fiziologie curs

SISTEMUL NERVOSSISTEMUL NERVOS

Curs 2Curs 2

ACTIVITATEA REFLEXĂ A SISTEMULUI ACTIVITATEA REFLEXĂ A SISTEMULUI NERVOS CENTRALNERVOS CENTRAL

ARCUL REFLEX ELEMENTAR SOMATICARCUL REFLEX ELEMENTAR SOMATIC1.1. STRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR SOMATICSTRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR SOMATIC2.2. TIPURI DE REFLEXE SOMATICETIPURI DE REFLEXE SOMATICE

ARCUL REFLEX ELEMENTAR VEGETATIVARCUL REFLEX ELEMENTAR VEGETATIV1.1. STRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR VEGETATIVSTRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR VEGETATIV2.2. MEDIATORII CHIMICI EXTRANEVRAXIALI AI SISTEMULUI MEDIATORII CHIMICI EXTRANEVRAXIALI AI SISTEMULUI

NERVOS VEGETATIVNERVOS VEGETATIV

ARCUL REFLEX ELEMENTAR ARCUL REFLEX ELEMENTAR SOMATICSOMATIC

STRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR SOMATICSTRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR SOMATIC

1.1. ReceptoriiReceptorii

2.2. Calea Calea aaferentăferentă

3.3. Centrii Centrii nnervoşiervoşi

4.4. Calea Calea eeferentăferentă

5.5. Organele Organele eefectoarefectoareneuron motor

efector

ARCREFLEX

MĂDUVA SPINĂRII

sinapsareceptor

calea aferentă1 3

4

STIMUL

RĂSPUNS

calea eferentă

RECEPTORIIRECEPTORIIDEFINIŢIE:DEFINIŢIE:

− sunt celule diferenţiate pentru detectarea şi recepţionarea variaţiilor energetice din int. sau din ext. organismului → transformă în impuls nervos

− prag de excitabilitate diferit în funcţie de: − aspectul structural − extinderea suprafeţei receptoare− intensitatea şi durata stimulului

CLASIFICARE CLASIFICARE ((în fcţ. de natura excitantului): − mecanoreceptori− termoreceptori− fotoreceptori− chemoreceptori− interoceptori (visceroceptori)− proprioceptori (corpusculii tendinoşi Golgi, fusurile neuro-

musculare)

CALEA AFERENTĂCALEA AFERENTĂ

prelungiri dendritice şi axonice ale neuronilor senzitivi → asigură conducerea ascendentă a informaţiilor de la nivelul receptorilor specifici spre centrii nervoşi reflecşi

fibrele spinale au prelungiri axonale: - scurte → închid arc. reflex la niv. medular - lungi, de asociaţie, ascendente sau descendente →

realiz. cordoanele de conducere spino-talamo-corticale

la nivelul sinapselor interneuronale → fenomene de inhibare, filtrare şi amplificare a aferenţelor senzitivo-senzoriale

CENTRUL REFLEXCENTRUL REFLEX

localizare → intranevraxial:− măduva spinării− trunchiul cerebral− centrii nervoşi superiori

rol: - prelucrarea, integrarea şi stocarea informaţii primite pe căile aferente

- elaborarea de reacţii adecvate

clasif. arcurilor reflexe (în fcţ. de numărul neuronilor intercalari)− arcuri reflexe directe, monosinaptice − arcuri reflexe difuze, polisinaptice (segmentare şi

intersegmentare)

CALEA EFERENTĂCALEA EFERENTĂ

fibre motorii care asigură contracţia muşch. scheletici

constituită dintr-un singur neuron → coarnele anterioare ale măduvei spinării → mediator chimic acetilcolina (placa motorie)

fibre mielinice A-alfa → viteză mare de conducere

fibre gama-motorii = „bucla gama” → rol:− contractil asupra extremităţilor fibrei intrafusale− adaptarea tonusului muscular bazal la necesităţile variabile

ale activităţii motorii a organismului− stimulează indirect motoneuronul A-alfa declanşează reflex

contracţia

ORGANELE EFECTOAREORGANELE EFECTOARE

reprezentate de musculatura striată scheletică

răspunsul acestora depinde de tipul şi densitatea receptorilor specifici de la nivelul membranelor celulare

la nivelul fibrelor musculare scheletice se găsesc numai receptori colinergici, predominant nicotinici

REFLEXELE MEDULARE SOMATICEREFLEXELE MEDULARE SOMATICE− activitatea reflexă a măduvei se desfăşoară în cadrul răspunsului întregului

sistem nervos la acţiunea unui excitant

− reflexe pur spinale se pot întâlni numai la “omul spinal” - cu măduva separată de centrii encefalo-bulbari

− CLASIFICARE:CLASIFICARE:

După numărul de sinapse de pe traseul arcului reflex:După numărul de sinapse de pe traseul arcului reflex:– monosinaptice - cu o singură sinapsă între neuronul senzitiv situat în gg.spinal şi neuronul motor situat la nivelul coarnelor anterioare– polisinaptice - prezintă pe traseul medular un număr variabil de neuroni intercalari activatori şi inhibitori (celula Renshaw)

REFLEXELE MEDULARE SOMATICEREFLEXELE MEDULARE SOMATICECLASIFICARECLASIFICARE

După tipul de receptor: După tipul de receptor: − proprioceptive - declanşate de:

întinderea porţiunii centrale a fusului neuro-muscular - reflexul miotatic de întindere

întinderea organului tendinos Golgi - reflexul miotatic inversat punerea în tensiune a organului tendinos Golgi → ROT

– exteroceptive – declanş. de acţ. unor fact. nociceptivi/tactili asupra tegumentului

- reflexele de nocicepţie - de flexie şi de extensie încrucişată - reflexele cutanate - reflexele intersegmentare

REFLEXE REFLEXE SOMATICE SOMATICE MONOSINAPTICE - MONOSINAPTICE - PROPRIOCEPTIVEPROPRIOCEPTIVE

CARACTERISTICI FUNCŢIONALE:CARACTERISTICI FUNCŢIONALE: − rapide, cu perioadă de latenţă foarte scurtă (1- 3 msec.)rapide, cu perioadă de latenţă foarte scurtă (1- 3 msec.)− fără postdescărcarefără postdescărcare− limitate ca suprafaţălimitate ca suprafaţă− nefatigabilenefatigabile

