UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

STUDIUDE CAZ LA S.C.DANART IMPEX SRL

CONF.UNIV.DR.POPA DORINA

MASTERANDBRANDUSAN GEORGIA ANDRA

ORADEA

2011

CUPRINS

Capitolul 1 Consideraţii Generale…………………………………...pg 4Capitolul 2 Realizarea diagnosticului financiar..................................pg 52.1.1 Analiza ratelor de structură ale activului........................................pg 62.1.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului........................................pg 8

Pagina 2

2.2 Analiza echilibrului financiar.........................................................pg 92.2.1 Situaţia neta(SN).............................................................................pg 92.2.2 Fondul de rulment(FR)....................................................................pg 102.2.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)....................................................pg 112.2.4 Trezoreria neta(TN).........................................................................pg 122.3 Analiza soldurilor intermediare de gestiune.................................pg 132.3.1 Marja comerciala(Mcom)..................................................................pg 132.3.2 Producţia exercitiului(Qex)……………………………………….pg 132.3.3 Valoarea adăugată(VA)...................................................................pg 14 2.3.4 Excedentul brut de exploatare(EBE)…………………………….pg 142.3.5 Rezultatul exploatarii(RE)……………………………………….pg 15 2.3.6 Rezultatul current(RC)…………………………………………...pg 152.3.7 Rezultatul net(RN)..........................................................................pg 152.4 Analiza ratelor de structura ale capitalului...................................pg 162.4.1 Ratele de echilibru..........................................................................pg 162.4.1.1 Rata de finanţare a imobilizarilor(RFR)........................................pg 162.4.1.2 Rata de finantare a fondului de rulment propriu(RFRP)………...pg 172.4.1.3 Rata de finanţare a nevoii de fond de rulment(RNFR)...................pg 172.4.2 Ratele de lichiditate.........................................................................pg 182.4.2.1 Rata lichiditatii generale(R ).......................................................pg 182.4.2.2. Rata lichidităţii reduse (R )........................................................pg 182.4.2.3. Rata lichidităţii imediate (R ).....................................................pg 192.4.3 Capacitatea de autofinanţare(CAF)................................................pg 202.4.4. Ratele de îndatorare.......................................................................pg 21

Pagina 3

2.4.4.1. Rata levierului (L).......................................................................pg 212.4.4.2. Rata datoriilor financiare ( R ).................................................pg 212.4.4.3. Rata capacităţii de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinanţare (R ).............................................................................pg 222.4.4.4. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare ( R )...................pg 222.5. Analiza ratelor cinetice (de gestiune)............................................pg 232.5.1. Durata de rotaţie a stocurilor (D )................................................pg 232.5.2. Durata de încasare a creanţelor (D )…………………………...pg 242.5.3. Durata de achitare a furnizorilor (D )..........................................pg 242.6 Analiza rentabilitatii........................................................................pg 252.6.1 Rata de rentabilitate economică brută nominală(RebN)...................pg 252.6.2 Rata de rentabilitate economica bruta reala(RebR)...........................pg 262.6.3 Rata rentabilităţii economice nete nominale(RenN)..........................pg 262.6.4 Rata rentabilităţii financiare(Rf)......................................................pg 272.7 Analiza pragului de rentabilitate din exploatare………………..pg 282.8 Analiza riscului de faliment............................................................pg 302.8.1 Metoda lui Altman..........................................................................pg 302.8.2 Metoda centralei bilanţurilor franceze............................................pg 322.8.3 Metoda Conan-Holder.....................................................................pg 343.Analiza rapoartelor statice si dinamice dintre indicatorii valorici..................................................................................................................pg 353.1 Rapoarte statice………………………………………………… pg 353.2 Rapoarte dinamice…..…………………………………………...pg 354. Analza factoriala a cifei de afaceri………………………………..pg364.1 Modelul descompunerii pe fractii………………………………pg365. Analiza valorii adaugate………………………………………….pg386. Analiza factoriala a productivitatii muncii……………………..pg417. Analiza eficientei………………………………………………….pg437.1 Analiza eficientei mijloacelor fixe………………………………pg438. Analiza cheltuielilor cu salariile………………………………….pg469. Analiza cheltuielilor cu dobanzile………………………………..pg4710. Analiza rentabilitatii economice………………………………...pg5011. Analiza rentabilitatii financiare…………………………………pg5112. Concluzii............................................................................................pg5412.1 Puncte tari………………………………………………………..pg5412.2 Puncte slabe……………………………………………………..pg5512.3 Masuri propuse pentru imbunatatirea situatiei financiare….pg55

Pagina 4

Capitolul 1. Consideraţii Generale

Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi a activelor totale ale societăţii

DESCRIERE GENERALĂ SOCIETATE

SC. DANART IMPEX SRL.

SC. DANART IMPEX SRL. a fost infiintata in 1994, avand un capital

social de 200 RON, capital subscris integral subscris statului in calitate de

actionar unic.

SC. DANART IMPEX SRL. este situata pe: str. TRANSILVANIEI,

nr.10, bloc K1, ap. 46, sc. B, tel. 413186, inregistrata la Registrul

Comertului sub nr: J05/1731/1994 , avand C.F: 562879

Principalele obiecte de activitate ale acestei societati sunt:

1. Productie de pavaje rutiere si pietonale2. Constructii

Pagina 5

In anul 2007, societatea a inregistrat o cifra de afaceri egala cu 147784 RON si o pierdere neta de 0 RON iar in anul 2008 a realizat o cifra de afaceri in valoare de 120131 RON si un profit net de 8641 RON

Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC Alpha SA pentru anii AN I şi ANII sunt:

Indicator 2007 2008 Δ Δ%Cifra de Afaceri 22300 27250 -27653 81.29%Rezultatul Net 6156 2807 -24410 26.14%Active totale 270977 255438 -15539 94.27%

PREZENTARE REZULTATE TABEL

Pagina 6

Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar

2.1.1 Analiza ratelor de structură ale activului

Denumire indicator2008 2009

Δ Δ%valoric procentual valoric Procentual

Imobilizări necorporale 0 0.00% 0 0.00% 0

Imobilizări corporale 4996 12.82% 7276 16.69% -3695 2.7%Imobilizări financiare 0 0% 0 0.00% -1185 -0.44%

Active imobilizate 4996 12.82% 7276 16.69% -4880 2.26%

Stocuri 0 0% 0 0% 12127 5.61%

Creanţe 1608 4.13% 1358 3.12% 5778 2.41%Investiţii financiare pe

TS 0 0.00% 0

0.00%

0 0.00%

Disponibilităţi băneşti 3235083.05%

3495380.19%

-23668 -8.48%

Active circulante 33958 87.18% 36311 83.31% -5763 -0.46

Cheltuieli in avans 0 0% 0 0.00% -4896 -1.80%

TOTAL ACTIV 38954 100% 43587 100% -15539 0.00%

PREZENTARE REZULTATERata activelor imobilizate Rata imobilizărilor necorporale Rata imobilizărilor financiare.Rata imobilizărilor corporale.Rata activelor circulante.Rata stocurilor.Rata creanţelor. Rata disponibilităţilor băneşti

Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului fix. In perioada 2008-2009 aceasta rata a crescut ajungand de la 12.82%la 16.69%.

