final

CUPRINS

INTRODUCERE...................................................................................................................................5

CAPITOLUL I CEREREA ȘI OFERTA TURISTICĂ....................................................................6

1.1 Piața turistică..........................................................................................................................6

1.2. Cererea turistică si oferta turistica........................................................................................10

1.2.1. Cererea si consumul turistic..........................................................................................10

1.2.2 Particularitatile consumului turistic.............................................................................13

1.2.3 Oferta si productia turistica..........................................................................................17

1.3. Analiza statistica a potențialului turistic..............................................................................20

CAPITOLUL II POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI IALOMITA..............................31

PREZENTAREA JUDETULUI IALOMITA SI A POTENTIALULULUI SAU TURISTIC...........31

2.1. Prezentarea judetului ialomita........................................................................................31

2.1.1 Asezare..........................................................................................................................31

2.1.2 Vecini............................................................................................................................31

2.1.3 Relief.............................................................................................................................31

2.1.4 Clima.............................................................................................................................32

2.1.5 Reteaua hidrografica.....................................................................................................32

2.1.6 Organizarea administrative a teritoriului.......................................................................33

2.1.7 Populatia........................................................................................................................33

2.1.8 Rezervatii naturale.........................................................................................................33

2.1.9 Cultura si arta................................................................................................................34

2.1.10 Economia......................................................................................................................35

2.1.11 Transporturile si comunicatiile......................................................................................36

2.1.12 Forta de munca calificata..............................................................................................36

2.2 Prezentarea potentialulului turistic al judetului ialomita...................................................36

2.3. Forme de turism practicate in judetul ialomita..................................................................46

2.3.1.TURISMUL DE AFACERI SI MOTIVE PROFESIONALE...........................................46

2.3.2.TURISMUL BALNEAR....................................................................................................46

2.3.3.TURISMUL CULTURAL.................................................................................................47

2.3.4.VIZITE LA RUDE SI PRIETENI.....................................................................................47

2.3.5.TURISM RELIGIOS..........................................................................................................47

2.3.6.TURISM DE TRANZIT....................................................................................................47

2.3.7.TURISM SPORTIV SI DE AGREMENT.........................................................................47

2.4 Unități de cazare...................................................................................................................48

4

CAPITOLUL III ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN JUDETUL IALOMITA ÎN PERIOADA 2000-2013............................................................................................51

3.1 Note metodologice................................................................................................................51

3.2 Activitatea de cazare turistică...............................................................................................51

3.3 Analiza ofertei turistice........................................................................................................52

3.3.1 Nivelul şi dinamica structurilor de primire...................................................................52

3.3.2 Capacitatea existentă....................................................................................................53

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI....................................................................................................68

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................69

5

INTRODUCERE

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizația

Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în

locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru

(24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de

exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o activitate de

recreere globală populară.

Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulatiei turistice se folosesc:

numarul turistilor, numarul mediu de turisti, numar zile-turist; durata medie a sejurului, incasarile

din turism, densitatea circulatiei turistice, preferinta relativa a turistilor etc. O parte din acesti

indicatori (numar turisti, numar zile turist, incasarile din turism) se obtin direct din informatiile

furnizate de sursele amintite.

Turismul în județul Ialomița are următoarele componente: turism balnear, agroturism, turism

cultural și turism pentru vânătoare și pescuit.

Baza turistică a județului Ialomița însumează o capacitate de cazare de peste 6.000 locuri, din

care aproape 3.000 de locuri în hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia, Compet și Miorița

din Fetești, Turist din Țăndărei ), peste 600 locuri în vile și la motelurile Sinești, Malu și Perla din

Amara, 2.430 locuri în unitățile de tratament balnear din Amara și 300 locuri în vilele Taberei

școlare din Amara.

Valorificarea turistică a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice, legate

îndeosebi de rețeaua hidrografică, cu salba de lacuri și limane fluviatile, dar și la poziția de „tranzit”

a județului Ialomița spre litoralul românesc al Mării Negre.

Cel mai important obiectiv turistic al județului este stațiunea balneoclimaterică AMARA,

situată la 7 km de Slobozia și 126 km de București, vestită prin nămolul sapropelic și apele minerale

sulfaterte, clorurale și bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului

nervos periferic, în afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor și în boli ginecologice.

6

CAPITOLUL I CEREREA ȘI OFERTA TURISTICĂ

1.1 PIAȚA TURISTICĂ

Definitia 1 Piata turistica se defineste ca fiind spatiul economico-geografic, in care se

intalnesc si se confrunta intr-un interval de timp dat, purtatorii cererii si a ofertei produselor

turistice, precum si factorii care determina comportamentul acestora.

Definitia 2 Piata turistica se defineste ca totalitatea actelor de vanzare cumparare care au ca

obiect produsele turistice in stransa legatura cu relatiile care le genereaza si spatiul si timpul chiar in

care acestea se desfasoara.

Definitia 3 Piata turistica este locul unde se intalneste cererea turistica data de dorintele

clientilor si oferata turistica materializata in productia turistica.

In calitate de componenta a economiei nationale, la nivel macroeconomic ,si a pietei

serviciilor, la nivel sectorial ,piata turistica este caracterizata de urmatoarele trasaturi:

complexitate,opacitate,dinamism,sensibilitate,mobilitate,concentrare in timp

(sezonalitate)si in spatiu.

Conţinutul pieţei turistice este dat de:

Cererea turistică;

Consumul turistic;

Oferta turistică;

Producţia turistică.

Elemente constitutive ale pieţei turistice

Piata turistica se constituie din :

Ofertanţii turistici – propriu-zişi şi distribuitorii

Cererea de produse turistice

Intermediarii – turoperatori, agenţii detaliiste, instituţii financiar-bancare şi de marketing

Concurenţii

Prescriptorii

Legislaţia în domeniul turismului

Canalele de distribuţie a produselor turistice

Mijloacele de comunicare

Mijloacele de transport

7

Criterii de clasificare a pietei turistice

Clasificarea pietei turistice in functie de spatiul geografic in care se localizeaza produsul

turistic

*-Piaţa turistică internaţională reprezintă totalitatea actelor de vanzare cumparare care au ca

obiect oferta de produse turistice oferite de o alta tara,vanzarea lor realizandu se in Romania.

Pe pieta turistica internationala, oferta apartine unei anumite tari, iar cererea provine dintr-o alta

tara.

Confruntarea dintre cererea turistica si oferta turistca are loc in interiorul tarii ofertante,

deoarece oferta turistica are caracter static si nu poate fi deplasata in spatiu, cererea fiind aceea care

trebuie sa ajunga la oferta.

Activitatea unitatilor turistice implica prezenta clientului, deoarece prestatia turistica nu-i

poate fi expediata. Acestuia i se ofera produsul turistic in zona de activitate a prestatorului.

Datorita caracterului static in spatiu, oferta nu se afla - in ipostaza reala, concreta, ci doar ca imagine

promotionala - in fata consumatorului, decat dupa ce acesta s-a deplasat din locul de resedinta

permanenta catre aceasta.

*- Piaţa turistică naţională= totalitatea actelor de vanzare cumparare care au ca obiect produsele

turistice care se desfasoara intre granitele unei tari.

Cand cererea este internationala,oferta turistica ramane nationala (interna) deoarece unitatile

de cazare si serviciile adiacente ei sunt netransportabile(statice).

Intre piata nationala si cea internationala apar legaturi de interferenta. Dinamica si

dimensiunile pietei turistice nationale sunt influentate de raporturile din cadrul pietei turistice

internationale, de orientarea cererii turistice la un moment dat, de modul cum sunt dirijate fluxurile

turistice si de gradul de competitivitate pe plan international.

Cand apare o restrangere a cererii turistice internationale, ca urmare a unor fenomene

conjuncturale,aceasta este compensata prin extinderea cererii interne, care sa asigure utilizarea

capacitatilor turistice.

O extindere a cererii turistice internationale va determina luarea unor masuri de crestere a

ofertei turistice (a bazei tehnico-materiale si a productiei de servicii), astfel incat sa poata fi

asigurate conditiile pentru satisfacerea intregii cereri.

Clasificarea pietei turistice in functie de provenienta turistilor:

Piaţa turistică activă reprezintă piata receptoare de turisti,locul de unde provin turistii.

Pentru tarile ofertante de produse turistice, pietele turistice externe de unde provin

consumatorii straini de servicii turistice sunt piete active (generatoare de fluxuri turistice). Tarile

8

receptoare de turisti sunt interesate in asigurarea unei oferte turistice nationale cat mai atractive

si diversificate care sa determine atragerea unui flux turistic cat mai mare.

Piaţa turistică pasivă reprezintă piaţa(tarile) spre care se îndreaptă turiştii, pentru emiţătorii de

oferta.

Clasificarea in functie de timpul in care are loc achizitia produsului turistic

Piata turistica efectiva reprezintă piata data de totalitatea actelor de vanzare-cumparare a

produselor turistice la momentul la care se fata analiza(la un moment dat)

Piata turistica potentiala este data de totalitatea actelor de vanzare-cumparare a produselor

turistice in viitor prin influentarea deciziei de achizitioanare a unui produs turistic prin diferite

activitati de promovare,in functie de sezon

Căi de extindere a pietei turistice

Piata turistica se poate extinde pe doua cai:

Calea extensiva presupune cresterea numarului de turisti prin transformarea

nonconsumatorilor relativi in consumatori efectivi, prin actionarea asupra cauzelor care au condus la

retinerea de la consumul produsului turistic.

Calea intensivă presupune alocarea unui timp mai mare consumului turistic şi sporirea

cantităţilor consumate. Acest lucru este posibil prin alocarea unei parti cat mai mari din timpul liber

consumului turistic si prin sporirea cantitatilor consumate (prelungirea perioadei sejurului, lungimii

circuitului). Aceasta din urma insa poate avea loc numai pentru anumite consumuri turistice, in

principal pentru consumul de servicii suplimentare (excursii, agrement etc)

Segmentarea pieţei turistice

Piaţa turistică este o piata piaţă fragmentată dupa mai multe criterii:

*sociologice: vîrstă, sex, origine, religie, profesie, venit, poz. socială, stare civilă, nivel cultural

*de comportament turistic: tipul şi destinaţia, motivul-scopul, dependenţa de destinaţie, gradul de

fidelitate pt. o destinaţie, durata sejurului, structura cheltuielilor, forma de turism, modalitatea de

finanţare etc.