CLASIFICARE:CLASIFICARE:1.1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE)REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE)2.2. REFLEXUL MIOTATIC INVERSATREFLEXUL MIOTATIC INVERSAT3.3. REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)

1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE)1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE) − există în toţi m. scheletici, dar sunt mult mai puternice în m. extensori există în toţi m. scheletici, dar sunt mult mai puternice în m. extensori

antigravitaţionali şi în m. maseterantigravitaţionali şi în m. maseter

COMPONENTA FAZICĂ (DINAMICĂ)COMPONENTA FAZICĂ (DINAMICĂ) - de scurtă durată, reprezintă reflexul de corectare prin contracţie a - de scurtă durată, reprezintă reflexul de corectare prin contracţie a

lungimii mlungimii muschiuluiuschiului modificată în urma întinderii modificată în urma întinderii

COMPONENTA TONICĂ (STATICĂ)COMPONENTA TONICĂ (STATICĂ) - se desfăşoară atâta timp cât acţionează forţa care întinde - se desfăşoară atâta timp cât acţionează forţa care întinde muşchiul, în cazul muşchilor extensori forţa gravitaţionalămuşchiul, în cazul muşchilor extensori forţa gravitaţională

activarea succesivă a 2-3 unităţi motorii la nivelul muschiului extensor determină tonusul postural ce permite păstrarea lungimii muschiului restabilită de componenta fazică

2. REFLEXUL MIOTATIC INVERSAT2. REFLEXUL MIOTATIC INVERSAT

este declanşat de punerea este declanşat de punerea în tensiune a tendonului în tensiune a tendonului muscular şi excitarea muscular şi excitarea organului tendinos Golgiorganului tendinos Golgi

este asociat întotdeauna este asociat întotdeauna cu un reflex miotatic de cu un reflex miotatic de întindere şi are ca scop întindere şi are ca scop limitarea extensiei limitarea extensiei excesiveexcesive

are loc relaxarea selectivă are loc relaxarea selectivă muşchiului extensor şi muşchiului extensor şi contracţia muşchiului contracţia muşchiului flexorflexor

3. REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)3. REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)

contracţii musculare obţinute prin percuţia tendonului contracţii musculare obţinute prin percuţia tendonului muscular şi excitarea organului tendinos Golgi ca muscular şi excitarea organului tendinos Golgi ca receptor de întinderereceptor de întindere

cele mai importante reflexele osteo-tendinoase sunt: cele mai importante reflexele osteo-tendinoase sunt: − stilo-radial (C5-C6)stilo-radial (C5-C6)− bicipital (C5-C6)bicipital (C5-C6)− tricipital (C7-C8)tricipital (C7-C8)− rotulian (L2-L4)rotulian (L2-L4)− achilian (L5-S2)achilian (L5-S2)

REFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVEREFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVE

CARACTERISTICI FUNCŢIONALE:CARACTERISTICI FUNCŢIONALE: − perioadă de laţenţă lungă (minim 12 msec)− presupun fenomene complexe de iradiere, sumaţie,

recrutare, postdescărcare, inducţie reciprocă− sunt extinse ca suprafaţă− sunt fatigabile

• REFLEXUL NOCICEPTIV

•REFLEXE CUTANATE

•REFLEXE SEGMENTARE


REFLEXUL NOCICEPTIVREFLEXUL NOCICEPTIV → reacţia de apărare în faţa unui agent nociv

REFLEXUL DE FLEXIE - apare la intensitate mica a excitaţiei dureroase− exteroceptiv

− stimulul dureros acţionează asupra terminaţiilor nervoase libere din tegumentul unui membru

− determină flexia membrului excitat− visceroceptiv - determină reflexe sau semne locale:

− iritaţia cronică a meningelui determină “rigiditatea cefei”− iritaţia peritoneală determină “abdomenul de lemn”

REFLEXUL DE EXTENSIE ÎNCRUCIŞATĂ − apare la intensitate mare a excitantului dureros care determină flexia

membrului excitat şi extensia membrului opus− la om, extensia membrului inferior contralateral asigură suportul

greutăţii corporale în timpul retragerii membrului excitat


REFLEXELE CUTANATEREFLEXELE CUTANATE

− contracţia reflexă a m. declanşată prin excitarea superficială a pielii− sunt reflexele cu cea mai mare componentă supramedulară− clasificare:

cutanat abdominal - superior (T6 - T7) - mijlociu (T8 - T9) - inferior (T10 - T12) reflexul cremasterian (L1- L2) reflexul cutanat plantar (L5 - S1) - semnul Babinski


REFLEXE INTERSEGMENTARE REFLEXE INTERSEGMENTARE

− sunt reflexele polisinaptice cele mai complexe − cuprind mulţi centrii medulari situaţi la diverse niveluri

− clasificare: reflexul de păşire - stă la baza locomoţiei (mers, alergare) prin

declanşarea succesivă şi alternanţa ritmică a reflexelor de flexie şi extensie la nivelul membrelor inferioare

reflexul coordonare a mişcărilor mâinilor cu cele ale picioarelor în timpul locomoţiei

reflexul de ştergere

reflexul de scărpinare

CĂILE DESCENDENTE MOTORII. CĂILE DESCENDENTE MOTORII. FUNCŢIA DE CONDUCERE A MĂDUVEI SPINĂRIIFUNCŢIA DE CONDUCERE A MĂDUVEI SPINĂRII

După origine şi funcţie:

− CALEA PIRAMIDALĂ (bineuronală) - cuprinde totalitatea fibrelor cu origine

corticală care coordonează motilitatea voluntară şi mişcările fine:

tractul cortico-spinal - destinat motoneuronilor din coarnele anterioare

tractul cortico-bulbar - destinat nucleilor ai nervilor cranieni VII şi XII ce coordonează motilitatea voluntară facială şi a limbii

tractul cortico-nuclear - destinat nucleilor motori ai nervilor cranieni III, IV şi VI ce coordonează motilitatea musculaturii extrinseci a globilor oculari