Rata imobilizarilor necorporale este o atat in anul 2008 cat si in anul 2009.

Pagina 7

Rata imobilizarilor corporale care detin o pondere semnificativa in cadrul activului total in anul 2008 aceasta fiind de 12.82% iar in anul 2009 aceasta creste ajungand la 16.69%

Rata imobilizarilor financiare este 0 atat in 2008 cat si in 2009.Rata activelor circulante exprima ponderea activelor ciculante in

totalul activului. In anul 2008 valoarea acestei rate a fost de 87.18% dar a avut o tendinta de scadere ajungand in 2009 la 83.31%

Rata stocurilor este 0 atat in 2008 cat si in 2009.Rata creantelor scade in intervalul studiat atat din punct de vedere

valoric cat si din punct de vedere procentual.Rata disponibilitatilor banesti este influentata de raportul dintre durata

medie de incasare a creantelor si durata medie de plata obligatiunii aceasta rata se afla in scadere atat din punct de vedere procentual cat si din punct de vedere valoric pierdandu-si calitatea de cel mai important element de activ.

Pagina 8

Cap 2.1.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

Denumire indicator2008 2009

Δ Δ%valoric procentual valoric Procentual

Capital social 2500 6.41% 2500 5.73% 0 0.01%Rezerve 644 1.65% 644 1.47% 0 0.53%Rezultatul reportat 11981 30.76% 31710 72.75% 19729 15.01%Profit net 6156 15.8% 2807 6.44% -3349 -8.81%Repartizarea profitului 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00%Capital Propriu 21281 54.63% 37661 80.40% 16380 6.74%

Datorii pe termen lung 0 0% 0 0% 0 -9.86%Datorii pe termen scurt 2081 5.34% 3907 8.96% 1816 3.12%Venituri in avans 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00%Datorii totale 2081 5.34% 37661 86.40% 35580 -6.74%Capital permanent 23362 59.97% 41568 95.37% 18206 -3.12%TOTAL PASIV 38954 100% 43587 100% 4633 0.00%

Rata autonomiei financiare Rata stabilităţii financiare.Rata de îndatorare globală

Rata autonomiei financiare exprima gradul de independenta financiara a sociateatii, adica ponderea capitalului propriu in totalul pasivului. Aceasta rata care in 2007 era relativ mica 55.12% a crescut ajungand in 2008 la valoarea de 61.86% deci societatea incepe sa se bucure de autonomie financiara.

Rata stabilitatii financiare exprima ponerea capitalului permanent in pasivul total si in anul 2008 aceasta inregistreaza valori scazute. Rata de indatorare globala exprima ponderea datoriilor totale in totalul pasivului. In perioada analizata aceste datorii sunt in scadere, 44.88% in 2007si 38.14%in 2008.

Pagina 9

2.2 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.2.1 Situaţia neta(SN)

SN=AT-DTAT=AI+AC+Cheltuieli in avans

AT=active totaleDI=datorii totaleAC= active circulanteAI= active imobilizate

AT0=4996+33958+0=38954AT1=7276+36311+0=43587

DT=DTS+DTL+Venituri în avans

DTS= datorii pe termen scurtDTL= datorii pe termen lung

DT0=2081+0+0=2081DT1= 3907+0+0=3907

Pagina 10

Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta cresterea valorii patrimoniale a societatii, adica activul net degrevat de datorii.

Situatia neta pozitiva este rezultatul profitului obtinut de societate din activitatea desfasurata si a reinvestirii acestuia, ca urmare a unei gestiuni economice sanatoase. Situatia neta reflecta valoarea capitalurilor proprii ale societatii, acestea avand o evolutie crescatoare.

2.2.2 Fondul de rulment(FR)

FR=Cperm-AInete

Cperm=Cpr+DTL

Cperm=capitaluri permanente

Cpr=capital propriu

AInete=active imobilizate nete

Cperm0=36873+0=36873Cperm1=39680+0=39680

FR0=36873-4996=31877FR1=39680-7276=32404

Fondul de rulment este in prima perioada pozitiva dar apoi descreste ceea ce reflecta dezechilibru financiar pe termen lung al societatii.Aceasta reperzinta un deficit de surse permanente (capitaluri permanente) sub nevoile permanente de acoperit (active imobilizate).Fondul de rulment are o evolutie descrescatoare nefavorabila in perioada analizata, deoarece cresterea capitalului propriu este dublata de o crestere mai mare a activelor imobilizate.Datorita fondului de rulment descrescator societatea nu dispune de o marja de securitate care sa o puna la adapost de evenimente neprevazute.

FRP=Cp - AInete FRP=fondul de rulment propriu

Pagina 11

FRP0=36873-4996=31877 FRP1=39680-7276=32404

FRI=Datorii pe termen lung si mediu FRI= fondul de rulment împrumutatFRI0=31877-31877=0FRI1=32404-32404=0

Sau ! FRI=FR-FRP !

Fondul de rulment propriu Fondul de rulment împrumutat.

Fondul de rulment propriu este negativ ceea ce reflecta ca societatea este lipsita de autonimie financiara, iar fondul de rulment imprumutat are valori descrescatoare ceea ce reflecta faptul ca societatea si-a scazut datoriile pe termen lung, acest lucru evidentiind o crestere a autonomiei financiare.

2.2.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)

NFR=Nevoi temporare-Surse temporare

Nevoi temporare=stocuri+creante+cheltuieli in avansSurse temporare=datorii de exploatare+venituri in avans

NFR0= 1608-15418=31877NFR1= 1358-22831=-21473

Nevoia de fond de rulment reprezinta echilibul pe termen scurt si are in vedere finantarea activelor curente din surse ciclice. Atat in 2007 cat si in 2008 societatea a inregistrat un deficit de resurse termorare fata de sursele temporare, lucru nefavorabil pentru aceasta. Acest deficit este generat de rotatia mai rapida a platilor fata de cea a creantelor, adica platile se fac mai repede decat se incaseaza creantele.

