fiziologie curs 5

8
Secretia gastrica Modificarile secretiei salivare sunt cantitative si calitattive. Modificarile cantitative constau in cresteri sau scaderi ale secrteie salivare. Cea apoasa se numeste ptialism si se datoreaza stimularii in exces a mecanismelor fiz ce declanseaza secretia salivara. Astfel in cond fiziologice sialoreea e intalnita la sugari in petioada eruptiei dentare durpa iritarea receptorilor din mucoasa bucala prin condimente sau prin mestecat de tutun. Sialoreea se intalneste intr-o serie de afectiuni ale tractului digestiv sau ale glandelor anexe. In afectiuni bucale, sialoreea se intalneste in stomatite toxice, intr-o serie de leziuni gingivale si dentare, in flegmoane amigdaliene sau in neoplasme bucale sau linguale. In afectiuni esofagiene de tipul spasmelor esofagiene sau neoplaziilor esofagiene sau in afectiuni gastroduodenale cum ar fi ulcer, cancer gastric sau in parazitoze intestinale. Sialoreea se intalneste si in afectiuni hepatice cum ar fi colecistite cronice sau distinezii biliare. Hiposecretia salivara se numeste hiposialie atunci cand cantitatea de saliva e scazuta. E insotita de uscaciunea mucoasei bucale. Este denumita xerostomie. Este intalnita la persoanele varstnice la care apare o involutie a glandelor salivare. Se poate intalni si in stare de anxietate, de frica. Substantele parasimpaticolitice de tipul atropinei sau beladonei precum si o serie de medicamente cum ar fi antibiotice sau tranchilizantele pot produce hiposialie prin efecte nervoase centrale. Dezhidratariile severe apar prin transpirat sau in boli febrile care sunt insotite de hiposialie. Modificarile calitative constau in modificari ale concentratiei salivare a unor constituenti normali din saliva cum ar fi ureea sau acidul uric sau imunoglobulinele. Alcalinizarea salivei favorzieaza formarea de calculi salivari numiti sialoliti. Sunt constituiti dintr-o stroma organica si saruri minerale(fosfati de calciu). Aciditatea creeaza conditii pentru producerea cariilor dentare. Secretia gastrica Stomacul indeplineste mai multe roluri functionale: - este un organ pentru depozitarea alimentelor - alimentele sufera transformari fizicochimice fiind degradate partial. - este un organ muscular care prin miscari peristaltice desface bolul alimentar permitand impregnarea cu sucul gastric ceea ce face ca alimentele sa fie transformate

Upload: buburuzele

Post on 28-Oct-2015

103 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Secretia gastrica- anul 1-medicina generala