− CALEA EXTRAPIRAMIDALĂ (multineuronală) - totalitatea fibrelor cu origine corticală şi subcorticală, care nu aparţin căii piramidale- coordonează - motilitatea involuntară, automată - tonusul muscular - echilibrul - reflectivitatea medulară - acte motorii globale - mişcări posturale - reflexe integrate


CĂILE DESCENDENTE MOTORIICĂILE DESCENDENTE MOTORII


După localizarea motoneuronilor medulari ca destinaţie a căilor motorii:După localizarea motoneuronilor medulari ca destinaţie a căilor motorii:

− SISTEMUL DESCENDENT LATERALSISTEMUL DESCENDENT LATERAL - - cuprinde tractul corticospinal lateral care face sinapsă cu coloana motorie

laterală - coloana motorie laterală primeşte aferenţe de la nivelul cortexului motor, fie

direct, fie prin intermediul grupului lateral de interneuroni - asigură mişcările fine, voluntare ale extremităţilor şi tonusul postural pentru

muşchii articulaţiilor proximale, prin intermediul a 3 nuclei: nucleul ventrolateral - muşchii articulaţiilor proximale nucleul dorsolateral - muşchii articulaţilor intermediare nucleul retrodorsolateral - muşchii articulaţiilor distale

− SISTEMUL DESCENDENT MEDIAL SISTEMUL DESCENDENT MEDIAL - cuprinde tracturile cortico-spinal medial (15% din calea piramidală) şi

tracturile tecto-, rubro-, vestibulo- şi reticulospinale (calea extrapiramidală)- fac sinapsă cu coloana motorie medială fie direct, fie prin intermediul grupului

medial de interneuroni- coloana motorie medială cuprinde nucleii ventromedial şi dorsomedial, destinaţi

musculaturii axiale (m. paravertebrali, intercostali şi abdominali antero-laterali) şi a articulaţiilor proximale în vederea asigurării tonusului postural.


TRACTUL CORTICO-SPINAL LATERALTRACTUL CORTICO-SPINAL LATERAL − cuprinde aproximativ 85% din fibrele piramidale cu origine corticală care cuprinde aproximativ 85% din fibrele piramidale cu origine corticală care

la limita inferioară a bulbului, se încrucişează realizând decusaţia la limita inferioară a bulbului, se încrucişează realizând decusaţia piramidală, după care se plasează în piramidală, după care se plasează în cordonul lateral cordonul lateral de partea opusă, de partea opusă, formând formând tractul piramidal încrucişattractul piramidal încrucişat

− fibrele sale cele mai scurte sunt situate medial, iar cele mai lungi lateral, fibrele sale cele mai scurte sunt situate medial, iar cele mai lungi lateral, 55% fiind destinate segmentelor cervicale, 20% celor toracale şi 25% 55% fiind destinate segmentelor cervicale, 20% celor toracale şi 25% celor lombare şi sacratecelor lombare şi sacrate

− exercită o influenţă facilitantă asupra motoneuronilor flexori - distali în exercită o influenţă facilitantă asupra motoneuronilor flexori - distali în vederea executării mişcărilor fine şi proximali în vederea asigurării unui vederea executării mişcărilor fine şi proximali în vederea asigurării unui tonus posturaltonus postural

TRACTUL CORTICOSPINAL VENTRALTRACTUL CORTICOSPINAL VENTRAL− este alcătuit din restul fibrelor piramidale (15%) care se încrucişează la este alcătuit din restul fibrelor piramidale (15%) care se încrucişează la

nivel medular şi care pătrund în nivel medular şi care pătrund în cordonul anteriorcordonul anterior, formând , formând tractul tractul piramidal directpiramidal direct

− fibrele sale se epuizează în segmentele cervicalefibrele sale se epuizează în segmentele cervicale− are efect facilitator asupra motoneuronilor flexori destinaţi muşchilor are efect facilitator asupra motoneuronilor flexori destinaţi muşchilor

axiali şi ai articulaţiilor proximale. axiali şi ai articulaţiilor proximale.


TRACTUL TECTOSPINALTRACTUL TECTOSPINAL− este reprezentat de axonii neuronilor din straturile profunde ale este reprezentat de axonii neuronilor din straturile profunde ale

coliculilor cvadrigemenicoliculilor cvadrigemeni− se plasează în se plasează în cordonul ventralcordonul ventral şi se termină la nivelul primelor 4 şi se termină la nivelul primelor 4

segmente cervicalesegmente cervicale− constituie suportul mişcările capului şi gâtului în cadrul reflexelor constituie suportul mişcările capului şi gâtului în cadrul reflexelor

oculo-cefalogire iniţiate de stimuli vizuali, dar şi de stimuli auditivi şi oculo-cefalogire iniţiate de stimuli vizuali, dar şi de stimuli auditivi şi somatici (reflexe de redresare statice şi statokinetice) somatici (reflexe de redresare statice şi statokinetice)

TRACTUL RUBROSPINALTRACTUL RUBROSPINAL− este reprezentat de axonii neuronilor din nucleul roşueste reprezentat de axonii neuronilor din nucleul roşu− se plasează în se plasează în cordonul lateralcordonul lateral şi parcurge măduva pe toată şi parcurge măduva pe toată

lungimea salungimea sa− are acţiune facilitantă pe motoneuronii flexori şi inhibitorie pe cei are acţiune facilitantă pe motoneuronii flexori şi inhibitorie pe cei

extensori. extensori.