Totusi, in anul 2008 nevoia de fond de rulment a crescut mult fata de 2007 ceea ce este un lucru negativ pentru societate.

Pagina 12

2.2.4 Trezoreria neta(TN)

TN=FR-NFR

TN0=FR0-NFR0=31877+31877=63754TN1=FR1-NFR1=32404+21473=53877

Trezoreria neta este pozitiva in ambele perioade analizate si are o tendinta de scadere, ceea ce reflecta dezechilibrul financiar al societatii pe termen scurt si foarte scurt.

Find descrescatoare, trezoreia neta reflecta un deficit moneta la sfasitul exercitiului, adica o scadere a capacitatii reale de finantare a investitiilor.

2.3 ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

2.3.1 Marja comerciala(Mcom)

Mcom=Venituri din vânzarea mărfurilor-Cheltuieli cu mărfurile

Mcom0=0Mcom1=0

Pagina 13

M % = • 100

M0com0% = 0

M1com0% = 0

In perioada analizata marja comerciala este 0 atat in 2008 cat si in 2009

2.3.2 Producţia exercitiului(Qex)

Q = Q + Q + Q

Q =22300+4996+0=27296

Q =27250+7276+0=34526

Producţia exerciţiului este formată din producţia vândută, producția imobilizată şi producţia stocată. Productia exercitiului atat in 2007 cat si in 2008 este formata din productia stocata si din productia vanduta. Ea prezinta tendinte de scadere ceea ce aste nefavorabil pentru societate.

2.3.3 Valoarea adăugată(VA)

VA=Mcom+Qex-Consumurile externe Consumurile externe=Cheltuieli materiale+Cheltuieli cu serviciile executate de terţi

Cons.ext0=3965+391=4356Cons.ext1=3667+434=4101

VA0=27296-4356=22940VA1=34526-4101=30425

Pagina 14

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, in special a muncii si a capitalului, paste valoarea materialelor si serviciilor cumparate de la terti.

In cazul acestei societati valoarea adaugata are valori pozitive deoarece poductia exercitiului este mai mare decat consumurile externe.

2.3.4 Excedentul brut de exploatare(EBE)

EBE=VA+subvenţii de exploatare-cheltuieli cu personalul-cheltuieli cu alte impozite si taxe

EBE0=22940+0-5961-99=16880EBE1=30425+0-2228-126=28071

Excedentul brut de exploatare reflectă capacitatea de autofinanţare a investiţiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului şi de remunerare a creditorilor şi acţionarilor. Excedentul brut de exploatare inregistreaza o tendinta favorabila crescatore in special datorita cresterii productiei exercitiului realizat de catre societate.

2.3.5 Rezultatul exploatarii(RE)

RE=EBE+alte venituri din exploatare-alte cheltuieli din exploatare(cont 658) +venituri din provizioane din exploatare-cheltuieli cu amortizările şi provizioanele din exploatare

RE0=16880+0-175+0-47=16658RE1=28071+0-3264+0-270=-3534

2.3.6 Rezultatul current(RC)

RC=RE+venituri financiare-cheltuieli financiare

RC0=16658+0-0=16658

Pagina 15

RC1=-3534+0-61=-3595

2.3.7 Rezultatul net(RN)

RN=RC+venituri extraordinare-cheltuieli extraordinare-impozit pe profit

RN0=16658-726=15932RN1=-3595-1551=-5146

2.4 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE CAPITALULUI

2.4.1 Ratele de echilibru

2.4.1.1 Rata de finanţare a imobilizarilor(RFR)

R =

C = capital permanent

AI = active imobilizate nete

Pagina 16

R = =1.4

R = =1.30

Rata de finantare a imobilizarilor in prima perioada este supraunitara da are o tendinta de scadere.

2.4.1.2 Rata de finantare a fondului de rulment propriu(RFRP)

R =

R = =0.80

R = =0.87

Rata fondului de rulment propriu este pozitiva dar este subunitara in ambele perioade.Acest lucru reflecta o autonomie financiara scazuta a societatii.

2.4.1.3 Rata de finanţare a nevoii de fond de rulment(RNFR)

R =

R = =1.95

R = =1.27

Rata de finantare a nevoii de fond de rulment este pozitiva atat in 2007 cat si in 2008.

Pagina 17

Acest lucru reflecta echilibru financiar pe termen scurt, adica o trezorerie neta pozitiva.

2.4.2 Ratele de lichiditate

2.4.2.1 Rata lichiditatii generale (R )

R =

AC = active circulante

DTS = datorii pe termen scurt

R = =6.48

R = =3.8

Rata lichiditatii generale are valori bune in ambele perioade fiind supraunitare ceea ce dovedeste faptul ca societatea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile pe TS numai din activele circulante detinute in patrimoniu. Rata lichiditatii generale are o tendinta defavorabila de scadere datorita cresterii datoriilor pe TS.

2.4.2.2. Rata lichidităţii reduse (R )

R =

DB = disponibilităţi băneştiDTS = datorii pe termen scurt

R = =3.36

Pagina 18

R = =1.21

Rata lichiditatii reduse reflecta capacitatea societatii de a-si onora datoriile scadente din creantele si disponibilitatile banesti din conturi bancare si casa. Rata lichiditatii reduse este supraunitara peste nivelul de referinta de 0.6 in perioada 2007-2008 inregistreaza o tendinta nefavorabila de scadere in anul 2008, in special datorita scaderii disponibilitatilor banesti.

2.4.2.3. Rata lichidităţii imediate (R )

R =

DB = disponibilităţi băneştiDIE = datorii imediat exigibile (datorii pe termen scurt)

R = =2.86

R = =0.6

Avand in vedere faptul ca nivelul de referinta pentru aceasta rata este de 0,30 si valorile acestor rate in anul 2007 sunt de 2.86 constatam ca in acest an societatea inregistreaza valori peste nivelul de referinta. In anul 2008 situatia este redresata prin scaderea disponibilitatilor banesti nivelul ajungand la 0.6, societatea fiind astfel capabila sa-si acopere datoriile imediat exigibile pe seama disponibilitatilor banesti.