*Segmentare in funcţie de motivaţiile, caracteristicile socio-profesionale ale turiştilor şi tipurile lor

de comportament:

Turistul sedentar, Turistul sedentar-mobil, Turistul itinerant, Turistul nomad

*Segmentarea pieţei turistice in funcţie de stilul de viaţă:

9

turiştii organizaţi;turiştii economi;turiştii familiali;turiştii sociali;turiştii neîncrezători;turiştii

“intelectuali”;turiştii în căutarea unui statut;turiştii sportivi;turiştii pasionaţi de istorie;turiştii

culturali;turiştii ecologişti;turiştii nocturni.

Pe piata turistica exista o concurenta intre produsele turistice (litoral-munte, circuit-sejur,

litoral romanesc-litoral grecesc / turcesc) care conduce la extinderea pietei actuale a unui segment pe

seama restrangerii pietei pentru un alt segment.Concurenta intre segmentele pietei nu afecteaza

dimensiunile pietei in ansamblu, deoarece, in acest caz, au loc doar transferuri ale consumului de la

un produs turistic la altul .

Legatura pietei turistice cu piata bunurilor de consum si piata serviciilor

Intre piata turistica si pietele de servicii si de bunuri exista legaturi stranse,mai ales ca prima

este prin excelenta o piata de servicii. Piata serviciilor influenteaza cantitativ cat si calitativ piata

turistica. Dezvoltarea pietei turistice este legata de existenta unei oferte diversificate de servicii (de

transport, cazare, alimentatie, agrement, tratament).

Alte legaturi exista si intre piata bunurilor destinate consumului turistic si piata turistica

Dimensiunile si structura pietei turistice precum si modificarile intervenite in cadrul acesteia

(diversificarea formelor de turism, schimbarea raportului dintre acestea) stimuleaza piata de bunuri

prin cumpararile de produse specifice diverselor forme de turism. Pe parcursul unei calatorii apar si

se dezvolta noi consumuri turistice care modifica dimensiunile si structura pietei de bunuri utile.

Fragmentare a concediului ,ceea ce presupune petrecerea lui atat in sezonul estival pe litoral, cat si

iarna la munte ,determina largirea pietei de echipament turistic, deoarece aceste doua forme de

turism presupun dotari diferite.

Dezvoltarea pietei de autoturisme a atras dupa sine dezvoltarea si evolutia favorabila a

turismul automobilistic. In cadrul relatiilor de interferenta dintre piata turistica si piata bunurilor ,

extinderea uneia din ele determina restrangerea celeilalte, datorita existentei unei surse comune de

acoperire a cheltuielilor. Prin cumpararea unui produs turistic (circuit, sejur, croaziera) apare o

influenta pozitiva asupra dimensiunilor pietei turistice si negativa in privinta pietei de bunuri ,prin

renuntarea la achizitionarea unui bun din cadrul acestei piete.

Argumentatia este valabila si in sens invers,mai ales in situatia consumatorilor cu venituri

mici si medii , daca se cumpara produse ,in general de folosinta

indelungata(automobil.mobila,combina frigorifica) aceasta poate avea efect renuntarea la o calatorie

sau sejur, ceea ce inseamna ca piata de bunuri se va extinde in detrimentul pietei turistice,aparand

prioritati in sabilirea de prioritati in satisfacerea nevoilor. Piata turistica influenteaza piata de bunuri

10

si in mod indirect, prin consumul turistilor in cadrul unitatilor de cazare, de alimentatie si de

agrement. In zonele preponderent turistice,volumul desfacerilor catre turisti este superior celui catre

populatia rezidenta.

1.2. Cererea turistică si oferta turistica

1.2.1. Cererea si consumul turistic

Cererea de servicii si produse turistice este reprezentata de ansamblul persoanelor care se

deplaseaza periodic si temporar, in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unor

activitati remunerate la locul de destinatie. Acesti consumatori care isi procura serviciile de turism

de la ofertanti sunt fie turisti interni (locali), fie turisti externi (straini).

Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de cererea turistică(turisti) pentru

achiziţionarea unor noi servicii şi bunuri legate de dorinta de a calatori (motivatia turistică)

Consumatorii de produse turistice mai pot fi grupati in:

-efectivi (reali), adica aceia care au solicitat deja sau vor mai solicita in mod sigur un produs turistic;

-potentiali, care, desi nu au cerut sau nu cer inca produsul din motive obiective, il vor cere de indata

ce vor avea posibilitatea sa intre in posesia lui, dorinta de cumparare manifestandu-se latent.

Raportul dintre consumatorii efectivi si nonconsumatori are un caracter dinamic, el

modificandu-se pe masura ce conditiile economice si sociale ale populatiei evolueaza si favorizeaza

consumul turistic.

Consumul turistic incepe prin cumpararea diferitelor bunuri si servicii necesare calatoriei

(echipamente, alimente etc.) in localitatea de resedinta permanenta a turistului si continua in tot

cursul voiajului (servicii de cazare, alimentatie, carburanti etc.), inclusiv la locul sejurului turistic, si

se incheie cu revenirea in localitatea de domiciliu.

Consumul turistic in turismului international, se distributie in timp si spatiu si se realizeaza

in cadrul pietelor apartinand mai multor tari. O parte a acestui consum se va materializa in cadrul

pietei interne a tarii de resedinta (echipament turistic, o parte din transport), o alta parte se va efectua

pe pietele din tarile prin care turistul tranziteaza (cazare, alimentatie) si o ultima parte se va realiza

in cadrul pietei tarii de destinatie (cazare, alimentatie, agrement, tratament). Aceasta esalonare in

spatiu si timp se manifesta si in cazul consumului generat de turismul intern, influenta

materializandu-se de data aceasta in dinamismul si structura pietelor zonale sau locale.

Principalele particularităţi ale cererii turistice sunt:

11

*elasticitatea- cererea turistică este foarte elastică şi supusă permanent unor fluctuaţii, aflându-se

sub incidenţa unei multitudini de factori, de naturi diferite (economici, demografici, psihologici,

politici, conjucturali etc);

*complexitatea- cererea turistică se caracterizează printr-un grad mare de complexitate, studierea

ei presupunanad luarea in calcul a unei multitudini de factori de influenta,iar produsul turistic

(oferta) este alcatuit din bunuri si servicii,din elemente tangibile si intangibile.

Sursa: Rodica Minciu, Economia

turismului,Editia a III revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2005, p. 134

Figura 1.2.1.1 Modelul molecular complex al structurii produsului turistic(oferta)

*eterogeneritatea, studierea ei presupunând segmentarea pieţei după o serie de criterii ca: vârsta,

categoria socio-profesională, obiceiurile de consum etc.;

*mobilitatea- cererea turistică presupune un grad mare de mobilitate a turistului, ca urmare a

caracterului rigid al ofertei;

*sezonalitatea- cererea turistică are un puternic caracter sezonier, ca urmare a distribuţiei inegale şi

caracterului nestocabil al ofertei turistice, dar şi datorită dependenţei circulaţiei turistice de condiţiile

naturale.

Toate aceste particularităţi imprimă pieţei turistice caracterul de piaţă „opacă”, adică greu

de cuantificat şi de influenţat.

13

Criterii de diferenţiere a cererii turistice (manifestarea cererii):

-motivaţiile clientelei şi preferinţele turiştilor pt. atracţiile oferite;

-tipologia socio-profesională, familia, forma de turism;

- sursele financiare şi sumele disponibile pentru cheltuieli turistice

-caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durată sejur, forme de transport, modalităţile decazare

etc.)

Cererea turistică este foarte elastică .Din acest punct consumatorii de pe piata turistica se pot

împărţiţi în două categorii:

- Consumatori pentru care produsele turistice sunt considerate esenţiale – turismul de afaceri,

turismul balnear, cel familial, pelerinajele religioase

- Consumatori pentru. care produsele turistice sunt considerate facultative in cazul elasticitatii

relativ reduse.

Factorii determinanţi ai cererii turistice

După natura şi sensul intervenţiei:

-factori exogeni

- factori endogeni

După durata de timp a acţiunii lor:

-factori cu influenţă permanentă

- factori conjuncturali

Funcţie de importanţa determinanţilor cererii turistice:

- factori primari

-factori secundari

După natura social economică:

- Factori economici;-Factori sociali;- Factori de natură psihologică;- Factori de natură culturală;- Factori demografici;-Factorii determinaţi de progresul tehnic;

-Gradul de accesibilitate a diferitelor obiective turistice şi distanţele faţă de zonele de reşedinţă; -Oferta turistică;- Factorii politici;- Politica de promovare a diferitelor destinaţii turistice.- Motivaţia turistică

Motive pentru care sunt efectuate voiaje:

- educationale si culturale;

14

- religioase si etnice;

- sociale si istorice;

- relaxare si placere;

- sanatate si sportive;

- stimulative de afaceri.

Factori de conturare a motivaţiilor turistice:

- Forţele energizante ale cererii;

- Determinanţii cererii;

- Imaginea consumatorului cu privire la destinaţia, produsul sau prestatorul turistic;

- Rolul familiei în decizia de cumpărare.

Sursa: Rodica Minciu, Economia turismului, Editia a III revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2005, p. 139

Figura 1.2.1.2 Structura cererii turistce si factorii de influenta

1.2.2 Particularitatile consumului turistic

1. Locul consumului turistic coincide cu locul ofertei, dar nu si cu locul de formare a cererii.In acest

caz este obligatorie deplasarea turistilor de la resedinta lor permanenta

15

2. Politicile de marketing ale firmei de turism sunt influentate de simultaneitatea productiei si a

consumului-producatorul si consumatorul sunt fata în fata.

