-le împãrãþiei ºi toate învã-þãturile, cuvântarea de laCina cea de Tainã ºi cuvin-tele de pe cruce vor dãinuiºi se

vor împlini dincolo de cerºi pãmânt. „Cerul ºi pãmân-tul vor trece, dar cuvinteleMele nu vor trece” vor sã neîncredinþeze cãci cuvinteleMântuitorului din diminea-þa învierii celei de a treia zipânã în ziua înãlþãrii Sale lacer au o valoare, un mesajºi o substanþã veºnicã. „Bu-curaþi-vã!” (Matei 28, 9) ºi„Pace vouã!” (Ioan 20,19),„Luaþi Duh Sfânt!” (Ioan 20,22) ºi „Simone, fiul lui Iona,Mã iubeºti tu pe Mine?”(Ioan 21,15) au ecou în veº-nicie, ca ºi „Iatã, Eu sunt cuvoi în toate zilele, pânã lasfârºitul veacului. Amin.”(Matei 28, 20) „Cerul ºi pã-mântul vor trece, dar cuvin-tele Mele nu vor trece” pen-

tru cã ele au putere sã cree-ze prin transfigurare „un cernou ºi un pãmânt nou”(Apocalipsã 21, 1). Cuvinte-le lui Hristos nu vor trece,ci ne vor petrece ºi însoþi înveºnicie, pentru cã ele sunt„Duh ºi viaþã” (Ioan 6, 63),ele sunt luminã ºi adevãr,siguranþã ºi certitudine, în-þelepciune ºi hranã sufle-teascã ºi duhovniceascã sau„mana cea ascunsã”(Apocalipsã 2, 17). Cuvinte-le lui Hristos însufleþesc ºiaprind pe sfinþii apostoli ºipe ucenicii de la Emaus.Cuvintele lui Hristos înviazãpe Lazãr ºi lumineazã peToma. Cuvintele lui Hristoshrãnesc mulþimile ºi adapãpe samarineancã. Cuvintelelui Hristos binecuvinteazãpruncii ºi mângâie pe feme-ia cananeeancã ºi pe vãdu-va din Nain, ele vindecã bo-lile ºi pe cei bolnavi, alun-gã duhurile rele ºi umpluochii de lacrimi de bucurie.Cuvintele lui Hristos mustrãpe cãrturari ºi farisei ºi dauluminã orbilor. Cuvintele luiHristos prevestesc dãrâma-rea templului ºi aduc bucu-rie negrãitã fecioarelor înþe-lepte care ies cu candeleleaprinse întru întâmpinareaMirelui. Cuvintele lui Hris-tos îl aruncã pe Saul din Tarsîn pulberea de la poartaDamascului pentru ca mai

† DANIILDIN MILA LUI DUMNEZEU, EPISCOP-LOCÞIITOR

AL SFINTEI ªI DE DUMNEZEU PÃZITEIEPISCOPII A DACIEI FELIX

„Cerul ºi pãmântul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece “(Matei 24, 35; Marcu 13, 31; Luca 21, 33).

apoi sã-l înalþe pânã la altreilea cer (II Corinteni 12,2).

„Cerul ºi pãmântul vor tre-ce, dar cuvintele Mele nuvor trece” pentru cã Cel cele-a rostit, o datã pentrutotdeauna, „era

prooroc puternic în faptãºi-n cuvânt înaintea luiDumnezeu ºi a întreguluipopor” (Luca 24, 19) ºi El „îiînvãþa pe ei ca Unul Care areputere, iar nu cum îi învã-þau cãrturarii lor” (Matei 7,29). „Cerul ºi pãmântul vortrece, dar cuvintele Mele nuvor trece” pentru cã „nicio-datã n-a vorbit un om caOmul acesta” (Ioan 7, 46) -despre care sutaºul a mãr-turisit pe Golgota „zicând:Cu adevãrat, Fiul lui Dum-nezeu era Acesta!” (Matei27, 54). Cuvintele lui Hris-tos nu vor trece, adicã nu sevor risipi, nu se vor pierde,nu se vor uita niciodatã ºinu vor rãmâne neîmplinite,deoarece ele corespund în-tru totul celor spuse de Du-hul Sfânt prin sfântul apos-tol Pavel: „Cele ce ochiul n-

