SANGELE

Este un lichid rosu , vascos, opac indispensabil vietii. Daca recoltam sange pe un anticoagulant acesta ramane lichid iar prin centrifugarea lui se obtine plasma si elemente figurate. Eleentele figurate fiind mai grele se depun la fundul eprubetei in urma centrifugarii. Elementele figurate sunt: eritrocitele (hematii), leucocite(globule albe), trombocitele(plachete sangvine).

Anticoagulantele sunt de 2 tipuri: 1. Folosite in laborator(citratul si oxalatul)2. Folosite pt admin la om in scop terapeutic (heparina, clivarin, chexane). Un ex. de utilizare al acestui tratament este perioada post operatorie dupa interventiile chirurgicale mari. Daca sangele nu este recoltat pe un anticoagulant se separa serul(de culoare usor galbuie) si cheagul(rosu).

Functiile sg. 1.De transport -sg. transporta subs nutritive de la locull de absortie intestinal la organele care le folosesc de asemenea transporta subst nutritive de la organe la depozit spre splina(tesut adipos) spre tesuturile organismului -hematiile transporta CO2 si O2 spre tesuturi de la plamani si invers. Sg. transporta si cataboliti (subst. rezultate din metaboliti) de la tesuturi la organele de excretie (rinichi , plamani)2. De termoreglare - sg. participa la mentinerea constanta a temp. corpului datorita fatului ca inmagazineaza caldura prod. de muschi si o distribuie apoi uniform intregului organism.3. De aparare - in sg. se gasesc leucocitele care constituie prima linie de aparare impotriva ag. patogen patrunsi in organism ( de aceea in orice infectie creste nr de leucocite) tot in sg. se gases si anticorpi care sonstituie a 2-a linie de aparare si care prin mecanisme complexe de cooperare intracelulara distrug antigenii patrunsi in rganism.4. De mentiere a echilibrului acido-bazic al org.(PH constant) -acest lucru se realizeaza datorita prezente in sg. a unor sisteme (numite sisteme tampon) care sunt alcatuite din amestecuri de acizi si baze care au capacitatea de a dona saua ccepta protoni in solutii a.i. daca in organism apar cantit. moderate de acizi sau baze PH sa ramana constant . Cel mai important sistem tampon al org. este sist. acid carbonic bicarbonat.5. De reglare umorala - prin intermediul hormonilor a proceselor chim. din org. acest lucru se datoreaza unor hormoni din glandele endocrine . Se varsa direct in sg. pe dif. componente ale sg. apoi sunt transportate la org. tinta unde se fixeaza pe receptorii specifici.

Proprietatile fizico-chimice ale sg.1.Desnsitatea sg. 2. Presiunea osmotica 3. Vascozitatea 4. PH-ul1.Densitatea sg. depinde de nr. de elemente figurate (in special de nr. de eritrocite, sunt cele mai multe ) de cantit. de subst. organice din plasma ( in special de proteine) si de subst. anroganice (Ca+ , N, Fe, Mg, Cu).Valorile normale ale DS depoind la femei fata de barbati. La barbati sunt mai multe deoarece au mai multe eritrocite. Femei:1.051-1.061 Barbati:1.057-1.067D.S. depinde in special de proteinele din sg. adica de proteinimie. Densit plasmeu = 1.027 Pl. deprot. inseamna plasma careia i-am indepartat proteinele.Densit acestei pl. deprot. este constanta deoarece depinde doar de cantit de subst. anorganice care sunt mentinute in limitele constante de catre org.Densit.pl.deprot.=(Ct)1.006Exista var. fizio. ale densit. sg. dar si var. patologice.Cresterile se numesc hemoconcentratii iar scaderile hemodilutii.

Var. fizio ale densit sg.a)cresteri-deshidratari-efort fizic( are loc splenocontractia si sunt eliberate elementele fig in efortul fizic) mai apar si transpiratiile abundente care completeaza cresterea densit. sg.-la altitudine (la altitudine aerul este rarefiat sarac in O2 ca urmare se vor produce mai multe hematii pt a suplini aceasta lipsa. cresterea nr de hematii se numeste ploiglobulie fiziologica).b)scaderile-la gravide incepand cu sem II de sarcina , daorita cresterii vol. plasmatic.- in ingestii crescute de apa

Var. patologice ale densit sg.

a)cersteri -diarei si varsaturi repetate-poliglobulia boala (apare incepand din viata intrauterina datorita unor factorii neprecizati)-soc(traumatic) postoperatorb)scaderile -anemie( scaderea nr. de hematii)-hemoragiile(in hemoragii se poerde atat plasma cat si elemente fig insa plasma se reface mult mai repede prin procesul de Transudare din lichidul interstitial)Deci intro prima faza dupa hemoragiie vom avea hemodilutie.Elem fig. se refac in decurs de zile.Cu ajutorul densit sg. se poate face diagnosticul diferential intre un soc postoperator si o hemoragie post. op.In hemoragiile post op. desit este scazuta si tratamentul este interventia chirurgicala , iar in soc densit este crescuta iar tratamentul este administrarea de lichide intravenos si tonice cardiace

3.Vascozitatea sg.Reprezinta capacitatea acestuia de a-si modifica lent forma sub influenta unor factori externi.V.sg. are 2 roluri importante: 1. transforma curgerea intermitenta imprimata de catre inima in curgere continua2.asigura rezistenta periferica a sg la nivelul capilarelorRezistenta periferica depinde de nr de eritrocite.Daca nr. de erit. este prea mare(poliglobulie) atunci ca exista o rezistenta periferica foarte crescuta, ca urmare inima in efortul ei de a pompa corespunzator sg. se va aparea insuficienta cardiaca. Trtamentul consta in emisii de 200-300ml sg.In cazul in care exista anemie viteza de curgere a sg. este una foarte mare din cauza vasc. scazute , inima va bate foarte repede(tahicardie) si ca urmare in timp oboseste si apare (insuf cardiaca) Tratamentul : Fe. vit B12 sau acid folic. Vasc. depinde de temp. aerului a.i. la cald vsc. este scazuta iar la frig este crescuta. La expunerea pe timp indelungat la frig apar degeraturile ca urmare a stagnarii sg. prea vascos in capilarele de la nivelul extremitatilor.

4.Presiunea osmoticaEste data de nr de particule aflate in miscare raunianain sg. si nu depinde de marimea particulelor.In toate compartimentele lichidiene ale org. exista aceeasi presiune osmotica.O solutie care are aceeasi Pres .osm. cu cea a lichidelor org. se numeste sol izo-osmotica de asemenea serul fiziologic este o sol. izotoma de aceea este fol. pt. admin. intravenoasa in perfuzii.Serul fiziologic Sol NaCl de concentratie 0.9% . O sol. care are pres. osm. mai mare decat cea a lichidelor org. se numeste sol. Hipertoma, iar cea cu pres osm. mai mica se numeste sol. HipotomaPres. coloid osm. este data de cantit de prot. din sg. sia re o cal Pco=25mmHg si datorita ei se mentine apa in vase. Pcoare rol in realizarea shimburilor de subs. nutritive si cataboliti.

2.PH sgVal. normale ale PH snt de 7.4 in sg arterial bogat in O2 si 7.35 in sg venos bogat in CO2 si cataboliti acizi.PH org. este permanent mentinut constant in conditi fiziologice. Exista 2 categori de mecanisme care mentin Ph constant: a)mecanisme fizico-chimice b)mecanisme biologicea) mec fizico-chimice sunt reprezentate de sist. tampon care se gasesc atat in plasma cat si in eritrocite.b) mec biologice care implica participarea mai multor aparate si sist. ale org.1.Aparatul respirator datorita caruia se elimina acizii volatili2.Aparatul renal prin intermediul caruia se elimina acizii nevolatili3.Pielea care prin transpiratie elimina diferiti acizi4.Ficatul are rol de a transforma acidul lactic rezultat din metabolismul muscular in glucoza5.Sist. circulator care are rolul de a transporta acizii sau bazele in exces spre organele de excretie.6.Aparatul digestive prin intermediul sucului gastric care devine mai acid daca in organism patrund acizi si mai bazic daca in org. patrund baze.

Var. fizio. ale PH sg. 1.PH sg. variaza cu varsta la copii PH=7.42 datorita faptului ca la ei predomina anabolismul , adica cresterea sintezelor proteice. Ph-ul alcalin al copiilor favorizeaza cresterea .In caz de acidoze copilul nu creste corespunzator. La batrani Ph-ul 7.3 (deoarece predomina proc. catabolice) in urma carora rez. metaboliti acizi.2.In timpul nasterii copilul poate suferii asfixie si atunci Ph-ul va fi scazut ,scaderea sub 7.2 duce automat la moartea copilului , cele mai frecvente cazuri de asfixie se datoreaza unai nasteri prelungite sau a unei circulante de cordon ombilical.In acest caz det. Ph se poate reaaliza din vasele de la nivelul scapulei.3.La prematuri se poate instala acidoza in 2 cazuri : fie imediat dupa nastere datorita unei asfixi intrauterine sau prenatale sau in a 4-5 zi de viata datorita imaturitatii plamanilor si rinichlilor care nu pot elimina acizii volatili si nevolatili.4.In functie de fazelel zilei Ph-ul variaza astfel: dimineata inainte de trezire Ph este cel mai scazut deoarece in somn se acumuleaza CO2 in org. datorita scaderii excitabilitatii centrilor respiratori.5.Var. in functie de fazele digestiei : in timpul digestiei gastrice PH sg. este mai alcalin iar in timpul digestiei intestinale Ph este mai acid6.PH sg scade in timpul efortului fizic deoarece din metabolismul muscular rezulta mai mult acid lactic. 7.La ascensiunea brusca la altitudine PH ca devenii mai alcalin datorita hiperventilatiei cu eliminare de CO2.

Var patologie ale PH sg. Daca PH se modifica inseamna ca afectiunea seste decompensata daca se modif. doar CO2 sau bicarbonatul in sg. inseamna ca afectiunea este compensata.Exista 2 tipuri de afectiuni in relatie cu PH.1. Acidoze 2.Alcadoze putand fi respiratorii sau metabolice1.a)Acidoza resp. creste CO2 -compensata PH normal -decompensata PH scazutApare in cazul in care se gaesc corpi straini in caile resp la copii) sau exista o tumora in caille resp(adult) in acest caz se instaleaza insuf . resp.Acidoza resp. mai apare si in intoxicatiile cu barbiturice si morfina.b)Acidoaza metabolica -compensata PH normal -decompensata Ph scazutScade bicarbonatul datorita acumularii in organism de acici nevolatili( in diabetul zaharat) cand in org. se acumuleaza acizi corpi cetanici (rez. din excesul de glucoza din sg.). In insuf renala cand nu se elimina acizii demetaboliti (dializa).In caz de diarei cronice (copii) cand se elimina in secial suc intestinal alcalin. 2.a)Alcadoza resp. -comp. ph normal -decomp ph crescut-salicinati-in caz de hiperventlatie si histerieb)Alcadoza metabolica creste bicarbonatul -comp. ph ct. - decomp ph crescutIn cazul tratamentului cu bicarbonat la ulcerosi sau in caz de stenoza bilolica caz in care pacientul varsa din stomac (varsa acid) stenoza=ingustare Volumul sg.Reprez vol, de sg. al unui subiect. Barbatii=5L Femei=4.5-4.8L 67-77ml/Kg c.Var. fizio ale vol sg.1.In functie de sex: la M fiind mai ame deoarece au un nr. mai mare de eritrocite.2.In functie de varsta : la batrani scade , tesuturile acestora fiind mai slab oxigenate.3.La gravide vol sg. creste datorta existentei circulatiei feto-placentare cresterea este de 20-30% si debuteaza cu trimestrul 2 de sarcina.4.Efort fizic la sportivii antrenati oxigenarea tesuturilor este foarte buna ajungandu-se la 100ml/kgc.5.La caldura apare vasodilatatia si creste vol. sg.6.In ingestii crescute de lichide7.La altitudine datorita hipoxiliei este stimulata eritropoeza si apare poliglobulia => un vol crescut de sg. 8.Soc scaderi fizio. ale vol. sg. se gasesc in caz de ingestii scazute de lichide la trecerea din clinostatism in ortostatism .Vol sg scade deoarece sg. se acumuleaza in datorita gravitatiei in membrele inferioare , dilata vasele si forteaza iesirea apei din capilare.La persoanele obeze vol sg. este scazut ajungandu-se la 50ml/kgc. ca urmare tesuturile sunt prost oxigenate si pacientul oboseste foarte repede. Tot patologic vol sg. scade si in caz de hemoragii si soc.

In hemoragii scade vol. sg. cu pana la 30% este compensata de catre organism. Peste aceasta val. apare pierderea cunostintei .Cresteri patologice a vol. sg. se intalnesc in poliglobulia boala.

PLASMA

Este un lichiid galbui si opalescent datorita continutului bogat in lipideComponenta-90% apa

-10%-rezidu uscat-9% subst org -8% subst azotate -1% subst neazotate (lipide)

-1% -subst anorganice -cationi: Na+ , K+ , Ca+ , Mg+2 -anioni: HclO3- , Cl-

-subst azotate-proteice-albutine, firogen etc. -neproteice-acid folic , uree, adrenalina, amino-acizi

Proteinele Plasmatice (PP)Rolurile:1.Confera vascozitate plasmei2.Au rol nutritiv din ele sintetizandu-se proteinele tesuturilor.3.Mentin pres. coloid osm. a sg.4.Contribuie la aparearea org. prin intermediul imun globulinelor care sunt proteine.5.Asigura transportul plasmatic spre tesuturile tinta a medicamentelor , hormonilo, metalelor si a catabolitilor6.Au rol in hemostaza coagulare si fibrinoliza.7.Au rol in mentinerea echilibrului acido-bazic al org. deoarece intra in componenta sist. tampon plasmatice (proteine acide si p bazice)Val. normale a P sin sg este de 6.5-7.5sg% euproteinemie.Var. proteinemiei a cantit de prot. din pl. sau sg. sunt urm:A)hipoproteinemie-sub 6g%, a)aparenta - cand pacientul ingera cantit. mari de apab)reale-1.in cazul de deficit de sinteza proteica (insuficienta hepatica).

2.in caz de aport insuf. de prot.(in inalitie)In inalitie lipsa de prot. duce la scaderea pres. coloid osm. ca urmare apa nu ami este retinuta in vas si ca urmare trece in tesuturi si apare abdomen crescut de vol. acumularea apei la acest nivel numindu-se ascita.Acelasi mecanism este int. si in bolile hepatice cronice, ciroza hepatica, hepatita cronica in care sinteza de prot la nivelul hepatic este deficitara.

3.pierderi exagerate de proteine:In arsuri extinse si in nefroza cand in nefroza se pierd prot. pe cale renala.4.in cazul in care exista tulburari de digestie sau absorbtie ale prot.(boli la nivelul intestinului) Fistule (gauar

in intestin).B)Hiperproteinimie peste 7.5g%a)aparente in caz de deshidratari sau varsaturi repetate sau diareib)reale in 2 cazuri 1.in caz de inf cronica cand cresc foarte mult imunglobulinele(anticorpii) cu scopul de a distruge ag. parogen.

2.in caz de tumora sg. cu plasmocite (celulele prod. de anticorpi)

Fractiunile electroforetice ale prot. pl. Daca palsam o picatura de pl. in camp elec. continu prot. pl. lucreaza in functie de marimea lor si de incarcatura elec a acestora. In felul acesta rezulta mai multe cat. de fractiuni proteice pl.:1.albulinele56-60%2.alfa 1 globuline 3-5%3.alfa 2 glob. 6-8%4.beta glob 10-14%5.gamaglobuline 16-20%

1. alfa1 , sunt sintetizate in ficat si au urm. roluri: a. nutritivb. de transport pentru antibiotice , sulfamine, salicinati, unii hormoni, saruri mnerale, si acizi biliari.c. mentinerea Pco avand in vedere ca reprez cea mai bogata fractiune proteica.Lipsa albuminelor se gaseste in boala albuninemie care este o boala ereditara.

2)sunt reprez de urm:glicoproteine , lipoproteine , enucoproteine , prot. ce trans. vit. B12 , prot. ce trans. tiroxina , eritropoetina(enzima ce stimuleaza eritropoeza).

2. alfa2 , sunt reprez. de angiotensinogeni( cu rol in vasoconstrictie, ceruloplasmina si haptoglobina). Ceruloplasmpina - 30 mg cu rol:1.antioxidant(protejeaza impotriva proceselor de imbatranire)2.transporta cuprl in plasma3.transforma Fe2+ in Fe3+ deoarece doar sub forma de Fe3+ se poate fixa pe transferina care il transporta la reticulocite.Ceruloplasmina este crescuta peste val normale in cazurile:-graviditate-inflamatii-distructii tisulareCeruloasmina este scazuta suv val. n. in degenerescenta hepato-lenticulara care este o boala in care cuprul se depune in ficat si n nucleii bazali si ii distruge.

Haptoglobina este o prot. care are rolul de a transporta dinerii hemoglobinei. Val.n. 40-80 mg% si este foarte crescuta in inflamatii si scazuta in hemoliza.