3. Consumul turistic se realizeaza în cadrul ofertei turistice în mai multe etape desfasurate în timp si

spatiu:înainte de începerea deplasarii efective catre destinatia turistica;în timpul deplasarii la

destinatia turistica;în timpul sejurului, la destinatia turistica.Are loc o deplasare a consumului.

Particularitatile consumului turistic

4. Volumul consumului echivaleaza cu volumul productiei, ceea ce înseamna ca nu se poate produce

decât ceea ce este consumat facand imposibila stocarea serviciilor turistice.

5. Volumul consumului turistic este dimensionat în functie de nivelul preturilor produselor turistice

si al venitului disponibil al consumatorului

6. Orice defectiune sau dereglare a uneia din componentele turistice antreneaza efecte în lant cu

consecinte nefavorabile asupra consumului turistic,facand necesara respectarea principiului

functionalitatii optime a întregului sistem turistic

Particularitatile consumului turistic.

7. Consumul de servicii turistice satisface exigentele unor nevoi si dorinte foarte eterogene si

complexe, în majoritatea lor personalizate la nivelul fiecarui turist potential

8. Puternica concentrare a consumului :în timp;în spatiu;în motivatie.

Sursa: Rodica Minciu, Economia turismului, Editia a III revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2005, p. 138

Figura 1.2.2.1.Raporturile consumului turistic cu cererea,oferta si productia turistica

Cuantificarea cererii si consumului turistic

Cuantificarea cererii si consumului turistic are in vedere urmatoarele aspecte :

Masurarea circulatiei turistice

Dificultatea cuantificarii cu exactitate datorita mobilitatii si al sezonalitatii

Dificultatea cuantificarii determinata si de cazarea în alte locuri decât unitatile de cazare

specifice

Avand in vedere aspectele de mai sus la Conferinta Natiunilor Unite pentru Turism si

Calatorii Internationale - Roma 1963 s au definit urmatoarele concepte:

Vizitatori - persoane care viziteaza o tara diferita de cea în care îsi au locul de resedinta

pentru orice scop cu exceptia aceluia de a exercita o activitate renumerata în cadrul tarii

vizitate;

Turisti - vizitatorii care ramân cel putin 24 de ore sau o noapte în tara vizitata si al caror

motiv al calatoriei este: petrecerea timpului liber, afacerile, scopurile familiale, interesul de

serviciu, întâlnirile;

Excursionisti - vizitatorii temporari al caror sejur nu depaseste 24 de ore în tara vizitata

(inclusiv cei care fac croaziere).

Datele statistice ce trebuie înregistrate la cuantificarea cererii si consumului turistic:

¨ volumul circulatiei turistice;

¨ nationalitatea, tara de resedinta si de destinatie;

¨ date demografice (vârsta, sex, pregatire profesionala), venituri anuale, compozitia familiei, durata

medie a calatoriei, motivel voiajului, mijloacele de transport folosite,, formele de cazare;

¨ veniturile totale realizate de diferiti agenti economici din turism;

¨ cheltuielile totale efectuate de turisti, eventual pe forme de servicii turistice consumate;

¨ încasarile medii pe zi/turist;

¨ coeficientul mediu de ocupare a capacitatilor de cazare turistica;

¨ numarul total al înoptarilor (zile/turist)pe diferite categorii de turisti.

- stabilirea locului unde se culeg informatiile privind circulatia turistica

Metode de cuantificare:

¨ Metoda de înregistrare a turistilor la frontiera;

¨ Înregistrarea turistilor de catre receptiile diferitelor unitati de cazare;

¨ Metoda bugetelor de familie;

¨ Metoda înregistrarilor bancare;

¨ Metoda sondajului;

16

¨ Metoda balantei de plati;

¨ Metoda coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu variatia veniturilor sau preturilor.

Concentrarea în timp şi spaţiu a cererii pentru turism

Modificarile social- economice care se inregisteaza in evolutia turismulului au caracter continuu,

structural, fiind provocate de dinamica unor factori de tendinţă sau de schimbări rapide şi

spectaculoase în domeniul tehnicii, altele au caracter alternativ, datorându-se unor condiţii naturale,

specificului cercetării sau influenţei unor situaţii conjucturale. Caracterul oscilant, durabil sau

repetabil,profund sau superficial,se manifestă în repartizarea inegală în timp şi spaţiu a numărului

turiştilor şi respectiv a necesarului de servicii.

Sezonalitatea activităţii turistice este determinata, în principal, de condiţiile de realizare a

echilibrului ofertă –cerere şi se definesc printr-o mare concentrare a fluxurilor de turişti în anumite

perioade ale anului, în celelalte remarcându-se o reducere importantă sau chiar o stopare a sosirilor

de turişti. Aceasta depinde de dependenţa mare a circulaţiei turistice faţă de condiţiile naturale,

caracterul nestocabil al serviciilor turistice şi rigidităţii ofertei etc. Atenuarea oscilatiilor sezoniere

este relativ limitata şi solicită eforturi mari din partea organizatorilor,care este necesar sa gaseasca

mijloace care să stimuleze practicarea turismului pe durata întregului an, realizându-se astfel

reducerea concentrării în anumite perioade şi prelungirea sezonului turistic,fapt ce atrage dupa sine

odata cu dezvoltatrea turistica si dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei.

Sezonalitatea in activitatea turistică, se reflectă în utilizarea incompletă a bazei tehnico-

materiale şi a forţei de muncă, influenţând negativ costurile serviciilor turistice şi calitatea acestora,

termenul de recuperare a investiţiilor, rentabilitatea si in nivelul scăzut al satisfacerii nevoilor

consumatorilor afectând în felul acesta şi dezvoltarea circulaţiei turistice.

Sezonalitatea in turism se manifesta prin concentrarea cererii pentru turism în anumite

perioade ale anului, ceea ce duce la suprasolicitarea mijloacelor de transport, a spaţiilor de cazare şi

alimentaţie, a celorlalte servicii, a personalului de servire etc., determinând calitatea mai slabă a

prestaţiilor, creşterea tensiunii în relaţiile dintre solicitanţi şi prestatori, nemulţumirea turiştilor, în

timp ce, în perioadele de extrasezon capacităţile respective rămân nefolosite. Din punctul de vedere

al turistului, concentrarea are implicaţii de ordin psihologic, fiziologic şi economic.

Efectele recreative ale vacanţei sunt diminuate de aglomeraţia din mijloacele de transport sau

de pe căile rutiere, mai ales în cazul călătoriilor cu mijloace proprii, riscul negăsirii unui spaţiu de

cazare corespunzător dorinţelor, aşteptările pentru obţinerea unor sevicii etc.,ceea ce provoacă

oboseală fizică şi psihică a turistului.

17

Influenţe negative asupra stării de spirit a turistului şi indirecte asupra dimensiunilor

circulaţiei turistice are şi nivelul costurilor serviciilor oferite şi anume situarea lor sub sau peste

posibilităţile financiare ale consumatorului, concordanţa între nivelul acestora şi calitatea

prestaţiilor.

Sezonalitatea circulaţiei turistice acţionează asupra celorlalte sectoare ale economiei fie

direct, fie prin solicitări suplimentare faţă de unele activităţi cum ar fi transporturile şi

telecomunicaţiile, industria alimentară şi producţia culinară, comerţul etc., fie indirect prin efectele

periodice şi limitate a unei mase însemnate de oameni, cu redistribuirea lor din sectoare sau zone ale

ţării.

Transporturile, deşi se pot adapta, relativ uşor, circulaţiei de maximă intensitate prin

suplimentarea curselor şi numărul mijloacelor, reprezintă domeniul cel mai afectat în sensul că, în

perioadele de vârf mijloacele de transport sunt supraîncărcate pe direcţia destinaţiilor de vacanţe şi

subîncărcate în direcţia inversă determinând un coeficient redus al utilizării capacităţilor.

1.2.3 Oferta si productia turistica

Oferta turistică,este o componeta a pieţei turistice, siconstituie motivul determinant al

efectuării actului turistic. Oferta turistica esta data de ansamblul atractiilor care pot determina

vizitarea anumitor zone de catre turisti, impreuna cu capacitatea organizatorica a retelei(unitatile de

cazare) de a satisface in anumite conditii cererea populatiei.

Oferta turistică este reprezentată de cadrul şi potenţialul natural şi antropic, echipamentul de

„producţie” a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materiale şi serviciilor destinate consumului

turistic, forţa de muncă specializată în activităţile specifice, infrastructura turistică şi condiţiile de

comercializare (preţ ,facilităţi).

Productia turistica reprezintă ansamblul de servicii care mobilizeaza forta de munca,

echipament de productie si bunuri materiale si care se materializeaza intr-un consum efectiv in cadru

ambiantei specifice

Particularitati ale ofertei si productiei turistice:

Particularitatile relaţiei ofertă turistică – producţie turistică si diferentierea fata de

piata bunurilor materiale: producţia turistică poate fi cel mult egală cu oferta, în timp ce pe

piaţa bunurilor materiale, oferta este cel mult egală cu producţia; oferta turistică există şi

independent de producţie, pe când producţia turistică nu se poate realiza în afara ofertei; în

schimb, oferta bunurilor materiale nu se poate detaşa de existenţa unei producţii; structura

ofertei turistice nu coincide întodeauna cu structura producţiei turistice, în timp ce structura

18

ofertei de bunuri reflectă structura producţiei respective; oferta turistică e fermă – există atât

timp cât există şi elementele care o compun, pe când, producţia turistică e efemeră, ea există

atât timp cât se manifestă consumul şi încetează o dată cu încheierea acestuia.

Caracteristicile ofertei

Oferta turistică are un caracter complex şi eterogen, fiind alcătuită din mai multe componente, care

se pot structura astfel:

– potenţialul turistic, ca element de atracţie a cererii turistice format din totalitatea resurselor

naturale şi antropice ale unei zone;

– echipamentul turistic, alcătuit din ansamblul activelor fixe şi circulante care concură la

satisfacerea nevoilor turiştilor;

– serviciilor prestate turiştilor şi bunurilor oferite acestora spre consum, bunuri cu destinaţie

turistică exclusivă;

-forţa de muncă, cea care transformă din potenţiale în efective celelalte elemente sus-menţionate.