a vãzut ºi urechea n-a auzitºi la inima omului nu s-ausuit, pe acestea le-a pregã-tit Dumnezeu celor ce-L iu-besc pe El” (I Corinteni 2, 9).De aceea praznicul ÎnvieriiDomnului este un prilej bi-necuvântat de reflecþie ºimeditaþie, de cugetare ºiteologhisire, pentru a neanina inima ºi a ne înãlþamintea cãtre Dumnezeu pearipile de har ale cel puþinunui cuvânt din Sfânta ºidumnezeiasca Evanghelie aDomnului ºi Dumnezeului ºiMântuitorului nostru IisusHristos - „Suflet al sufletu-lui nostru”, cum îl numeºtesfântul Maxim Mãrturisito-rul. „ªi toþi 11 încuviinþauºi se mirau de cuvintele ha-rului care ieºea din gura Lui”(Luca 4, 22). Cu arhiereascãbinecuvântare,

† DANIILEpiscop-locþiitor

al Daciei FelixDatã în reºedinþa episcopa-

lã ortodoxã românã dinVârºeþ, la praznicul ÎnvieriiDomnului nostru Iisus Hristosdin anul mântuirii 2012.

Page 8: Foaia bobocilor, aprilie 2012

8 LITERATURÃ

Poetul pãtimirii noastre, Octavian GogaPe data de 1 aprilie 1881,

s-a nãscut la Rãºinari, lângãSibiu, cel care avea sã fiesupranumit „poetul pãtimi-rii noastre”, Octavian Goga.În timpul celor 57 de ani deviaþã, Goga s-a ridicat nudoar pânã la înãlþimearenumelui de cel mai popu-lar poet român al primelordouã decenii ale secolului alXX-lea, ci ºi pânã la demni-tatea de prim-ministru, func-þie pe care a ocupat-o, edrept, doar pentru douã luniºi jumãtate, între 28 decem-brie 1937 ºi 11 februarie1938.

Formaþiunea lui în satulcopilãriei, la Rãºinari, cadescendent al unui lung ºirde preoþi cãrturari ºi apos-toli, într-un sat care nu cu-noscuse în trecut întinãrileiobãgiei ºi era caracterizatprin puritatea de rasã, i-amodelat, de la început, des-tinul: „M-am nãscut la gra-niþã. Am ºtiut din primulmoment al vieþii mele, cãexistã graniþe: am ºtiut ceînseamnã existenþa graniþei:un pion înfipt în carneaunui popor”. Unul dintrepãrinþi era de la munte,unde îºi petrecea cea maimare parte a vacanþelor, ce-lãlalt din câmpia Ardealului.În munte, el vedea dârza în-cordatã a voinþei cãtre faptã,în câmpie orizontul poeziei;aºa explica Goga cele douãdominante ale personalitã-þii lui. Din copilãrie, se iden-tificã, Goga, cu universulrural, îmbrãþiºân-du-i aspi-raþiile: „De la început m-ampomenit într-un mediu þãrã-nesc pe care [...] am cãutatsã-l pãtrund dus de mânã depãrinþii mei cãrturari. Eu n-am fost þãran, dar am price-put pasurile satului ºi m-amcontopit cu toate durerilelui”.

Dupã terminarea ºcoliiprimare din Rãºinariul natalºi a liceului unguresc dinSibiu, dar cu ultima clasãfãcutã la liceul românesc dinBraºov, Goga s-a înscris laFacultatea de Litere ºiFilosofie a Universitãþii dinBudapesta.

La absolvire, primeºte obursã de studii în Berlin, pecare e nevoit sã le întrerupãdin cauza decesului tatãlui.În plan literar, a debutat în1897, la doar 16 ani, în re-vista Tribuna, colaborândulterior la Tribuna literarã,Familia, Luceafãrul ºi ViaþaRomâneascã. Animat de unputernic sentiment naþional,Goga intrã de timpuriu înlupta pentru drepturile ro-mânilor din ImperiulAustro-Ungar ºi pentru Uni-rea Transilvaniei cu Româ-nia.

În anul 1902, Goga scoa-te revista Luceafãrul, publi-caþie care face parte din pro-gramul Tribunei lui Ioan Sla-vici, aici a publicat multedin poeziile din care i-auadus renume, în primele treivolume de versuri: Poezii(1905), Ne cheama pãmântul(1909), Din umbra zidurilor(1913). „Revista noastrã, caorgan al tinerimii, are me-nirea de a ne prezenta pu-blicului mai de-aproape, dea stabili apoi o legãturã maistrânsã între public ºi tine-rime” (O. Goga).