TRACTUL VESTIBULOSPINAL− este alcătuit predominant din axonii neuronilor din nucleul

vestibular lateral, formând tractul vestibulospinal lateral şi în mai mică măsură, din nucleul vestibular medial, formând tractul vestibulospinal medial

− se situează în cordonul ventral, parcurgând măduva spinării pe toată lungimea sa pentru cel lateral şi oprindu-se la mijlocul regiunii toracice pentru cel medial

− are acţiune facilitantă globală pe motoneuronii extensori şi inhibitorie globală pe cei flexori

− are un rol important în ajustarea poziţiei capului asociată cu modificări de acceleraţie liniară şi angulară


TRACTURILE RETICULOSPINALE - au originea în formaţiunea reticulată bulbo-pontină, se dispun în cordonul anterior şi străbat măduva pe toată lungimea ei şi contribuie la realizarea unor conexiuni difuze cortico-reticulo-spinale. Tractul reticulospinal pontin

− alcătuit din fibre cu originea în nucleii reticulaţi caudal şi oral− are un efect facilitator pe - motoneuronii musculaturii axiale, în special la nivelul cefei - motoneuronii muşchilor extensori ai articulaţiilor proximale

Tractul reticulospinal bulbar− alcătuit din axoni ai neuronilor situaţi în porţiunea mediană a

formaţiunii reticulate bulbare (in special în nucleul gigantocelular)− are rol inhibitor global asupra motoneuronilor extensori

CONTROLUL MOTOR CORTICALCONTROLUL MOTOR CORTICAL

MOTILITATEA VOLUNTARĂMOTILITATEA VOLUNTARĂ

DEFINIŢIE: reprezintă activitatea motorie cu obiect şi scop bine determinat, rezultată de obicei în urma unui proces de învăţare

MANIFESTĂRI: - elementare → ortostatismul şi mersul - majore → praxiile (deprinderile) → exprimarea limbajului → conceperea corticală a actului motor

ETAPE ÎN EXECUTAREA UNEI MIŞC. VOLUNTARE:− prospectarea senzorială, în special vizuală, în scopul orientării temporo-spaţiale a mişcării− prospectarea proprioceptivă a poziţiei corpului în raport cu mişcarea ce va urma− transmiterea de comenzi prin căile nervoase motorii piramidale şi extrapiramidale− controlul performanţei motorii şi optimizarea mişcării în curs de desfăşurare

SISTEME PARTICIPANTE:− SISTEMUL SENZORIAL - ariile corticale somato-senzitive care integrează aferenţe proprioceptive, vestibulare, vizuale, auditive şi tactile− SISTEMUL MOTOR PROPRIU-ZIS - ariile corticale motorii care iniţiază şi control. răspunsul− SISTEMUL REGLATOR - elementar medular reprezentat de bucla de autoreglare - integrator superior reprezentat de structurile extrapiramidale care asigură - fondul tonic postural şi de echilibru - mişcările automate necesare desfăşurării actului voluntar

CONTROLUL MOTOR CORTICALCONTROLUL MOTOR CORTICAL

ARIILE CORTICALEARIILE CORTICALE implicate în programarea, desfăşurarea şi controlul implicate în programarea, desfăşurarea şi controlul actului motor: actului motor: Ariile somatosenzitive din lobul parietal:Ariile somatosenzitive din lobul parietal:

− aria somestezică I (ariile 3,1 şi 2)aria somestezică I (ariile 3,1 şi 2)− cortexul parietal posterior (ariile 5 şi 7)cortexul parietal posterior (ariile 5 şi 7)− aria somestezică IIaria somestezică II

Ariile motorii din lobul frontal suntAriile motorii din lobul frontal sunt:: − aria motorie principală (aria 4)aria motorie principală (aria 4)− aria premotoriearia premotorie− aria motorie suplimentară (aria 6)aria motorie suplimentară (aria 6)− aria optică frontală (aria 8)aria optică frontală (aria 8)

CORTEXUL MOTORCORTEXUL MOTOR

ARIA MOTORIE PRIMARĂARIA MOTORIE PRIMARĂ (aria 4) (aria 4) − situată la nivelul girusului precentral − considerată aria de origine a tracturilor cortico-spinal lateral (piramidal încrucişat),

cortico-bulbar şi cortico-nuclear− la acest nivel se găseşte HOMUNCULUS MOTOR:

− are rol în - controlul mişcărilor fine, voluntare ale extremităţii distale a membr. - integrarea complexă a informaţiilor somato-senzoriale care permit învăţarea actelor motorii până la crearea unor stereotipuri dinamice - optimizarea permanentă a acestora, adecvat situaţiei

ARIA PREMOTORIE – situată anterior de aria 4, la baza girusului precentral– este aria de origine a tractului cortico-spinal medial – participă la pregătirea şi iniţierea răspunsului motor realizat de aria 4

HOMUNCULUS MOTORHOMUNCULUS MOTOR

CORTEXUL MOTORCORTEXUL MOTOR ARIA MOTORIE SUPLIMENTARĂARIA MOTORIE SUPLIMENTARĂ (aria 6) (aria 6) − situată anterior de aria 4, în dreptul porţiunii superioare a

girusului precentral – este considerată aria de origine a fibrelor corticale cu

destinaţie structuri extrapiramidale subcorticale: tractul cortico-striat şi cortico-palidal pentru nucleii

bazali tractul cortico-nigral pentru substanţa neagră tractul cortico-tectal pentru coliculii cvadrigemeni

superiori cortico-reticular pentru substanţa reticulată a trunchiului

cerebral– intervine în:

controlul mişcărilor elementare comandate de aria 4controlul mişcărilor automate asociate cu vorbireacontrolul mişcărilor posturale complexe

ARIA OPTICĂ FRONTALĂARIA OPTICĂ FRONTALĂ (aria 8)(aria 8) – este situată anterior de aria 4, în dreptul regiunii de proiecţie

a capului– intervine în realizarea mişcărilor conjugate ale globilor

oculari, pe baza informaţiilor primite de la aria 19 occipitală

SCOARŢA PRECENTRALĂ – este motorie – cuprinde ariile 4, 6, 8, 44, 45 şi 46

ariile 4, 8 şi 6 cortexul motor aria 44 - din emisferul dominant este centrul limbajului articulat aria 45 - din emisferul dominant este centrul de exprimare muzicală aria 46 - din emisferul dominant este centrul scrisului

LOBUL FRONTALLOBUL FRONTAL

SCOARŢA PREFRONTALĂ – de asociaţie – reprezentată de restul lobului frontal – cuprinde ariile 9, 10, 11, 12, 32 şi 24– funcţiile sunt asigurate de conexiunile pe carele

stabileşte cu: aria ideomotoare din lobul parietal dominant pe

care o inhibă– realizează analiza discriminativă a

impulsurilor senzoriale– le corelează cu impresiile stocate – în final adaptează răspunsul elaborat de

aria ideomotorie– în absenţa scoarţei prefrontale aria

ideomotoare ar induce răspunsuri motorii pentru fiecare impuls senzorial recepţionat

alte arii corticale de asociaţie - participând la activităţi complexe corticale de tip judecată, rezolvarea problemelor matematice

hipotalamusul şi trunchiul cerebral - realizând asocierea reacţiilor vegetative cu activitatea intelectuală