TRANSCRIPT

Page 1: Fiziologie Curs 5

Secretia gastrica

Modificarile secretiei salivare sunt cantitative si calitattive. Modificarile cantitative constau in cresteri sau scaderi ale secrteie salivare. Cea apoasa se numeste ptialism si se datoreaza stimularii in exces a mecanismelor fiz ce declanseaza secretia salivara. Astfel in cond fiziologice sialoreea e intalnita la sugari in petioada eruptiei dentare durpa iritarea receptorilor din mucoasa bucala prin condimente sau prin mestecat de tutun. Sialoreea se intalneste intr-o serie de afectiuni ale tractului digestiv sau ale glandelor anexe. In afectiuni bucale, sialoreea se intalneste in stomatite toxice, intr-o serie de leziuni gingivale si dentare, in flegmoane amigdaliene sau in neoplasme bucale sau linguale. In afectiuni esofagiene de tipul spasmelor esofagiene sau neoplaziilor esofagiene sau in afectiuni gastroduodenale cum ar fi ulcer, cancer gastric sau in parazitoze intestinale. Sialoreea se intalneste si in afectiuni hepatice cum ar fi colecistite cronice sau distinezii biliare. Hiposecretia salivara se numeste hiposialie atunci cand cantitatea de saliva e scazuta. E insotita de uscaciunea mucoasei bucale. Este denumita xerostomie. Este intalnita la persoanele varstnice la care apare o involutie a glandelor salivare. Se poate intalni si in stare de anxietate, de frica. Substantele parasimpaticolitice de tipul atropinei sau beladonei precum si o serie de medicamente cum ar fi antibiotice sau tranchilizantele pot produce hiposialie prin efecte nervoase centrale. Dezhidratariile severe apar prin transpirat sau in boli febrile care sunt insotite de hiposialie.Modificarile calitative constau in modificari ale concentratiei salivare a unor constituenti normali din saliva cum ar fi ureea sau acidul uric sau imunoglobulinele. Alcalinizarea salivei favorzieaza formarea de calculi salivari numiti sialoliti. Sunt constituiti dintr-o stroma organica si saruri minerale(fosfati de calciu). Aciditatea creeaza conditii pentru producerea cariilor dentare. Secretia gastricaStomacul indeplineste mai multe roluri functionale:- este un organ pentru depozitarea alimentelor- alimentele sufera transformari fizicochimice fiind degradate partial.- este un organ muscular care prin miscari peristaltice desface bolul alimentar permitand impregnarea cu sucul gastric ceea ce face ca alimentele sa fie transformate intr-o masa semilichida, foarte acida, care se numeste chim gastric. - functia bactericida: realizata prin lizozim si prin aciditatea gastrica- functie excretorie: prin eliminarea unor substante cum ar fi iodul, plumbul sau bromul.Dpdv functional distingem la nivelul stomacului doua regiuni: cardiala si pilorica ce reprezinta stomacul alcalin prin secretia primara alcalina realizata de celuele mucoase si regiunea fundica si a corpului stomacului care realizeaza stomacul acid prin secretia acida elaborata de celuele parietale. Prin unirea celor doua tipuri de secretii primare rezulta sucul gastric.La nivelul mucoasei gastrice se observa o serie de invaginatii(cripte) in funcdul carora se deschid glandele gastrice. Astfel mucoasa vazuta la microscop e formata dintr-un epiteliu de acoperire format din celule mucoase de suprafata. Aceste celule contin o cant mare de ucus si se produc permanent prin diferentierea celulelor din fundul criptelor. Dupa 4-6 zile celulele se descuameaza prin exfoliere iar in lumenul stomacului se elimina mucusul. Se mai evidentiaza corionul. El este format din glande inconjurate de tesut conjunctiv. De asemenea mai exista musculara mucoasei care e formata dintr-un strat subtire de fibre musculare netede. Este important pentru ca intervine in reglarea irigatiei mucoasei, favorizeaza eliminarea secretilor glandulare si determina o intidere a faldurilor mucoasei gastrice. Criptele de la nivelul mucoasei sunt mai profunde in regiunea antrala unde ocupa jumatate