2.4.3 Capacitatea de autofinanţare(CAF)

Pagina 19

Metoda deductivă

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de

exploatare(cont 658) + Venituri financiare - Cheltuieli financiare+Venituri

extraordinare - Cheltuieli extraordinare – Impozitul pe profit

CAF0=53035+2202-16222+1260-881-3028=36366

CAF1=28812+1746-14738+93-2402-3006=10505

ΔCAF=CAF0-CAF1=10505-36366=-25861

Metoda aditionala

CAF=Profitul net + Cheltuieli cu amortizări şi provizioane – Reluări asupra

amortizărilor şi provizioanelor

CAF0=33051+10400+7077-0=50528CAF1=8641+13113-0=21754ΔCAF=CAF1-CAF0=21754-50528=-28774

Capacitatea de autofinantare repezinta potentialul financiar de crestere economica a societaqtii, sursa intena de finantare generate de activitatea comerciala a unitatii dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Ea este un surplus financiar, degajat de activitatea rentabila a sociateatii.

In anul 2007 capacitatea de autofinantare a firmei are o valoare pozitiva dar are o tendinta nefavorabila de scadere astfel ca in 2008 are o valoare pozitiva de 21754 ceea ce este un lucru nefavorabil pentru firma.

2.4.4. Ratele de îndatorare

2.4.4.1. Rata levierului (L)

Pagina 20

L = DT = datorii totale

L = =1.23

L = =0.62

Levierul sau rata indatorarii compara marimea DT cu cea a capitalului propriu, normele bancare impun o rata mai mica decat 1. Societatea studiata depaeste acest nivel in anul 2007 lucru care este cauzat de catre datoriile mari pe care le are societatea dar in anul 2008 situatia este redresata. Levierul prezinta o tendinta favorabila de reducere.

2.4.4.2. Rata datoriilor financiare ( R )

R =

R = =0.42

R = =0.33

Avand in vedere ca valoarea acestui indicator sunt in scadere si sunt situate ,

este 0.5 putem constata ca societatea are un grad extrem de redus de

indatorare pe termen mediu si lung si deci poate contracta fara probleme un

nou credit pe TL.

2.4.4.3. Rata capacităţii de rambursare a datoriilor financiare prin

capacitatea de autofinanţare (R )

Pagina 21

R =

R =

R =

Rata capacităţii de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinanţare exprima in numar de ani capacitatea societatii de a-si achita datoriile pe TL contractate. Limita maxima stabilita de normele bancare este de 3 ani atat in anul 2007 cat si in anul 2008 societatea studiata inregistreaza valori ale acestei ratea de mult peste 1 an ceea ce dovedeste o capacitatea proasta de rambursare a datoriilor financiare prin autofinantare.

2.4.4.4. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare ( R )

R =

R = =0.02

R = =0.08

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare separa societatile sanatoase din

punct de vedere financiar de cele falimentare. Limita maxima impusa de

normele bancare este de 0,6. Societatea analizata inregistreaza valori mult

sub aceasta limita datorita cheltuielilor financiare foarte reduse.

2.5. ANALIZA RATELOR CINETICE (DE GESTIUNE)

2.5.1. Durata de rotaţie a stocurilor (D )

Pagina 22

D =

D = =94.10

D = =152.11

Durata de rotatie a stocurilor arata numarul de zile necesar pentru

reinnoirea stocurilor. In 2007 durata de rotatie a societatii este de

aproximativ 94 de zile. Durata de reinnoire a stocurilor materiale si a

stocurilor de produse finite prin intermediul cifrei de afaceri creste in 2009

ajungand la 152 de zile.

2.5.2. Durata de încasare a creanţelor (D )

D =

D = =15.27

D = =36.10

Pagina 23

Durata de incasare a creantelor reprezinta numarul de zile in care fondurile

financiare ale societatii sunt imobilizate in gestiunea clientilor. Se

recomanda ca durata de incasare a creantelor sa fie cat mai redusa si sa nu

depaseasca 30 de zile. In perioada analizata durata de incasare a creantelor,

in anul 2008 este de peste 30 de zile ceea ce este nefavorabil pentru societate

2.5.3. Durata de achitare a furnizorilor (D )

-

- D =

-

- D = =15.83

- D = =36.31

In perioada analizata societatea a inregistrat durate medii de plata a

furnizorilor mai mari de 30 de zile, in anul 2007 societatea si-a incasat

creantele in 15.27 zile si si-a achiatat furnizorii in 15.83 zile, in anul 2008

societatea si-a incasat creantele in 36.10 zile si si-a achitat furnizorii in

aproximativ 36.31 zile. Avand in vedere faptul ca durata de achitare a

furnizorilor e putin mai mare decat de durata de incasare a creantelor

mentionam acest aspect ca unul favorabil deoarece plata furnizorilor se face

mai lent decat incasarea creantelor.

2.6 ANALIZA RENTABILITĂŢII

Pagina 24

2.6.1 Rata de rentabilitate economică brută nominală(RebN)

R =

Cap.inv.=Active fixe brute+NFR+Disponibilităţi băneştiCap inv0=184619+37415+35377=257411Cap inv1=180924+43165+11709=235798

R = =0.21%

R = =0.12%

Rata de rentabilitate bruta reflecta eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati a societatii. Ea evidentiaza eficienta capitalurilor investite si ar trebuie sa fie superioara rate inflatiei, pentu ca investitorii sa fie remunerate cel putin la nivelul ratei medii a dobanzii din economie.

Societatea inregistreaza in 2007 o rata a rentabilitatii peste rata inflatiei (13.50%) , un lucru favorabil pentru societate, dar in 2008 aceasta rata a scazut ajungand putin sub rata inflatiei din acest an (8.21%).

2.6.2 Rata de rentabilitate economica bruta reala(RebR)

R = , daca Ri>10

R = RebN-Ri, daca Ri<10

Ri0=4.84%

Ri1=5.88%

RebR0=RebN0-Ri0=0.21%-4.84%=-4.63%RebR1=RebN1-Ri1=0.12%-5.88%=-5.76%

Pagina 25

2.6.3 Rata rentabilităţii economice nete nominale(RenN)

R =

R = %

R = %

Rata rentabilitatii economice nete tebuie sa fie superioara ratei inflatiei pe economia nationala ca societatea sa-si poata mentine substanta s-a economica. In perioada analizata rata rentabilitatii economice nete nominale e superioara ratei inflatiei in anul 2007, dar in anul 2008 scade avand 5,92%, aspect nefavorabil pentru societate, acest lucru ne indica faptul ca societatea nu e capabila sa-si pastreze intrgul activ economic.