LOBUL FRONTALLOBUL FRONTAL

FIZIOLOGIA CEREBELULUIFIZIOLOGIA CEREBELULUI STRUCTURA:STRUCTURA:

− substanţa cenuşie organizată în:− scoarţă cerebeloasă situată la suprafaţa substanţei albe − nuclei cerebeloşi: dinţat, emboliform, globos, fastigial situaţi în profunzime

− substanţa albă

SUBDIVIZIUNEA CORTEXULUI CEREBELOSSUBDIVIZIUNEA CORTEXULUI CEREBELOS – anatomic - în plan antero-post. → 3 lobi - anterior, posterior,floculonodular - separaţi prin două fisuri majore (primară şi postero-laterală) - în plan sagital - vermisul plasat medial - două hemisfere plasate lateral - regiunea paravermală sau intemediară, plasată între vermis şi hemisfere – filogenetic - arhicerebelul, paleocerebelul şi neocerebel – funcţional (criteriul conexiunilor predominante)

– vestibulocerebel (aferenţe vestibulare)– spinocerebel (aferenţe proprioceptive) – corticocerebel (aferenţe corticale)

FIZIOLOGIA CEREBELULUIFIZIOLOGIA CEREBELULUI

VESTIBULOCEREBELUL VESTIBULOCEREBELUL - reprezintă arhicerebelul − cuprinde - lobul floculonodular - o mică parte din vermis - regiunea intermediară a lobului posterior

− aferenţe - analiz. vestibular → tractul vestibulo-cerebelos - analizatorul optic → tractul tecto-cerebelos− eferente: formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral (prin nucleul fastigial sau

direct spre nucleul vestibular lateral) → − motoneuronii - tracturile reticulo-spinal pontin şi vestibulo-spinal, − nucleii nervilor cranieni III,IV şi VI : proiecţii ale nucleului vestibular lateral

− rol: - repartiţia tonusului muscular în vederea asigurării echilibrului - participă la mişcările globului ocular asociate reflexelor de redresare

statice şi stato-kinetice− leziuni ale arhicerebelului determină: - tulburări de echilibru - tulburări de mers (mers ebrios) - astazie - mers cu o bază de susţinere lărgită

FIZIOLOGIA CEREBELULUIFIZIOLOGIA CEREBELULUI

SPINOCEREBELULSPINOCEREBELUL− reprezintă paleocerebelul − cuprinde - vermisul - regiunea intermediară a lobului anterior şi posterior

− aferente - proprioceptive (tracturile spinocerebeloase Flechsig şi Gowers) - cu originea în alte structuri nervoase (substanţa reticulată bulbo-pontină, oliva bulbară, ganglioni bazali, coliculi cvadrigemeni)− eferente: către nucleul emboliform şi globos → stabilesc conexiunea cu nucleul roşu → abordează motoneuronii prin tracţul rubrospinal− rol: - ajustarea tonusului muşchilor posturali antigravitaţionali - reducerea reflectivităţii medulare - a tonusului m. extensori− leziunea produce: - hipertonie musculară - exagerea ROT - tulburări de mers şi de echilibru

FIZIOLOGIA CEREBELULUIFIZIOLOGIA CEREBELULUICORTICOCEREBELUL CORTICOCEREBELUL

− reprezintă neocerebelul − cuprinde hemisferele cerebeloase

− este strâns legat de scoarţa cerebrală prin: - aferenţa cortico-ponto-cerebeloasă- eferenţa dento-rubro-talamo-corticală

- prin acest circuit “reverberant” = de conexiune inversă, corticocerebelul: - este informat asupra comenzilor motorii corticale - informează cortexul motor asupra îndeplinirii mişcărilor comandate pe baza

informaţiilor proprioceptive pe care le primeşte prin colaterale ale tractului spino-cerebelos

- compară “intenţia motorie” cu “performanţa execuţiei motorii ” - corectează erorile posibile- se adresează mişcărilor voluntare fine, în cadrul cărora corticocerebelul intervine

stabilind o anumită viteză, succesiune, forţă şi direcţie, calculează durata necesară execuţiei mişcării şi inhibă impulsurile motorii corticale excendentare

− leziunile determină: - hipotonie musculară - ataxie - tremuratură intenţională declanş. de o mişc. voluntară - dismetrie (alterarea probei index-nas) - asinergie (imposibilitatea de a asocia 2 mişc. sinergice)

FIZIOLOGIA NUCLEILOR BAZALIFIZIOLOGIA NUCLEILOR BAZALI (ganglionii bazali, corpii striaţi)(ganglionii bazali, corpii striaţi) − struct. subcorticale interpuse între: - cortexul motor extrapiram. - talamus - formaţiunea reticulatăORGANIZARE− structurală: - nucleul caudat - nucleul lenticular - alcătuit din putamen şi globus pallidus − funcţională: - nucleul caudat şi putamen → neostriatul (striatum) - globus pallidus → paleostriatul sau pallidum

FIZIOLOGIA NUCLEILOR BAZALIFIZIOLOGIA NUCLEILOR BAZALI (ganglionii bazali, corpii striaţi)(ganglionii bazali, corpii striaţi) FUNCŢIE: FUNCŢIE:

− rol reglator/integrator al motricităţii mediate de sist. motor descendent medial privind mişc. de ansamblu ale corpului asociate cu mişc. voluntare

SRIATUM - intervine în repartiţia adecvată a impulsurilor motorii corticale:

- în cond. de repaus pt. a fi menţ. postura şi să nu rezulte nici o mişc.