Page 2: Fiziologie Curs 5

din grosimea mucoasei si mai putin profunde in regiunea fundica unde ocupa numai o cincime din grosimea mucoasei. Practic sucul gastric este obtinut din amestecul produsilor de secretie a tuturor glandelor gastrice distribuite pe suprafata mucoasei. Zonele secretoare ale mucoasei sunt: zona cardiala. Ea se gaseste in jurul orificiului. Zona fundica la nicelul fundului si in zona antrala. Tipurile de glande corespunzatoare sunt glanda antrala. Acestea reprezinta aproximativ 20%. gandele oxintice 75% si cele cardiale 5%. Glandele regiunii fundice au urmatoarele tipuri de celule: Mucoase ce au localizare in segmentul superior al glandelor Parietale(oxintice, marginale) pozitie marginala fata de acul glandei. Sunt cele care sereta acidul clorhidric si factorul intrinsec. Principale(zimogene) se gasesc in zona profunda. Ele secreta pepsinogen, renina gastrica, gelatinaza. EndocrineToate aceste tipuri de celule elaboreaza o secretie acida realizata de ceulele oxintice, o secretie enzimatica realizata de celulele zimogene si o secretie mucoasa alcalina bogata in bicarbonat ce participa la formarea barierei mucoasei gastrice cu rol in protectia mucoasei gastrice. Zona cardiala se caracterizeaza printr-o secretie de mucus. Zona fundica secreta mucus, hcl, factor intrinsec.Zona antrala se caracterizeaza prin secretii de pepsinogen si endocrine(celule g).Celulele endocrine fac parte din sistemul endocin difuz al stomacului si sunt diseminate in regiunea fundica a stomacului si in regiunea antrala. Astfel aceste celule sunt celule enterocromafinlaic sunt celulele care secreta histamina. Alta categorie sunt celulele g: ele asigura secretia de gastrina enchefalina. Celulele a secreta glucagon. Celulele d asigura secretia de somatostatina. Celule endocrine ce asigura secretia de serotonina. Toate acestea se gasesc in mucoasa corpului si din zina antrala. Mecanismele de secretie de la nivelul mucoasei gastrice1. Secretia de HClCelula parietala prezintaun sistem canalicular secretor rezultat din invaginarea membranei apicale. In jurul canaliculelor intracelulare exista numeroase tubulovezicule cu rol important in producerea HCl. De-a lungul canaliculelor exista anhidraza carbonica, enzima care participa la secretia ionului de H de catre cluA parietala. Structurile tubuloveziculare sunt prevazute cu pompa hidrogen potasiu ATPaza. In repaus, sistemul canalicular este relaxat, iar pompa hk einactiva. In activitate tubulovezicule adera de membrana apicala a celuleli iar microtubulii se proiecteaza in lumenul canalicular. In acest moment se realizeaza in functie a pompei HK ATPaza. HCl seformeaza la jivelul microvililor membranei canaliculare si se elimina in lumen. PHul intracanalicular este de 0,87, iar cel extracanalicular este de 7,2. Formarea HCl - ionul de clor este transportat activ din citoplasma celulei parietale in lumenul canalicular, iar ionii de Na sunt trasportati activ din canalicul in citoplasma celulei parietale. Aceste doua efecte combinate produc un potential negativ intre-40 si -70 mV la nivelul canaliculelor. Acesta va determina o difuziune a ionilor de K si a unui nr mic de ioni de Na. - apa este disociata in ioni de hidrogen si hidroxil in citoplasma celueli parietale. Ionii de hidrogen sunt secretati activ in canalicul la shimb cu ionul de K. Este un proces activ catalizat de HK ATPaza. Ionii de Na sunt reabsorbiti activ de o pompa de sodiu. Astfel cei mai multi ioni e Na si K sunt reabsorbiti in citoplasma. Astfel in canalicul ramane o solutie bogata in HCl. - apa ajunge in canalicul prin osmoza astfel incat secretia finalaincule HCl si apa.