Membru al AcademieiRomâne din 1920, se facecunoscut în viaþa literarãinterbelicã cu puþine lucrãri:piesa Meºterul Manole(1928), volumul de evocãriPrecursori (1930) ºi traduce-rea integralã a Tragedieiomului (1934) de Madach.Va fi un politician deosebit,ajungând deputat ºi chiarministru, pentru ca în anul1937 pentru o scurtã perioa-dã de timp sã ajungã prim-ministru.

Satul românesc, a fostpentru Goga microcosmulprin care a vãzut lumea, cutoatã diversitatea tipurilor eiumane. Limba, cu seva eibogatã de imagini, figurileîntâlnite în jurul lui ºi intu-ite în adâncul semnificaþii-lor româneºti, au fost ma-terial pentru creaþiile sale:Plugarii, Apostolul, Dascãlul,Dãscãliþa, Bãtrânii, Ruga ma-mei, Lãutarul, Rugãciune, Clã-caºii, etc.

Dominanta mãrturisirii

este trãsãtura care îl deose-beºte într-un chip eminentde toþi poeþii vremii lui,subordonarea necondiþionatãfaþã de cerinþele obºtei româ-neºti, în primul rând faþã deimperativul de viaþã ºi moar-te a noastrã, a tuturor, uni-tatea neamului românesc cucentrul lui de obârºie: Ardea-lul.

Ca orice mare personali-tate reprezentativã,Octavian Goga a fost ursitsã dea glas unei singureidei: totul la el înfãþiºeazãfeþe ºi imagini multiple alesuferinþei Ardealului nedes-pãrþit de solia româneascã.O vede în dimineaþã, în sal-ba de cãsuþe alebe; o vedeîn râuri, în munþi, în muncãºi în truda zilnicã, o vede înstele.

Se poate observa miºca-rea operei cãtre o monogra-fie a satului. Coºbuc va fi celce îi va orienta scrisul cãtrerealitãþile satului, Goga rea-lizând în definitiv o mo-nografie poeticã a satuluitransilvanean, a doua mo-nografie dupã cea a mento-

rului sãu. Opera sa vine într-un moment istoric ºi socialde asuprire a românilor dinArdeal, astfel încât opera sapoate fi considerata una amândriei jignite, un zbuci-um naþional în care se ma-nifesta o credinþã în izbãvi-re.

Glasul „pãtimirii” din po-ezia lui Goga izvorãºte dindurerea înrobirii sociale ºinaþionale a dezmoºteniþilorneamului sãu, iar „mântui-rea”, din fierbintea încredin-þare în dezrobirea socialã ºiunitatea politicã a naþiunii.Poetul e în postura unui„apostol” care, cu sentimen-tul unei revelaþii, are sã ve-seleascã „ziua cea mare” aeliberãrii, a bucuriei izbãvi-rii neamului din amar ºi su-ferinþã. Þara pe care o înfã-þiºeazã poetul plânge dure-rea întregului nostru popor.

Sufletul zbuciumat al plu-garilor dã substanþã speci-ficã poeziei lui Goga. Lor lise adreseazã poetul în ver-suri ce se convertesc în imnºi elegie:

(Continuare pag 10)

Page 9: Foaia bobocilor, aprilie 2012

OBICEI 9

n În Sãptãmâna Mare,curaþenia în gospodãrii ºicase, vopsirea pomilor ºi apietrelor cu var alb, aerisi-rea hainelor ºi aaºternuturilor, desfundareaºi curãþarea grãdinilor, re-prezintã o modalitate de aura bun venit primãverii, darºi de a primi lumina Învieriiîn inimile ºi casele noastre.În comunitãþile rurale, de lamic la mare, fiecare are ro-lul sãu bine definit în curã-þarea ºi primenirea grãdini-lor. În Noaptea Învierii însã,orice activitate gospodã-reascã înceteazã. Oameniise pregãtesc fizic ºi sufleteº-te pentru a primi lumina,pregãtindu-ºi haine noi ºidichisindu-se.