Beta-globulinele sunt de 2 tipuri: beta1 - reprezentate de transferinabeta2 - reprezentate de fibrogen

Transferina este o prot care transporta Fe de la locul de absorbtie intestinala pana la nivelul maduvei osoase unde interactioneaza cu reticulocitele(hematiile tinere) si cedeaza acestora Fe. In inf. cronice netratate timop indelungat scade f. mult transferina, ca urmare Fe nu mai paote fi transportat la reticulocite(maduva) si fixat la acest nivel.Va rezulta o anemie cauzata de lipsa Fe in maduva osoasa.

Fibrogenul este o prot. care creste foarte mult in inf. si inflamatii acute de aceea este un marker important al prezentei in organism a unei inflamati.

Gama-globulinele - anticorpi, cresc f mult in inf. cronice , iar lipsa lor se numeste agamaglobulinemie, este ereditara si se caracterizeaza prin imposibilitatea apararii org. in special impotriva bacteriilor.

Inflamatia - reprez reactia de raspuns a org. la distrugerea tesuturilor proprii , care apare in caz de inf. cu virusuri, bacterii, in caz de traumatisme sau arsuri.Proteinele de faza sunt acele prot. a caror concentratie creste cu cel putin 50% in decursul unei inflamatii. Ele sunt sintetizate de ficat sub actiunea inter-leuchinei 1(IL1) care este secretata de macrofage

Pe suprafata hematiilor exista antigeni numiti aglutinogeni si anticorpi.Anticorpii sunt prezenti in ser ( aglutinine) sunt de 2 tipuri : alfa si beta , apar in luna 3-6 de viata intrauterina si se gases in toate tesuturile cu exceptia cristalinului si a corpului vitros.Aglutinogeni : A si B prezenti pe suprafata hematiilor apar in luna 6 de viata extrauterina si ating maxim la varsta de 10 ani.

Exista 4 grupe de sg: O I - alfa,betaA II A betaB III B alfaAB IV A,B -

aglutinogeni aglutininePe suprafa hematilor exista in mod normal si alte antigene inafara de cele de grup:cele mai important este Rh , acesta se gaseste doar la 85% din populatie(Rhpozitiv) restul de 15% se numesc Rh negativ.In sg. unei pers fiziologic nu pot exista anticorpi anti Rh, daca acestia apar boala se numeste izoimunizare si poate fi de 2 tipuri 1. pe cale artificiala 2. pe cale naturala

1. apare in caz de transfuzi gresite in care o pers Rh- primeste sg. de la o pers Rh+. La prima admnistrare de sgRh+ clinic nu se intampla nimic dar in sg. primitorului Rh- apar anticorpii anti Rh. La a 2-a admin sg. Rh+ apare aglutinarea (interactiunea dintre aglutinogeni si aglutinine) ca urmare hematiile primitorului vor hemoliza si elibereaza hemoglobina, aceasta blocheaza tubi reali si ajunge la insuf renala acuta.

2. apare la mame Rh- cu fat Rh+ de provenienta paterna. La prima sarcina cu fat Rh+ copilul nu este afectat insa la la nastere sau avort patrund cantit mici din sg. fetal in circ materna si de aceea mama sintetizeaza anticorpii anti Rh-. La a 2-a sarcina cu fat Rh+ anticorpii anti Rh de la mama interactioneaza cu antigenul Rh+ al fatuli ca urmare apare aglutinarea hematiilor fatului ce duce la hemoliza , anemie, icter si moartea intrauterina a fatului.Daca fatul supravietuieste si se naste va avea tulburati neurologice grave datorita depunerii ale bilirubinei la nivelul cerebral.Tratamentul constain admin la mama imediat dupa nastere sau avort a 85unit de anticorpi anti Rh in maxim 36-72 ore de la nastere sau exista posibilitatea efectuarii de deasemenea a unei exanghinotransfuzii cu sg. Rh- de gr0 la fat in cantit de 3 ori mai mare decat vol sg. fetal.

Transfuzia de sg. -regula de baza pt transfuzii este ca nu este voie sa se intalneasca in sg. primitorului aglutinogeni cu aglutinine corespunzatoare .Gr. 0 este denumit donator universal , dar nu se pot admin. mai mult de 500ml sg. la o pers deoarece exista asa numitii donatori 0 periculosi care au urme de aglutinogeni in sg.Gr. AB este denumita primitor universal dar in clinica este de preferat ca persoana sa primeasca sg.de acelasi gr sau Rh.

Accidentele post-transfuzionale1. aparitia hemolizei in caz de transfuzie gresita cea ce duce la insuf renala acuta2. infectii cu virusul hiv , hepatitei B si C3. intoxicatia cu citrat. Citratul este anticoagulantul uzual pe care se pastreaza sg. in pungile de transfuzii.Asjuns in org. citratul leaga ioni de Ca si daca perfuzia nu este lenta adica nu mai mult de 1L/h se ajunge la hipocalcemie manifestata prin contractii spastice ale musculaturii scheletice care daca intereseaza musculatura diafragmului duce la insuf. resp. si moarte.Daca transfuzia este admin lent atunci ficatul ajunge sa metabolizeze citratul si nu apare hipocalcemia.

LeucociteleSunt celule nucleate si ele se deplaseaza cu usurinta din sg. in limfa, lichid interstitial, si lichid cefalorahidian.Val. n. 5000-8000 /mm3scaderile sub 4k se nmesc leucopenii si cresterile peste 10k leucocitozeVar. fizio ale nr de L

1.L. cresc la n.n ajungand pana la 20-30k dupa nastere ca o reactie adaptativa de aparare la germenii dein mediul extern2.Pe tot parcursul menstruatiei3.In iltimele 2 luni de sarcina4.La 3-4 ore dupa masa pt a omora germenii introd cu alimentele5.In efort fizic si in emotii creste vit de circ a sg. si L care stau lipite de marginile vasului sunt antrenate in circ. si de aceea apare o leucocitoza fizio.Var pato. ale nr de LLeucocitoze patologice :

1. adaptative - (reversibile) caracterizate prin faptul ca in circ. nu apar L tinere si nr L nu depaseste 30k mm3. Apare in infectii in special cu coci(streptococ, stafilococ, gonococ, meningococ) . In infarctul miocardic si in traumatisme extinse.L. au capacitatea de a ingloba si distruge nu numai ag. straini or. dar si tesuturile proprii distruse. De aceea orice distrugere ceelulara din org. este tradusa prin cresterea nr de L. , crestere revesrsibila in urma tratamentului.2. neadaptative (ireversibile) apar in leucemii cand nr L este peste 100kmm3 , si exista in circ multe L tinere nefunctionale intre 30-100k mm3 afectiunea se numeste R. Leucemoida si este faza premergatoare leucemii.

Leucopenii patologice1.in infectii virale(gripa, rujeola, rubeola, hepatita)2.in parazitoze(malarie)- transmisa de tantarul Anafel care traieste doar in tarile tropicale si care este data de un parazit ce hemolizeaza hemati.3.in inf. microbiene (febra tifoida si paratifoida)4.in septicemii - inf. generalizata a intregului org.5.in iradieru cu raze X a maduvei hematogene care duc la distrugerea acesteia si incapacitatea ei de a conduce elem . fig.Exista 5 tipuri de Leucocite:Neutrofile 60-65%Eozinofile 1-3%Bazofile 0.15-0.5%Limfocite 25-35%Monocite 4-8%

Neutrofilele: sunt celule de talie medie cu nucleu polilobat(cu cat nr. de lobi este mai mare cu atat neutrofilul este mai batran) culoarea nucleului este violeta. In citoplasma se gasesc mici granulatii de culare mov ce contin urm: peroxidoza , lizozim , lactoferina, fosfataza alcalina , care sunt enzime ce distrug agentii patogenisau celulele proprii distruse. Pentru aprecierea varstei unui neutrofil se foloseste formula lui Arneth. Devierea la stg. a formulei lui arneth inseamna predominanta elem tinere cu putini lobi la nucleu si se intalneste in infectiile acute bacteriene. Devierea la dr inseamna prezenta multor neutrofile batrane cu nucleu polilobat si se intalneste in insuf. medulara. Nr de neutrofile este crescut in inf. acute si este scazut in distructile medulare. Eozinofilele: celule de talie medie , au nuclelul bilobat in forma de desaga iar citoplasma contine granulatii rosii mai putine decat ale neutrofilelor . Sunt crescute in alergice si parazitoze si scazute dupa tratament cu ACTH si glucocorticoizi.

Bazofilele: celule de latie medie cu nucleul albastru in trifoi iar granulatiile au culoare albastra si contin histamina care creste permeabilitatea vasculara si subst. chemotactice pt. imunglob. E.Sunt foarte crecute in alergii si scazute dupa tratament cu ACTH si glucocotricoizi.

Limfocitele:celule de talie mica au un nucleu rotund de culoare albastru inchis , mare ce ocupa aproape intreaba citoplasma, citoplasma este de culoare albastru deschis si nua re granulatii. Sunt de 3 tipuri:Limfocite T(10-25%) , Limfocite B(70-80%) , Limfocite nule(5-10%).Limf.T impreuna cu monocitele avtiate in focarul inflamator stimuleaza limf B care sunt prod. de anticorpiLimf cresc :1. la copii sub 6 ani fizio.2.in bolile cronice(sifilis, hepatita)3.scad in sida(hiv -distruge limf. T)4.scade in caz de iradieri ale maduvi5.scad in tratament cu ACTH si glucocorticoizi

Monocitele-celule de talie mare , nucleu albastru inchis si reniform , citoplasma albastru deschis cu gran . albastre ce contin lizozim, peroxidoza, fosfataza acida, lactoferina.Principalele celule care fagociteaza si au capacitatea de a trece in tesuturi unde se transforma in macrofage care au deasemenea capacitatea de a fagocita

Cresc de monocite:1.in inf virusale2.tuberculoza pulmonara3.endocardita bacterianaScad dupa trat cu ACTH si glucocorticoizi

Proprietatile leucocitelor:1)marginatia leucocitara2)mobilitatea3)diapedeza4)fagocitoza

1.reprez. propr. L de a se dispune langa peretii vasculari2.propr. de a se misca prin emiterea unui pseudopod care se lipeste de diferite suprafete si apoi trage dupa el restul leucocitului, tactismulr reprez miscarea L spre o concentratie mare a unei subst sau ag patogen.3.mobilitatea , propr. de a iesi din vas printre 2 celule endoteliale4.fagocitoza-capacitatea L de a ingloba sau distruge ag. pato. patrunsi in organism sau celule proprii distruse.

Etapele Fagocitozeia) ag. patogen adera e membrana leucocitului prin intermediul unor receptori specificib)L. emit niste pseudopode in jurul leucocitului si apoi in inglobeaza intr-o vezicula numita Fagozom si care se gaseste in citoplasma Lc)Lizozomii(granulatiile) adera de suprafata Fagozomului , in aceasta faza se numeste fagolizozomd)lizozomii isi varsa continutul plin de enzime in Fagozome)microbii sunt distrusi de catre enzime si apoi digeratif)in cazul in care microbul este prea virulent sau L au inglobat mai mult de 5-25 germeni apare distrugerea L insasi sub actiunea propriilor enzime.

Imunitatea reprez. toatlitatea mec. fizio. pin care org. recunoaste , neutralizeaza sau distruge in ag. patogenClasificarea imunitatiia)favorabila -inseamna o r de apararea benefica org, care la randul ei se imparte in 3 cat:1.Imun fav. innascuta - reprez rezistenta org fata de anumiti germeni pt o specie aparuta de la nastere (variola)2. Imun fav. castigata pasiv -apare in urma unui vaccin cu germeni atenunanti: Imun dupa bolile copilariei (rujeola, rubeola, scarlatina, oreon) Vaccinul impotriva hepatitei B cu germeni atenuanti.3.Imun fav castigata pasiv - apare in urma vaccinurilor cu anticorpi (HPV).b) Imun nula - reprez stadiul in care org nu se mai apara datorita unui deficit al leucocitelor (hiv)c)Imun defavorabila -apare cand anticorpii prod de org distrug celulele proprii org: (bli autoimune(lupusul) , basedown-graves in alergii si in respingerea grefelor si transplanturilor).

R. imun. fav. se clasifica astfel :1)r. locala care are loc la locul de patrundere al ag. patogen sau al distructiei tisulare2)r. imunit. generala care intereseaza intreg org.

1) consta in totalitatea shimburilor care au loc la locul de parundere al ag. patogen sau la nivelul unde tesutul a fost traumatizat sau ars.Aceste modif sunt nespecifice adica sunt aceleasi indiferent de modul in care se distruge tesutul respectiv.Mof. din cadrul r. imunit locale se numesc inflamatie locala si se caracterizeaza prin urm:tumefactie, roseala, durere, caldura locala, impotenta functionala.Aceste modif se datoreaza aparitiei locale a unei vasodilatatii urm. de cresterea permeabilitatii capilare care favorizeaza trecerea apei din vas in tesuturi din aceasta cauza apare edemul(tumefactie unflare) .Datorita intensificarii circ. locale apare caldura si roseala.Durerea apare datorita stimularii termiantiilor nervoase libere care sunt receptorii durerii iar impotenta functional aparare datorita durerii.2)R. imun. generala fav. se imparte in 2 cat:

a)r. nespecifica generala care este comuna indiferent de ag. paogen si se traduce prin aparitia febrei leucocitozei si activarii facgocitozeib)r. gen. fav. specifica care nu apare de la primul contat cu un antigen ci de la al 2-lea contact cu acelasi antigen si la randul lui si imparte in r. gen specif celulara data de limf Tr. gen specif umorala data de limg BComplexul major de Histocompatibilitate - un ansamblu de prot. care recunosc ceea e este propriu org. fata de ce este strain si numai in momentul in care ag. este considerat strain se activeaza limf T Helper(T citotoxice) , limf supresoare blocheaza rasp imun prin inhibarea limf T Helper sau citotoxice .Daca nr limf Ts este scazut limf T4 si T8 vor incepe sa lupte impotriva celulelor org. dad nastere la bolile autoimune. Limf T cu memorie imunologica confera rezistenta fata de bolile copilariei sau alte inf contactate pe parcursul vietii.-in inf. cu virusul HIV acesta distruge limf T de toate tipurile din aceasta cauza org. nu se mai paote apara si de aceea apare moartea. De obicei la scaderea nr Leucocitelor sub 500/mm3 si in aceste cazuri pot aparea cancere sau dezv. bolilor autoimune.Imun globulinele sunt alcatuite din lanturi proteice astfel: 2 lanturi grele, 2 lanturi usoare asezate in forma literei Y .

Complementul reprezinta un sist de 20 de prot. in sg. inactive si care se activeaza una pe celalta in momentul in care se ataseaza de imunglobuline. Exista mai multe cat. de imunglobuline:

1)IgG. reprez 8% din total trec bariera placentara de la mama la fat si asigura imun nou nascutului.2)IgA. sunt de 2 tipuri: Secretante caer se gasesc in lapte, colostru, lacrimi, suc gastric si asigura apararea la nou nascutul alaptat la san precum si a ochiului si stomaculuisi IgA.Circuante care se gasesc in sg. si asiura apararea adultului.3)IgM. sunt primele secretate la n.n. luna 2-3 de viata su au rol de aparare.4)IgD. nu au o functie cunoscuta si sunt in numar mai mare la copii5)IgE. apar doar in alergii si au rol de a se fixa pe bazofile si eozinofile si de a det. degradarea lor(varsarea continutului enzimelor lor la ext.).Aceasta manifestare este urmata de manifestarile specifice ale alergiei: prurit, edem, stranut, lacrimat, secretii nazale abundente.

Trombcitele (plachete sangvine)Sunt celule nucleate de forma biconvexa 150.000-400.000 mm3 < 100kmm3 trombocitopenie duce la hemoragii grave> 400kmm3 trombocitoza apara dupa hemoragii, splenectomie , traumatisme ,poliglobulia boalaDaca nr este peste 700kmm3 apare tromboza intravasculara adica astuparea vaselor cu trombocite agregate(lipite) Rolurile trombocitelor1)Fagociteaza complexe antigen anticorp 2)Pastreaza integritatea endoteliilor 3)Rol in hemostaza4)Rol in coagulare 5)Rol in retractia cheagului 6)Adera la suprafetele rugoase7)Concentreaza la nivelul lor subst. vasoconstrictoare(noradrenalina, serotonina, tromboxan A2)

Hemoragie si hemostaza - Hemoragia reprez. pierderea de sg. din arborele circ.Hemostaza reprez. totalitatea mec. locale care duc la astuparea unei brese prin tahicardie, tahicnee, paloare , toate datorita sist. simparic iar la nivelul local apare hemostaza daca vasul este de calibru micHemostaza are 3 faze1)Faza vasculara 2)Faza plachetara 3)Faza plasmatica

1)Faza vasculara- in aceasta faza are loc vasocontrictia vasului lezat care dureaza de la 30-60 min si limiteaza pierderea de sg. , se realizeaza prin 2 mecanisme.a)mec. reflex - stimulii durerii actioneaza asupra terminatiilor nervoase libere si produc reflex vasoconstrictor

b)mec. umorale- din trombocite sunt eliberati factorii vasoconstrictori: serotinina, noradrenalina, tromboxan A2. Etapa vasculara este exploatata in clinica de timpul de sangerare. Daca trombocitele sunt in nr. scazut sub 100k/mm3 nu are loc prima etapa a hemostazei.