In functie de motivatia consumatorilor, oferta turistica este:

- Oferta turistica de vacanta;

- Oferta de turism cultural;

-Oferta de turism de afaceri;

- Oferta turistica pentru ingrijirea sanatatii.

Caracteristici specifice ale ofertei si productiei turistice:

- Oferta turistica se adreseaza unui numar mare de consumatori potentiali;

-Notiunea de consum, in cazul majoritatii elementelor de oferta turistica este diferita decat in cazul

ofertei de marfuri;

- Productia turistica are un caracter efemer;

- Pe termen scurt oferta de servicii turistice este rigida aspecte:

- Imobilitatea ofertei si productiei turistice;

- Oferta turistica are un caracter static,nu poate fi”expediata”catre turist.

-Imposibilitatea stocarii ofertei - perisabilitatea serviciiilor turistice;

- Oferta turistică nu poate fi stocată – odată neconsumată, ea se pierde-, aspect care prsupune

cheltuieli suplimentare pentru agenţii economici ofertanţi în sensul promovării produselor turistice şi

adaptării acestora la mutaţiile intervenite în structura cererii.

-rigiditatea in amplasarea capacitatilor de productie turistica;

Această particularitate este datorată inadaptabilităţii (adaptabilităţii reduse) la variaţiile atât

cantitative cât şi calitative ale cererii turistice.

19

-imposibilitatea adaptarii ofertei la oscilatiile cantitative de tip sezonier ale cererii turistice si la

restructurarile calitative ale cererii.

Imposibilitatea deplasării ofertei, presupune mobilitatea consumatorului şi nu a produsului

turistic, constituie o altă particularitate a ofertei turistice

-Inelasticitatea partiala a ofertei comparativ cu cererea;

-Punerea in valoare a ofertei turistice implica un volum important de investitii;

Oferta turistică este dependentă de echipamentele turistice, de numărul şi structura forţei de

muncă. Investiţiile, atât materiale, cât şi umane, în industria turistică, sunt foarte costisitoare, fapt

care nu permite înlocuirea rapidă a acestora pentru a se adapta la mobilitatea cererii turistice.

-Dimensionarea optima a ofertei se impune ca aceasta sa fie realizata in raport cu distributia

sezoniera a cererii;

- Efectul de substituire a ofertei ca tip;

Acestea presupune însă ca şi motivaţiile turistice să se poată substitui la un moment dat, dar mai ales

ca elementele componente ale ofertei să aibă un caracter polifuncţional, să satisfacă alternative de

consum diverse

-Dinamica ofertei turistice mai putin accentuata decat cea a ofertei de marfuri;

- Standardizarea ofertei turistice este imposibila datorita diversitatii si caracterului eterogen al

serviciilor turistice;

- Complementaritatea serviciilor turistice.

Factorii determinanti ai ofertei turistice

- Factorii naturali (teritoriul cu toate componentele lui);

-Factorii antropici (patrimoniul istoric, artistic, cultural; infrastructura; superstructura turismului -

baza materiala);

- Serviciile turistice (pentru pregatirea consumului turistic; de baza; complementare; cu caracter

special; nespecifice);

- Forta de munca.

Complexitatea ofertei si productiei turistice

Complexitatea ofertei si productiei turistice este dată de numărul mare de prestatori sau

„fabricanţi” ai produselor turistice.Furnizarea de către un singur producător a tuturor prestaţiilor

generate de consumul turistic este imposibilă deoarece produsul turistic este format dintr-un

ansamblu de servicii, fiecare cu specificul său.

Prestatorii de servicii sunt puternic specializaţi, au profile diferite, interese diferite şi cel mai

adesea un mod de organizare distinct. La realizarea produsului turistic participă societăţi comerciale

20

care au ca obiect de activitate cazarea, masa, transportul, agrementul, tour-operatorii(fabricantii de

calatorii), organisme şi asociaţii sociale, organisme locale şi teritoriale etc. Prestaţiile de servicii

turistice sunt puternic specializate, predomină întreprinderile mici şi mijlocii, fapt care a şi dus

la o fărâmiţare excesivă a ofertanţilor de servicii turistice

1.3. Analiza statistica a potențialului turistic

Analiza statistică a cererii si ofertei turistice-sistemul de indicatori

A. INDICATORII CERERII TURISTICE

Această grupă de indicatori reflectă distribuţia şi evoluţia în timp a cererii turistice globale,

externe şi interne. Ei reflectă de asemenea comportamentul cererii privind utilizarea mijloacelor de

transport şi a echipamentului de primire şi pot fi folosiţi pentru studierea provenienţei şi destinaţiei

cererii turistice, a moţilor de călătorie, a sejurului mediu şi a fidelităţii faţă de o anumită destinaţie.

Iată principalii indicatori din această categorie:

A.l. Indicatori ai cererii globale

A.1.1. Indicele modificării cererii turistice globale

unde:

CGi- cererea turistică globala în anul i; CGo- cererea turistică globală în anul 0.

A.Ι.2. Indicele repartiţiei cererii turistice globale, între cererea internă şi cererea externă

unde:

CI - cererea turistică internă;

CE- cererea turistică externă.

A.1.3. Evoluţia componentelor cererii globale

-reflecta variaţia aportului celor două componente la formarea cererii turistice globale.

Α.1.4. Indicele de variaţie în timp a cererii (internă şi externă):

21

,unde:

ICEo-i - indicele de variaţie a cererii externe; ICIo-i-indicele de variaţie a cererii interne.

A.1.5. Indicatorii provenienţei cererii turistice sunt calculaţi în acelaşi mod pentru ambele

categorii de cerere Formularea statistică a acestor indicatori cuprinde - pentru cererea turistică

internă, ca zonă de provenienţă -oraşul sau regiunea, iar pentru cererea turistică externă - ţara sau

continentul.

A.l.5.1. Repartiţia pe zone de provenienţă a cererii turistice pentru o anumită ţară, la un moment

dat:

unde:

CEZ1 - cerere turistică externă provenind din ţara Zi;

CEZn - cerere turistică externă provenind din ţara Zn; CE- cerere turistică externă totală;

- greutatea specifică, în%, a ţării Z1 în cererea turistică externă totală, în anul to.

A.l.5.2. Indicele de variaţie a cererii externe pe ţări de provenienţă în inter

valul 0-i:

unde:

ICEZi - indicele variaţiei cererii provenind din piaţa Zi.

A.1.5.3. Indicatori ai modificării structurale a cererii externe pe ţări de provenienţă:

Informaţiile obţinute, ţară cu ţară, vor reflecta variaţiile în structura cererii şi vor semnala

ţările mai dinamice în perioada pe care se axează analiza istică.

A.1.6. Coeficientul concentrării geografice afluxurilor turistice.

Acesta poate fi calculat atât pentru cererea turistică internă care se îndreaptă spre alte ţări,

adică cererea outbound (Cgo), cât şi pentru cererea turistică provenind din exterior (Cge):

22

Se calculează ponderea fiecărei ţări (Z) în exportul, respectiv jimportul de turism şi se

extrage rădăcina din suma ponderilor la pătrat pentru fiecare din cele două situaţii: cerere

outgoing (de import) şi cerere incoming (de export). Cu cât valoarea coeficientului este mai mare,

cu atât înseamnă dă dependenţa de un număr mic de ţări este mai mare. Cu cât coeficientul este mai

mic, cu atât aceasta semnifică o dispersie a cererii, deci o dependenţă mai mică faţă de un anumit

partener.

A.1.7. Indicatori ai repartiţiei cererii pentru mijloacele de transport, informaţii privind

modificarea preferinţelor turiştilor pentru fiecare mijloc de transport.

A.l.7.1. Indicatori ai structurii cererii pe mijloace de transport şi greutatea specifică a fiecăruia în

raport cu cererea turistică totală:

unde:

CAv - cerere turistică pentru transport aerian;

CAuto - cerere turistică pentru transport cu autocarul;

CAlte - cerere turistică pentru alte mijloace de transport;

CT - cerere turistică totală.

A.1.7.2. Indicele de variaţie în timp a cererii pentru fiecare mijloc de transport.

Tot astfel se calculează şi pentru celelalte mijloace de transport.ort.

A.l.7.3. Indicele variaţiei în timp a structurii cererii turistice pe mijloace de transport

Prin compararea situaţiilor în momentul 0 şi i se poate concluziona asupra mijloacelor de

transport pentru care se manifestă o cerere mai dinamică.

A.1.8. Indicatori ai repartiţiei cererii pentru mijloacele de cazare furnizează informaţii privind

modificarea preferinţelor cererii turistice:

23

A.l.8.1. Indicatori ai structurii cererii pe principalele mijloace de cazare. Aceştia oferă informaţii

statistice, cu privire la un moment determinat al preferinţelor cererii turistice, pentru fiecare mijloc

de cazare:

unde:

CH - cerere turistică pentru cazare hotelieră în momentul 0; CAp - cerere turistică pentru cazare în

apartamente rezidenţiale;

- indicele ce măsoară importanţa cererii hoteliere în totalul cererii turistice.

A.l.8.2. Indicele de variaţie în timp a cererii pentru fiecare mijloc de cazare:

- indice de variaţie a cererii care utilizează hotelul în perioada de la 0 la i.

A.1.8.3. Indicele de variaţie în timp a structurii cererii turistice pe unităţi de cazare:

Se pot desprinde tendinţele cererii privind cele mai solicitate mijloace de cazare în perioada

examinată.

A.1.9. Indicatorul „duratei de sejur".

Sunt grupaţi aici toţi indicatorii ce se referă la numărul de zile de prezenţă turistică, atât la

nivelul cererii turistice globale, cât şi al cererii externe şi interne. De asemenea, sunt posibile

structurări la nivel geografic, corelate cu structuri ale cererii stratificate pe mijloace de cazare sau a

altor criterii de structurare ca, de exemplu, socio-economice.

La nivel global, durata medie de sejur este rezultatul raportului între numărul de zile de

prezenţă turistică la o anumită destinaţie şi numărul total de turişti prezenţi pe teritoriu.