- în timpul mişc. pt. optimizarea rel. dintre m. extensori, flexori şi fixatori

PALLIDUM - asigură tonusul muscular de

fond şi repartiţia adecvată a tonusului pentru muşchii care nu participă la mişcare

FIZIOLOGIA NUCLEILOR BAZALIFIZIOLOGIA NUCLEILOR BAZALI (ganglionii bazali, corpii striaţi)(ganglionii bazali, corpii striaţi)

PARTICULARITĂŢI ALE CIRCUITELOR CORTICO-SUBCORTICALEPARTICULARITĂŢI ALE CIRCUITELOR CORTICO-SUBCORTICALE::Sunt implicate formaţiuni subadiacente cum ar fi:− talamusul - nucleii ventro-anterior, ventro-lateral - conectează nucleii bazali la cortexul motor – nucleul subtalamic (corpul lui Luys) - conectează nucleii bazali la formaţiunea

reticulată ventro-mediană sau sistemul reticulat descendent inhibitor – substanţa neagră - conectează nucleii bazali la talamus şi nucleul subtalamic

Propagararea unidirecţ. a excitatiei: nucleul caudat înspre putamen şi globus pallidus

FIZIOLOGIA NUCLEILOR BAZALIFIZIOLOGIA NUCLEILOR BAZALI (ganglionii bazali, corpii striaţi)(ganglionii bazali, corpii striaţi)

PARTICULARITĂŢI ALE CIRCUITELOR CORTICO-SUBCORTICALE:PARTICULARITĂŢI ALE CIRCUITELOR CORTICO-SUBCORTICALE:

Mediatori chimici:– neuronii neostriatului descarcă doar atunci când este activat de cortexul motor

prin eliberarea glutamatului ca mesager sinaptic – mediatorul chimic al sinapselor neostriatului cu paleostriatul şi structurile

subcorticale este GABA/cotransmiţători (enkefalină, substanţa P)

Neuronii din substanţa neagră - pars compacta − se proiectează pe neostriat având ca mediator chimic dopamina cu efect

excitator− pierderea de neuroni din această zonă sau deficitul în sinteza de dopamină

determină instalarea bolii Parkinson (tremor, rigiditate musculară şi bradikinezie)

CONTROLUL INTEGRAT AL TONUSULUI MUSCULAR CONTROLUL INTEGRAT AL TONUSULUI MUSCULAR

TONUSUL MUSCULAR – este întreţinut la nivel medular prin componenta tonică sau statică a reflexului

miotatic– se supune principiului inervaţiei reciproce– suferă adaptări în raport cu situaţia sub acţ. zonelor de integraţie sup. care

stabilesc sinapse cu motoneuronii alfa şi gama statici, şi care se grupează în două sisteme:

Sistemul facilitator - de mărire a tonusului muscular - constituit din: - substanţa reticulată dorso-laterală a trunchiului cerebral (sistemul reticulat descendent activator) - nucleii vestibulari Sistemul inhibitor - de scădere a tonusului muscular - constituit din substanţa reticulată ventro-mediană a trunchiului cerebral (sistemul reticulat descendent inhibitor) → generează stimuli inhibitori sub acţiunea formaţiunilor supresoare din scoarţa cerebrală, nucleii bazali, nucleul roşu şi cerebel - este calea finală, comună a tuturor sistemelor inhibit. - acţ. asupra motoneuronilor prin celulele RENSHAW

CONTROLUL INTEGRAT AL TONUSULUI MUSCULARCONTROLUL INTEGRAT AL TONUSULUI MUSCULAR

CEREBELUL - acţionează - facilitator prin corticocerebel - inhibitor prin spinocerebel

TALAMUSUL - acţionează - facilitator prin nucleul ventro-medial conectat cu corticocerebelul - inhibitor prin - nucleul ventro-lateral - nucleul ventro-anterior conectat cu nucl. bazali- prin nucleul dorso-median care recepţionează informaţii hipotalamice transmit spre

scoarţă influenţe facilitatoare ale tonusului muscular

NUCLEII BAZALI - au efect inhibitor - central - cu participarea scoarţei cerebrale - periferic - cu participarea form. reticulate ventro-med.- paleostriatul are ca funcţie specifică - determ. unui tonus musc. de fond - repartiţia tonusului musc. neparticipante în mişc. voluntară

SCOARŢA MOTORIE – acţionează - facilitator pe baza interelaţiilor vestibulo-reticulare - inhibitor pe baza interrelaţiilor cu nucleii bazali (paleostriatul)

FFUNCTIILEUNCTIILE FORMAŢIUNII RETICULATE FORMAŢIUNII RETICULATE

Rolul formaţiunii reticulate în controlul motricităţii somatice – este mediată de căile reticulo-spinale, parte componentă a eferenţelor

sistemului extrapiramidal– se descriu două sisteme care realizează un control permanent asupra

reflectivităţii medulare şi, în mod deosebit, asupra reflexelor tonice şi posturale

SISTEMUL RETICULAT DESCENDENT FACILITATIOR −se găseşte în regiunea dorsolaterală a trunchiului cerebral −rol de întărire a reflectivităţii medulare−are un tonus propriu care tinde să mărească continuu

excitabilitatea centrilor medulari SISTEMUL RETICULAT DESCENDENT INHIBITOR

−din regiunea ventromediană a trunchiului cerebral −reduce excitabilitatea motoneuronilor medulari−nu are tonus propriu−constituie o cale finală comună a centrilor inihibitori

supraadiacenţi - spinocerebel, nucleii bazali, nucleul roşu, ariile supresoare din scoarţa motorie frontală

LOBUL TEMPORALLOBUL TEMPORAL porţiune senzorială pentru auz – cuprinde ariile 41, 42 - aria auditivă primară şi aria

aria 22 - aria audiopsihică în emisferul dominant

porţiune senzorială pentru echilibru - girusul temporal superior

ariile de asociaţie – ariile 20, 21, 22, 36, 37 şi 38 asigură integrarea

complexă a senzaţiilor vizuale– lobul temporal drept are rol predominant pentru

percepţia materialului vizual neuzual - desene geometrice, figuri fără sens, grupuri de puncte,

– lobul temporal stâng are rol în recunoaşterea obiectelor uzuale şi a datelor alfabetice, a materialului vizual ce presupune o verbalizare

porţiune care aparţine sistemului limbic – 28, 35 şi 34, care împreună cu aria de asociaţie 24

şi cu girusul hipocampului reprezintă structuri care intervin în mecanismele emoţionale şi modificările vegetative asociate percepţiei auditive