2)Faza placetara: trombocitele se ataseaza de partile rugoase ale bresei vasculare si apoi adera una de cealalta deasupra bresei formand un dop plachetar care astupa provizoriu rana. Este explorata de timpul de sangerare si este obligatoriu ca nr de trombocite sa fie normal ca sa aiba loc.

3)Faza plasmatica: in aceasta faza fibrogenul solubil din plasma se transforma in fibra insolubila(cheag) care astupa definitiv bresa vasc. trombinafibrogen fibrina insolubila(cheag) solubil protrombina fact II fact III-XII a coagulariiFaza plamatica reprezinta defapt coagularea sg si acest process necesita prezenta tuturor fact. coagularii si a calciului. Lipsa unuia din factorii coagularii sau a calciului duce la o tendinta spre hemoragii.Hemofilia este lipsa fact. 8 sau 9 a coagularii apare doar la barbati , ammele fiind purtatoare carenu fac boala.Aceasta boala se manifesta prin sangerari spontane la traumatesme foarte micisau in caz de interventii chirurgicale minore. Aceasta faza este explatata in timpul de coagulare .Coagularea este de 2 tipuria)coagulare in vas(extrinseca) care dureaza 12-15 sec si este explorata de timpul Quike.b)in eprubeta, pe lama care dureaza 6-8 min si este exlorata de timpul de coagulare global.

Coagularea in vas se face mai rapid decat in exteriorul org. deoarece in tesuturile de langa vas exista o subst. numita tromboplasmina tislara care grabeste activarea trombinei si prin aceasta grabeste coagularea.La 60 min dupa efectuarea hemostazei are loc retractia cheagului care consta in miscarea cheagului si astuparea leziunilor plagii, acest proces are loc datorita a 3 fact.1.Imbatranirea filamentelor de trombina 2.Trombocitelor care emit pseudopode in jurul cheagului si apoi si le scurteaza pseudopodele si strang cheagul.3.Trombocitele secreta o substanta numita retractozim si contracta cheagul.La 48-72 ore de la formarea unui cheag intro eprubeta acestea sufera procesul de fibrinoliza care inseamna degradarea chagului si resuspendarea elementelor fig inapoi in plasma.

Fibrinoliza se datoreaza prezentei in plasma a unei subst numita plasmina care se afla sub forma activa de plasmogen si care este activata de activatorul tisular al plasmogenului sau de urochinoza. Plasmina activeaza degradarea cheagului , adica rupe filamentele de fibrina. Acest proces (fibrinoliza) are loc fiziologic doar in eprubeta , in organism daca apare este patologic si duce la aparitia de hemoragii.

Ischemia staza venoasa creste acid nicotinic => creste activatorul tisular al plasminogenplasminogen -> plasmina-> fibrina insolubila (cheag)->produsi de degradare a fibrinei(dezolva cheagul)

NeuronulReprez unit morfologica si functionala a sist. nervos.Este alcatuita din corp celular si prelungiri care sunt de 2 feluri.Scurte si subtiri numite dentrite si scurte si groase numite axon.Unii neuroni au axonul invelit intr-o teaca de mielina. La nivelul acestori axoni transpmiterea influxului se face mai repede , mielina jucand un rol de izolator elec.Teaca de mielina nu este continua si prezinta niste strangulatii din loc in loc numite strangulatii ravier.Nuclelul neuronului se gaseste la nivelul corpului cerbral,asadar sinteza de prot. nu are loc decat la nivelul corpului celular de aceea pt a supravietui un axon trebuie sa existe un transport axoplasmatic la corpul celular al axonului.Transportul axoplasmatic se clasifica in :1.Transport rapid anterograd- se realizeaza prin microtuburi, are loc in transp. mediatorilor chimici(acetilcolina, noradrenalina)

Este independent de transmiterea pot. de act.Necesita energie furnizata prin hidroliza APT-ului2.Transport lent anterograd- se realizeaza prin microfilamente. Prin acest transp. se transp prot. ecesare hranirii axonului , si nu necesita consum de energie.3.Transport retrograd- datorita lui org. se paote infecta cu virusuri neurotrope (poliomierita , herpetic). Acesti virusi ajung la nivelul termnal axonului si de aici sunt transp. spre corpul celular.Proprietatile neuronului1.Excitabilitatea2. Conductibilitatea3.Degenerescenta si regenerarea

1.Excitabilitatea - reprez propr neuronului de a intra in actiune sb actiunea unui stimul. Stimulul reprez. o modif. brusca de energie din mediul inconjurator care det cresterea permeabilitatii membranei neuronare pt sodiu.Pt a prod excitabilitate unui stimul trebuie sa indeplineasca urm:

a)sa aiba o anumita intensit. numita prag, stimuli cu intensit mai mica decat cea a apragului se numesc subliminali se nu produc excitatie iar stimulul cu intensit mai mare decat pragul se numesc supraliminali si nu produc o excitatie mai amre decat a pragului

b)sa actioneze un anumit timp asupra neuronului. Acest timp numindu-se timp utilc)trebuie sa aiba o anumita bruschete deoarece daca aplicam un stimul lent poate sa apara fenomenul d e

acomodare d)sa aiba o anumita intensit pe unit de suprafata( sa fie cat mai concentrat).

Potentialul de repasu in neuron:In rrepaus neuronul are in potential de -70mv adica este incarcat negativ in interiorul celulei si incarcat pozitiv la suprafata ei.Aceasta incarc. neg. din int. neur. se datoreaza a 3 fact.1.Pompa de sodiu si potasiu care scoate 3 ioni de Na(sodiu din celula si introd 2 ioni de K(potasiu).Aceasta pompa necesita energie furnizata prin hidroliza APT2.Permeabilitatea crescuta a K in celula neuronala.K este de 50 pana la 100 ori mai activ introd in celula decat Na+ , de aceea Na+ ramane la ext si confera sarcinii pozitive ext. neuronului.Na+ extracelular este 142 milechivalenti/L iar K 4 miliechivalenti /L3.Echilibrul de membrana Donan se refera la faprul ca prot incarcate neg. sunt subst macromoleculare care nu pot sa iasa din neuron si de aceea negativeaza int neuronului.

Potentialul de actiune -reprez schimbarea potentialului neuronului , in urma aplicarii unui stimul . Stimulul det cresterea de 5000 ori a membranei neuronului pt Na care patrunde axcesiv in neuron si det. pozitivarea acestuia la int i neg. la ext.Dupa actiunea unui stimul apare depolarizarea adica neuronul ca forma un influx nervos care ulterior este transmis altor neuroni prin intermediul sinapselor.

Depolarizarea inseamna intrarea lui in actiune adica generarea de inf nervos .Cresterea si descresterea brusca a pot. de act. se numeste pot. de vf. , dureaza 0.5-1.5 ms. Dupa depolarizare urmeaza repolarizarea adica revenirea in stadiul de raspuns al neuronului.Repolarizarea are loc rapid in proportie de 70% prin scaderea brusca a permeabilitati pt. Na si apoi lent pt o perioada de 1-2 ms. Dupa repolarizare are loc posthiper poalrizarea care dureaza 40-50 ms si inseamna scaderea potentialului de raspuns de 1-2mv.

2.Conductibilitatea - propr. neuronului de a transmite influxul nervos dealungul axonului spre terminatiile acestuia si apoi la alti neuroni. Conducerea infl. nervos se face diferit prin fibrele nervoase mielinice fata de fibrele nervoase amielinice(axon)Prin fibrele amielinice infl. nervos transmite din aproape in aproape iar prin fibrele mielinice transmiterea se face saltator de la o strangulatie la alta fara a pierde intensit infl nerv. De aceea transmiterea prin fibrele mielinice este mai rapida.Legile conductibilitatii:1.Legea integritatii neuronului.-neuronul trebuie sa fie integru pt a transmite infl. nervos.

2.L. conduceri nedecrementale - pe parcursul unui infl. nervos nu se pierde din intesit infl. n. indiferent de tipul de fibra.3.L. conducerii izolate - infl. n. se ce trece printrun neuron se transmite la neuronii alaturati prin care acesta nu este legat de sinapse4.L conducerii indiferente - neuronul poate conduce infl n. in ambele sensuri si de la cap la axon si invers.

3.Degenerescenta si regenerareaDaca este sectionat un axon si aceste isi pierde legatura cu corpul celular axonul moare (degenereaza) deoarece el nu isi poate sintetiza singur prot. Daca intre axon si corpul celular sunt mai putin de 3 mm axonul poate inmuguri si sa astinga dinou corpul celular restabilind continuitatea. Acest proces se numeste regenerarea fibrei nervoase.Datorita inmuguriri axonilor exsta la cei cu amputatii asa numita drere a membrului fantoma.Actul reflex reprez r de raspuns involuntara si inconstienta aparuta cand stimulul actioneaza asupra unei zone receptoare. Zona receptoare sau receptorul reprez. o structura compatibila sa transforme var. de energie din mediul inconjurator in infl. nervos.La baza actului reflex care este alcatuit din urm elem.:1.receptor care se gaseste in tegument2.cale aferenta reprez de axonul neuronului din galnglionul spinal si care se gaseste in radacina posterioara a nervului spinal3. centrul care este de obicei in maduva dar poate si si in trunchiul cerebral4.cale eferenta reprez de axonul motoneuronului din coarnele anterioare ale maduvei spinarii si care se gaseste in radacina anterioara a neuronlui apinal.5.efectorul care este muschi sau glanda exocrina.Efectul este contractie musculara sau secretie glandulara.Reflexele sunt de 2 tipuri:1.Monosinaptice- alcatuite dintr-un neuron senzitiv si unul motor.Ex. reflexe osteotendinoase( bicipital, tricipital , stiloradial, rotulian , achilian, maseterin)2.Polisimpatice in care intra neuronul senzitiv si cel motor se intrepun mai multi n. numiti n. intercalari. R polisimpatice sunt reflezxe de aparare, reflexele automate abdominale si reflexele cutanat plantare.

Receptorii pot fi de mai multe feluri in funtie de localizarea lor:1.Extrareceptori- se gasesc la suprafata org. si care sunt de 2 tipuria)de contatc (r tactili cu care simtimb)la distanta(telereceptori auditiv vizual)2.Interoreceptori se gasesc la int org.a)visceroreceptori in organe b)osteoreceptori in muschi si tendoane

Dupa natura stimulului care ii excita r. se clasifica astfel:1.Chemoreceptori-r sensibili la var de subst. chim.(gustativ si receptorii din arborii vasculari care surprind concentratia de o2 si co2 in sg)2.Algoreceptori sunt r pt durere care sunt sensibili la stimuli nocivi ai org3.Electrobagnetici care sunt sensibili la undele electromagnetice4.Termoreceptori- sensiblili la var. de temp datorita lor se realizaeaza termoreglarea org.5.Mecanoreceptori ex tactili care actioneaza la presiunea asupra tegumentelor sau r de presiune din arborele vascular care regleaza tensiunea art. si care se ai numesc si baroreceptori.

SinapsaReprez locul de cntact dintre 2 neuroni si prin intermediul ei si transmite infl. n. de la un n. la altul.Este alcatuit din 3 zone:1.Presimpatica , reprez de butonul terminal al neuronului presimpatic2.Fanta sinaptica o dimensiune de 200A in care se varsa mediatorul sinaptic si care se gaseste o enzima numita acetilcolinsteraza care are rolul de a inactiva mediatorul si de a opri astfel transmiterea sinaptica.3.Postsinaptica reprez de dentrita sau corpul cereral al n. parasimpaticFunctionarea sinapsei neuronare

Infl n. ajuns la nivelul butonului terminal al n. presimpatic det, iesirea calciului din butonul terminal .Ca+ trage dupa el veziculele de mediatori din butonul terminal in fanta sinaptica proces numit exocitoza.Din fanta snaptica mediatorul se fixeaza pe prot zonei postsinaptice alcatuita din 2 zone.1.zona fixatoare de mediatori care este o zona receptoare si o zona prin care se transporta Na+ in interiorul n. al 2-lea este defapt un canal pt Na+ si se mai numeste componenat inofora.Na+ det. deplasarea celui deal 2-lea n. , rezulta un potential de act. numit potental postsimpatic excitator. Transmiterea postsimpatica se opreste prin inactivarea mediatorului de catre cetilcolinesteraza. Daca mediatorul este inhibitor atunci loc de depolarizare apare hiperpolarizare si se traduce clinic prin inhibarea celui de-al 2-lea n. In acest caz potentialul se numeste potential postsimpatic inhibitor.

Particularitatile transmiterii sinaptice1.Sinapsele transmit unidirectional de la neuronul presimpatic la cel postsimpatic2.La fiecare sinapsa se intarzie cu 0,5 msec timp necesar pt eliberarea mediatorului , fanta sinaptica si apoi fixari lui pe receptorii postsimpatici.3.Snapsele sunt sensibile la hipoxie(lipsa O2). In lipsa O2 transmiterea sinaptica inceteaza.4.Sinapsele sunt sensibile la anestezice , a. i. admin. de anestezice blocheaza transmiterea sinaptica.5.Sinapsele obosesc dupa stimulare indelungata datorita epuizarii mediatorului, Daca stimulam repetativ o sinapsa si apoi facem o pauza, la o noua stimulare raspunsul va fi mai rapid. Acest proc. se numeste facilitarea post-tetanica.

APARATUL CARDIOVASCULARPres. art.- presunea exercitata de catre coloana de sg. asupra unit. de suprafata din arborele circulator.In sistola pres. care apare in vas se numeste presiune sistolica sau maximala.In diastola pres in vas scade si se numeste pres art. diastolica sau minimala.Diferenta dintre Pamax si min. se numeste pres. diferentiala si are o valoare de 40-50 mmHg. Tam se calculeaza dupa formula : TAm=(TAs+2TAd)/3 =90-100 mmHgV.n. B=110-130 mmHg F=100-130mmHg

70-80 mmHg 60-70mmHg

Factorii de care depinde TA1.Debitul cardiac: influenteaza in special TAS, cu cat DC este mai mare cu atat creste mai mult Tas.2.Rezistenta periferica influenteaza in special tad. Ea depinde de calibrlul vasului si vascozitatea sg. Cu cat vasul este mi mic rez periferica este mai amre a.i. intotdeauna cand avem vasoconstrictie avem tad mare iar cand avem vasodilatatie avem Tad mica.Cand exista o vasodilatatie generala (soc) Tad=03.Elasticitatea art. mari(aorta pulmonara). Aceste artere se comporta ca niste amortizoare de pres. In sistola cand sg. este impins de catre inima in marea s mica circ. , aceste artere isi maresc diametrul si inmagazineaza sg. In diastola ele revin la diametrul inital si imping coloana de sg. inainte spre arterele de calibru mic. La batrani scade elasticitatea arterelor mari datorita arterosclerozei (depuneri de LDL pe peretii vasului) de aceea TA creste la batrani4.Vol. sg. : cu cat vol sg. este mai mare cu atat TA creste , de aceea la barbate TA este crescuta fata de femei , in hemoragii scade pres art., iar dupa transfuzii TA revine la normal.

Var. fizio. TA1.in functie de sex B mai crescut decat la F.2.in functie de varsta: la pubertate se ajunge la nivelurile pres art. ale adultului. La batrani este considerat fizio daca TA este mai mica de 140-90 mmHg3.In efort fizic TAS creste datorita cresteri DC iar TAD scade datorita vasodilatatiei vasculare.4.in sarcna scade TAS si TAD , dar in special TAD incepand cu sem 2 de sarcina dupa 12 saptamani datorita predominantei in sarcina a factorilor vasodilatatori care apar ca o adaptare pt un vol de sg crescut5.in emotii creste TA datorita adrenalinei care produce vasoconstrictie si datorita stimulari simpaticului care creste forta de contractie a inimi6.in somn TA var astfel: in somnul linistit scade cu 15-20mmHg , in somnul paradoxan(cu vise) creste 15-30mmHg. Privarea de somn duce la cresterea TA.

7.la trecerea din ortostatism in clinostatism, TAS scade datorita faptului ca sg. merge in membrele inf. datorita gravitatiei si DC scade. In mod fizio TAS trebuie sa revina la normal in 10-15 sec.8.de temp, la cald apare vasodilatatie si TAD scade , La frig apare vasoconstrictie si creste TAD.9.Postprandial , datorita intoarceti venoase TAS creste datorita DC.

Var patologice de TAA)scaderea TA se numeste Hipotensiune si apare in soc, hipotiroidism, colaps vascular sau constitutional.B)cresterile TA se numesc Hipertensiune -a)tranzitorie apare in febra datorita cresteri DC, deoarece creste metabolismul.b)permanenta 1.Hipertensiune arteriala esentiala : 80-85% din totalul cazurilor si care apare fara o cauza precizata de obicei la varstnici.