Page 3: Fiziologie Curs 5

- CO2-ul format in timpul metaolismului celular sau patruns in celula din sange se combina sub actiunea anhidrazei carbonice cu ionil hidroxil obtinut din disocierea apei si formeaza anionul dicarbonic care va trece din citoplasma celulei paietale in fluidul extracelular la schimb cu ionul de Cl printr-un mecanism de transport activ. Ionul de Cl patruns in citoplasma ceulei paietale va fi secretat la polul canalicular printr-un canal pt Cl. - Sursele ionice: ionul de Cl, provine din medil extracelular(din disocierea de NaCl plasmatic); ionl e hidrogen provine din disocierea apei in urma oxidarii lucozei; CO2 vine din metabolismul celular sau plasma; apa provine din metabolismul intracelular. Mecanismele de stimulare a receptorilor celulei parietale: Influenta Ach, gastrinei si histaminei. Fiecare din acesti factori se leaga la o clasa distincta de reeptori de pe membrana bazala a ceulei parietale. Acetilcolina este eliberata din terminatiile vagale. Se leaga de receptori muscarinici de tip M3 de la nivelul membranei bazale a elulei parietale si deschide anale pentru Ca. In acest fel mareste concentratia calciului din celula parietala si stimuleaza eliberarea Ca din cisternele reticulului sarcoplasmatic. Cresterea concentratiei Ca creste sinteza de HK ATPaza. Acetilcolina are receptori si la nivelul celulelor enetrocormatinlaic(secretoare de histamina), la nivelul celulelor D(secretoare de somatostatina). Ea actoneaza si la nivelul celulelor D din zona antrului piloric. Fibrele vagale prin peptidul eliberator de gastrina actioneaza asupra celulelor G din zona antrului piloric. Gastrina este produsa de celulele G din mucoasa antrului piloric si din mucoasa duodenala. Gastrina actioneaza asupra celulei parietale numai pe ale sanguina. Nu actioneaza paracrin. Exista mai multe tipuri de gastrina: gastina mica e cea mai activa din punct de vedere fiziologic si minigastrina formata din 14 AA. Stimularea secretiei de Gastrina se face prin stimulae vagala asupra receptorilor de pe celulele G cu eliberarea din terminatiile vagale depeptid eliberator de gastina eliberat din terminatiile vagale. Distensia gastrica stimuleaza si ea secretia e gastrina. Cel mai imprtant factor stimulator e prezenta peptidelor si AA in antrul piloric. Actiuni fiziologice ale gastrinei: stimuleaza sereia gastrica prin actiune asupra receptorilor pentru gastrina localizati la nivelul membranei bazolaterale a celulei parietale. Gastrina determina cresterea concentratiei in celulal parietala a calcului. Receptorii pentru gastrina de la celula parietala sunt CCKB(cresterea concentratiei Ca). Proglumidul este un antaonist al legarii gastrinei de receptorii CCKB. Ea stimuleaza secretia de pepsina, de bicarbonat si de enzime pancreatice. Creste fluxul sanguin al mucoasei gastrice. Are efecte trofice asupra mucoasei oxintice si asupra celulelor enterocromatinlaic. Stimuleaza evacuarea gastrica. Receptori pentru gastrina se mai gasesc si la nivelul celulelor enterocromainlaic. Histamina este un stimulator paracrin dar si endocrin. Este paracrin atunci cand este eliberata de celulele enterocromatinlaic din corpul stomacului si stimulator endocrin atunci cand e eliberata de celule din mucoasa antrala. Histamina este cel mai puternic stimulator al celulei parietale. Este o amina biogena formata din decarboxilarea histidinei. Mai poate sa fie eliberata de bazofile, masticite, trombocite, de ceulele enterocromafine ale sistemul endocrin difuz de unde difuzeaza spre celulele parietale activand receptorii de tip H2. Histamina este cel mai puternci stimulator de HCl. Inhibitorii receptorii de tip H2, ca cinetidina, blocheaza o parte din secretia obtinuta e oricare din cei trei stimulatori ai secretiei gastrice. Cand sunt stimulate de catre gastrina celulele enterocromafinlaic elibereaza histamina care ajunge la celulele parietale invecinate. Ea se leaga de receptorii tip H2, activeaza adenilat ciclaza crescand concentratia intracelulara de AMPc ceea ce va determina in fial sinteza unei antitati mai mari de HK ATPaza. In de existenta cinetidinei si