n Din bãtrâni, se vorbeº-te despre faptul cã în Sãp-tãmâna Patimilor (Sãptãmâ-na Luminatã) cerurile suntînchise, deschizându-se însãîn noaptea de Paºti pentrucei cu inima curatã. Se cre-de cã sufletele celor caremor în Sâmbãta Mare osci-leazã între Rai ºi Iad, întrelumea viilor ºi lumea mor-þilor. De asemenea, în Vine-rea Mare, nu se bat clopo-

Cele mai cunoscute obiceiuri ºi superstiþiiîn Sãptãmâna Patimilortele pentru cei morþi, ci doartoaca. Ziua de Marþi a Sãp-tãmânii Luminate, numitãºi Marþea Seacã, se cinsteº-te prin post. Þinând aceas-tã zi, strãbunii noºtri cre-deau cã vor fi feriþi de du-reri de cap ºi cã Dumnezeuva veghea pentru ca lapteleanimalelor din gospodãriesã nu sece.

n În Joia Mare, nu este in-dicat sã fii inactiv sau sã-þipetreci ziua dormind. Sespune cã vei fi leneº tot tim-pul anului, iar femeile maiales îºi vor atrage asupra lormânia Joimaritei, un perso-naj mitologic justiþiar cepedepseºte trãndãvia. Cin-steºte în schimb aceastã zica pe o zi de sãrbãtoare. Nuse spãla rufe ºi nici nu sepune cloºca pe ouã, altfelcloºca va scoate numai co-coºi.

nÎn fiecare an, în JoiaMare, se crede cã morþii re-vin la vechile lor locuinþepãmânteºti. De aceea, înanumite zone ale Români-ei, în curþile gospodariilor seaprind focuri mari pentru cacei deceþi sã se poate încãlziºi sã aibã luminã ºi pe lu-

mea cealaltã. Pentru ca aces-te suflete sã-ºi gãseascã li-niºtea, se împart celor ne-voiaºi colaci ºi mâncãrurisfinþite în bisericã. Suflete-le celor morþi trebuie primi-te cu bucurie ºi cu respon-sabilitate, pomenindu-i laslujbele de la bisericã ºipregãtindu-le bucate alese.Odatã ce Sãptãmâna Marese încheie, sufletele celordragi trebuie „conduse” lacimitir aprinzând o lumâna-re în ziua de Paºti pentrumântuirea lor. Mai mult, încredinþa popularã, cei careþin post din Joia Mare ºipânã în Paºti vor fi înºtiin-þaþi cu trei zile înainte de atrece în lumea cealaltã demoartea lor.

n În tradiþia româneascã,s-a pãstrat obiceiul conformcãruia ouãle se înroºesc cuprecãdere în Joia Mare. Ast-fel, nu se vor strica pe totparcursul anului. Ouãle vop-site simplu, doar în roºu,mai sunt cunoscute ºi subnumele de „meriºoare”. Elese dau de pomanã, pe lu-mea cealaltã fiind primite camere. Tot în Joia din Sãp-tãmâna Luminatã, în anu-

mite zone ale Românis-apãstrat tradiþia frãmântãriiºi coacerii „pâinii uitaþilor”.Aceastã pâine specialã esteînchinatã celor morþi carenu au fost pomeniþi de-alungul anului.

n În Joia Mare, în unelesate, fetele de mãritat furamãtrãguna de la vecini ºi oascund sub pragul bisericiiastfel încât preotul sã trea-cã peste ea. Astfel, conformobiceiului, vor fi plãcute deflãcãi mândri ºi vor fi invi-tate la horã pe tot parcur-sul anului.

n În mod tradiþional,unele persoane þin post ne-gru în Vinerea Mare. Nu semãnâncã ºi nu se bea nimic.De aceea, în unele zone aleMaramureºului ºi ale Biho-rului, acestei sãptãmâni i semai spune ºi SãptãmânaNeagrã. Gospodinele nu auvoie sã frãmânte aluat sausã-l coacã în cuptor cãci seconsiderã a fi un pãcat mare.Se spune cã nimeni nu vaputea mãnca din aceastãcopturã, nici mãcar peºtii...În acelaºi timp, în diminea-þa de Vineri, înainte de rã-sãritul soarelui, existã tradi-þia scãldatului într-o apãcurgãtoare sau a mersuluiprin rouã. Datina ne învaþãcã cei care se cufundã de treiori într-o apã curgãtoare vorfi feriþi de boli ºi friguri,menþinându-se sãnãtoºi ºienergici tot timpul anului.Ploaia în aceasta zi sfântãde Vineri prevesteºte un anroditor ºi abundent, iar lip-sa ei un an sãrac, lipsit deroade. Tot în Vinerea Mareeste interzisã consumareade oþet ºi urzici. Pe cruce,Mântuitorul a fost bãtut cuurzici, iar buzele i-au fostudate cu oþet.