2.Hipertensiune arteriala secundara :10-15% din cazuri si apare datorita prezentei unor boli.1.Cardiovasculare-cardiopatia ischemica2.Endocrine: hipertiroidism(exces de hormoni tiroidieni) , boala Cushing(exces de hormoni cosrticosprarenalieni), feocromocitoni (dupa consum mai mult de 10 ani de anticonceptionale orale.Extrogenii din anticonceptionale cresc angiotensiunea prin activarea sis. remina-angiotensina-aldosteron, angiotensina reprez cel mai puternic vasocnstrictor natural , de aceea dupa tratament indelungat cu anticonceptionale apare cresterea TA. De asemenea la F 35+ fumatoare nu sunt recomandate anticonceptionalele orale.3.Renale : artera renala are un debit de 25% din Dc , de aceea orice compresiune pe artera renala duce la presiune in amonte.

Inima-este alcatuita din 3 straturiPericardul- la exteriorul inimi este o foita care inveleste inima (daca se acumuleaza debit intre foitele pericardului inima este comprimata si ca urmare inima nu mai bate normal, de aceea in pericarditele exudative Dc scade si scade si TA.Miocardul-este alcatuit din celule contractive si celule excitoconductoare.Endocardul - tapeteaza interiorul inimi.

Proprietatile miocardului:1.Automatismul 2.Ritmicitatea 3.Conductibilitatea 4.Contractilitatea 5.Excitabilitatea1.Este proprietatea miocardului si cand este scos din organism daca se gaseste in ser fiziologic ce contine Clorura de Ca+ , K si bicarbonat de sodiu.Pe aceasta proprietate se bazeaza transplantul de cord si se datoreaza unei inervatii autonome(are fibre nervoase proprii)Este influenta da prezenta a 2 ioni in exces 1.K care daca se gaseste in exces produce bradicardie(inima bate mai rar) si oreste inima in diastola.De aceea Clorura de k se injecteaza in coronare in timpul interventilor pe cord pt. a mentine inima relaxata.

2.Ca+ in exces care produce tahicardie si opreste inma in sistola.Potentialul de raspuns in fibra musculara miocardica contractila si ce aexcitoconductoare difera , in consecinta si potentialul de actiune va fi diferit.

Potentialul de actiune in fibra miocardului excitoconductoare.-aceasta fibra are capacitatea de a-si autogenera impulsuri-in repaus avem un potential cuprins intre -60-70mV si este datorat unei neetanseitati a membranei fibrei mocardice excitoconductoare pt sodiu.Potentialul de repaus scade lent pana la -40-50mv datorita intrarilor lente a sodiului in celula , aceasta intabilitate a pot. de repaus genereaza insasi impuls nervos si se numeste prepotential sau potential de pace-maker. Dupa ce potentialul de repaus a ajuns la -40-50mV , membrana celulara se depolarizeaza brusc pana la +20V, celula fiind incarcata pozitiv la int. si neg. la ext. VF. opt de act. este rotunjit datorita unei neetanseitati a membranei pt calciu care intra si iese prin difuziune pasiva prin celula mecanica. Dupa depolarizare apare repolarizarea care este panta descendenta brusca pana la -60-70mV.Potentialul de actiune in fibra musculara contractila-aceste fibre nu au capacitatea de a genera impulsuri , de aceea au nevoie de un stimul reprezentat de impulsul provenit de la celulele excitoconductoare .Aceste fibre contractile sunt sigurele care se contracta.

Potentialul de repaus in fibra musculara contractila -este de -90mV si este stabil. Sub actiunea atimulului provenit de la celulele excitoconductoare acestea se depolarizeaza prin intrarea sodiului brusc in celula.Depolarizarea se face pala la +20mV dupa care la cateva msec urmeaza contractia miocardului si expulzarea sg. din inima in aorta si artera pulmonara si de aici in mica si marea circ.Repolarizarea celulei miocardice contractile este trifazica si este urmata de relaxarea inimi1.repolarizarea rapida initiala -intra Cl-2.repolarizarea lenta "in platou" -intra Ca+3.reolarizarea rapida finala - iese K+Nodul sinoatrial -> atroventricular -> fasciculul His -> reteaua Purkinje

2.Ritmicitatea-este propr. miocardului de a bate ritmic cu o frecventa de 70-80 batai/min. Acest ritm este imprimat de catre nodulul sinoatrial care face parte din sistemul excitoconductor al inimi si care este o aglomerare de celule excitoconductoare care genereaza impuls nervos.Nodulul sinoatrial se gaseste in peretele posterior al inimi , inferior si median fata de orificiul de varsare al venei cave inf. De la nodulul sinoatrial imp. nervos trebuie sa se distribuie in intregul miocard contractil si de aceea exsta un sist. excitoconductor alcatuit din nodulul atrio-ventricular situal la baza septului interatrial apoi fasciculul His situal in septul interventricular si ramurile fasciculului His care sunt stanga si dr. si care se ramifica sub endocard formand reteaua Purkinje.Daca nodulul sinoatrial este nefuctional inima bate in ritm impus de nodulul atrioventricular(40-60b/min), iar daca si acesta este defect bate in ritm impus de His (20-40b/min).Factorii care influenteaza ritmicitatea.1.Sist. nervos :-simpaticul produce tahicardie

-parasimpaticul produce bradicardie2.La cald apare tahicardie iar la frig bradicardie.3.Ca+ in exces prod. tahicardie , K bradicardie

3.ConductibilitateaReprez. propr. celelor miocardice contractile si excitoconductoare de a conduce impulsul nervos. Datorita lui ajung sa se contracte toate fibrele miocardului.Factori care influenteaza conductibilitatea1.Sist nervos : simpaticul creste conductibilitatea , simpaticul o scade2.Temp: caldura creste , frigul o scade3.Medicamentele care cresc forta de contractiea inimi (cardiotonice) scad conductibilitatea.

4.ContractibilitateaInima se contracta in urma depolarizarii fibrelor miocardice contractie. Contractiile se numesc sistole iau relaxarile diastole. In sistola miocardul este inexcitabil adica daca mai primeste un stimul din ext. el nu se mai contracta suplimentar.Daca aplicam un stimul in timpul depolarizarii intre -90-55mV poate aparea o contractie suplimentara a miocardului numita extrasistola si care se datoreaza unui factor suplimentar decelule excitoconductoare. Ea apare pe EKG din cand in cand si este mai mica decat o contractie obisnuita.In sistola inima este in perioada refractara absoluta iar in depolarizare pana la -55mV inima este in perioada refractra relativa.Conductibilitatea inimi este influenta de simptic fiind crescuta de catre acesta si inhibata de Psg.In emotii forta de contractie creste datorita adrenalinei.Medicamentele cardiotonice cresc forta de contractie si sunt utilizate cand inima nu bate suficient de puternic (insuf. cardiaca , soc)

5.Excitabilitatea Reprez. Propr. miocardului de a rasp. la un stimul de aceea un stimul elec aplicat pe piept sau pe cord poate porni inima. Inima porneste sb influenta unui stimul supraliminal si se contracta ca un tot unitar si se supune legii totul sau nimic. Dupa depolarizare Ca+ intra in celula si este stocat in reticulul sarcoplasatic. In timpul aplicarii unui stimul

Ca+ este eliberat din reticulul sarcoplasmatic in citoplasma si prod legarea filamentelor de acetina de cele de veiozina si la alunecare lor una pe alta ,ceea ce duce in continuare la scurtarea fibrelor musculare

Debitul cardiac (DC)Reprez. vol. de sg. explzat de ventriculi / min se calcuzeaza asftel:DC=Frecventa cord x Vol sistolicaFrecv cord = 70-80b/min DC = 5-5.5L/min la barbateVol sistolic = 70 mlIC(indexul cardiac) =DC/supraf capilara =3-3,2L/min/m2 supraf corpVar. fizio ale DC1.in fuctie de sex:la B mai amre dacat la F la F cu 10 mai scazut2.in functie de varsta: cel mai mare Dc la 10 ani, la pubertate ajunge la vol adultului, dupa 60 ani incepe sa scada si de aceea si oxigenarea este mai proasta la nivelul tesuturilor.10ani=4.2L/min/m2 supraf corp 80 ani=2.4L/min/m23. DC creste cu 30 % dupa ingestia de alimente datorita absorbtiei intestinale de apa si subs nutritive care ajung in sg4. in efort fizic DC creste datorita intensitati metabolismului ajungand pana la 20-30L/min/m2.5.in emotii Dc creste cu 50-100% datorita adrenalinei care creste forta de contractie a inimi.6.in functie de temp DC variaza astfel: la cald creste aprox 30% datorita vasodilatatiei iar a frig creste cu 10% datorita frisonului terminc.7.la gravide creste cu 30-40% datorita circ fetoplacetare din trim 2 de sarcina8.dupa transfuzii de sg. DC cresteVar pato ale DCDC creste in 1.anemii datorita scaderi vasc sg.2.in febra datorita vasodilatatiei si tahicardiei3.in hipertroidism datorita accelerarii metabolismuluiDC scade in : 1.hipotiroidism2.soc3.in pleurezi (colectie pleurala ce comprima inima)4.in pericardite exudative5.in insuf cardiaca decompensata

EKGInreg. potentialul de act. de la nivelul inimi. Exista 2 tipuri de derivatii1.bipolara cu 2 electrozi notate cu D1,D2,D3.2.unipolare cu un singur electrod notate cu aVR(right) aVL(left) si aVF(foot-stang) , pe piciorul drept se une un electrod indiferent de culoare neagra.Dintre derivatiile unipolare le amintim si pe cele V1-V7 care se numesc precordiale.Fiecare electrod inreg potentialul de act. dintr-o anumita zona a inimii.EKG-ul furnizeaza informatii despre pozitia inimii , frecventa cardiaca, ritmicitate, sistola, diastola, irigatia corpului si transmiterea impulsului de la atrii la ventricule.

Unda P reprez depolarizarea arteriala , este rotunjita , are t=0,08-0,12 sec si amplitudinea A=0,1-0,3 mV , este intotdeauna pozitiva si poate fi negativa in derivatia D3.Daca unda P este dintata inseamna fibrilatie atriala adica atriile se contracta superficial.Segmentul PQ reprez. transmiterea impulsului de la atrii la ventricule si t=0,10 sec este izoelectrica.Daca segm .PQ este prelungit peste 0.22msec e numeste blocatrioventricular.Complexul QRS reprez. depolarizarea ventriculara (contractia ventriculara). Este alcatit din 3 unde Q si S care sunt intotdeauna negative si au A=0,1-0,3 mV si R care este pozitiva si are A de 0,5-2 mV. Toate aceste unde sunt ascutite.Durata intregului complex QRS este de 0.06-0.10 sec.O unda Q mai mare de 0.3 mV = infarct miocardic. si persista toata viata. Daca R este maxima in derivatia D1 inma este pozitionata orizontal(in obezita si la gravide) tipul Picnic (mic si gras). Daca R este maxima in D2 inima este pozitionata oblic tip atletic.Daca R max in D3 inima este verticalizata tip astenic (inalt si slab)

Segmentul ST reprez repolarizarea in platou si are durata t=0,10 sec. , este izoelectric.Un segment ST supra sau subdenivelat- cardiopatie ischemica.Unda T este asimetrica cu o panta ascendenta mai lunga si o panta descendenta mai scurta, este pozitiva , are durata de 0,15-0,20sec si o amplitudine 0,4-0,5 mV . Reprez. repolarizarea rapida finala. O unda T simetrica sau neg. inseamna cardiopatie ischemica.Unda U este pozitiva, optionala pe EKG, reprez repolarizarea muschilor papilari , are o ampl. 0,4-0,5 mV so o durata 0,15-0,20 sec.Dezorganizarea toatala a EKG se intalneste in fibrilatia ventriculara cand inima nu mai poate sa mai pompeze sg. iar linia izoelectrica inseamna incetarea activitati cardiace.Socul apexian reprez senzatia de izbitura in spatiul interostal 5 stang pe linia medio-claviculara datorita loviri inimi de paretele toracelui.Ea se datoreaza modificari de forma , pozitie si consistenta a inimi.In sistola inima este dura , cartilaginoasa, in diastola este pleasca , in sistola are forma rotunjita iar in diastola de con cu vf. in jos , in sistola inima este impinsa dinapoi inainte si de la stg. la dr.

APARATUL RESPIRATORRolul cailor resp. superioare1.Rol de umectare, incalzire si purificare a aerului astfel:a)daca particula de impuritati este mai mare de 10 microni atunci fiind grea este proiectata pe peretele posterior al faringelui si al cavitatilornazale si de aici se elibereaza la ext prin expectoratie.b)dca particula este intre 2si 10 microni , atunci ajunge pana in trahee si bronhiile princpale si aici se fixeaza pe pelicula de mucus secretat de celulele de la acest nivel.In plus aceste celule sunt prevazute cu cili care bat spre ext. si elimina particulee impreuna cu mucusul.c)daca particula este mai mica de 2 microni atunci ajunge pana in alveolele pulmonare unde este inglobata de macrofagele de la acest nivel.2.Rol in fonatie si in procesul de vorbire.

Ventilatia pulmonaraReprezinta procesul de dute-vino a aerului din alveolele pulm. si ext org. Este un proc. reflex si este alcatuit din 2 faze : inspiratie si expiratie. Aparatul care inreg miscarile resp se numeste pneumograf .Cu ajutorul pneumografelor se poate stabili si tipul respirator astfel:-daca ampl. este maxima in partea superioara a toracelui tipul se numeste costal superior si este specific femeilor ca o adatare la o eventuala sarcina.-daca ampl. este maxima la baza toracelui tipul este costal inferior si este specific barbatilor.-daca ampl. este maxima la nivelul abdomenului se numeste tip abdominal si este specific la copiiInspiratiaProces activ cu consum de energie si consta in introd aerului in plamani prin cresterea celor 3 diametre toracale astfel:Diametrul longitudinal creste prin coborarea diafragmului care se contracta(principalul muschi respirator)Diametrul anteroposterior creste prin contractia muschilor intercostali externi care imping sternul inainteDiamentrul transversal creste prin ridicarea coastelor-inspiratia fortata presupune introd unei cantit suplimentare de aer si este voluntara.Ea se datoreaza contractiei muschilor resp acesorii . Centrul resp. se gaseste in trunchiul cerebral.ExpiratiaProces pasiv care consta in revenirea cutiei toracice si a plamanului la diametrul initial si expulzarea aerului la ext.Se datoreaza elasticitatii cartilajelor costale si tendintei de retractie a plamanilor.Plamanul se retracta datorita fibrelor elastice din compozitia lui.Fibrele care sunt intinse in expir si revin la forma initiala in inspir, precum si tesutului superficial al lichidului care tapeteaza alveolele pulmonare.Tensiunea superficiala a lichidelor din aleveole este mentinuta de o subst numita surfactant care are rolul de a mentine astfel alveolele deschise in expir.Surfactantul incepe sa se secrete din sapt 21-24 de sarcina.Daca copilul se naste prematur cantit. de surfactant secretata nu este suficienta si de aceea prematurii sufera de insuf. resp. si este cu atat mai grava cu cat prematurul este mai mare.Daca preconizam o nastere prematura in intervalul 24h-7zile 9sarcina gemenala) se admin dexametazona(glucocorticoid) care stimuleaza secretia de surfactant.