Evoluţia în timp a sejurului mediu (duratei medii de sejur) se calculează conform formulei:

24

unde:

Si - durata medie de sejur într-un anumit interval (lună, trimestru, an) în momentul i;

So - durata medie de sejur în momentul 0 (lună, trimestru, an).

Dacă se urmăreşte calcularea sejurului mediu pe fiecare mijloc de cazare, se

utilizează, în locul numărului de zile turistice, numărul de înnoptări înregistrate

în documentele unităţilor de cazare:

unde:

NH - număr înnoptări hoteliere înregistrate;

Τ - număr turişti sosiţi;

SH - sejurul mediu în hotel.

Variaţia în timp a aceluiaşi indicator se calculează conform formulei:

A.1.10. Indicii sezonalităţii cererii turistice

Cererea turistică, eminamente sezonieră, imprimă fluxurilor turistice o evoluţie inegală în

timp, cu efecte deosebit de importante asupra economiei, mediului şi societăţii. Sezonalitatea poate

avea determinanţi care aparţin specificului

ofertei atunci când aceasta este dependentă de factorii naturali, dar poate fi generată exclusiv de

cerere, respectiv de determinanţii mediului în care se formează cererea de turism. Sezonalitatea

circulaţiei turistice poate avea amplitudini diferite de la un an la altul, ceea ce o face dificil de

anticipat şi necesită cu atât mai

mult cuantificarea ei.

A.l.10.1. Greutatea specifică a cşrerii pentru fiecare lună a anului se calculează global sau disociat pe

zone geografice, mijloace de cazare sau de transport:

A.l.10.2. Coeficientul lunar de trafic se calculează ca un raport între numărul de turişti din luna cu

trafic maxim (LM) şi numărul de turişti din luna cu trafic minim (Im)

25

A.l.10.3. Coeficientul trimestrial de trafic calculat similar cu cel precedent dar pe baza numărului

de turişti din trimestrul maxim TM raportat la numărul de turişti din trimestrul minim tm:

Valoarea minimă a acestor coeficienţi este 1 şi, cu cât este mai ridicată, cu atât ea exprimă o

sezonalitate mai accentuată;

A.l.10.4. Coeficientul concentraţiei lunare se calculează prin raportarea numărului de turişti din

luna cu cele mai multe sosiri la numărul total de turişti dintr-un an At

Valoarea Cc este cuprinsă între 0,083 şi 1.

Modificările sezonalităţii de la un an la altul sunt evaluate comparând repartiţia

cererii turistice pe fiecare lună din anul în curs cu cea înregistrată în anii precedenţi.

A.1.11. Indicatori ai repartiţiei cererii pe modalităţi de organizare a călătoriei

Aceşti indicatori cuprind toate categoriile cererii turistice şi se referă la utilizarea agenţiilor de

voiaj pentru organizarea călătoriei.

A.l.11.1. Indicatori ai structurii cererii în funcţie de modul de angajare a călătoriei:

unde:

CT - cererea turistică totală; CAV - cererea turistică ce utilizează agenţiile de voiaj;

CNor - cererea turistică ce nu utilizează agenţiile de voiaj.

Ambele categorii de cerere cuprind turiştii ce călătoresc singuri sau cu familia, cu grupul etc.

- reflectă evoluţia cererii în utilizarea agenţiilor de voiaj în perioada 0-i

A.l.11.2. Indicele de variaţie în timp a modului de angajare a călătoriei:

A.l.11.3. Indicele variaţiei în timp a structurii cererii pe modalităţi de angajare a călătoriei:

26

Comparând situaţia în momentul 0 cu cea din momentul i, se poate evalua tendinţa cererii de a-şi

organiza sau nu călătoria prin agenţiile de voiaj.

A.1.12. Indicatori ai repartiţiei cererii pe motivaţii de călătorie. Aceşti indicatori ne prezintă

distribuţia cererii pe motive de călătorie, precum și greutatea specifică sau importanţa fiecărei

motivaţii în ansamblul cererii şi variația acesteia în timp. Aceşti indicatori se pot aplica la toate

categoriile de cerere turistică şi se pot calcula în acelaşi timp şi pentru diferite bazine geografice.

A.l.12.1. Indicatori ai structurii cererii turistice pe motivaţii de călătorie

A.l.12.3. Indicatorul de variaţie în timp a structurii cererii pe motivaţii de călătorie în cursul

perioadei 0-i:

unde:

CT - cerere totală.

A.1.13. Indicatori ai repartiţiei pe criterii sociale a cererii turistice Aceşti indicatori permit

observarea repartiţiei şi evoluţiei în timp a structurii cererii turistice în funcţie de vârstă, sex, stare

civilă, categoria profesională şi nivelul de venituri. Toate aceste criterii de structurare a cererii sunt

notate cu simboluri numerice de la 1 la n. Se calculează astfel trei categorii de indicatori:

A.l.13.1. Indicatori ai structurii cererii turistice pe criterii sociale (în funcţie de vârstă/stare

civilă/sex etc.):

CSi-j - cererea turistică repartizată pe criteriul social de la 1 la n.

A.l.13.2. Indicele de variaţie în timp a cererii turistice pe criterii sociale:

= variaţia cererii pentru criteriul social 1 în perioada to - ti

A.l.13.3. Indicele de variaţie în timp a structurii cererii turistioe pe criterii sociale:

27

Se pot analiza astfel modificările în timp ale reprezentării grupelor de turişti structurate pe criterii

sociale.

A.1.14. Indicatorul de fidelitate a cererii turistice

Informează asupra numărului de turişti care repetă voiajul spre o anumită destinaţie

turistică. Se bazează pe cunoaşterea numărului de turişti care au revenit spre o anumită destinaţie

(Rd) sau care au intenţia să revină în viitor (Id).

B. INDICATORII OFERTEI TURISTICE

Se calculează pentru oferta întreprinderilor şi reflectă repartiţia şi variaţia în

timp şi în structură a ofertei acestora şi în mod individual, pentru fiecare între

prindere ofertantă. ;

B.l. Indicatori ai ofertei totale de cazare

Oferta globală de cazare cuprinde unităţile hoteliere, unităţile nehoteliere, ca

banele, campingurile etc. Unitatea de măsură este numărul de locuri sau numărul

de camere rareori numărul de unităţi de cazare.

B.l.l. Indicatori ai structurii capacităţii de cazare pe categorii de unităţi:

, unde:

-ponderea capacităţii hoteliere în total capacitate de cazare

LH - numărul de locuri în hoteluri;

LC-capacitatea de cazare totală;

LE - numărul de locuri în unităţi extrahoteliere.

B.1.2. Indicatorul evoluţiei capacităţii totale de cazare în perioada 0 - i

B.1.3. Indicatorul variaţiei în timp a structurii ofertei de cazare

28

Astfel se urmăresc modificările în structura ofertei de cazare.

B.2. Indicatorii ofertei hoteliere

B.2.1. Structura capacităţii hoteliere pe categorii calitative (clase, număr de stele,etc)

, unde:

LHI - număr locuri în hotel categoria I;

LH- număr locuri în toate categoriile hoteliere.

B.2.2. Indicatorul Variaţiei structurii capacităţii hoteliere pe categorii calitative

- indice de variaţie a numărului de locuri în hotel categoria I în intervalul de timp 0-i.

Indicatori similari pot fi construiţi şi pentru alte tipuri şi categorii de capacităţi de cazare:

apartamente, bungalows, camping, vile etc.

Β.3. Alţi indicatori ai ofertei

Evoluţia în timp şi spaţiu a serviciilor turistice şi a altor componente ale bazei materiale (restaurante,

cofetării, mijloace de transport) poate fi urmărită prin indicatori similari celor de mai sus.

C. INDICATORII RELAŢIEI CERERE-OFERTĂ

În această categorie intră indicatorii care informează asupra activităţii şi dinamicii agenţilor

economici din turism, respectiv firmele turistice. Aceşti indicatori sunt deosebit de utili în practică

deoarece reflectă gradul de utilizare a fiecărei întreprinderi turistice, precum şi legăturile dintre

întreprinderi. Trebuie precizat aici că în analiza utilizării capacităţilor ofertei se ia în calcul numai

acea parte a cererii turistice care s-a materializat prin consum. Deci, pentru indicatorii din grupa C,

semnificaţia noţiunii de cerere se referă la clientela propriu-zisă şi nu la cererea potenţială, ca în

cazul indicatorilor din grupa A. - Exemplificarea metodelor de calcul se va face pentru hoteluri,

indicii formulaţi putând fi aplicaţi la toate celelalte categorii de întreprinderi turistice.

CI. Indicele evoluţiei clientelei hoteliere în perioada 0 - i:

29

, unde:

THi - turişti în hoteluri în anul i;

THo - turişti în hoteluri în anul 0.

Indicatorul se poate calcula pentru fiecare categorie hotelieră în parte.

C.2. Indicele evoluţiei înnoptărilor:

, unde:

Ν-înnoptări.

Acest indicator poate fi calculat descompus, pe categorii de hoteluri sau / şi pe categorii de

clientelă turistică.

C3. Evoluţia indicatorului durata medie de sejur la cazare

Se calculează ca şi durata medie de sejur prezentată la A. 1.8. Pentru a se calcula indicele de variaţie

a duratei medii de sejur în perioada de timp 0 - i, se aplică formula:

C.4. Indicatorul de ocupare al hotelurilor (gradul de ocupare)

Reflectă utilizarea ofertei într-o perioadă determinată, adică nivelul activităţii în hoteluri în funcţie

de capacitatea instalată:

, unde:

Go - gradul de ocupare în procente; NH - număr de înnoptări;

LH - număr de locuri în hoteluri;

Ζ - numărul de zile ale ofertei hoteliere;

NT - numărul de turişti; .

S - durata medie de sejur,

Gradul de ocupare se poate calcula în momente diferite la aceeaşi unitate hotelieră sau în acelaşi

moment pentru două sau mai multe unităţi hoteliere situate în regiuni diferite, iar prin comparaţie

se desprind concluzii privind diferenţele în activitatea hotelieră.