n În Sâmbãta Mare, se facultimele pregãtiri pentrumasa de Paºte, iar gospodi-nele trebuie sã încheie cu-rãþenia. Dacã te împiedici întimp ce te îndrepþi cãtreslujba de Înviere, se spunecã vei avea un an greu ºiplin de încercãri. Mãdãlina M.

Page 10: Foaia bobocilor, aprilie 2012

10 MEDICINÃ

(urmare pag 8)„La voi aleargã totdeaunaTruditu-mi sufletul sã se-nchine;Voi singuri strãjuiþi altarulNãdãjduirii noastre de mai bine.Al vostru-i plânsul strunei meleCreºtini ce n-aveþi sãrbãtoare,Voi, cei mai buni copii ai firii,Urziþi din lacrimi ºi sudoare ”.(Plugarii)În poezia sa, în glasul ei de bocet, de

rugãciune sau de rãzvrãtire, de chemarela redeºteptare ºi demnitate socialã ºinaþionalã, pulseazã sufletul neamului ro-mânesc. Cu greu s-ar gãsii în literaturalumii o poziþie ºi o expresie ca ceea a luiGoga în Rugãciune. Aici vibraþiunea reli-gioasã este înfrãþitã cu jertfa subordonã-rii faþã de cei mulþi, al cãror glas se simte,aceasta este ºi mai însemnatã trãsãturã apoeziei lui Goga. De la cel mai umil plu-gar, pânã la interpretul suprem al tutu-

Poetul pãtimirii noastre,Octavian Goga

ror, poetul, ºi pânã la peisaj, totul parestrãbãtut de o solie.

Format la ºcoala lui G.Cosbuc, preluândde la Eminescu ceea ce se potrivea acesto-ra ca ºi celorlalþi contemporani ai sãi dinperioada „Sãmãnãtorului”, Goga putea fiprimit cu entuziasm de sãmãnãtoriºti, în-tre care el era unul dintre cei mai repre-zentativi.

Bibliografie:1. Ovidiu Gogâlea, Octavian Goga, Bi-

blioteca Judeþeanã ASTRA Sibiu, 2008;2. Octavian Goga, Revista Fundaþiilor

Regale, an VIII, nr. 4, aprilie 1941, p. 6-10;3. Octavian Goga, Fragmente auto-bio-

grafice, Mãrturisiri literare, nr. 1, Ed. Car-tea Româneascã, (Institutul de istorie lite-rarã ºi folclor, nr. 14), Bucureºti;

4. George Cãlinescu, Istoria literaturiiromâne de la origini pânã în prezent, Funda-þia pentru literaturã ºi artã, Bucureºti,1941. Mãdãlina Mihailov

Primãvara este sezonulbolilor de piele. Una dintreafecþiunile care „explodea-zã” în primele sãptãmânidin acest sezon este vitili-go, numitã ºi boala peteloralbe. Mai sunt frecvente„erupþiile polimorfe”, niºtebubiþe care apar pe margi-nea urechilor, în special lavârsta adoles cen þei, dar ºialergiile. Una dintre cauzeeste ºi intesificarea luminii.În plus, nu uitaþi cã nici soa-rele nu mai este atât deblând ca altãdatã, în sezo-nul de primãvarã.

Boala petelor albe se ma-nifestã prin decolorarea pi-elii, mai ales în zone pre-cum faþa, gâtul, mâinile, pi-cioarele. „Semnele sunt maivizibile primãvara ºi varapentru cã începe sã se vadãcontrastul între pielea cupigment ºi cea fãrã pig-ment”, spune medicul der-matolog Mihaela Leventer,de la clinica Deramstyle dinBucureºti. Pentru cei caresunt afectaþi, sfatul cel maiimportant ar fi sã foloseas-cã cremele cu factor de pro-tecþie între 20 ºi 50. În plus,este foarte important ca ace-

Sfatul medicului: bolile de primãvarã

ia care au vitiligo sã nu „seardã” niciodatã la soare, cisã profite de ultraviolete cumãsurã.