Expiratia fortata presupune eliminarea unei cantit suplimentare de aer din plamani si se datoreaza contractiei muschilor intercostali interni, drepti abdominali i oblici abdominali deci este proces actic.Cu ajutorul spirometrelor se inreg. vol. si capacitatile astfel:VC- respiratia aerului care intra si iese in urma unei resp. normale si are val 500mlVIR- este vol de aer introd suplimentar in urma unei inspirati fortate si este de max2500mlVER- reprez vol de aer expulzat intro expiratie fortata si are val 1200mlVR-volumul rezidual repez vol de aer introd la prima insp si care nu mai poate fi scos din plamani decat prin compresie puternica toracica sau prin pneumotorace.In caz de pneumotorace plamanul colaboreaza in Hil devenind nefunctional.VR=1500ml si cu ajutorul lui se oate stabili daca n.n a murit intrauterin sau dupa nastere.Daca plamanul pluteste deasupra apei inseamna ca n.n a murit dupa nastere iar daca se swcufunda a murit intrauterinCV=VC+VIR+VER =4.2-5 LCV depinde de mai multi factori:-varsta (scade in varsta) -sex la F cu 20%mai scazut-inaltime,greutate,rasa temp. aerului, pres. atmosferica(creste bradispnee)(scade tahipnee)-la n.n CV=180mlCapacitatea pulmonara totala(CPT)=CV+VR=5-6LPentru det. capacitatii de efort se det 2 parametrii-VEMS-ul care reprez. vol. exp. max. / sec si reprez vol. de aer expirat in prima sec a unei expiratii fortate ce urmeaza unei inspiratii fortate. Vn 65-80% din CVDaca scade atat CV cat si VEMS este vorba despre o insuf resp. restrictiva adica plamanul nu se mai expansoneaza n.Aceasta actiune apare in urma boli: deformari ale coloanei vertebrale, pneumotorace, in cazul unei rezectii pulmonare.Daca CV este normala si VEMS este scazut la 20-65% din CV atunci este vorba despre insuf respt obstructiva (corp strain , bronsita cronica, obstructie cu mucus, astm bronsic cand obstructia este datorata branhoconstrictiei)-DR care reprez vol de aer expulzat/min =frecv respx VC frecv=12-16/min adult-DR =6-8L/min 45/min nou n.Cresterea frecventei resp se numeste tahipnee si duce la cresterea DR iar scaderea se numeste bradipnee si duce la scaderea DRIn efort VC ajunge la 5-5L iar frecventa creste foarte mult a.i DR ajunge la 100-120L/min

Aparatul renaleste alcatui din rinichi si caile urinare

Caile urinare Intrarenale sunt calicele mici calicele mari si bazinetul Extrarenale uretere veziaa urinara uretra

Rorurile rinchilor Elimina toti produsi de metaboliti cu exceptia co2.Mentin constant volumul si compozitia plasmei.Produc diferite subst cu rol de hormoni .Remina este secretata de cele ap juctoglomerular in cazul in care apar hipotensiiune arteriala sau hipovolemia.Aldosteronul este secretat de glanda coticosuprearenala si are rol de a stimula absorbtia sodiului la nivelul tubolor renali prin transpotr activ la schimb cu potasiul si hidrogenul care se secreta in tubi.Sodiul reabsorbit in sg atrage dupa el clorul datorita atractiei electrostatice , se formeaxa NaCl in sg care atrage dupa ea apa in vas ca urmare vol. sg este restabilit.Eritrogenina are rol de a activa aritropoetinogenul si al transforma in eritropoetina care are rolul de a activa eritropoeza Metaboliti Vit D din piele radiatile ultra violete rez. vit D3 transportata de sg la ficat de unde rezulta 25 hitroxicolecalciferina care este treanportata cu ajutorul sg la rinici unde rez 1,25 dicolecalciferol reprez metabolismul activ al vit D3 si are rolul de a creste absorbtia intestinala a Ca. sunt subs secretate de vasele renale ele sunt prostaglandiana D2 prostaglandiana F2alfa si prosta glandiana I2 care este vasodilatoatoare

Nefronul este unitatea morfologica si functionala a ap renal este alc. din glomerul si tubii renali , in capsula Bowman se gaseste glomerulul renal care este un ghem de capilare provenite din arterola aferenta si care se termina cu arteriola eferenta , glomerulul se continua cu tubi renali in care au loc procesul de reabsorbtie si secretie .Diureza reprez eliminarea zilnica a unei cantit de urina V n 1000-2000mll/ zi>2000ml/zi -> Poliurie<400ml/zi -> Oligourie<100ml/zi -> Anurie (apare in insuf. renala acuta sau cronica

Diureza este prod a 3 procese ce au loc la nivelul nefronului, acesteqa sunt: 1-ultrafiltrarea glomerulara , 2-reabsorbtia tubulara 3-secretia tubulara.

1-Ultrafiltrarea glomerulara reprez,. proc de trecere a apei si micromoleculelor din sg glomerulului reneal in capsula ui bowman in tubul contoar proximal , in acest proces de filtrare nu trec niciodata prot si elem figurate.Pt a ajunnge in tubul contort proximal apa si micromoleculele strabat poli din endoteliul capilarelor glomerulului renal apoi membrana bazala a capilarelor , membrana bazala a caspulei bowman si epiteliul capsulei bowman.Zilnic se filtreaza o cantuit de 180L de plasma care ajunge in tubul contort proximal si care se numeste urina primara.Pe minut se filreaza 120-130 ml de plasma, aceasta numindu-se rata filtrari glomerulare.2-Reabsorbtia tubulara reprez. proc. de trecere a apei si subst utile org. din tubi renali in sg. mai pecis in capilarele peritubulare.Se reabsorb activ in tubi renali sodiul clucoza vit. amino acizi fosfazi si sulfati anorganici .se reabsorb pasiv clorul apa si urea.Pt reabsrbtia sodiului in tui renali avem nevoie de anergie furnizata de pompa de sodiu si potasiu care utilizeaza ATP.Sodiul este reabsorbit la schimb cu potasiul care se secreta sau la schimb cu ionull de hidrogen care de asemenea se secreta.Pt potasiu exista insa si reabsorbtie tubulara activa independenta de sodiu .Rebsorbtia sodiului depinde de secretia de aldosteron din corticosuprarenala , Apa se reabsoarebe pasiv dupa reabsorbtia clorului , dar a nivelul tubului contart distal si colector exista un mecanism de reglare a reabsorbtiei de apa sub infuenta unui ormon numit hormon antidiuretic secretat de hipotalamusul anterior. si depozitat in hipofiza hosterioara .Adh-ul are rolul de a creste permeabilitatea tubilor distali si colectori pt apa si icest fel creste reabsorbtia apei la acest nivel , scazand diureza. in lipsa acestui hormon se instaleaza hiabetul insipid manifestat prin poliurie si polidipsie. 3-Secretia tubulara este procesul de trecere a subst nefolositoare org. din sg. in tubi , se secreta in tubi renali amoniacul ionul de H ionul de K betaboliti medicamentelor subst toxice ureea acidul urei si creatinina.In urma proceselor de reabsorbite si secretie rezulta urina finala in cantit . de 1000-2000ml / zi.Aceasta urina are culoarea galben pal pana al galben inchis in functie de aportul de lichide.Daca urina este rosie afectiunea se numeste hematurie si apare in cistite, tuberculora renala, in caul in care un calcul renal raneste mucoasa uretererol sau a vezici urinare urina pote si patologic neagra ca berea neagra in caz de icter.Urina trebuie sa fie transparenta , daca este tulbure avem fie litiaza microscopica(nisip la rinichi) sau puroi(infectie urinara).

MictiuneaDupa formarea rini la nivelul nefronului , ea este colectata de tubii colectori care se varsa in calicele mici , caliecle mari, bazinetul, uretre, si apoi se strange in vezica aurinara.Vezica urinara are un muschi neted numit detrusor vezical, care are propr. de a se intinde fara o crestere a presiunii intravezicale pana la acumularea a 300-400 ml de orina in vezica.Mictiunea reprez eliminarea periodica a urinii si este un act reflez care are la baza arcul reflex(vegetativ).Stimulul=colectarea 300-400ml de urina in vezica => destinderea vezicii urinare => se excita receptorul:mecanoreceptorii din peretele vezical(cai aferente=nervii pelvinali) => centrul medular (se gaseste la S1-S2)(encefalul->sfincter vezical extern->relaxarea lui)=>efector-detrusor vezical =>contractia vezicii urinare (relaxarea sfincterului vezical intern).

Reflexul de mictiune incepe in sapt 5 de viata intrauterina a fatului si acesta alimina urina in lichidul amniotic.Daca, ecografic, lichidul amniotic este mai putin decat normal exita o suferinta a aparatului renal fetal numita oiligominas.Mictiunea este un act reflex medular pana la varsta de 2 ani iar de la 2 ani caile piramidale incep sa se mielinizeze si copilul poate sa controleze cerebral reflexul mictiunii. In encefal exista 2 centri care influenteaza mictiunea:1.Centru inhibitor 2. Centru stimulator1.Nu lasa sa se elimine urina si poate avea efect pana la o acumulare de 700-800ml de urina in vezica.Peste aceasta valoare apare mictiunea de supraplin, cand pus si simplu sfincterul striar cedeaza.2.Din encefal are rolul de a favoriza producerea mictiunii la o acumulare de urina mai mica de 300ml.Pe langa centrii din encefal, exista un control suplimentar al mictiunii cu ajutorul a 2 centrii situati in puntea cerebrala:a)un centru stimulator care autointretine mictiunea odata declansata.b)un centru inhibitor care inhiba mictiunea pe timpul nopti.Encefalul mai poate opri mictiunea in curs prin inhibarea centrului stimulator din punte.

APARATUL DIGESTIVDigestia incepe cu prinderea alimentului si introducerea lui in cavitatea bucala, unde incepe un proces mecanic de sfarmitare a acestuia numit masticatie, apoi fragmentele alimentare sunt amestecate cu saliva si se formeaza bolul alimentar, care prin deglutitie ajunge prin esofag in stomac.Saliva reprez. prod. a celor 3 perechi de glande salivare principale(parotide,sublingoale,submaxilare) si a glandelor salivare accesorii.V.n. = 1000-1500 ml/ziSecretia salivara creste foarte mult de 8-20 ori in timpul digestiei bucale si scade in timpul somnului.Ph-ul salivar = 6-7 cu unoptim de 6.8Saliva este alcatuita din 99.4%apa si 0.6% rezidu uscat.Rezidu uscat este alcatuit din:0.2% subst. anorganice , ce mai importanta fiind tiocenatul de potasiu care este o subst antiseptica si care creste la fumatori.

0.4% subst. organice1.amilaza salivara care are rolul de a digera amidonul alimentar fiert sau copt si a-l transforma in dextrine si maltoza.2.lipoza salivara are rolul ed a transforma triglucidele in acizi grasi si glicerol.Are importanta deosebita la nou-nascutii prematur care nu au inca activata lipoza pancreatica si sarurile3.lactoferina are rolul de a proteja mucoasa bucala deoarece fixeaza fierul care este necesar cresterii bacteriilor.4.imun.glob. A secretante sunt anticorpi ce neutralizeaza antigenii patrunsi odata cu alimentele.5.lizozimul este o subst. ce distruce capsula tuturor germenilor patrunsi in cavit. bucala.6.antgenii de grup OAB sunt prezenti la 80% din populatie si au valoare in medicina legala7.factorul de crestere epidermala are rolul de a mentine proficitatea mucoasei bucale si de a neutraliza sucul acid.8.mucusul care are rolul de a proteja mucoasa bucala si de a mentine elasticitatea acesteia.

Rolurile salivei1.are rol de a incepe digestia glucidelor prin intermediul amilozei salivare si a lipidelor prin intermediul lipazei salivare2.fluxul salivar elimina celulele descuamate moarte ale epiteliului mucoasei bucale precul si resturile alimentare3.asigura protectia mucoasei bucale prin lactoferina, lizozim si imun glob A secretorii4.asigura echilibrul hidric al organismului deoarece scaderea secretiei salivare stimuleaza senzatia de sete.5.are rolul de a mentine elasticitatea mucoasei bucale si prin aceasta are rolul in vorbire.6.datorita faptului ca dizolva subst. contnute in alimente asigura stimularea receptorilor gastrici si prin acesta contribuie la simtul gustului7.are rolul de excreta anumite subst.(plumbul si mercurul) precum si anumiti virusi(v.turbarii , v.paliomelitei)

Digestia gastricaBolul alimentelor ajuns in stomac este supus actiunii sucului gastric produs de glandele gastrice formandu-se chimul gastric produs care este eliminate apoi in duoden. Sucul gastric are un ph de 1-1.5 si se secreta in cantitate de 1500-2000 ml/zi. Secretia de suc gstric creste f. mult in timpul meselor si scade pana la 0 in perioadele interdigestive si noaptea.Sucul gastric este alcatuit din 99% apa si 1% rezidu uscat care e alc din 0.6% subst anorganice HCl si 0.4% subst. organice.

Acidul clorhidiric din sucul gastric are rolul:1.denatureaza prot. din alimente2.are rol bactericide3.transforma Fe3+ din alimente in Fe2+ care este forma sub care Fe se absoarbe in intestine.4.acriveaza pepsina care este principala enzima din sucul gastric.

Substantele organice:1.Pepsina se secreta sub forma inactiva de pepsinogen.Ea se activeaza suv influenta acidului Cl si autocatalitic.Are urm roluri:1.descompune polipeptidele in aminoacizi2.degradeaza colagenul alimentelor3.descompune nucleoproteinele in aczi nucleici si proteine.4.coaguleaza laptele , in acest fel , laptele ramane un timp in stomac si este digerat.

2.Lipoza gastrica are rolul de a digera grasimile, in special din lapte si ou si de a le transforma in acizi grasi si glicerol.Are importanta deosebita la sugar deoarece este prima enzima activata la sugari3.Lizozimul are rol de a degrada capsula microbilor patrunsi odata cu mancarea in stomac, deci are rol antbacterian.4.Gelatinaza este o enzima secretata sub forma activa si care degradeaza gelatina alimentara.5.Factorul intrinsec gastric are rolul de a fixa vit. B12 si de a o transporta de-a lungul intestinului pana la locul de absorbtie al acesteia.6.Mucusul gastric care reprez. un gel ce neutralizeaza subst. chimice ajunse in stomac, precum si HCl protejand astfel mucoasa gastrica de actiunea coroziva a acestuia.Daca se rupe balanta intre productia de HCl si cea de mucus se instaleaza ulcerul gastro-duodenal.Secretia de mucus este scazuta daca in stomac exista o bacterie numita Helicobacter Pilolic, in aceste cazuri se poate instala ulcerul gasto-duodenal.

Reflexul de vomaReprez. eliminarea brusca a continutului gastric prin esofag si cavitatea bucala la ext. Reflexul de voma incepe cu senzatia de greata dupa care apar modificari caracteristice stimularii sistemului nervos simpatic:paloare, transpiratii, tahicardie, tahipnee, precul si midriaza(marirea pupilelor) precum si modificari parasimpatice: hipersalivatie, lacrimare, contracitii antipersistalgice:paloare, transpiratie , tahicardie,tahipnee, medriaza . Precum si modificari parasimpatice :hipersalivatie, lacrimare , contractiipenstaltice(gastrice,duodenale) , relaxarea sfincterului esofacului superior si inferior.Reflexul de voma incepe cu cateva respiratii profunde, dupa care respiratia se opreste.-laringele se ridica si astupa orificiul glotic-nasofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale-dupa care corpul si fundul stomacului se relaxeaza si antrul pilolic si muschii abdomenului si diafragmul se contracta, eliminand le exterior, continutul gastric.Voma reprezinta un reflez care are lle baza un arc reflex: stimuli reprezentati de:1.iritatia tractului gastro-intestinal2.vederea unor alimente neplacute3.mirosul zdezgustator4.stimularea receptorilor vestibulari din urechea interna(acestia sunt stimulati de miscare si datorita lor aparea raul de miscare)Receptorii se gasesc in stomac, intestin, cai biliare, uter,uretere ,miocard(de aceea apare varsatura in calicele renale, in sarcina si in infarctul miocardic)Calea aferenta reprezentata de nervul vag(X) si nervii simpatici. Centrul vomei se gaseste in partea dorso-laterala a formatiunnii reticulare din bulb , in vecinatatea centrului resp.In momentul in care centrul vomei este stimulat centrul respirator este inhibat de catre centrul vomei. In vecinatatea centrului vomei exista o zona numita zona Trigger a carei stimulare directa produce reflexul de voma.Prin intermediul acestei zone apare reflexul de voma in criza diabetica, de hiperglicemie, cand coprpii cetonici ajunsi in sg stimuleaza zona Trigger si produc voma, prin acelasi mecanism apare reflexul de voma in insuf. renala, datorita catabolitilor care nu se elimina urinar si raman in sg. stimuland zona Trigger.In sarcinile in care exista o incmpatibilitate marcanta intre mama si fat, exista varsaturi repetate-> disgradivie precoce.

Complezele antigen-anticorpi stimuleaza zona trigger si declanseaza reflexul de voma.Calea eferenta: nervul vag(X) si nervi simpatici -contractia centru peloric .N. frenic-ontractia diafragmuluiN.spinali-contr. m abdominaliN.cranieni-contrarcta m. palatului moale si a faringeluiEfectori sunt muschii de mai sus, a caror contractie duce la expulzarea continutului la ext. Centrul vomei poate fi stimulat direct prin comprimare in caz de tumori cerebrale sau meningite. In acest caz varsatura este in proiectil , fara efort si este un semn clar cert , de tulburare cerebrala.