C.5. Indicatorul de activitate comercială a agenţiilor de voiaj Acest indicator se poate calcula în

următoarele variante:

30

C.5.1. în raport cu cererea turistică efectivă - indicele de participare a agenţiilor de voiaj la

captarea cererii:

- cererea efectivă captată de agenţiile de voiaj în perioada 0, respectiv

în perioada i.

Comparând două perioade diferite se obţine dinamica activităţii agenţiilor de voiaj. De asemenea,

pot fi comparate două sau mai multe pieţe turistice pentru a desprinde importanţa agenţiilor de voiaj

în canalizarea cererii, diferenţiat de la o piaţă la alta.

C.5.2. în raport cu utilizarea ofertei, de exemplu: indicele capacităţii hoteliere comercializate prin

agenţii de voiaj. Acest indicator relevă interdependenţa între unităţile de cazare şi agenţiile de voiaj.

Este calculat astfel:

, unde:

LHav numarul de locuri comercializate prin agenţii de voiaj.

Indicatorul poate fi calculat, ca şi cel precedent, procentual, în două perioade de timp diferite,

pentru a aprecia variaţia sa în timp, pentru mai multe categorii de unităţi de cazare, pentru mai

multe pieţe. în ansamblu, este un indicator care reflectă dependenţa activităţii hoteliere de

activitatea comercială a agenţiilor de voiaj.

31

CAPITOLUL II POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI IALOMITA

PREZENTAREA JUDETULUI IALOMITA SI A POTENTIALULULUI SAU TURISTIC

2.1. PREZENTAREA JUDETULUI IALOMITA

2.1.1 Asezare

Judetul Ialomita este situat in partea de sud-est a Romaniei, in estul Campiei Romane, pe cursul

inferior al Ialomitei, cuprinzand 2/3 din Campia Baraganului.

2.1.2 Vecini

Judetul Ialomita are urmatoarele vecinatati: La nord: Judetele Braila si Buzau, la nord-vest:

Judetul Prahova, la vest: Judetul Ilfov, la sud-est: Judetul Constanta, la sud: Judetul Calarasi

2.1.3 Relief

Relieful judetului Ialomita poarta amprenta situarii sale in diviziunea estica a Campiei

Romane - Baraganul, fiind dominat de campuri tabulare intinse si lunci. Circa 65% din suprafata

judetului apartine Campiei Baraganului, 15% Luncii Dunarii, 9% Campiei Vlasiei si 11% luncii

Ialomitei si campiei de divagare Arges - Buzau.

Relieful judetului Ialomita este unul de campie, cu altitudini maxime ce nu depasesc 100 m,

fiind situat in Baraganul de est si in luncile Dunarii si Ialomitei (punctata de aparitia dunelor, a

fruntilor de terasa si a numeroaselor lacuri).

Altitudinal, relieful in judet se desfasoara in trepte de la nord la sud si de la vest spre est.

Zona cea mai inalta – 91 m se afla pe Platoul Hagienilor, langa satul Platonesti, ei alaturandu-i-se

Piscul Crasani – 81 m si Campul Grindu – 71 m. Altitudinea minima este de 8 m, in nordul incintei

indiguite a Bratului Borcea

32

2.1.4 Clima

Judetul Ialomita are o clima excesiv continentala in nord si vest si mai moderata in sud-

est.Teritoriul judetului se afla sub influenta maselor de aer estice continentale, vestice oceanice si

sudice mediteraneene, materializate in vanturi aspre din nord-est (Crivatul), uscate din sud-est

(Austrul), iar dinspre sud-est (Baltaretul) Clima judetului este influentata si de precipitatiile scazute

neuniforme si cu diferente mari de la un anotimp la altul. care provoaca adesea indelungate perioade

de seceta. Climatul temperat-continental moderat are valori medii multianuale favorabile

desfasurarii activitatilor economice.

Clima județului Ialomița se caracterizându-se prin veri foarte calde și ierni foarte reci, printr-o

amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare și prin precipitații în cantități reduse. Durata medie

anuală de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 2.100 și 2300 ore, numărul anual de zile cu cer

senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.

* Temperatura medie anuala a aerului este 10,7 °C, cu o minima absoluta de – 32,5 °C la Armasesti

(25 ian.1942) si o maxima absoluta de +44 °C la Amara (august 1951), fapt ce determina o

amplitudine termica maxima de 76,5 °C;

* Echilibru in repartizarea numarului de zile cu cer senin ( 113), cer noros ( 123) si cer acoperit

(130);

* Precipitatiile atmosferice, variaza intre 400 si 520 mm/an;

* Vanturile au ca directii dominante nord-est, nord, sud-vest si sud ;

* Umezeala relativa a cerului variaza intre 74 si 76%.

*Fenomenele climatice caracteristice - înghețul, bruma și viscolul, în perioada rece, seceta, roua și

grindina, în perioadele calde ale anului.

2.1.5 Reteaua hidrografica

Rețeaua hidrografica este reprezentata de cursuri de apa si lacuri(limane fluviatile,lacuri de

lunca,lacuri de albie,lacuri artificiale) si ape curgatoare.

Cursuri de apa : sunt reprezentate de Dunare si bratul Borcea in sud-est, Ialomita ce brazdeaza in

est, desfasuranduse in meandre si formand o lunca inundabila.

Ape curgatoare -Dunărea veche (75 km.), Brațul Borcea (48 km.), Ialomița (175 km.), Prahova (30

km.), Cricovu Sărat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.)

Lacuri

-limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Șcheauca (1,07

km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Sărățuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia

(0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Cătrunești, Hagiești, și altele.

33

-lacuri de luncă : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu ;

-lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;

-lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2)

2.1.6 Organizarea administrative a teritoriului

Judetul Ialomita are in componenta sa 3 municipii incadrate, potrivit legii, ca localitati de

rangul II (Slobozia, Urziceni si Fetesti), 4 orase (Amara, Cazanesti, Fierbinti si Ţandarei) care au

rangul III si 59 de comune, cu un total de 128 de sate (59 de sate –cele resedinta de comuna – avand

rangul IV, iar restul de sate avand rangul V.

Suprafata totala a judetului Ialomita este de 4.453 km.p. (445.289 ha.), din care : 3.736 km.p.

suprafata agricola, 258 km.p. suprafata cu vegetatie forestiera, 389 km.p. terenuri cu alta destinatie

si aproape 69 km. p. Terenuri neproductive.

* Modul de folosinta a suprafetei agricole este urmatorul : 348.767 ha teren arabil (93,33% irigat

(54,67% din suprafata arabila), iar din totalul suprafetei agricole) , 18.230 ha pasuni + fanete

(4,87%), 386 ha livezi (0,1%) si 6.307 ha vii si pepiniere viticole (1,68%). În judetul Ialomita

204.293 ha. sunt amenajate pentru 182.527 ha. pentru desecare (41% din suprafata totala).

2.1.7 Populatia

Populatia judetului Ialomita inregistrata la 1 ianuarie 2011 era de 286619 locuitori, din care

132356 traiesc in mediul urban si 154263 in mediul rural, 140344 sunt barbati si146275 femei.

Dupa nationalitate in judetul Ialomita locuiesc romani – 95,34%, rromi - 4,1%, iar restul sunt

reprezentanti ai 27 de nationalitati.

2.1.8 Rezervatii naturale

Rezervatia naturala Lacul Strachina reprezinta o zona umeda in sectorul estic al Campiei

Romane (mlastini, luciu de apa, turbarii si pajisti) in arealul careia au fost identificate mai multe

specii de pasari (migratoare, de pasaj sau sedentare, dintre care unele foarte rare si protejate prin

lege) aflate in migratie pe culoarul european estic. Specii de pasari semnalate in arealul rezervatiei:

barza alba (Ciconia ciconia), barza neagra (Cicinia nigra), starc galben (Ardeola ralloides), starc de

noapte (Nycticorax nycticorax), egreta alba (Egretta alba), gaia neagra (Milvus migrans), starc rosu

(Ardea purpurea), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), vultur pescar (Pandion haliaetus), cristei

de camp (Crex crex), sitarul de mal (Limosa limosa), chira mica (Sterna albifrons), pitigoi-pungar

(Remiz pendulinus), privighetoare-de-balta (Acrocephalus melanopogon), fasa-de-camp (Anthus

campestris), erete sur (Circus pygargus), garlita mare (Anser albifrons), garlita mica (Anser

erythropus), rata mare (Anas platyrhynchos) sau ciuf de camp (Asio flammeus)

Lacul Amara 10 specii de pasari care necesita conservare: egreta mica, starcul cenusiu, barza

34

alba, lebada de vara, eretele de stuf, chira de balta etc.), 30 de specii de pasari care necesita o

protectie stricta (corcodelul mare, rata mica, rata sulitar, pescarusul argintiu, pescarusul sur, prigoria,

chira de balta, florintele etc.) si 14 specii de pasari de interes comunitar.

Lacul Fundata reprezinta o zona de protectie speciala avifaunistica cu importanta pentru populatiile

de pasari cuibaritoare (Ixobrychus minutus - starc si Lanius minor - sfrancioc) cat si pentru cele

migratoare (Branta ruficollis - gasca cu piept rosu, Anseriformes, ord - gasca salbatica, Philomachus

pugnax - batausul, Grus grus - cocorul etc)

Padurea Alexeni, Lacul Rodeanu, Lacurile Bentu Mic, Bentu Mic Cotoi si Bentu Mare, Padurea de

Stejari Seculari Canton Hatis.

2.1.9 Cultura si arta

Cultura și arta au în județul Ialomița o bază materială formată din 5 case de cultură, 81 cămine

culturale, 67 cinematografe, 190 biblioteci, 5 muzee și puncte muzeistice.