„Pe de altã parte, soareleface bine tegumentului afec-tat de vitiligo”, explicã me-dicul dermatolog MihaelaLeventer. Vitiligo este o boa-lã foarte cercetatã, se ºtiemecanismul genetic care ocauzeazã, însã medicamen-te foarte eficiente nu exis-tã. În privinþa tratamentului,se recomandã vitamineledin seria B, în special B12 ºiacid folic, pentru perioadelungi de timp, iar local seaplicã creme imunomodu-

latoare la recomandareaunui specialist dermatolog.O soluþie de camuflare es-teticã sunt cremeleautobronzante.

Nu vã expuneþi bruscla soare

Tot primãvara, adolescen-þii sensibili se confruntã cuerupþiile care apar pe mar-ginea urechilor. „Este sufi-cient sã iasã afarã odatã fãrãpãlãrie pe cap ºi le aparaceste bubiþe”, spune medi-cul Claudia Teodorescu, dela Spitalul clinic Colentina,din Capitalã. Ele pot apãrea

ºi pe fondul schimbãrilorendocrine care au loc în or-ganism, multe dintre bolilederamtologice având legã-turã cu secreþia diferitelorglande din corp.

În urma expunerii la soa-re, mai pot apãrea ºi o mul-þime de pete maronii (pis-trui), mai ales la persoaneleblonde sau cu pãrul roºcat.Se întâlnesc în special la ti-neri, dar încep sã se rãreas-cã spre vârsta de 40 de ani.Pânã la venirea verii ar fiindicat sã vizitaþi dermato-logul pentru a vã verificaaluniþele ºi pentru a vedeacare dintre acestea vã punîn pericol pielea.

Cruditãþile menþin sãnãta-tea pielii

Multe dintre afecþiunilepielii se accentueazã atuncicând imunitatea este la pã-mânt. Pielea se va regeneramai uºor, dacã hrana va fibogatã în cruditãþi. Vitami-na A este esenþialã pentrupiele, la fel ºi complexul devitamine B. În caz de arsuri,se recomandã o alimentaþiesãracã în proteine, pentru auºura funcþionarea rinichi-lor. În toate afecþiunile pie-lii, de naturã infecþioasã saualergicã, precum ºi în acneesau eczeme este foarte uti-lã o curã de dezintoxicare.De asemenea, dacã sunteþifumãtori, este esenþial sã li-mitaþi numãrul þigãrilor,deoarece nicotina împideicãirigarea corectã a pielii.

Rodica M.

Page 11: Foaia bobocilor, aprilie 2012

ISTORIE 11

Ultimatumul din 26-28iunie 1940 a permis ca uni-tãþile militare ale ArmateiRoºii ºi ale N.K.V.D. sã ocu-pe, prin agresiune, Basara-bia, nordul Bucovinei ºi Þi-nutul Herþa. Grãnicerii sovi-etici au fost incapabili sãopreascã exodul celor careau abandonat agonisealade-o viaþã, încercând sã trea-cã noua graniþã, pentru aajunge în România. Potrivitrapoartelor întocmite depatrulele grãnicierilor sovi-etici, în primele zile ale luiiulie 1940, au trecut grani-þa 471 de persoane din lo-calitãþile Hliboca, Herþa,Putila ºi Storojineþ. Docu-mentele oficiale sovieticemai menþioneazã cã pe par-cursul unui an de ocupaþie,peste 7.000 de oameni s-aurefugiat clandestin în Româ-nia. „Prin obiectivul urmã-rit – trecerea în masã pestelinia arbitrarã de demarca-þie care separa Bucovina –(evenimentele) reprezintãun refuz global al regimu-lui sovietic ºi a consecinþe-lor teritoriale ale ultimatu-mului stalinist.”

În urma situaþiei create,autoritãþile sovietice au în-tocmit liste cu cei careaveau rude în România, i-audeclarat „trãdãtori de þarã”,deportându-i la muncã for-þatã în Siberia ºi Kazahstan.Listele Unitãþii 97 de patru-lare numãrau la 1 ianuarie1941 aproximativ 1.085 depersoane, alte liste inclu-deau un numãr de 1.294 de

Tragedia de la Fântâna Albã – 1 aprilie 1941

persoane, la 7 decembrie1940. „Întreaga miºcare, cares-a bazat, iniþial, pe promisi-unea autoritãþilor de ocupaþiecã se va acorda libera trecereîn Regat, a avut un caracterpro-românesc nedisimulat, cutoate cã a antrenat ºi persoa-ne de altã naþionalitate.”