2.6.4 Rata rentabilităţii financiare(Rf)

R =

R =

R =

Rata rentabilitatii reflecta randamentul utilizarii capitalurilor proprii, ea trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii de pe piata interbancara. Nivelul scazut al rentabilitatii financiare ne indica o activitate financiara

Pagina 26

neprofitabila a societatii. Se observa o scadere foarte mare a ratei rentabilitatii financiare in anul 2008 datorita scaderii nivelului profitului net.

Pagina 27

2.7 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE DIN EXPLOATARE

INDICATOR 2007 2008Cifra de afaceri neta(reala) CA 147784 120131Cheltuieli variabile(CV) 108524.35 99804.9Marja asupra cheltuielilor variabile MCV=CA-CV 39259.65 20326.1Marja asupra cheltuielilor variabile(%)

MCV% =

26.57% 16.92%

Cheltuieli fixe(CF) 19581.25 22017.9Pragul de rentabilitate din exploatare(punctul critic)

CA =

736.97 1301.29

Pragul de rentabilitate in zile

CA =

1.79 3.89

Rata riscului de exploatare

R =

0.49 1.08

Indicele de securitate

I =

0.99 0.99

Pozitia absoluta fata de CA (flexibilitatea absoluta)=CAreala- CA

147047.03 118829.71

Pozitia relativa fata de CA (coeficientul de volatilitate)

` =

199.53 91.32

CF=5%*(consumuri externe+cheltuieli cu marfurile) +20%*(cheltuieli cu personalul) +cheltuieli cu amortizarile si provizioanele de expl+cheltuieli cu alte impozite si taxe

Pagina 28

CF0=5%(90414+7567)+20%(17101)+10400+862=19581.25

CF1=5%(79542+9136)+20%(17705)+13113+930=22017.9

CV=95%*(consumuri externe+cheltuieli cu marfurile)+80%*cheltuieli cu personalul+cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate

CV0=95%(90414+7567)+80%(17101+2202)=108524.35

CV1=95%(79542+9136)+80%(17705+1746)=99804.9

Societatea analizata nu prezinta un risc de exploatare ridicat in anul 2007 deoarece rata riscului de exploatre e extrem de redusa. Se observa o tendinta nefavorabila de crestere a acesteia in anul 2008. Indicele de securitate are aceeasi valoare in ambii ani analizati. Pozitia absoluta a societatii e foarte mare acest lucru evidentiind capitalul social de a-si adapta productia la cerintele pietei si indicand un risc de exploatare scazut in anul 2007 iar in anul 2008 pozitia absoluta a societatii e in scadere, indicand un risc de exploatre mare. Pozitia relativa inregistreaza valori mai mari cand riscul e minim asa cum este si in cazul societatii studiate, unde pozitia relativa are valori extrem de mari in anul 2007 si in scadere in perioada analizata. Pragul de rentabilitate e in crestere in perioada analizata. Situatia societatii e una confortabila deoarece cifra de afaceri neta depaseste cu mai mult de 15% punctul critic.

2.8 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

Pagina 29

2.8.1 Metoda lui Altman

Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2

R = RC=rezultatul curent

R = AT=active totale

R =

R = CA=cifra de afaceri

R =

R =

R =

R1 are semnificaţia unei rate de rentabilitate economică, sau de eficienţă a utilizării activelor şi este de dorit sa fie cât mai mare şi să crească.

R =

R =

R2 este un indicator de eficienţă a utilizării activelor care exprimă rotaţia activului prin cifra de afaceri. Cu cât activitatea societăţii este mai eficientă, cu atât vanzările sunt mai mari, iar activele se vor reînnoi mai rapid prin cifra de afaceri.

R =

R =

Pagina 30

R3 semnifică gradul de îndatorare al întreprinderii prin imprumuturi pe termen scurt, mediu sau lung. Se recomandă ca această rată să fie de o valoare cât mai mare.

R =

R =

R4 are semnificaţia capacităţii de finanţare internă a societăţii şi se recomandă ca valoarea sa fie cât mai mare.

R =

R =

R5 are semnificaţia flexibilităţii societăţii şi arată ponderea activului circulant în activul total şi se recomandă ca acest raport sa fie cât mai mare.

Z2007=0.36+1.68+0.43+0.74+0.55=3.76Z2008=0.35+0.042+0.15+0.97+0.47=1.98

In 2007 Z este mai mare decat 3 ceea ce ne indica faptul ca societatea beneficiaza de o situatie financiara foarte buna, iar din punct de vedere bancar societatea beneficiaza de un grad crescut de incredere deoarece e solvabila, dar in 2008 Z este mai mic decat 3 lucru nefavorabil pentru interprindere.

2.8.2 Metoda centralei bilanţurilor franceze

100Z=-1,225R1+2,003R2-0,824R3+5,221R4-0,689R5-1,164R6+0,706R7+1,408R8-85,544

R =

Pagina 31

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

Pagina 32

R6 =

R6 =

R7 =

R7 =

R8 =

R8 =

Z2007=-0.019+2.011-0.341+1.869-16.454-0.107+10.781+3.660-85.544=- 0.84Z2008=-0.101+2.003-0.183+1.247-33.889+0.385+25.487+5.368-85.544=-0.85

Deoarece Z e mai mic decat -0.25 putem spune ca situatia interprinderii e riscanta, interprinderea prezentand o vulnerabilitate ridicata si avand sanse mari sa cunoasca dificultati economico-financiare.

2.8.3 Metoda Conan-Holder

Z=16*R1+22*R2-87R3-10R4+24R5

R =

R =

R =

Pagina 33

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

Z2007=2.40+38.50-0.87-2.40+10.56=48.19Z2008=1.44+43.12-1.74-3.70+7.20=46.32

Deoarece valoare lui Z e pe intreaba perioada de analiza mai mare decat 16 nivelul bancar de referinta putem trage concluzia ca situatia interprinderii e foarte buna iar riscul de faliment e mai mic de 10%.

Pagina 34

3.Analiza rapoartelor statice si dinamice dintre indicatorii valorici

3.1 Rapoarte statice

Rs0CA/QF=

Rs1CA/QF=

Studiaza modificarile intervenite in stocurile de produse finite, pentru ca raportul scade atunci asistam la o scadere a cifrei de afaceri intr-o proportie mai mare decat scade productia fabricata ceea ce rezulta o crestere a valorii stocurilor de produse finite.