Digestia in intestinul subtireChimul gastric ajuns in duoden este supus actiunii a 3 sucuri: pancreatic, intestinal , bila.Toate aceste sucuri au un Ph alcalin si au rolul de a neutraliza aciditatea chimului gastric.In intestin se definitizeaza digestia alimentelor pana la atadiul de monozaharide(glucoza, fructoza,galactoza), aminoacizii si acizi grasi si glicerol.Vitaminele, mineralele e apa se absoarbite ca atare . Absorbtia intestinala este procesul de trecere a subst. nutritive din intestin in sg.Sucul pancreaticEste cel mai polivalent suc din org.-el singur poate degrada toate alimentele, datorita continutului crescut de enzime.Enzime1)Tripsina- este enzima secretata sub forma inactiva de tripsinogen si activata sub actiunea enterokinaza intestinala secretata de celulele intestinaleRoluri:1.activeaza toate celelalte enzime pancreatice implicate in digestia prot.2. are actiune de degradare a polipeptidelor ce contin amino-acizi 3.coaguleaza sg.4. are actiune autocatalitica2)Chimotripsina este secretata sub forma inactiva de chimotripsinogen si activata de tripsina.Rouri:1.degradeaza polipipsidele ce contin AA aromatici2.coaguleaza laptele3)Elastaza este secretata sub forma inactiva de proelastaza si activata de tripsina.Roluri:1.degradeaza polipepsidele ce contin AA alifatici2.degradeaza elastina,care tine legate fibrele de carne din alimente3.degradeaza hemoglobina,cazeina, albumina si fibrina4)Carleoxipeptidaza se secreta sub forma inactiva de procarleoxipeptidaza activata de tripsina.Rolul de a degrada peptidele care contin grupuri carboxil-COOH.5)Ribeonucleoza si dezoxiribonucleoza se secreta sub forma inactiva si se activeaza sub actiunea tripsinei.Rolul de a degrada acizii nucleici in nucleotide datorita faptului ca tripsina este enzima exterm de activa, in sucul pancreatic exista inhibitori ai tripsinei care mentin secretia ei la o rata constanta. Acesti inhibitori sunt:Alfa 1 antitripsina si Alfa 2 macroglobulina.Daca exista o obstructie a unui canal pancreatic cu un calcul sau o tuora pancreatica , atunci secul pancreatic se strange in pancreas si la un moment dat acesti inhbitori ai tripsinei nu mai fac fata in neutralizarea ei si tripsina impreuna cu celelalte enzime pe care le activeaza icep sa autodigere pancreasul.Aceasta boala se numeste pancreatita acuta necrotico-pancreatica si duce la moarte.La alcolici se stimuleaza in exces secretia de tripsina si prin acelasi mecanism de autodistrugere se ajunge la pancreatita acuta. 3 cazuri : acoolici , cancerul pancreatic , 6)Lipaza pancreatica se secreta sub forma activa si au rolul de a dizolva grasimile in acizi grasi si glucerol ,insa are nevoie de prezenta sarurilor biliare pentru aceata actiune.7)Fosfolipazele degradeaza fosfolipidele, sunt secretate in forma activa si necesita prezenta sarurilor biliare pt. activarea lor.8)Amilaza pancreatica degradeaza amidonul crud si fiert sau copt pana la stadiul de dextrine si maltoza.De fiecare data cand este eliberata, aceasta enzima ajunge in cantitati mici si in sange, de aceea este un marker fidel al functiei pancreatice.Daca amilaza este in cantitate crescuta este vorba de o pancreatita acuta,daca esti in cantit. ft. mica este o pancreatita cronica.Amilaza se secreta sub forma activa si constituie enzima ce degradeaza polizaharidele.In sucul

pancreatic, pe langa enzime se mai gasesc si substante anorganice reprezentate de saruri de NA,K si Ca precum si de bicarbonatul de Na care confera caracterul alcalin al sucului pancreatic.Cu cat secretia pancreatica este mai mare cu atat secreta mai mult bicarbonat.

Bila-reprez. produsul de secretie si excretie al hepatocitelor(celule hepatice)-este eliberata din ficat si este colectata intre mese in vezica biliara-in timpul mesei,vezica biliara se contracta si elibereaza bila care ajunge prin sfincterul ODDI in intestin-bila contine saruri biliare care au rol in digestia lipidelor-pe langa aceasta,bila mai contine bicarbonat de Na,saruri de Ca,K si Na si o singura enzima numita Fosfataza alacalina care are rol in digestia substantelor ce contin grupul fosfat-in bila se mai gaesc si pigmenti biliari care sunt bilirubina si biliverdina si care sunt produsi de degradare a hemoglobineiSucul intestinal-are un PH cuprins intre 7,8-8 , se secreta in cantit. de 2000 ml/zi, contine cantit. crescuta de bicarbonat de Na si NaCl, dintre enzime amintim 3 mari categorii(enzime ce degradeaza proteinele,lipidele,glucidele)A1)Aminapeptidazele sunt enzime secretate sub forma activa si au rolul de a desprinde gruparea amina(NH2) din peptide2)Dipeptidazele sunt enzime ce scindeaza dipeptidele in aminoacizi si sunt secretate in forma activa 3)Enterochinaza are rolul de a activa cripsina4)Nucleozidazele au rolul de a degrada nucleozidele5)Fosfatazele au rolul de a degrada nucleotideleB1)Lipaza intestinala se secreta sub forma activa,hidrolizeaza trigliceridele in acizi grasi si glicerol,necesita prezenta sarurilor biliareC1)Amilaza intestinala are rolul de a degrada amidonul si glicogenul pana la stadiul de dextrina si maltoza2)Alfadextrinaza are rolul de a degrada dextrinele pana la glucoza3)Maltoza are rolul de a degrada maltoza in 2 molecule de glucoza4)Zaharoza are rolul de a degrada zaharul in glucoza si fructoza5)Lactoza are rolul de a degrada lactoza in glucoza si galactoza.Luctoza are concentratia cea mai mare la n.n pana la 1 an.N.n cu nivelul scazut de lactoza nu tolereaza laptele si de aceea se folosesc formule de lapte fara lactoza.Acesti n.n pot primi dupa varsta de 6 luni iaurt deoarece acesta contine lactoza de origine bacteriana.In sucul intestinal se gasesc si cantit. crescute de mucus secretat de glandele Bruner si care au rol protector al mucoasei duodenale fata de aciditatea chimului gastric.Secretia de mucus este stimulata de parasimpatic si inhibata de simpatic. In emotii sau stres se secreta adrenalina, care este mediatorul si stimulul simpatic si de aceea secretia de mucus scade,ajungandu-se la ulcer duodenal.Motilitatea intestinala-la 8-10 ore dupa ingestia de alim. , alimentele ingerate ajung in colon-transportul chimului intestinal de-a lungul intestinului se face datorita mucoaselor intestinului.Acestea au si rol de a amesteca alim. cu sucul din intestin si de a favoriza degradarea acestora si apoi de a facilita absorbtia intestinala.-in intestinul subtire exista urrm. tipuri de miscare:1)Miscari segmentare-au rol de a amesteca continutul intestinului si de a favoriza absorbtia intestinala-aceste miscari se pornesc in momentul in care chimul gastric ajunge in duoden,ele constau in: -formarea unor inele de contractie,inele ce fragmenteaza chimul gastric,urm. sir de inele va fi plasat la mijlocul segmentelor formate anterior a.i. continutul intestinal este si mai fragmentat2)Miscarile tonice-acestea au loc indiferent daca exista sau nu continut intestinal-ele au rol de a mentine constanta lungimea intestinului si de a mentine ansele intestinale izolate una de cealalta-ele se datoreaza mucusului longitudinal din peretele intestinal, care este mentinuta permanent in tensiune3)Miscarile pendulare-au rol de a face sa alunece ansele,una pe cealalta si se datoreaza mucusului longitudinal din peretele intestinal-ele exista fiziologic si in absenta unui continut intestinal4)Miscarile peristaltice-sunt date de musculatura circulara din peretele intestinal-ele se produc doar in momentul in care chimul gastric ajunge in duoden-ele au forma unui val care se deplaseaza unidirectional de la duoden spre colon-ele a rolul de a impinge efectiv chimul gastric din duoden de-a lungul intestinului pana in cec.5)Miscarile vilozitatilor intestinale-au rol de a favoriza absorbtia intestinala-in momentul in care vilozitatea intestinala se contracta, sangele impreuna cu subst. nutritive este impins mai departe spre tesuturi

6)Complexul motor migrator-apare la 90 min dupa ce am mancat si creste in intensitate cu cat pauzele alimentare sunt mai mari-are rolul de a deplasa resturile alimentare,sucul gastric nefolosit,bacteriile,celulele intestinale descuamate spre colon pt a fi eliminate-are rol de a impiedica patrunderea bacteriilor din colon

Motilitatea intestinala este infl. de SN astfel:- SN parasimpatic stimuleaza motilitatea intestinala si relaxarea sfincterului- SN simpatic inhiba motilitatea si contracta sfincterul

Digestia gastricaIn colon exista o secretie alcalina cu PH 8-8,4 bogata in mucus si fara enzime. In colon se secreta ionul de K+ si anionul bicarbonic cu rolil de a neutraliza subst. acide rezultate din metabolismul bacteriilor prezente in mod normal in colon. Secretia de mucus din colon este cua tat mai amre cu cat mucoasa este iritata mecanic sau chimic , de aceea in rice suferinta a colonului primul semn este prezenta mucusului in scaun. In mod normal mucusul are rol de a facilita alunecarea materiilor fecale , de a proteja mecanic si chimic mucoasa colonului si de a neutraliza produsii de fermentatie din colon. In caz de emotii puternice se secreta mucus in exces si ca urmare materiile fecale sunt impinse in rect declansand defecatia. In colon au loc si procese de bsorbtie a urm subst:-ureea, medicamentele(supozitoare),Na care se absoarbe activ la schimb de K,Cl si absoarbe atat pasiv prin gradient electric cat si activ la schimb cu ionul bicarbonic si apa, care se absoarbe prin gradient osmotic- se absoarbe zilnic din colon 800-900 ml de apa, astfel incat materiile fecale ajung sa fie solide. In colon exista cea mai mare concentratie de flora microbiana.Flora microbiana este construita din 10x13 ermeni care se gasesc in tot tractul intestinal si au concentratia cea mai mare in colonul sigmoid si in rect.Acesti microbi sunt reinaiti de 2-3 ori pe zi odata cu mesele si sunt eliminati prin defecatie. Acesti microbi sunt reprezentati de bacilul colic , bacilul ptrificus, b.perfingens, b butiric, coci.Aceasta flora intestinala are un rol deosebit de imporetant in sinteza vitaminelor K,B1,B6,B12 si acidul folic.Totodata stimuleaza si cresterea mucoasei colonului.

Motilitatea colonului consta in urm . miscari:1)Miscari segmentare - care au rol in amestecarea continutului colonului si deplasarea acestuia pe distante mici , sunt declansate de distensia colonului de catre chimul intestinal. Ele sunt date de musculatura circulara din peretele colonului si constau in inele de contractie din cm. in cm.2)Miscarile peristaltice - u rol de a deplasa materiile fecale spre colonul sigmoid. Frecventa lor crescand de la cec spre colonul sigmoid. Sunt date de musculatura circulara din peretele colonuli si sunt alcatuite dintr-o unda de contractie circulara , urmata de o unda de relaxare. Ele sunt stimulate de distensia colonului si transporta materiile fecale unidirectional spre colonul sigmoid.3)Miscarile in masa - sunt specifice colonului , sunt prezente dear in colonul sigmoid si au rolol de a impinge materiile fecale in rect. Distensia rectului ducand la defecatie. Au aspect peristaltic, de val dar cu o presiune mult mai mare care ajunge pana la 100mmHg. Ele sunt declansate prin reflex gastro-colic si dudena-colic, aceste reflexe aparand dupa ingestia de alimente odata cu distensia stomacului si dudenuui.Parasimpaticul stimuleaza motilitatea colonului si relaxeaza sfincterele si simpaticul inhiba motilitatea colonului si contracta sfincterele.Defecatia Este un act reflex care are la baza un arc reflex ontrolat de centrii nervosi superiori.Stimulul=ajungerea mat. fecale in rect.=> destinderea retuluiDefecatia poate fi oprita voluntar prin contractia sfincretului extern anal si stimulata voluntar prin contractia muschilor abdominali coordonata de creier si care stimuleaza impingerea mat. fecale in erct.Pana la varsta de 1 an caile piramidale pt. defecatie nu sunt mielinizate de aceea defecatia nu poate fi controlata voluntar.

GLANDELE ENDOCRINE

Hipofizia - este stimulata in saua turceasca a osului sfenoid , este alcatuita din 2 loi, lobul anterior care ocupa 75% din glanda si care se numeste hipofizanterior sau adenohipofiza si care este legata de hipotalamusul anterior prin tija pituitara.Hipofiza anterioara - secreta urm hormoni:1.TSH-ul(hormonul tireostimulant) care are rolul de a stimula secretia de h. tiroidieni si dezvoltarea gl. tiroide.Este controlat hipotalamic printr-un h. numit TRH(tirotropin relesing hormon)care stimuleaza secretia de TSH.2.ACTH (h. corticstimulant) care stimuleaza secretia glandei sorticosuprarenale si cresterea ei in dimensiune. Este controlat hipotalamic de CRH(corticotropin RM) care stimuleaza secretia deACTH.3.FSH(h. foliculostimulant)care are rolul de a stimula dezv. foliculului anarian care prod. extrogeni.La barbate FSH stimuleaza spermatogeneza- adica frmarea spermatozoizilor.Este controlat hipotalamic GRH(glanda dotropin RH) ce stiuleaza secretia de FSH4.LM (luteostimulant) la femei se secreta incepand cu ziua 14 a ciclului menstrualt pana in ziua 28 ,si prod. ruperea folicului anarian matur . La barbati se secreta permanent de la pubertate pana la andropauza sia re rolul de a stimula secretia de h. androgeni(testosteron). Este controlat de GuRG care stimuleaza secretia de h.5.Prolactina - este un h. care are rolul de a stimula secretia gl. mamare la femei dupa n. Are rolul de a inhiba FSH-ul . de aceea femeile care alapteaza nu au menstruatie.Este controlata de hipotalamus prin 2 h.unul stimulant numit PRH si unul inhibitor PIC care inhiba .6.STH(somatotropin h.) de crestere Este controlat hpotalamic prin 2 h. unul stilulant (SRH) si unul inhibitor (SIH).Rolurile STH: 1. stimuleaza cresterea prin intensificarea mitozelor celulare , dar si prin cresterea acestora in lungime si grosime.STH nu actioneaza direct asupra cartilajelor de crestere ci prin intermediul unor subst. numite somato-medine care sunt prod. de ficat si a carorsecretie este stimulata de STH( in perioada de crestere).Daca secretia de STH este in exces , la copii apare gigantismul , dar infantismul genital deoarece partea marita a hipofizei ce secreta STH apasa si turteste partea ce secreta FSH. si LH.La adult secretia in exces de STH duce la acromegalie manifestata prin cresterea extremitatilor.Lipsa STH duce la nanismul hipofizar care inseamna talie mica , dezv fizica si sexuala normala.2.Rol metabolica)metabolismul proteic este un h. anabolizant adica prod stimularea sintezei de prot.b)metabolismul lipidic - unste un h. ce prod lipoliza adica trnsformarea triglucidelor in acizi grasi si glicerol.Acizi grasi rezultati sunt apoi oxidati sub act. STH formandu-se coprpii cetanici , este un h. cetogen.c)metabolismul glucidic- STH prod hipergliemie este un h. hiperglicemial. Acest lucru se produce prin stimularea glicogenolizei adica transformarea glicogenului in glucoza, care tece in sg, si creste glicemia.d)metabolismul mineralelor - STH creste absorbtia intestinala a Ca, deoarece Ca este necesar cresterii oaselor la nivelul renal STh stimuleaza reabsorbtia Na,K si fosfatilor.Hipofiza posterioaraAre rol doar de depozit pt h. ,eainsasi n secreta h. Hormonii sunt secretati de hipotalamusul anterior, ajung in hip.post. prin tija pituitara si sunt depozitati al acest nivel pana la nevoie.Cei 2 h. depozitati in hip. post. sunt ADH si ocitocina.1.ADH - h. antidiretic are rolol de a stimula reabsorbtia apei la nivelul renal prn cresterea permeabilitatii tubului distal si colector renal pt apa. Secretia de ADH este stimulata cand creste pres. osmotica.Adh-ul in doze mari are si efecte vasoconstrictoare si are rol in proc. de memorare si termoreglare. Alcoolul inhiba secretia de ADH => apa nu se retine si apare o diureza crescuta.2.Ocitocina are 3 roluri:a)stimuleaza contractia trompei uterine care are rol in replasarea ovulului spre spermatozoid, precum si in deplasarea oului format spre cavit. uterina.b)stiuleaza contractia uterului gravid fiind h. care declanseaza nasterea. Progesteronul scade reactivitatea fibrei musculare uterine la actiunea ocitocinei si mentine astfel sarcina.Estrogenii sensibilizeaza fibra musculara uterina la actiunea ocitocinei si declanseaza nasterea.Acest h. este obtinut pe cale sintetica si este administrat in vederea declansarii nasteri .c.stimuleaza contractia celulelor mioepiteliale din ductele glandelor mamare si prin acest rol astimuleaza ejectia laptelui.Stimulul pt. prod. secretiei lactate si ejectiei laptelui este suptul.

Suptul declanseaza un arc reflex cu sediul in hipotalamus care are ca si consecinta secretia de ocitocina.Desi suptul este continuuu ejectia laptelui este discontinua la aprox 5 min. deoarece acesta este ritmul in care secreta hipotalamusul ocitocina. Alcoolul inhiba secretia de ocitocina si de aceea are repercursiuni nevative asupra lactatiei.In lipsa ocitocinei apare infertilitatea si tulburari de lactatie.