LOBUL OCCIPITALLOBUL OCCIPITAL Aria 17 - aria striată sau aria vizuală primară – retina se proiectează punct cu punct– aria vizuală primară a unei emisfere primeşte

informaţii de la jumătatea temporală a retinei de aceeaşi parte şi jumătatea nazală a retinei de partea opusă

Aria 18 - aria peristriată– are rol de asociaţie – împreună cu aria 19 participă la formarea fasciculelor

cortico-tectale şi cortico-mezencefalice cu rol în reglarea mişcărilor reflexe ale ochilor şi capului în direcţia stimulului vizual

– împreună cu aria 17 asigură iniţierea reflexelor oculocefalogire, urmărirea unui obiect şi fixarea privirii

Aria 19 - aria parastriată– are rol în acomodaţie – împreună cu aria 18 formează ariile vizuo-psihice şi

vizuo-gnozice care asigură integrarea informaţiilor transmise din aria 17, realizându-se imaginea spaţială, funcţiile de orientare, localizare în profunzime şi întindere, funcţia de de percepţie a formelor şi de reprezentare a imaginii corporale

RECEPTORII ADRENERGICI RECEPTORII ADRENERGICI ŞI MEDIAŢIA ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂVEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

RECEPTORII ADRENERGICIRECEPTORII ADRENERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

RECEPTORII ADRENERGICIRECEPTORII ADRENERGICI

α1-receptorii adrenergiciα2-receptorii adrenergiciβ1-receptorii adrenergiciβ2-receptorii adrenergiciβ3-receptorii adrenergici

α1-receptorii adrenergiciEFECTE:EFECTE: – Contracţia musculaturii netede: vase, uter, pupilă (muşchi radiari), Contracţia musculaturii netede: vase, uter, pupilă (muşchi radiari),

muşchi fir de părmuşchi fir de păr– celule hepatice ↑Glicemiacelule hepatice ↑Glicemia

MECANISM DE ACŢIUNE:MECANISM DE ACŢIUNE: α1 α1 recrec. . sunt cuplaţi cu sunt cuplaţi cu pproteina Gqroteina Gq ⇒⇒ activareaactivarea fosfolipazei C (PLC) fosfolipazei C (PLC)

⇒⇒transformătransformă IP2 în: IP2 în: − inozitol-1,4,5-trisfosfat(IP3)inozitol-1,4,5-trisfosfat(IP3)

− creşterea Cacreşterea Ca2+2+ citosoliccitosolic prin mobilizarea lui din prin mobilizarea lui din RERE− diacilgliceroldiacilglicerol (DAG) (DAG)

− stimuleazăstimulează proteinkinazaproteinkinaza CC (PKC) (PKC) − fosforilareafosforilarea proteinlor ţintăproteinlor ţintă

AFINITATEAFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A pentru ambele catecolamine NA şi A

α1-blocant:α1-blocant: PRAZOSINPRAZOSIN

α2-receptorii adrenergici

EFECTE:EFECTE:– contracţia musculaturii netede: vase, intestincontracţia musculaturii netede: vase, intestin– pe glandele sudoripare ↑sudaţiape glandele sudoripare ↑sudaţia

MECANISM DE ACŢIUNE:MECANISM DE ACŢIUNE: α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gi α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gi– inhibă adenil ciclazainhibă adenil ciclaza– ↓↓AMPc intracelularAMPc intracelular– efecte opuse β receptorilor (↑AMPc intracelular)efecte opuse β receptorilor (↑AMPc intracelular)

AFINITATEAFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A pentru ambele catecolamine NA şi A

α2-blocantα2-blocant:: YOHIMBIN YOHIMBIN

β1-receptorii adrenergiciEFECTE:EFECTE: – predomină în miocard + pe proprietăţile inimiipredomină în miocard + pe proprietăţile inimii– hepatocit : glicogenoliza + neoglucogeneza ↑Glicemiahepatocit : glicogenoliza + neoglucogeneza ↑Glicemia– ţesut adipos ↑lipolizaţesut adipos ↑lipoliza

MECANISM DE ACŢIUNE:MECANISM DE ACŢIUNE: β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs β1receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs– stimulează adenil ciclazastimulează adenil ciclaza– ↑ ↑AMPcAMPc

AFINITATEAFINITATE pentru ambele catecolamine NA + Apentru ambele catecolamine NA + A

β1-blocant:β1-blocant: METOPROLOL METOPROLOL

β-blocant neselectiv:β-blocant neselectiv: PROPRANOLOL PROPRANOLOL

β2-receptorii adrenergici

EFECTE:EFECTE: – predomină în musculatura netedă : relaxarepredomină în musculatura netedă : relaxare

vase coronare, din muşchi scheletici, cerebrale: VDvase coronare, din muşchi scheletici, cerebrale: VD bbronşii :BDronşii :BD uter uter intestinintestin

MECANISM DE ACŢIUNE:MECANISM DE ACŢIUNE: β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs β2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gs– stimulează adenil ciclazastimulează adenil ciclaza– ↑ ↑AMPcAMPc

AFINITATEAFINITATE:: -- mare pentru A mare pentru A - - foarte slabfoarte slab pentru pentru NA NA

β2-blocant:β2-blocant: BUTOXAMINA BUTOXAMINA

β3-receptorii adrenergicirecent caracterizaţirecent caracterizaţi

localizaţi în ţesutul adipos (în special în ţesutul adipos brun)localizaţi în ţesutul adipos (în special în ţesutul adipos brun)

EFECTE:EFECTE: – termogenictermogenic– anti-obezitateanti-obezitate– antidiabeticantidiabetic

AFINITATEAFINITATE:: - - mare pentru NA mare pentru NA - - foarte slabfoarte slabă pentru ă pentru AA (opus β2-(opus β2- receptorilor)receptorilor)

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ ADRENERGICĂ

CATECOLAMINELE:CATECOLAMINELE: – -adrenalina (A)-adrenalina (A)– -noradrenalina (NA)-noradrenalina (NA)– dopaminadopamina

SINTEZA ŞI STOCAREA: SINTEZA ŞI STOCAREA: – în celulele cromafine (feocromocite)în celulele cromafine (feocromocite)– sintetizaţi din tirozinăsintetizaţi din tirozină– stimulată de SNVS, GCstimulată de SNVS, GC