Rs0QF/Qex=

Rs1QF/Qex=

Pagina 35

Studiaza evolutia stocurilor de productie neterminata si evolutia consumului intern, pentru ca raportul creste de la un an la altul, scade ponderea stocurilor de productie neterminata si a consumului intern.

Rs0VA/Qex=

Rs1VA/Qex=

Reflecta modificarile intervenite in consumurile intermediare de la terti in activitatea de productie, raportul de indica o scadere ceea ce la randul ei ne semnalizeaza o crestere a consumurilor intermediare de la terti.

3.2 Rapoarte dinamice

Rs ICA/IQf = = =0.9409

Reflecta relatia dintre ritmul vanzarilor si ritmul fabricatiei, reflecta o crestere pentru ca este mai mic decat 1 si este subunitar si inregistreaza o crestere a produselor fabricate si semifabricate.

RsIQf/IQex= = =1.0733

Reflecat evolutia dintre ritmul finalizarii productiei si ritmul valorificarii activitatii de productie, este mai mare decat 1 si reflecta o scadere a consumurilor intermediare de la terti.

RsIVA/IQex= = =0.8302

Reflecta evolutia gradului de valorificare a resurselor materiale respectiv evolutia consumurilor de la terti.

Cauze nefavorabile a evolutiei raporturilor statice si dinamice1.Modul de asigurare si utilizare a factorilor de productie-tipul utilajelor utilizate-resurse umane slab pregatite-conditii nefavorabile ale pietei

Masuri:

Pagina 36

-un program de pregatire a resurselor umane-adaptarea produselor companiei la conditiile de piata

4. Analza factoriala a cifei de afaceri4.1 Modelul descompunerii pe fractii

CA=N*

it=

it0=

it1=

ra=

ra0=

ra1=

gv=

gv0=

gv1=

=

=3*23128.1666*1.9480*0.8887 – 3*22514.1066*2.3164*0.9445= =120117.5857-147771.7754= = -27654.1897

Pagina 37

Factori de influenta: N, it, ra, gv

=3*22514.1066*2.3164*0.9445 – 3*22514.1066*2.3164*0.9445= = 147771.7754 – 147771.7754= =0

=3*23128.1666*2.3164*0.9445 – 3*22514.1066*2.3164*0.9445= =151802.1702 – 147771.7754= =4030.3947

=3*23128.1666*1.9480*0.9445 – 3*23128.1666*2.3164*0.9445= =127659.5698 – 151802.1702= = -24142.6004

=3*23128.1666*1.9480*0.8887 -3*23128.1666*1.9480*0.9445= =120117.5857 – 127659.5698= = -7541.9841

Pe ansamblu cifra de afaceri a scazut, aspect negative din punct de vedere economic.1.Sub influenta lui N, CA a ramas constanta in ambele perioade, deoarece N e acelasi in ambele perioade.

2.Sub influenta factorului it, CA a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.Cauze:-mijloacele fixe achizitionate au crescut intr-o proportie mult mai mare decat a crescut numarul de salariati

Pagina 38

-achizitii de noi mijloace fixe

3.Sub influenta lui ra, CA a scazut, aspect negativ.Cauze:-lipsa factorilor de productie corespunzatori-personal necalificat corespunzator sau insuficient-mijloacele fixe mai vechi au atins gradul de uzura foarte mare

4.Sub influenta factorului gv, CA a scazut, aspect negativ din punct de vedere economic.Cauze:-activitate de marketing ineficienta-concurenta mare pe piata

Masuri propuse:-asigurarea cu resurse umane si tehnice in concordant cu obiectivele unitatii-asigurarea cu materii prime de calitate-cresterea randamentului mijloacelor fixe

5. Analiza valorii adaugate

VA=Mf*

ct=

ct0=

ct1=

ra=

ra0=

Pagina 39

ra1=

rVA=

rVA0=

rVA1=

=69384.5*0.9524*1.8345*0.3913 – 67542.32*0.9511*2.3449*0.4712= =47436.1478-70979.308= = -23543.161

Factori de influenta: Mf, ct, ra, rVA

=69384.5*0.9511*2.3449*0.4712 - .32*0.9511*2.3449*0.4712= =72915.230-70979.308=

=69384.5*0.9524*2.3449*0.4712 - 69384.5*0.9511*2.3449*0.4712= =73014.893 - 72915.230=

=69384.5*0.9524*1.8345*0.4712 - 69384.5*0.9524*2.3449*0.4712= =57122.189-73014.893=

=

Pagina 40

=69384.5*0.9524*1.8345*0.3913 - 69384.5*0.9524*1.8345*0.4712= =47436.1478- 57122.189=

=

Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie peste valoarea materiilor si serviciilor cumparate de terti.VA e sursa pentru remunerarea angajatilor, din punct de vedere fiscal VA e baza determinarii TVA-ului.Pe ansamblu Va a scazut aspect, negativ din punct de vedere economic.1.Sub influenta factorului Mf, VA a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.Cauze:-dotarea cu mijloace fixe corespunzatoare-achizitii de noi mijloace fixe

2.Sub influenta compozitiei tehnologice, VA a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.Cauze:-noile achizitii de mijloace fixe se concretizeaza in mijloacele fixe active adica in utilaje si instalatii care participa direct la obtinerea productiei-perioada mai mare de timp in care mijloacele fixe active au fost puse in functiune

3.Sub influenta randamentului mijloacelor fixe active, VA a scazut, aspect negativ.Cauze:-personal necalificat pentru mijloacele fixe active existente-atingerea parametrilor optimi de functionare nu s-a realizat

4.Sub influenta factorului ratei valorii adaugate, VA a scazut, aspect negative.Cauze:-scaderea cantitatii vandute

Pagina 41

-cresterea pretului factorilor de productie-cresterea consumurilor intermediare

Masuri propuse:-scaderea consumurilor intermediare-cresterea randamentului mijloacelor fixe active printr-o mai buna organizare a productiei si a muncii, prin asigurarea la timp cu factori de productie corespunzatori