Masacrul de la FântânaAlbã

N.K.V.D.-ul lansase zvo-nuri conform cãrora grãni-cerii sovietici ar fi permismultor români sã treacã gra-niþa în România. Drept re-zultat, un grup de peste3000 de persoane din maimulte sate de pe valeaSiretului a format o coloa-nã paºnicã, care se îndreptaspre graniþa sovieto-româ-nã. Purtau cu ei un steag albcu însemne religioase –icoane, prapuri ºi cruci dincetinã. Românii se aflau la

doar 3 kilometri de graniþã.Militarii sovietici au deschisfocul, mitraliind fãrã cruþa-re. Dupã masacru, rãniþii aufost legaþi de cai ºi târâþipânã la locul unde, dinain-te, au fost sãpate cinci gropicommune. Conform unordocumente scrise la aceavreme, unii dintre ei au fostîngropaþi de vii. Bãtrâni, fe-mei, copii, soldaþii sovieticinu au þinut cont, toþi au fostaruncaþi în gropile comune.Timp de douã zile, spuneaulocalnicii, s-ar fi auzit geme-te dinspre gropi. Numãrultotal al victimelor nu estecunoscut, din pãcate. Nuexista pînã la ora actualã oanalizã exactã ºi pertinentãa Masacrului de la FântânaAlbã. Izvoarele vorbite alezonei susþin cã numãrulmorþilor ar trece de 2.000.„În legãturã cu numãrul demorþi, sursele documentarede la KGB vorbesc doar de20 de morþi, ceea ce estedeparte de realitate”.

Numãrul morþilor a fostexagerat de cãtre unii, la 7sau chiar 15.000. Tot refe-ritor la numãrul celor uciºi„… Într-un document al Ser-viciului Special de Informa-þii, depistat de mine la Ar-hivelor Naþionale din Bucu-reºti sunt menþionaþi 200 demorþi ºi 500 de rãniþi. Laaceºtia trebuie adãugatesutele de persoane care aufost condamnate ºi deporta-te în urma evenimentelor

menþionate. [...] Trebuie re-marcat cã nu este singurulmasacru comis de bolºeviciîmpotriva celor care doreausã treacã în þarã. La Lunca,pe malul Prutului, la 6 febru-arie 1941 au fost seceraþi cumitralierele sute de români,dar aceastã acþiune (trãdatãîn cele din urmã) a avut unalt caracter, fiind organiza-tã în secret.”

O tentativã de trecere agraniþei s-a petrecut ºi înnoaptea de 6 februarie1941, când 500 de persoa-ne din satele Mahala, CotulOstriþei, Buda, ªirãuþi,Horecea-Urbana ºi Ostriþaau fost surprinºi de rafalelede mitraliere ale militarilorsovietici, prilej cu care treisferturi dintre ei, printrecare ºi organizatorii N.Merticar, N. Nica ºi N. Isacau fost mãcelãriþi. Doar 57de oameni au reuºit sã trea-cã în România. 44 dintre eiau fost arestaþi sub acuza-þia de a fi participat la o„contrarevoluþie”. Dupãdouã luni de detenþie ºi tor-turã 12 persoane au fostcondamnate la moarte, iarrestul, la 10 ani de muncãforþatã ºi pierderea dreptu-rilor civile pentru 5 ani, ru-dele luând calea deportãriiîn Siberia. În noaptea de 12spre 13 iunie, trupele sovi-etice au ridicat peste 13.000de români, care au fost de-portaþi în Siberia ºiKazahstan. Victor M.

Page 12: Foaia bobocilor, aprilie 2012

Periodic al românilor din Serbia, editat de SCA Dr. Radu Flora din Satu NouRedactor ºef: Victor Mihailov Redacþia: Victor Mihailov, Mita Omorean, Stefan Mihailov, Alexandru Friant, Traian

Tarina, Ionel Balnojan, Petru Lazar, Ilie Baba

Mihai Eminescu ºi Unirea principatelormarcate la Satu Nou