Monumente și ansambluri arhitecturale și de artă plastică

Mănăstirea „Sf. Voievozi” sec. XVII - XIX, Biserica „Sf. Voievozi” - zidul din incintă

(ruine);

Școala Agricolă „Iordache Zossima” (1887);

Ansamblul conacului și cavoului familiei Zappa - 1857 - Primăria Ion Roată ;

Conacul Bolomey (1898) - Primăria Cosîmbești ;

Schitul Balaciu Piteșteanu ( 1821- 1841 ) - Mănăstirea Balaciu ;

Podurile dintre Fetești și Cernavodă ( 1890 - 1895 ) - inginer Saligny Anghel ;

Conacul Marghiloman ( 1869 - 1874 );

Conacul Bizu Cantacuzino ( jumătatea sec XIX);

Cavoul lui Barbu Catargiu, sat Malu, comuna Sf. Gheorghe ;

Conacul Hagianoff ( 1899) , comuna Manasia ;

Casa memorială Ionel Perlea, sat Ograda, comuna Bucu ;

Monumentul și Cimitirul Eroilor în municipiul Slobozia ;

Bustul lui Matei Basarab ( 1932 ), municipiul Slobozia.

Targul de floci

Manastiri –biserici-Catedrale

Sub autoritatea Consiliului Județean Ialomița sunt organizate și funcționează 5 importante

instituții de cultură: Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu”, Centrul Cultural UNESCO „Ionel

Perlea”, Muzeul Național al Agriculturii, Muzeul Județean Ialomița, Centrul Județean de Conservare

și Valorificare a Tradițiilor și Creațiilor Populare Ialomița.

35

2.1.10 Economia

Mediul de afaceri este reprezentat la nivelul lunii februarie 2015 de 9145 societati

comerciale active. Repartitia teritoriala a agentilor economici este : 34% in Slobozia, 13% la

Fetesti, 11% la Urziceni, 5% la Ţandarei si 37% in mediul rural. Dupa domeniul principal de

activitate 9,3% agenti economici desfasoara activitati in industrie, 7,5% in agricultura, 2,8% in

constructii, 64,8% in comert, 15,6% in servicii.

Aflat la intersectia drumurilor comerciale care leaga capitala Romaniei – Bucuresti, cu

litoralul Marii Negre, Moldova si centrul tarii asigurand

prin reteaua sa de drumuri acces direct pe cele mai importante piete romanesti, cu distante scurte de

transport ( 100 – 150 km) catre Bucuresti, Constanta, Galati, Braila, Buzau, Ploiesti, Calarasi,

Silistra ( Bulgaria) ,dispunand de rezerve naturale variate ,economia judetului Ialomita a cunoscut o

dezvoltare multilaterala.

Resursele naturale sunt reprezentate de:

* petrol si gaze naturale in perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;

* loessul cu o textura foarte fina – Urziceni, Ţandarei, Slobozia, Manasia ;

* nisipul, in zona Hagieni si albia raurilor ;

* namolul terapeutic sapropelic la Amara si Fundata.

* izvoare sulfuroase la Ciulnita , Perieti, Amara, Valea Ciorii.

* izvoare termale – Giurgeni, Amara.

Industria judetului Ialomita are ca principale ramuri : producerea ingrasamintelor chimice, a

zaharului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne si a conservelor de legume, fructe si carne,

laptelui si produselor lactate, piine si produse de panificatie, industria confectiilor, tricotajelor si

materialelor de constructii, producerea de aparate electronice, mobila si prelucrarea lemnului,

producerea alcoolului si a bauturilor alcoolice, lacuri si vopsele, productie tipografica, etc.

Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector preponderent privat care detine, ca

urmare a aplicarii legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adica 95% din suprafata agricola a

judetului. In agricultura Judetului Ialomita se produc: cereale,plante tehnice.legume,fructe.Sectorul

zootehnic:bovine,porcine,ovine,caprine,cabaline,pasari.

Comertul este preponderent in activitatea agentilor economici privati din judet si el cuprinde

intreaga gama de produse : industriale, alimentare, nealimentare, comercializate en-gros sau en-

detail.

Serviciile prestate in judetul Ialomita au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii si au atras

forta de munca disponibila. Principalele servicii aferente consumatorilor se refera la : hoteluri si

36

restaurante, transporturi, intermedieri financiare, inchirieri de bunuri mobile si imobile, asistenta

medicala, servicii informatice, servicii personale sau pentru intreprinderi, activitati recreative, etc.

La 28 februarie 2015 existau in judet 9145 societati comerciale active.

Turismul in judetul Ialomita are urmatoarele componente : turism balnear, agroturism, turism

cultural si turism pentru vanatoare si pescuit.

2.1.11 Transporturile si comunicatiile

Judetul Ialomita are acces direct la transport rutier, feroviar si fluvial:

este strabatut de Drumul european E 60 – Constanta – Bucuresti – Ploiesti – Brasov – Oradea, parte

a retelei pan – europene de transport;

* are legatura directa cu Autostrada Soarelui A2 Bucuresti –Constanta, prin ruta Slobozia – Drajna;

*reteaua de drumuri nationale si judetene modernizate este 654 km, din care 20 de km constituie un

tronson din autostrada Fetesti – Constanta;

* reteaua feroviara este de 276 km ,din care cea mai mare parte electrificata si care face legatura cu

magistralele feroviare din sud-estul, estul si centrul tarii;

* prezenta fluviului Dunarea ofera posibilitatea de a avea comunicatii fluviale cu cele 8 tari riverane

Dunarii, iar prin intermediul Canalului Dunare – Marea Neagra exista acces la portul Constanta.

* grad ridicat de acoperire cu retele de telecomunicatii moderne, eficiente, acoperitoare ca arie si

calitate, cu acces la reteaua nationala si internationala de telecomunicatii;

2.1.12 Forta de munca calificata

* evidenta crestere a ponderii fortei de munca tinere;

* posibilitatea perfectionarii profesionale prin accesarea programelor de formare, reconversie si

perfectionare profesionala;

* acoperirea nevoilor de instruire superioara prin filialele unor institutii de invatamant superior care

functioneaza in judet;

2.2 Prezentarea potentialulului turistic al judetului ialomita

Judetul Ialomita se bucura de un bogat potential turistic concretizat de peisaje naturale

deosebite,,monumente istorice,situri arheologice,muzee.,manastiri,biserici,balta Borcea,lacuri.

Obiective culturale si turistice:

-Muzeul National al Agriculturii are in administratie:

1.Biserica de Lemn “Poiana”, monument istoric si de arhitectura (sec XVIII)

2.Ferma model “Perieti”, monument de istorie agrara

3.Parcul cu 40 de specii dendrologice (1,7 ha)

37

-Muzeul Judetean de Istorie (patrimoniu arheologic)

Sursa: www.turism.ro

Figura 2.2.1 Muzeul Judetean de Istorie

-Biblioteca Judeteana “Stefan Banulescu”

-Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea”

-Centrul de Arta si Creatie Populara

-Manastirea Sf.Voievozi ridicata de Matei Basarab (1634)


Figura 2.2.2 Biserică-Catedrala Episcopala

-Monumentul Eroilor si Parcul Tineretului

-Cimitirul Eroilor

38

-Monumentul Principelui arab Gherainia Mahumed

Manifestari culturale si artistice:Festivalul international de folclor “Floare de pe Baragan”,Festivalul

Berii,Salon de carte desfasurat in Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea”,Targ de masini

agricole,Salon de constructii si arhitectura,Zilele municipiului.

-Satul de vacanta Hermes

AMARA, oras


-Schitul de calugari de la Amara “Sf. Mare Mucenic Gheorghe”(2001)

-Lacul Amara (contine apa sulfatata, clororosodica, magneziana, slab bromurata si namol

sapropelic)

-Statiunea balneoclimaterica recomandata celor ce sufera de afectiuni reumatismale, posttraumatice

ale aparatului locomotor, ginecologice, ale sistemului nervos periferic si afectiuni asociate

Complexul de odihna si tratament Amara

-Parc dendrologic

-Evenimente culturale si artistice:Zilele orasului Amara (iunie),Festivalul “Trofeul Tineretii”


Figura 2.2.3 Lacul AmaraMunicipiul Fetești


-Biserica “Adormirea Maicii

Domnului” (1882)

-Biserica “Sf. Nicolae” (1884)

-Podurile feroviare dunarene,

construite de inginerul Anghel

Saligny (1890-1895)

Sursa: www.turistiinfo.ro

Figura 2.2.4 Podurile feroviare dunărene

39

-Muzeul de masini si unelte agricole traditionale

-Bratul Borcea

-Monument al naturii-arborele de lalea

Sport:

Potential turistic pentru activitati de pescuit si vanatoare

Serbarile Toamnei,Targul anual de Toamna,Bucuriile iernii

Trasee turistice: Fetesti-oras-Lunca Dunarii-Campia Baraganului-Muzeul de masini si unelte

agricole traditionale-Biserica “Sf. Nicolae” (1884)-Podul feroviar peste Dunare

Municipiul Urziceni

Obiective culturale si artistice:

-Biserica cu hramul “Adormirii Maicii Domnului” (1828)

-Biserica “Sf. Treime” (1861-1866)

-Cele doua conace din 1905, respectiv 1931

-Evenimente cultural artistice :Ziua Municipiului ( luna mai)

-Catedrala din Urziceni

Orașul Țăndărei

Obiective culturale si turistice :

- Lacul Strachina

- Biserica "Sfintii Voievozi" 1839,

-Monumentul Eroilor sin cel de al doilea razboi mondial

-Biserica Constantin si Elena –detine o copie a icoanei facatoare de minuni de la Muntele Athos ,

Fecioara Maria- Portarita,loc de pelerinaj

Evenimente -„Ziua Crucii” - balci traditional - 14 septembrie (din 1839),


Figura 2.2.5 Biserica Sf.Voievozi Tandarei

Comuna Adâncata

Obiective cultural- sportive si turistice:Lacul Rodeanu,Baraj Dridu

Agrement:Pescuit sportiv la Barajul Dridu,Posibilitati de

agroturism

Comuna Andrasesti

40


-Lacul Fundata

- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1821,

-han din sec.19,

-sat Orboesti - Biserica "Sf. Nicolae" 1797

Comuna Armasesti

Obiective culturale si turistice

-Primaria 1882

-Scoala agricola Iordache Zosima 1887,

-Spital 1889,

-Biserica "Sf. Gheorghe" 1787

- sat Nenisori - Biserica "Sf. Mc. Procopie" 1641 ctitor Matei Basarab

Comuna Axintele


– Biserica 1823, han sec.19

-sat Horia - Schitul "Nasterea Maicii Domnului, Sf. Spiridon, Sf. Grigorie Dascalu