6. Analiza factoriala a productivitatii muncii

T0 T1

Tz 675 669

Th 5400 4683

Wa=nz*h*

nz=

nz0=

nz1=

h=

h0=

h1=

=223*7*(55*690+45*950) – 225*8*(65*650+35*745)= =125972700-122985000= =2987700

Factori de influenta: nz, h, si, whi

Si0 Si1 Wh0 Wh1

A 65 55 650 690

B 35 45 745 950

Pagina 42

= 223*8*(65*650+35*745)-225*8*(65*650+35*745)= =121891800-122985000= = -1093200

=223*7* (65*650+35*745)- 223*8*(65*650+35*745)= =106655325-12189180= = -1093200

=223*7*(55*650+45*745)- 223*7* (65*650+35*745) =108138275-106655325= = 1482950

=223*7*(55*690+45*950)- 223*7*(55*650+45*745)= =125972700-108138275= = 17834425

Pe ansamblul perioadei analizate productivitatea anuala a muncii a crescut, aspect pozitiv.1.Sub influenta factorului numar mediu de zile lucrate pe ani de o persoana, Wa a scazut, aspect negative din punct de vedere economic.Cauze:-pierderi de timp de ordinal zilelor-mai multe sarbatori legale in timpul saptamanii

2.Sub influenta factorului durata medie a zilei de lucru, Wa a scazut, aspect negative.Cauze:-o mai proasta organizare a timpului de lucru-scaderea numarului mediu de zile lucrate determinate si scaderea duratei medii a zilei de lucru

Pagina 43

3.Sub influenta factorului structura productiei, Wa creste, aspect pozitiv, adica creste ponderea produselor care are factorul calitativ mai mare decat nivelul mediu pe interprindere.Cauze:-modificari in structura cererii pe piata-modificari in structura productiei din cauza aprovizionarii cu materii prime de calitate

4.Sub influenta factorului productivitatea orara la sortimentul i, Wa a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.Cauze:-o mai buna organizare a timpului de lucru-creste productivitatea pe ora datorita materiilor prime de calitate, personal calificat corespunzator, utilaje mai performante

Masuri propuse:-o mai buna organizare a timpului de lucru, respective ore si zile-structura productiei sa fie corelata cu cererea de pe piata

7. Analiza eficientei 7.1 Analiza eficientei mijloacelor fixe

1.421 1.522

254442 225426

25000 25000

QfMf100

QfMf100=

=13771.219-1476.479=

5.26

Pagina 44

Factori de influenta:si, I, E, Ti, ri

MF100 =

=

MF100 =

=

=14504.06-14476.479=

=

MF100

= =14512.31-14504.06= 8.25

MF100 – =

=12857.36-14512.31=

MF100 =

=13771.29-12857.36=

Pagina 45

=

Productia fabricata la 1000 lei mijloace fixe a scazut de la o perioada la alta, aspect negativ.1.Sub influenta factorului “valoarea de inventor a mijloacelor fixe la inceputul perioadei”, “productia fabricate la 1000lei mijloace fixe “a ramas constanta de la o perioada la alta, deoarece Si e constanta de la o perioada la alta.

2.Sub influenta factorului “intrari medii de mijloace fixe”,” productia fabricate la 1000lei mijloace fixe” a crescut, aspect pozitiv.Cauze:-in perioada t0 achizitia de mijloace fixe a fost mai mare astfel ca in perioada t1 nu a mai fost necesara achizitia aceluiasi volum de mijloace fixe.

3.Sub influenta factorului “iesiri medii de mijloace fixe”,” productia fabricate la 1000lei mijloace fixe” a crescut, aspect pozitiv.Cauze:-noile achizitii de mijloace fixe nu au inlocuit in mare parte mijloacele fixe mai vechi care nu s-au scos din functiune in totalitate

4.Sub influenta factorului “fond total de timp de lucru efectiv”,” productia fabricate la 1000lei mijloace fixe” a scazut, aspect negativ.Cauze:-o slaba organizare a timpului de lucru, mai multe sarbatori legale in timpul saptamanii-lipsa de personal calificat, lipsa materii prime necesare, defectarea unor utilaje

5.Sub influenta factorului “randament orar”, ” productia fabricate la 1000lei mijloace fixe” a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.Cauze:-factori de productie calitativi-modernizarea utilajelor

Masuri propuse:-asigurarea la timp cu factori de productie calitativi

Pagina 46

-asigurarea cu mijloace fixe corespunzatoare obiectului de activitate

8. Analiza cheltuielilor cu salariile

Fs=

=3*1561*3.78 – 3*1800*3.16= =17701.74 – 17064= =637.74

Factori de influenta: N, th, sh

=3*1800*3.16 – 3*1800*3.16= =0

=3*1561*3.16 – 3*1800*3.16= =14798.28 – 17064= = -2265.72

Pagina 47

=3*1561*3.78 – 3*1561*3.16= =17701.74 – 14798.28= =2903.46

In perioada analizata fondul annual de salarii a crescut, aspect negative din punct de vedere economic.1.Sub influenta factorului N, fondul de salarii a ramas constant de la o perioada la alta, deoarece N e constant de la o perioada la alta

2.Sub influenta factorului “numar mediu de ore lucrate de o persoana intr-un an”,fondul de salarii a scazut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.Cauze:-restrangerea activitatii firmei-cresterea productivitatii muncii

3.Sub influenta factorului ”salar mediu orar pe unitate”, fondul de salarii a crescut, aspect negative.Cauze:-cresterea profitului firmei putandu-se oferii astfel un salariu mai mare-personal mai calificat-motivarea personalului datorita cresterii productivitatii muncii

Masuri propuse:-adecvarea salariului mediu orar la situatia pietei-eficientizarea numarului de salariati conform nevoilor

9. Analiza cheltuielilor cu dobanzile

DCA1000= ecpm*kî*rd*1000

Pagina 48

=

=1.96*0.07*0.002*1000 – 1.74*0.072*0.004*1000= =0.2744 – 0.50112= = -0.22672

Factori de influenta: ecpm, ki, rd

=1.96*0.072*0.004*1000 – 1.74*0.072*0.004*1000= =0.56448-0.50112= =0.06336

∆

Pagina 49

= -0.01568

=1.96*0.07*0.002*1000 – 1.96*0.07*0.004*1000==0.2744 – 0.5488== -0.2744

Pe ansamblul perioadei analizate cheltuielile cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri scad, aspect pozitiv din punct de vedere economic.1.Sub influenta factorului “eficienta cu care e utilizat capitalul permanent”, cheltuielile cu dobanzile la 1000lei cifra de afaceri a crescut, aspect negative din punct de vedere economic,creste capitalul necesar obtinerii unei unitati de vanzare ceea ce determina scaderea eficientei utilizarii capitalului permanent.Cauze:-exista o mare parte de active care nu participa la formarea cifrei de afaceri