METABOLIZAMETABOLIZARREE:: 2 sisteme enzimatice: 2 sisteme enzimatice:– COMT:COMT: metenefrinametenefrina şi normetenefrinaşi normetenefrina– MAO: acid vanilmandelic -MAO: acid vanilmandelic - eliminat renal (VAL = 1-7 mg/ml) -eliminat renal (VAL = 1-7 mg/ml) - informaţii informaţii

despre funcţia MSRdespre funcţia MSR

EFECTEFECTEE:: prin acţiunea pe receptori specifici prin acţiunea pe receptori specifici

ACŢIUNEA CATECOLAMINELORNORADRENALINA (NA)NORADRENALINA (NA)– aacţiune dominantă pe aparatul cardio-vascularcţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular– aafinitate ↑pe receptorii adrenergici αfinitate ↑pe receptorii adrenergici α şi β1 + β3 (↓β2 )şi β1 + β3 (↓β2 )

ADRENALINA (A)ADRENALINA (A)– aacţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolismcţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolism– aafinitate ↑pe receptorii adrenergici αfinitate ↑pe receptorii adrenergici α şi β1 + β2 (↓β3 )şi β1 + β2 (↓β3 )

DOPAMINADOPAMINA– aacţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular: Inotrop+ cţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular: Inotrop+

şi ↓RPTşi ↓RPT– ttipuri de receptori: DA1(excitatori) şi DA2ipuri de receptori: DA1(excitatori) şi DA2 (inhibitori)(inhibitori)

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIORGAN STIMULARE SIMPATICĂ

OchiPupilaMuşchi ciliari

Dilatare () - midriazăUşoară relaxare (vederea la distanţă)

Glande: nazale, lacrimale, parotide, submandibulare, gastrice, pancreatice.

Vasoconstricţie şi secreţie redusă

Glande sudoripare Secreţie abundentă ( şi colinergic)

Vase sanguine Frecvent vasoconstricţie ()

InimaMiocardCoronare

Cronotrop + (1)Inotrop + (1)Dilataţie (2); constricţie()

PlămâniBronhiiVase sanguine

Bronhodilataţie (2)Vasoconstricţie

IntestinLumenSfincter

Reduce peristaltismul şi tonusul ( şi 2)Creşte tonusul ()

FicatSplină

Glicogenoliză (2)Contracţie (α1)

Vezică şi ducte biliare Relaxare

Rinichi Reduce fluxul sanguine, creşte sinteza reninei, angiotensinei II

Vezică urinarăDetrusorTrigon

Relaxare (2)Contracţie ()

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

Sistem arteriolarViscerele abdominaleMusculatură striatăTegument

Constricţie ()Constricţie ()Dilataţie (2)Dilataţie (colinergic)Constricţie

SângeCoagulareGlicemieLipemie

StimulareCreşte (2 stimulează glicogenoliza)Creşte (1 stimulează lipoliza)

Metabolism bazal Creşte peste100%

Muşchii pilomotori Contracţie ()

Musculatura scheletică Stimulează glicogenolizaCreşte contractilitatea

Ţesut adipos Lipoliză (1)

RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA RECEPTORII COLINERGICI ŞI MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂVEGETATIVĂ COLINERGICĂ

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂMEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLINERGICĂ

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

MEDIAŢIA VEGETATIVĂ MEDIAŢIA VEGETATIVĂ COLICOLINERGICĂNERGICĂ

ACETILCOLINA (Ach)SINTEZA ŞI STOCAREA: acetil-colin– Colina + acetilCoA Ach captare în vezicule

transferaza Stocare în veziculele din butonii terminali ai neuronilor colinergici:

Fibre preganglionare Fibre postganglionare - SNVP - SNVS colinergic (vase, glande sudoripare, muşchi piloerectori)

Eliberare în fanta sinaptică “în cuante”

METABOLIZARE: acetil-colin Ach colina (recaptare) + acetat esteraza

EFECTE:- interacţiunea cu receptori specifici răspuns - interacţiunea cu receptorul presinaptic autoreglare

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICI

RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)RECEPTORII NICOTINICI (EPSP rapid)– STIMULARE

Nicotina– LOCALIZARE

Ganglionii vegetativi postsinapticiJoncţiunea neuromuscularăSNC (pre/postsinaptic)

– MECANISM DE ACŢIUNERec. canal ionic operat de ligand influx de Na+ depolarizare

– BLOCANTEGanglioplegice (hexametoniu)curara

RECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII COLINERGICIRECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)

STIMULARE– Muscarină

LOCALIZARE– Fibre musculare netede– Miocard– Glande – Creier

CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G– M1 (creier, stomac, muşchi neted) IP3 + DAG blocaţi de pirenzepin– M2 (miocard, muşchi neted) AMPc blocaţi de gallamin– M3 AMPc – M4 (glande, muşchi neted) IP3 + DAG – M5 IP3 + DAG

MECANISM DE ACŢIUNE– + pe vase: Ach sinteza de NO GMPc vasodilataţie

BLOCANTE:– PARASIMPATICOLITICE: atropina, scopolamina, beladona– ACETILCOLINESTERAZICE: fizostigmina, ezerina

MECANISMUL CE ACŢIUNE AL MECANISMUL CE ACŢIUNE AL ACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICIACETILCOLINEI PE RECEPTORII MUSCARINICI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIORGAN STIMULARE PARASIMPATICĂ

OchiPupilaMuşchi ciliari

Constricţie - miozăConstricţie (vederea apropiată)

Glande: nazale, lacrimale, parotide, submandibulare, gastrice, pancreatice.

Stimularea unei secreţii abundente, bogate în enzime

Glande sudoripare Transpiraţia palmelor

Vase sanguine Efect foarte slab sau nul

InimaMiocardCoronare

Cronotrop -Inotrop -Dilataţie

PlămâniBronhiiVase sanguine

BronhoconstricţieDilataţie (probabil)

IntestinLumenSfincter

Creşte peristaltismul şi tonusulRelaxare

FicatSplină

Sinteză redusă de glicogen-

Vezică şi ducte biliare Contracţie

Rinichi _

Vezică urinarăDetrusorTrigon

ContracţieRelaxare

Penis Erecţie

fiziologie curs

Documents