TIROIDAprod 2 h. T3-triiodotironina si T4-tiroxina acesti h. au urm roluri:1)Rol calorigen - ei stimuleaza metabolismul, stimuleaza arderea din org., stimuleaza consumul O2 si prod. caldura. Datorita prod. de caldura , si produc secundar vasodilatatie , de aceea un exces de h. tiroidieni duce la cresterea DC, datorita unui aflux de sg. crescut spre inima.Din aceasta cauza inima oboseste si se ajunge la insuf. cardiaca cu debit crescut, specific hipertiroidismului.2)Rol metabolic : a)metabolismul proteic este un h. catabolizant adica favorizeaza distrugerea prot.b)metabolismul glucidic este h. hiperglicemial , prin cresterea absorbtiei de glucoza din intestin si prin glicogenoliza hepatica.c)metabolismul lipidic -este un h. lipolitic si cetogen.d)metabolismul vit. - carotenii din mancare se transforma in ficat sub actiunea h. tiroidieni in vit. A3)Rol de maturare celulara si diferentiere celulara datorita lor se maturizeaza SNC, care are cel mai inalt grad de diferentiere. H. tiroidieni prod. si maturarea conturului fetei si dezv simetrica a corpului.De asemenea au rol in formarea dentitiei. Lipsa h. tiroidieni la copii duce la cretinism deoarece sist nervos central nu este maturizat, sau excesul de h. tiroidieni duce la stari de iritabilitate , nervozitate, insonii si incapacitatea de concentrare.4)Au rol de a creste forta de contractie a inimii datorita stimularii secretiei de adrenalina.5)H. tiroidieni au rol in fertilizarea oului precum si in producerea de infertilitate si tulburari de lactatie.6)sStimuleaza motilitatea instestinala si secretia gl. digestive.Reglarea secretiei de h. tiroidieni:hipotalamusul->TRH->hipofiza->TSH crescutin sg.->tiroida->cresc T3 si T4 =>constanta secretia de tiroida Patologia tiroideiGusa crendemica apare in zonele sarace in iod.In aceast caz nu se formeaza h. tiroidieni si feed-backul negativ asupra TSH , nu mai exista ca urmare ,aceasta va fi secretat excesiv si gl. va creste in volum , ducand la aparitia gusei.Tratamentul este cu Iod 10-100mg/zi iar in lipsa retragerii trat este chirurgical.2.Hipotiroidismula)La copil este manifestat prin cetinismul , gusa-gen. Copilul nu mai paote fi tratat daca boala nu se descopera in primele 3 sapt de viata.Pitic,asimetric,cu dentitie deficitara si cu trasaturi infantile toata viata lui.Dezvoltarea psihica este profund afectata,iar dezvoltarea sexuala este normala iar ei sunt infertili.b)La adult se instaleaza mixedemul caracterizat prin intoleranta la frig,apare lipogeneza,nu se stie cauza dar in special la nivelul fetei si apare fata de luna plina,apare constipatia, infertilitatea, pe SNC (lentoare ,somnolenta, incapacitatea de concetrare)3 Hipertiroidism (boala Basedown-graves) se caract. prin urm.: intoleranta la cald, hiperfagie, slabire continua in greutate, diaree, insuficienta cardiaca cu DC crescut, insomnii, transpiratia tegumentelor calde si umede, incapacitate de concetrarea prin fuga de idei, iratibilitate.Aceste persoane au globii oculari inpinsi inainte si din aceasta cauza ei sufera din lipsa tratamentului de orbire, deoarece nervul optic este intins permanent si ochiul nu se inchide permanent in timpul somnului si apar ulceratii ale corneei. Glandele paratiroideSunt situate posterior fata de tiroida si sunt innumar de 4, secreta parahormonul care are urm efecte:-creste calcemia

-scade fosfatemiaAceste efecte se realizeaza prin modificari la nivelul osului, rinichilor si aparatului digestive astfel:La nivelul osuli- parahormonul(PTH) produce activarea osteroclastelor(celule distrugatoare de os) si inhibarea osteroblastelor(celule producatoare de os), asadar PTH produce rezorbtie osoasa cu trecerea calcului in sg si cresterea calcemiei.La niveul ap. digestiv , PTH stimuleaza absorbtia calciului la nivelul intestinului subtire si ca urmare creste calcemia.La nivelul rinichilor- PTH stimuleaza reabsorbtia de calciu la nivelul tubilor renali si inhiba reafsorbtia fosfatilor.

Prin aceasta PTH-ul creste calcemia si scade fosfatatemia. Reglarea secretiei de PTH se face de catre calcemie astfel:creste calcemia -> scade PTH scade calcemia->creste PTHDaca se secreta PTH in exces (tumori secretante de PTH) apare rezorbtie osoasa excesiva cu apaitia de chiste osoase, urmate de fracturi spontane .Calcemia este foarte crescuta si caurmare apar cacului renali si aritmi ventriculare .Daca exista o hipofunctie paratiroida, atunci se instaleaza hipocalcemia , inmodnormal , V.n. a calcemiei - 9-10 mg%-7mg%-> tetania hipocalcemica manifestata prin contractii spastice ale musculaturii scheletului , cae daca intereseaza musculatura diafragmului duce la insuf resp. si moarte prin asfixie.Calcitonina secretata de celulele parafoliculare tiroidiene(foliculii tiroidieni produc hormonii) si au urm. efecte :

1) Asupra osului stimuleaza activitatea osteoblastelor si inhiba activitatea osteoplastelor,scade calcemia2) Asupra ap. digestiv- stimuleaza secretia intestinala de apa si electroliti,scade calcemia,scade fosfatemia.3) Asupra rinichilor inhiba reabsorbtia de calciu sau fosfatati =>scade calcemia si scade calcetonina,creste

calcemia si creste si calcetonina

Pancreasul endocrin-constituit din grupuri de celule grupate in insule langer-hans la nivelul cozii pancreasului.Aceasta insula secreta 2 hormoni importanti :insulina si glucagonulInsulina =principalul hormon hipoglicemian,produce scaderea glicemiei prin urm.mecanisme:

1) stimuleaza patrunderea glucozei in celulele musculare si adipoase si apoi consumul glucozei in aceste celule.Celulele intestinale,eritrocitele,celulele tubilor renali si celulele din creieri nu necesita insulina pt a capta glucoza.

2) produce la nivel hepatic stimularea glicogenogenezei adica depunerea de glucoza in ficat sub forma de glicogen

3) insulina produce inhibarea glicogenolizei in ficat si muschi4) insulina inhiba enzimele gluconeagenezei(formarea glucozei din aminoacizi)Alte efecte ale insulinei:1) stimuleaza lipogeneza(formarea de grasimi) sub actiunea insulinei,acizii grasi se formeaza din glucoza2) inhiba lipoliza-degradarea grasimilor in acizi grasi si glicerol3) stimuleaza sinteza proteica-contribuie la crestere(copiii cu diabet zaharat insulino-dependenti raman mici de

statura)4) inhiba catabolismul proteic5) stimuleaza patrunderea calciului,sodiului si potasiului in celule inclusiv in cele osoase, stimuland cresterea6) sprijina procesul de lactatie, iar femeile cu diabet zaharat au tulburari de lactatie.

Reglarea secretiei de insulina se face prin urm:-principalul factor de reglarea a insulinei este glicemia, cresterea glicemiei( 30-60 sec) stimuleaza secretia de insulina, iar scaderea glicemiei inhiba secretia de insulina.-parasimpaticul stimuleaza secretia de insulina iar simpaticul o inhiba. Hormonii hiperglicemianti(STH,hormonii tiroidieni ,glicocorticoizi, glucazonul) si cresc secretia de insulina-adrenalina si nonadrenalina secretate de medulosuprarenala scad secretia de insulina,de aceea in caz de stres cand se secreta adrenalina in exces poate aparea diabetul zaharat de stres.

Tulburari ale secretiei de insulina: glicemia :80-110 mg% . Scaderile glicemiei intre 50-70 mg% rezulta criza hipoglicemica (palpitatii ,tahipnee,paloare, transpiratii si uneor pierderea cunostiintei) apare in diabetul zaharat,e corect tratat(prea multa insulina) sau in tumori secretate de insulina.Scaderile glicemiei intre 20-30-50 mg% =>coma glicemica.Cresterile peste 110 mg% rezulta diabet zaharat(polifagie, polidipsie, poliurie) diabet zaharat de tip 1 (insolino-dependent).Apare in 20% din totalul cazurilor de diabet,apare la persoanele sub 40 ani, nu are componenta genetica, nivelul insulinei este scazut, pacientii sunt slabi , are evolutie grava cu crize hipoglicemice frecvente si cu evolutie sprer etinopatia diabetica,neuropatia diabetica,nefrita,piciorul diabetic(apare cangrena piciorului).In diabetul zaharat de tip 2:80% din totalul cazurilor de diabet apare peste 40 ani , are componenta genetica , asociata cu obezitatea si hipertensiunea arteriala precum si cu cancerul de endometru, cauza , excesul de tesut adipos, nivelul de insulina este normal , are evolutie mai putin grava si poate fi ameliorata considerabil prin sabirea accentuata in greutate, se trateaza doar cu regim alimentar si antidiabetice orale(meguan, tobutamida)

Glucagonulsecreat de celulele alfa insulare ale pancreasului endocrin sia re urm efecte:

1)produce hiperglicemie prin stimularea gluconeogenezei si gicogenolizei 2)stimuleaza lipofiza 3)stimuleaza catabolismul proteic si scade sinteza de prot. - h. catabolic si antianabolic.4)stimuleaza prod. de caldura in org. alaturi de h. tiroidieni5)stimuleaza secretia de Hcl in stomac si secretia de bila din ficat6)stimuleaza formarea ureei la nivel hepatic7)in doze mari stimuleaza forta de contracitie a inimi

Reglarea secretiei de Glucagon se face prin urm mecanisme:1)simpaticul creste secretia de glucagon si parasimpaticul o scade2)cresterea glicemiei duce la scaderea secretiei de glucagon si invers

Glandele suprarenale sunt situate deasupra rinichilor si alc. din 2 zone importante:1.La ext. exista corticala = 80% din glanda si formeaza corticosuprarenala ce secreta h. stiroizi2.Zona interna= medulara -20%din gl. si formeaza medulosuprarenala care secreta caticolamine (adrenalina si noradrenalina).Corticosuprarenala este alcatuita din :1)zona externa=glomerulara si secreta h. mineralocorticoizi(aldosteronul)2)zona medie = fasciculata care secreta h. corticoizi (glucacorticoizi) -cortizolul 3)zona interna =reticulata si secreta h. sexuali (corticosuprarenalieni)

H.mineralocorticoizi (aldosteronul) au urm efecte:1)stimuleaza reabsorbtia de Na la nivelul tubului distal si colector renal.2)stimuleaza consecutiv reabsorbtia renala de Cl H2O3)stimuleaza secretia de K si H

Reglarea secretiei de aldosteron se face prin urm mecanisme:1)mecanismul remina-angiotensina -adosteron care este stimulat in momentul in care scade vol. sg. sau scade pres. art.2)in caz de hiperpotasemie este stimulata reflex secretia e aldosteron care elimina K prin secreti tubulare3)prin axul hipotalamo-hipofizar dupa urm schema.

Glucocorticoizi au urm efecte:1)produchiperglicemie prin activarea gluconeogenezei si glicogenealizei hepatice si musculare , intensifica actiunea hiperglicemianta a gluacagonului si catecolaminelor.2)stimuleaza lipofiza si oxidarea aczilor grasi (in caz de exces de glucocorticoizi (boala cushin)apare diabeetul zaharat si crize cidocetonice)3)produc catabolizarea prot. si scad sinteza de aminoacizi (in boala cushing) apare dina ceasta cauza proteoliza musculara excesiva cu slabirea si topirea masei musculare4)produc rezorbtie usoara si prin aceasta duc in caz de exces de glucocorticoizi la osteoporoza la adulti si stoparea cresterii la copii5)stimuleaza voconstrictia si de aceea in boala cushing apare hipertensiunea art.6)asupra pieli actioneaza astfel:distrug colagenul si inhiba fibroblastele, de aceea in boala cushing apar vergeturile rosii caracteristice7)asupra ap. digetic prod stimularea secretiei de HCl in stomac si de aceea in boala cushing apare ulcerul gastroduodenal8)asupra ap renal creste filtrarea glomerulara- creste diureza 9)asupra parametrilor hematologi - inhinba formarea limfocitelor , eozinofilelor , bazofilelor, si stimuleaza formarea eritrocitelor si trombocitelor 10) asupra sist nervos: moduleaza activitatea senzoriala a sist nervos-efecte actiinflamatoare si imunosupresoare - inhiba migrarea leucocitelor spre focarul inflamator (inhiba fagocitoza si inhiba prot. sist imun , de aceea sunt folositi ca si tratament imunosupresiv dupa grefe si transplante-in aceste conditii , pacientul trebuie sa fie izolat intrun mediu aseptic-tratamentul prelungit cu glucocorticoizi duce la aparitia de inf. culminante datorita prabusiri sist imun

-glucocorticoizi au si rolul de inhiba r. alergice de aceea sunt utilizati pe cale orala cat si local in creme pt tratamentul alergiilor precum si in socul anafilactic-sunt utilizati si in socul antiinflamator11)efecte a supra altor glande endocrine-scad secretia STH, TSH , ADH , scazand secretia de ADH , stimuleaza diureza -stimuleaza secretia de surfactant in viata intrauterina de aceea este utilizat la prematuri pt. maturarea pulmonara12)H care mentin rezistenta org. la stres datorita fafptului ca mobilizeaza din depozite aminoacizii si acizi grasi si ii transforma in glucoza care este utilizata de celule pt supravietuire in caz de stres deoarece glucoza reprez. principala sursa de energie -reglarea secretiei de glucocorticoizi se face prin axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian , glucocorticoizi fiind siguri h. socilali corticosuprarenalieni-H. androgeni care se secreta atat la barbati cat s la femei-au activitate anabolica de crestere a sintezei de prot. , dar cu numai 20% din capacitate fata de testosteron-la fetite stimuleaza aparitia parului axilar si pubian-la baieti stimuleaza dezv. organelor genitale in copilarie -reglarea secretiei de h. sexuali se face prin axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian

Patologia corticosuprarenaleiBoala Conn - secretia de aldosteron -se retine Na si H2O in exces , de aceea apare hipertensiunea art. -se elimina K in exces (astenie)Sindromul Andrenogenital-la baieti -pseudopubertate precoce-la fetite verilizare(masculinizare)este caracterizat printrun exces de hormoni sexuali corticosuprarenalieniBoala Addison insuf globala a corticosuprarenalei se caracterizeaza prin: -nu se retine Na, H2O =hipotensiune ,- scade licemia =criza hipoglicemice ,- caderea parului axilare si pubian ,- datorita lipsei de glucocorticoizi nu se exercita feed-backul , are efect negativ asupra ACTH hipofizar de aceea apare hiperpigmentarea tegumentelor si mucoaselor in urm zone: zonele de presiune(coate , genunchi) ,cicatrici, mucoasa bucala si genitala , areolele mamare.Boala Cushing - hipersecretia de glucocorticoizi ,- hiperglicemie(diabet zaharat) ,- osteoporoza ,-ulcergastroduodenal ,-hipertensiune art. ,-aparitia vergeturilor rosii ,- redistribuirea grasimii pe fata si ceafa (fata de luna plina si ceafa de taur) ,-hirsudismul (aparitia mustati si pilozitati faciale la femei) ,- glucocorticoizi sunt folositi foarte des in dermatologie , in creme cu aplicatie locala , nu este voie sa se foloseasca mai mult de 5 zile deoarece duc la atrofie cutanata .Medulosuprarenala secreta :adrenalina si noradrenalina Adrenalina -are efect in specal asupra metabolismului ,- producehiperglicemie prin glicogenoliza hepatica si musculara , dar produce si activarea lipolizei prin stransformare trigliceridelor in acizi grasi si glicerol ,- stimuleaza si metabolismul bazal cu producere de caldura ,- H. eliberat la stres si datorita iei org elibereaza glucoza folosita ca sursa de energie ,- efect bronhodilatator (utilizata in tratarea astmului bronsic) ,-rol de a inhiba r. antigen -anticorp in cadrul r. alergice de aceea este utilizata in tratamentul acestora Noradrenalina are efect pe cord si vase ,- produce vasoconstricti si cresterea fortei de contractii cardiace , de aceea este utilizata pt pornirea inimi .Excesul de hormoni medulosuprarenalieni se intalneste in feocromocitom caracterizat prin cresteri tensionale foarte mari :peste 220/120 TA Se datoreaza unor tumori secretante de catecolamine si se trateaza prin extirparea lor.

Testiculul:-are 2 functii importante:1.spermatogeneza=formarea spermatozoizilor

2.secretia de hormon androgeni(cel mai important=testosteron)1)SpermatogenezaAre loc la nivelul tubilor seminiferi contorti unde se gasesc cel. primordiale= spermatogenii din care iau nastere spermatozoizi.Intre spermatogeni se gasesc cel. sertoli care produc materialul nutritiv, enzimele si hormonii necesari pt transformarea spermatog. in spermatozoizi.Spermatozoizii sunt alc. din: Cap, Gat, Coada.