Page 4: Fiziologie Curs 5

a altor blocanti, ulcerele duodenale si cele gastrice opuneau rezistenta terapiei antiacide si tratamentul chirurgical era salvarea pacientului. Blocantii receptorilor H2 au revolutionat terapia pt ulcerele duodenale si gastrice aparand medicamente care pot sa inhibe direct HK ATPaza. Practic aceste medicamente au un efet mai puternic decat al inibitorilor receptorilor de tip H2. Administrarea simultana a 2 stimuli se poate realiza o potentare a raspunsului secretor. Astfel concentratii minimale de stimul pot determina efecte maxime. Antagonisti endogeni: Somatostatina: eliberata de celulele D de la nivelul corpului stomactului si de la nivelul antrului. Stimularea secretiei se realizeaza prin prezenta acidului la nivelul antrului. Somatostatina actioneaza cu efect inhibitor asupra secretiei gastrice acide prin fizarea de receptori pentru somatostatina localizati la nivelu membranei bazolaterale a eulei parietale Prostaglandinele E si I actioneaza si ele la inhibarea secretie de HCl prin inhibarea adenilatciclazei micsorand AMPc. Inhibitia secretie gastrice acide se face prin mecanism de feedback asupra celulelor parietale atunci cand phul gastric scade. Astfel la ph mai mic de 3 se inhiba secretia de gastrina si de ioni de H. Acesta reprezinta un mecanism de protectie pentru evitarea aparitieiulcerului si ofera un PH optim pentru enzime. Chimul gastric care ajunge in duoden inhiba secretia de HCl fie direct fie printr-un mecanism umoral. Secretia de acid este inhibata de secretina. Ea este produsa de celulele S din mucoasa duodenala. Stimulul pentru secretia secretinei este pH-ul acid dar si prezenta de acizi grasi si AA in dupden. Astfel secretina inhiba secretia gastrica acida indusa de gastrina, stimuleaza secretia de apa si bicarbonat din pancreas, inhiba efectele trofice ale gstinei, modifica motilitatea gastrointestinala. Rolurile HCl:- rol digestiv: activare pepsinogen, potenteaza actiunea pepsinei. Solubilizeaza nucleoproteinele si colagenul. Pregateste protieniele in vederea digestiei. Precipita cazeinogenul din lapte favorizand digestia. - stimuleaza sinteza secretinei la jivelul mucoasei duodenale- stimuleaza peristaltismul gastic favorizand evacuarea gastica- are rol de protectie: antimicrobian si antiseptic- reduce fierul trivalent la fier bivalent(forma absorbabila)2. Secretia de pepsinogenPepsinogenul este secretat de celulele principale. Este o proenzima activata autocatalitic in mediu acid la forma activaa de pepsina. Sunt mai multe forme: - pepsinogenul A: produs in zona oxintica. Se mai gaseste in ser si urina. O cantitate mica de pepsinogen poate trece in plasma si se elimina in urina ca uropepsina. Este rezistent la caldura si instabil in mediu alcalin. Phul optim de activare este in medie de 2. - pepsinogenul C: produs in aria oxintica antala si duodenala. Nu se gaseste in ser si urina. Aceste forme sunt mai rezistente la mediu alcalin decat pepsinogen A. Forma activa este pepsina. Aceasta este o endopeptidaza. Phul optim este 1,8-3,5. Se gaseste sub doua forme: pepsina 1 si pepsina 2, corespunzatoare precursorului. 3. Secretia factorului intrinsecEste o glicoproteina ce se secreta de catre celulele parietale din glandele fundice . Are rol in absorbtia vitaminei B12 sau ciancobalamina. Deficitul de vit B12 determina aparitia anemiei megaloblastice. Factorul intrinsec impreuna cu vitamina B12(factor extrinsec) formeaza impreuna factorul antianemic ce favorizeaza absobtia vit B12. Complexul FI B12 e stabil in mediu alcalin si neutru dar in mediu acid FI e rapid distrus. Totusi FI se secreta in cantitate suficient de mare si chiar daca e distrus o parte din el ramane suficient pentru a favoriza absorbtia vitaminei B12. Se cunosc doua proteine care leaga B12: FI si haptocorina. Haptocorina are o afinitate mai

Page 5: Fiziologie Curs 5

mare pt B12 decat FI, insa proteazele pancreatice modifica haptocorina intr-un component care are o mai mica afinitate pt B12 ccea ce va face ca toata vit B12 sa fie transferata FI. La o persoana sanatoasa administrarea de B12 radioactiva determina absorbtia vitaminei B12 in proportie de 70%. La o persoana cu anemie megaloblastica, la care e scazut FI, dupa administrarea vit B12 se constata ca ea se elimina 90% iar 10% este absorbita. Leziunile celulare intestinale pot face ca FI sa ajunga in circulatie si sa devina antigenic si duce la aparitia anticorpilor de tip Ig G sau Ig A. Acesti anticorpi se pot lega de molecula FI sau se pot lega pe locul de cuplare FI - vit B12 impiedicand absorbtia vit B12. Dupa absorbtia vitaminei B12, aceasta e legata de o proteina plasmatica numita transcobalamina. Aceasta proteina impiedica pierderea vit B12 sau prin transpiratie. Lipsa factorului intrinsec poate sa fie congenitala prin deficit de secretie a factorului intrinsec sau poate sa fie dobandita prin anticorpi blocanti. Secretia FI este stimulata de histamina si de gastrina si este inhibata de somatostatina si cinetidina. 4. Secretia de haptocorinaEste o glicoproteina produsa in celuele mucoasei gastrice si intestinale. Are ainitate pt ciancobalamina. Dar afinitatea e modificata de proteazele pancreatice ce modifica secretia.5. Secretia de prostaglandineSunt sintetizate din aidul arahidonic rezultat din fosfolipidele membranare sub actiunea fosfolipazei A2. Fosfolipidele irmeaza calea ciclooxigenazica dand nastere la prostaglandine E F si D si prostacicline. Scaderea sintezei de prostaglandine si prostacicline se inregistreaza in cazul ulcerelor duodenale.