2.Sub influenta factorului “cota de participare a imprumuturilor la formarea capitalului permanent”, cheltuielile cu dobanzile la 1000lei cifra de afaceri scad, aspect pozitiv din punct de vedere economic, scad imprumuturile firmei intr-o masura mai mare decat scade capitalul permanent, adica creste gradul de autonomie financiara a firmei si creste dependent fata de banca.Cauze:-trezorerie pozitiva-existenta surselor proprii de finantare

3.Sub influenta factorului “rata medie a dobanzii”,cheltuielile cu dobanzile la 1000lei cifra de afaceri a scazut, aspect pozitiv.Cauze:-evolutia cerere-oferta pe piata-relaxarea conditiilor de creditare a bancii

Masuri propuse:

Pagina 50

-scaderea gradului de indatorare-folosirea activelor firmei intr-o masura mai mare la formarea cifrei de afaceri

10. Analiza rentabilitatii economice

=0.50*0.09*100 – 0.57*0.24*100= =4.5 – 13.68= = -9.18

Factori de influenta: ,

=0.50*0.24*100 -0.57*0.24*100==12 – 13.68== -1.68

Pagina 51

=0.50*0.09*100 – 0.50*0.24*100= =4.5 – 12= = - 7.5

In perioada analizata rentabilitatea economica a scazut de la o perioada la alta, aspect negative din punct de vedere economic.1.Sub influenta factorului “viteza de rotatie a capitalului permanent”, rentabilitatea economica a scazut, aspect negative.Cauze:-cresterea duratei si costurilor investitiilor in curs de executie-scaderea ponderii imobilizarilor fixe active

2.Sub influenta factorului “rata rentabilitatii comerciale”,rentabilitatea economica scade, aspect negative.Cauze:-cresterea costurilor-scaderea volumului fizic al vanzarilor

Masuri propuse:-optimizarea structurii capitalurilor-reducerea nivelului stocurilor de materii prime, material, produse finite-reducerea nivelului creantelor si a duratei medii de incasare a acestora-reducerea costurilor-cresterea preturilor bazata pe imbunatatirea calitatii produselor

11. Analiza rentabilitatii financiare

Pagina 52

=0.76*0.07*100 – 0.98*0.22*100= =5.32 – 21.56= = -16.24

Factori de influenta: ,

=0.76*0.22*100 – 0.98*0.22*100= =16.72 – 21.56= = -4.84

=0.76*0.07*100 – 0.76*0.22*100= =5.32 – 16.72= = -11.4

In perioada analizata rentabilitatea financiara a scazut de la o perioada la alta, aspect negative din punct de vedere economic. 1.Sub influenta factorului “viteza de rotatie a capitalurilor proprii”, rentabilitatea financiara a scazut, aspect negative. Cauze: -modificarea cifrei de afaceri intr-un ritm inferior modificarii capitalurilor proprii

Pagina 53

2.Sub influenta factorului “rentabilitate comerciala”, rentabilitatea financiara a scazut, aspect negative din punct de vedere economic. Cauze: -cresterea cheltuielilor de exploatare -scaderea volumului vanzarilor -folosirea unui regim nefavorabil de calcul a amortizarii si provizioanelor

Masuri propuse: -modificarea cifrei de afaceri intr-un ritm superior modificarii capitalurilor proprii, sporirea eficientei utilizarii acestuia -modificarea profitului net in sensul cresterii intr-un ritm superior modificarii cifrei de afaceri prin reducerea cheltuielilor de exploatare -sporirea volumului vanzarilor -folosirea unui regim, favorabil de calcul a amortizarii si provizioanelor

Capitolul 12. Concluzii

12.1 PUNCTE TARI

Structura activelor corespunde obiectivului de activitate al societatii

Cresterea capitalului propriu, reflectata in situatia neta Surplusul surselor permanente fata de nevoile permanente de

acoperit Incheierea exercitiului financiar in 2008 cu profit Existent unei capacitate de finantare in 2008 Durata de incasare a creantelor este mai mica decat durata de

achitare a furnizorilor, firma inregistrind un excedent de trezorerie

Echilibru financiar pe termen scurt reflectat de nevoia de fond de rulment

scade ponderea stocurilor de productie neterminata si a consumului intern.

Pagina 54

noile achizitii de mijloace fixe se concretizeaza in mijloacele fixe active adica in utilaje si instalatii care participa direct la obtinerea productiei

mai buna organizare a timpului de lucru

factori de productie calitativi

cresterea productivitatii muncii

cresterea profitului firmei

trezorerie pozitiva existenta surselor proprii de finantare evolutia cerere-oferta pe piata

12.2 PUNCTE SLABE

Lipsa autonomiei financiare Lichiditate redusa Dezechilibru financiar pe termen lung datorita fondului de

rulment scazut Nivelul scazut al rentabilitatii financiare

scadere a cifrei de afaceri intr-o proportie mai mare decat scade productia fabricata ceea ce rezulta o crestere a valorii stocurilor de produse finite

activitate de marketing ineficienta

personal necalificat pentru mijloacele fixe active existente

scaderea cantitatii vandute

cresterea duratei si costurilor investitiilor in curs de executie

modificarea cifrei de afaceri intr-un ritm inferior modificarii capitalurilor proprii

Pagina 55

o slaba organizare a timpului de lucru, mai multe sarbatori legale in timpul saptamanii

12.3 Masuri propuse pentru imbunatatirea situatiei financiare

Reinvestirea unei parti mai mari din profitul net Reducerea gradului de indatorare, prin achitarea datoriilor Reducerea ponderii datoriilor pe termen scurt si prin marirea

scadenetelor acestora Micsorarea duratei de incasare a creantelor modificarea profitului net in sensul cresterii intr-un ritm

superior modificarii cifrei de afaceri prin reducerea cheltuielilor de exploatare

reducerea nivelului creantelor si a duratei medii de incasare a acestora

reducerea costurilor cresterea preturilor bazata pe imbunatatirea calitatii

produselor asigurarea cu resurse umane si tehnice in concordant cu

obiectivele unitatii structura productiei sa fie corelata cu cererea de pe piata cresterea randamentului mijloacelor fixe active printr-o mai

buna organizare a productiei si a muncii, prin asigurarea la timp cu factori de productie corespunzatori

eficientizarea numarului de salariati conform nevoilor

Pagina 56