Corpul contine acrozomul si nucleul ce detine materialul geneticAcrozomul este un aparat Golgi ce contine hialuronidoza si proteaza, necesare pt liza ovulului Datorita cozii spermatozoidul se poate misca normal, fiziologic ei trebuie sa se deplaseze 1-4mm/sec in linie dreaptaIn mod normal 120mil/ mm3. Daca nr este cuprins intre 120-60 mil/mm3 se poate dace fertilizarea in vitro prin concentrarea spermei.Daca nr seste sub 60mil/mm3=>oligospermie sub20mil/mm3=> sperma este sterila (se paote face fertilizarea in vitro numai cu conator). In plus din totalul nr. de spermatozoizi 80% din ei trebuie sa fie mamali sin p.d.v morfologic.Exista 2 boli care duc la sterilitate:1.Orebita epidemica = complicatie a parotidei epidemice (oreon) sau a febrei tifoide.2.Criptohidia- reprezrecoborarea testiculului in scrot , acest proces are loc in tata interuterina si este coordonat de catre h.androgeni. Daca testiculele raman in abdomen => spermatozoizii mor deoarece ei traiesc doar la temp de 32C , iar in abdomen sunt 37 C. In scrot tem 32 C asigurata de un sit de vase care asigura un schimb de aer in conto curent

2.Secretia de testosteronTestosteronul este secretat din luna 2 de viata intrauterina si este sintetizata din colesterol.Creste brusc la pubertate si se menine la limite max. pana la varsta de 40 ani dupa care incep sa scada treptat a.i la 80% se ajunge la 1/3 din valoarea de la pubertate.Roluri: 1.in viata intrauterina : sintetizeaza formarea org. genitale interne si ext. si coborarea testiculelor in scrot.2.la pubertate, sub act. testosteronului are locmaturarea org . genit. 3. det. aparitia caracterelor sexuale secundare masculine: -distribuirea pilozitatilor pe piept, brate, fata, precum si retractia temporala a pilozitati capilare-distributia grasimi de tip masculin-distributia scheletului de tip masculin-hiportrofierea laringelui sia corzilor vocale cu ingrosarea vocii 4.efecte metabolice : cel mai puternic h. anabolizant , cresc sinteze de prot.5. stimuleaza eritropoeza6.la pubertate det. dezv. cartilajelor de crestere si apoi osidificarea aecstora determina procesul de crestere de la pubertate7.ingroasa secretia glandelor sebacee , favorizand acneea8.inhiba prin feed-back negativ secretia de 2H hipofizon si gonado.

In caz de hipersecretie de h. androgeni (tumori secretante testiculare) si apare inhibarea secretiei de gonadoliberina si LH hipofizon iar cresterea este per asamblu mica, deoarece se face prematur osidificarea cartilajelor de crestere.

Ovar-2 functii importante: 1.Formarea ovulului 2.Secretia de estrogensi progesteronLa nastere - ovogoniile (celulele primordiale feminine) sunt invelite de mai multe straturi de celule ce formeaza foliclui ovarieni pana la pubertate 300.000-400.000 de foliculi mai raman, restul se atrofiaza. Dintre acestia doar 300-400 se maturizeaza si elibereaza ovule. Acesta maturare are loc pe procesul unui ciclu menstrual de 2-8 zile.Maturarea foliculilor are loc de la pubertate pana la menopauza. Aceasta perioada se numeste viata sexuala activa , deoarece toate ovogoniile exista inca de la nastere => la 35-40 avem ovule batrane care sunt susceptibile de a suferii mutati si de aceea exista o fecundatie crescuta a anomaliilor cromozomiale incepand de la 35 ani.

Ciclul menstrual fiziologicCiclul ovarian - din Z1-Z13 are loc proliferarea unui singur folicul ovarian ce secreta estrogenIn Z14 are loc ovulatia -> ruperea foliculului matur , eliberand ovulul.Din Z15-Z25 are loc umplerea cu lipide a foiculului restant , in special colesterol din care se form. estrogen si progesteron. IN Z26-Z28= luteoliza.Daca nu are loc fecundatia, corpul galben degenereaza si se form. corpul albicaz care nu mai secreta E.p. Daca ovulul este fecundat , corpul galben persista 4-6 sapt , care se trnsf in placenta. Placenta va secreta in continuare estrogen , h. lactogen placentar ,(stimularea gl. mamare, in vederea alaptari) h. gonadotrop carionic.Fecundatia are lof fiziologic in traimea externa a trompei uterine , dupa care in Z6 are loc migrarea adica implantarea oului in endometru , de obicei la fundul uterului si putin spre fata posterioara a acestuia.

Sarcina normala:38-42 sapt -sub37 sapt -prematur -peste 42 sapt- poastmatur

Ciclul uterin (endometria)Z1-Z5 = menstruatia reprez eliminarea a 50-60ml de sg fluid fara gheaguri(deoarece endometrul contine plasmina-anticoagulant)Z6-Z14 - poliferarea endometrului sub actiunea estrogenilor secretati de foliculul ovarian(cresterea in grosime)Z15-Z25 ftransf. secretori a endometrului sub act e.p secretati de corpul galben.Z26-Z28 - are loc nefroza endometrului superficial, datorita lipsei estrigenilor si progesteronului. Acest proes are loc doar in lipsa fecundatiei si duce la eliminarea endometrului nefrotic impreuna cu o cantit. de sg la menstruatie.Daca ovulul este fecundat, endometrul continua sa creasca pt a putea hranii oul.Daca corpul galben se transforma in corp albicaz, acesat nu mai secreta estrogen si P => endometrul uterin pierde o parte din cel. datorita pierderii apei, grosimea endometrului scade foarte mult iar vasele din strcuctura lui sunt turtite=> ischemia vaselor endometriale ce duce la neroze la sprafata endometrlui , iar tesutul nefrotic este elminat impreuna cu o cantit de sg. cu ocazia menstruatiei.

EstrogeniiSunt derivatii din colesterol si sunt secretati de foliculul ovarian de placenta, de cel. adipoase in special la menopauza.Efectele Estrogenului: 1)Det. dezv. intrauterina a org. genitale interne si externe.2)La pubertate determina maturarea org. genitale cu transf. epiteliului cubic unistratificat vaginal cu un epiteliu pluristratificat cilindric care este mai rezistent la traumatisme si inf.3)determina caracterele sexuale secundare feminine:a)sanii prin depunerea de tesut aipos la acest nivelb)dispunerea scheletului de tip feminic(umeri ingustati, bazin lat , adaptat pt o eventuala sarcina)c)distributia de tip feminin a grasimi pe solduri, coapsed)femeile care au exces de grasimi pe solduri coapse , sani au o secretie crescuta de estrogen si sunt predispuse pt cancerul de san si endometru, a caror cauza este excesul de estrogen4)in timpul vieti sexuale active , estrogenul stimuleaza poliferarea endom. in Z6-Z14 ale ciclului menstrual.5)in timpul vietii sexuale E determina in Z6-Z14 a ciclului menstrual o secretie apoasa a gl. colului uterin, care favorizeaza patrunderea spermatozoizilor prin vagin in uter.6)in sarcina estrogenul stimuleaza dezv. ductelor gl. mamare in vederea alaptarii.7)la sfarsitul sarcinii E favorizeaza efectele ocitocinei de contractie a fibrei musc. uterine din unul din fact care declanseaza nasterea.8)Efectele metabolice -E inhiba productia de lipogeneza, hioglicemie, cresterea sintezei de proteine , de aceea la tratam de anticonceptionale orale pot duce la cresterea in greutate.-E inhiba resorbtia osoasa, de aceea pana la menopauza femeile sunt protejate impotriva osteoporozei.-E stimuleaza HDL colesterolul si inhiba LDL colesterol , de aceea pana la menopauza, femeile sunt protejate impotriva arterosclerozei.-E stimuleaza vasodilatatia , de aceea pana la menopauza protejaza impotriva bolilor cardiovasculare.- mentin troficitatea tegumentelor si mucoaselor , pana la menopauza . Exista o prot. impotriva aparitiei ridurilor si a uscaciuni vaginale.9)efecte antioxidante10)inhiba pasp. imun in sarcina , de aceea mama poate tolera fatul care este alogrefa.11)stimuleaza coagularea si inhiba agregarea placetntara , de aceea sarcina este considerata o stare de hipercoagulabilitate in care pot aparea tromboze ale varicelor.12)stimuleaza prin feed-back pozitiv secretia de LH hipofizor in Z13 a ciclului si inhiba prin feed-back negativ secretia de FSH .

Progesteron Derivat din colesterol; secretat de corpul galben , placenta.Roluri:1)t.v.s.a. stimuleaza in Z15-25 ale ciclului menstrual transf. secretoare a endometrului.2)in Z15-25 ale c. nu determina ingrosarea secretiei gl. colului si impiedica patrnderea de glumeni in cavit. uterina , aceasta fiind o reactie de adaptare pt.o viitoare sarcina. Se formeaza astfel un dop de mucus in care daca ovulul este fecundat se elimina doar inaintea nasterii.

3)in sarcina progesteronul relaxeaza m. uterina find h. care mentine sarcina4)in sarcina det dezv. acinilor gl. mamare in vederea alaptarii5)dupa fecundatie in Z6 P favorezeaza nidatia6)P creste temp. corporala cu 0.1-0.3 grade incepand cu Z15 prin efect direct asupra centrilor termoreglarii din hipotalamus. Din aceasta cauza, afirmam ca un cclu este evoluat , daca femeia percepe o crestere de temp. incepand cu Z15.7)P are efecte antiestrogene, adica tempereaza act. estrogenului asupra sanului si endometrului.8)P are efecte depresive pe SNC, de aeea in sarcina gravidele sunt somnolente , bradipsihice, bradiladice.9)produce lipogeneza10)inhiba secretia de LH hipofizon si GmRH hipotalamica.

Modificari fiziologice ale org. materne in sarcina normala

1.Modif. hematologice -apare cresterea nr de leucocite si a vsh-ului, usor , datorita raspunsului imun al mamei la rezenta fatului.-scade hematocritul si hemoglobina datorita cresterii vol sangvin pe vaza cresteri vol plasmatic.-creste factoru coagularii, de aceea in sarcina pot aparea frecvent tromboze ale varicelor memrb. inf.2.Modif ap. digestiv--in trimestru 1 de sarcina pana in sapt 12 , apar greturi si varsaturi in mod fiziologic dat. conflictului imun dintre mama si fat. Normal este 3 varsaturi/zi. Peste inseamna hidroelectrolitica, vit admin. parenteral(pe vena) in cazurile grave antiernetice.Datorita predominantei progesteronului apare o inhibare a motilitati gastro-intestinale ce duce la constipatie.Din cauza hipotoniei tractului digestiv exista multe eructatii(ragaituri) si reflex gastro-esofagian.3.Ap. cardiovascular- o crestere a vol. sg. care duce la cresterea DC pt. ca cresterea sa fie tolerata de org. exista fiziologic o vasodilatatie generala. De aceea din trm 2 de sarcina apare hipotensiunea art. fiziologica.Daca in sarcina predomina factorii vasoconstricori, se instaleaza un tip particular de hirpertensiune numit preeclamsie sau hipertensiune de sarcina.Se caract. prin aparitia la femei primipare , este genetica si dureaza doar pe perioada sarcinii.Pe langa hipertensiune apare prezenta de albumine in urina si aparitia edemelor generalizate.Uterul gravidei incepucand cu trim 3 de sarcina comprima vena cava inf si din aceasta cauza intoarcerea sg de la membrul nf. e deficitara si din aceasta cauza apar sau se accentueaza varicele membrelor inf si demele memgrelor inf.4.Modif. ap. resp.-in sarcina creste consumul de O2 deoarece exista si tesutul fetal care consuma O2. Cu toate ca diafragmul se ridica datorita cresteri uterului, capacit vitala si VC sun crescute dat. progesteronului care stimuleaza resp.5.Modif. ap. urinar-uterul gravidei , incepand cu trim. 3 de sarcina comprima ureterele si de aceea poate aparea staza urinara ce duce la inf. urinara. Uterele comprima vezica urinara si de aceea femeile gravide urineaza putin si des=. polachiurie.Datorita cresteri vol. sg. ca vreste si filtrarea glomerulara => diureza va fi crescuta.6.Modif. metaboliceMetabolismul creste f mult si din acest motiv e necesar un consum caloric suplimentar 5000 Kj/ziCresterea in greutate nu trebuie sa depaseasca 10-12 Kg.7.Modif. tegumentelor si mucoaselor-apare hiperpigmentatia liniei albe abdominale a mucoasei vaginale, a areolelor mamare si uneori a fetei.8.Modif sist osteo-articularDatorita prgesteronului toate art. bazinului se relaxeaza si toate ligamentele devin laxe.9.Modif. psihice (SNC)-somnolenta , astenie, bradilarie, bradipsihie , toate dat. progesteronului.10.Modif. la nivelul sanilor-sanii cresc in vol. datorita acumularilor de colostru care poate sa curga inca din luna 3 de sarcina. Accentuarea retelei venoase formandu-se reteaua Haller din vene dilatate.11.Modif. ap. genital

Uterul creste in dimensiune prin hiperlazie, hipertrofie , metaplazie. Colul uterin se alungeste ajungand la 3 cm si devine f. moale . Toate ligamentele uterine se relaxeaza si se intind.

Nasterea fiziologica

Factorii care duc la declansarea nasterii sunt multiplii:1.scaderea progesteronului spre sf. sarcinii det. imbatranirea placentei.2.cresc estrogenii spre sf. sarciii cre stimuleaza excitabilitatea fibrei musculare uterine pt. ocitocina. Ocitocina in lipsa progesteronului contracta fibra musculara uterina si e unul din factorii care duc la aparitia contractiilor uterine .3.cresc prostaglandielene secretate de undoumetrul transformat de sarcina , la sf. tim. 3 de sarcina. Ele prod cotractia uterului gravid si declanseaza nasterea.4.datorita imbatraniri placentei org. matern secreta anticorpi anti placentari care tind sa elimine placenta.5.corticosuprarenala fetala secreta inca de la 28 de sapt hormonoo glucocorticoizi care au rol de a prod. destabilizarea membranelor lizozomale cu secretie de prostaglandine care produc contractia uterului.Prin ecografie se poate masuar corticosuprarenali fetale si se poate aprecia momentul nasterii.-daca suprarenala este mare exista multe prostaglandiene fetale si de aceea exista risc de nastere prematura.-daca suprarenala este mica exista risc de nastere postmatura.Nasterea normala are loc inrte 38-40 sapt.sub 37 sapt- nastere prematura(lipsa de progesteron sau a unei sarcini gemenale, tens. prea mare , varsaturi dese)Cand nasterea nu se declanseaza se admin fie ocitocina pe cale venoasa sau tablete intravaginale cu prostaglandiene.Nasterea fiziologica are 4 etape:1.etapa de dilatare 2.expulzia 3.delivrenta 4.perioada marilor hemoragiiNasterea incepe cu contractie uterine dureroase care la inceput se succed 15-20 min si dureaza 30 sec.Debutul nasterii inseamna pana la dilatarea de 2 cm si 2 contractii la 10 min.Perioada de dilatare dureaza la primipare 10-12 ore , iar la multipare 6-8 ore.In perioada de dilatare contractiile sunt tot mai dese si mai puternice precum si dureaza tot mai mult , iar colul uterin ajunge de la 2 cm la 19 cm. Cand colul uterin a ajuns la 10 cm incepe expulzia care se caract prin dureri care survin la interval de 2-3 min, dureaza 90 sec si intensitate maxima. Datorita durerii f. mari apare senzatia de impingere a fatului la exterior.Expulzia dureaza 30 min.O expulzie de mai mult de 30 min -> hipoxie Delivrenta-eliminarea placentei.Dureaza 30 min si poate fi:a)spontana-cand iese singura din uterb)naturala-cand se apasa pe fundul uterului pt a se expulza placentac)artificiala-cand se admin perfuzie cu ocitocina si daca placenta nu e intreaga trebuie sa se faca chiuretaj al cavit uterine.d)extractie mamala-cand nu se dezlipeste si se extrage manual urmata de chiuretaj.Perioada marilor hemoragii dureaza 2 ore dupa nastere si se caracterizeaza prin hipotensiune , puls usor bradicardic. Moasa urmareste aspectul tegumentelor, tamponul vagnal si monirorizeaza t. art si pulsul.In acest timp pot aparea marile hemoragii dat. rupturii martilor moi (perineu, col uterin ,uter)Lauzia reprez perioada de timp dupa nastere in care femeia isi revine la starea dinainte de sarcina si dureaza 6 sapt.In lauzie poate aparea retentia de urina in primele 4 ore dupa nastere dat. hipotoniei cailor urinare.Poate aparea si frisonul termic in primele ore, dat. rezorbtiei hematoamelor formate. In lauzie nu este voie sa apara tahcardie(inf) care poate di la nivelul SG, tractului urinar , o tromboflebita.Uterul revine ca si org. pelvinal dupa 10 zile de la nastere iar colul uterin ca fi prevazut cu o fanta la femeia care a nascut spre deosebire de femeia care nu a nascut la care orificiul colului este punctiform.