41

Comuna Salcioara


-sat Crasanii de Sus – Piscul Crasani - asezare geto-dacica din epoca fierului - La Tene sec.3-1 i.Hr-

Tumuli (deal)


Figura 2.2.6 Piscul Crasani-Tumuli

-sat Balaciu- Manastirea "Balaciu - Adormirea Maicii Domnului" (Pitesteanu)"

- sat Crasanii de Jos - Manastirea Sf.Andrei, Crasani ,1750

- sat Copuzu Biserica

Comuna Barbulesti


-Han-sec.19, Biserica

- "Sf. Nicolae" 1754

Comuna Barcanesti


- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1812

Comuna Bordusani


-Sit arheologic Popina

-Lac Bentul Mare

-Lac Bentul Mic

-Zona Balta (intre Dunare si bratul Borcea)

- Biserica "Sf. Ilie" sec.18

42

Comuna Cosambesti


-Castelul Bolomey, monument istoric construit de familia Ghetu (1898)

-Biserica “Sf. Nicolae”, monument istoric (1864)

Comuna Cosereni


Magura de la Comana (sit arheologic)

Agrement:Pescuit pe Lacul Comana,Posibilitati de agroturism

Comuna Dridu


- Manastirea Dridu cu hramul “Acoperamantul Maicii Domnului”


Figura 2.2. 7 Manastirea Dridu

- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”


Figura 2.2. 8 Biserica din lemn

-Lacul de acumulare Dridu

Comuna Dragoesti

- sat Chiroiu Ungureni - Manastirea "Chiroiu Ungureni - Sf. Vineri - Buna Vestire" (F) 1990

Oraș Fierbinti Targ


-sat Grecii de Jos - - Biserica "Sfanta Maria" 1734

- Biserica "Sf. Gheorghe" sec.18

Comuna Gheorghe Lazar

43


-Biserica “Sf. Mihail si Gavril”

- Lacul Iezer

Agrement:Pescuit sportiv pe Lacul Iezer

Comuna Giurgeni


-Sit arheologic de interes national “Orasul de Floci”

-Sport:Pescuit sportiv de tip delta

-Izvoare termale

-Agrement:Posibilitati de agroturism/turism rural

-Evenimente cultural-artistice:Ziua localitatii (august),Zarzarica,Hora satului

Comuna Ion Roata


-Curtea familiei Zappa, construita de Evanghelie Zappa (1857)

-Biserica “Sf. Nicolae”

Comuna Grindu


- Biserica "Inaltarea Domnului" 1841 cu tampla adusa de la Athos in 1841

Comuna Ion Roata


- In catunul Colinele (Cioara) se afla Biserica "Sf. Nicolae" 1970 cu picturi murale, Principesa

Maria-nume vechi

Comuna Maia


-Asezamantul de arta si cultura religioasa “Barbu Catargiu”

-Doua biserici din secolele XVI, respectiv XVII

-Cavoul cu ramasitele pamantesti ale lui Barbu Catargiu, primul ministru al Principatelor Unite

Romane

Comuna Manasia


-Biserica “Inaltarea Domnului”

-Conacul Hagianoff (1842)

Comuna Mihail Kogalniceanu

44


-sat Hagieni - Manastirea "Hagieni - Sf. Ierarh Nicolae" (M) 1995

-Monument al naturii-Platan secular

Comuna Moldoveni


-Monumentul Eroilor

- “Sf. Dumitru”

-Biserica “Adormirii Maicii Domnului”

Comuna Movilita


-sat Bitina Pamanteni - Biserica "Bitina" 1859- Icoana Sf. Nicolae-facatoare de minuni,

-iazuri

Comuna Sinesti


-Conacul Marghiloman, construit de familia Marghiloman (1869-1874)


Figura 2.2. 9 Conacul Marghiloman

45

-Popasul turistic Sinesti

Trasee turistice:Sinesti-sat Hagiesti-Campia Baraganului-Biserica Valea Ciorii----Biserica “Sf.

Voievozi”-conacul Marghiloman.

- sat Hagiesti - Biserici "Sf. Nicolae" 1704 cu fresce si picturi originare (necropola Gr. M. Sutu"

1836) si "Sfintii Voievozi - Mariuta" 1873,

Comuna Stelnica


-Muzeul Satului

-Muzeul Arheologic

-Biserica “Sf. Pantelimon”

-Biserica “Sf. Ioan Botezatorul”

-Monument al Eroilor Aviatori

Natura:Padurea de stejari seculari

Evenimente cultural-artistice::Ziua Recoltei,Sarbatoare campeneasca,

Festivalul Berii

-Posibilitati de practicare a pescuitului si vanatorii

-Navigatie pe bratul Borcea

Comuna Suditi


-Manastirea Manastirea "Sf.M.M. Pantelimon, Fratilesti-Suditi(2007)

-Movilele Suditi, puncte strategice de orientare din primul razboi mondial

Natura:Padurea Berlesti-Popesti (600 ha)

–sat Gura Vaii –lac si Biserica din 1856

Comuna Sfantu Gheorghe


-Conacul Florescu din satul Malu (sec XX)

Natura:Lacul Rogozu

- Biserici "Adormirea Maicii Domnului" a fostului schit Malu 1837 si "Cuvioasa Parascheva" 1994

Trasee turistice:Sfantu Gheorghe-sat Malu-Campia Baraganului-Amara lac-Schit Amara-Sf

Gheorghe

Comuna Ograda


-Casa memoriala a compozitorului si dirijorului Ionel Perlea (monument istoric)

46


Figura 2.2.10 Casa Memorială Ionel Perlea

-Biserica “Sf. Gheorghe” (1869)

Natura:Numeroase lacuri bogate in peste(Ograda,Strachina)

Comuna Jilavele


- sat Slatioarele

-Biserica “Sf. Trei Ierarhi”, ctitorita de Ana si Stolnicul Alexandru Vacarescu (1820)- -Campia

Movilitei

- Biserica "Trei Ierarhi" sec.17

-Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" 1697,

- conacul "Bazu Cantacuzino" sec.19,

-piscicultura, Rodeanu (lac) cu apa clorurat-sodica

2.3. Forme de turism practicate in judetul ialomita

2.3.1.TURISMUL DE AFACERI SI MOTIVE PROFESIONALE

Aceasta forma de turism este dezvoltata mai ales in capitala judetului,Slobozia si in Statiunea Amara

,localitati in care exista infrastructura - hoteluri cu spatii pentru congrese,conferinte,seminarii(Select

si Central in Slobozia,Parc,Ialomita in Amara).

2.3.2.TURISMUL BALNEAR

Dezvoltarea si practicarea acestei forme de turism in Judetul Ialomita a fost posibila prin existenta

Statiunii Amara , situată la 7 km de Slobozia şi 126 km de Bucureşti, vestită prin nămolul sapropelic

şi apele minerale sulfaterte, clorurale şi bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale

cronice, ale sistemului nervos periferic, în afecţiuni posttraumatice ale aparatului locomotor şi în

boli ginecologice.

47

2.3.3.TURISMUL CULTURAL

Aceasta forma de turism este posibila datorita prezentei in judet a numeroase situri

arheologice,muzee,case memoriale,conace,monumente.

In acest sens putem aminti

-in Slobozia--Muzeul National al Agriculturii, -Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea”,Centrul de

Arta si Creatie Populara,Monumentul Eroilor si Parcul Tineretului,Cimitirul Eroilor,Monumentul

Principelui arab Gherainia Mahumed, Muzeul Judetean de Istorie (patrimoniu arheologic).

-in comuna Giurgeni--Sit arheologic de interes national “Orasul de Floci”

-in comuna Salcioara-sat Crasanii de Sus – Piscul Crasani - asezare geto-dacica din epoca fierului -

La Tene sec.3-1 i.Hr- Tumuli (deal)

- in comuna Bordusani-Situl arheologic Popina

-in comuna Sinesti- Conacul Marghiloman, construit de familia Marghiloman (1869-1874)

2.3.4.VIZITE LA RUDE SI PRIETENI

Municipiul Slobozia si Statiunea Amara sunt localitati atractive din judetul Ialomita care creeaza un

flux turistic prin vizite la rude si prieteni.

Zestrea turistica a municipiului Slobozia este data de muzee(al satului si agriculturii,muzeul de

istorie,catedrala, manastirea Sf.Voievozi) Statiunea Amara este tentanta prin prezenta lacului Amara

, a namolului sapropelic si plaje,pescuit,schit..

2.3.5.TURISM RELIGIOS

Manastirile din judetul Ialomita sunt prinse in pelerinaje la nivel local si national.Putem aminti

manastirile:Hagieni,Crasani,Dridu,Balaciu,Fratilesti-Suditi,Sf.Voievozi din Slobozia..

2.3.6.TURISM DE TRANZIT

Judetul Ialomita este tranzitat decai rutiere care duc spre Marea Neagra si portul Constanta spre

statiunea Amara facand necesara existenta de hanuri,popasuri,moteluri,hoteluri,restaurante.

2.3.7.TURISM SPORTIV SI DE AGREMENT

Lacurile de apa dulce si sarata din judet,prezenta fluviului Dunarea pe teritoriul judetului,a raului

Ialomita fac posibile navigatia,vanatoarea si pescuitul.

48

2.4 Unități de cazare

Hotel Dana AmaraHotel Dana**** situat langa lacul Amara, la doar 125 km de Bucuresti si 15 minute de

Slobozia,se remarca prin dotari de exceptie, elegant si confort, intr-o ambianta calda. Acesta dispune

de 39 de camera spațioase din care 12 apartamente, 13 camere duble si 14 camere duble superioare,

prevazute cu minibar, seif, TV-plasma, telefon, aer conditionat, incalzire centrala, halat si papuci de

baie, birou, acces pe baza de cartela, Wi-Fi

Sursa:www.turistiinfo.ro

Figurile 2.4.1, 2.4.2 – Hotel DANA

Hotel Parc Amara

Hotel Parc *** cu o capacitate de cazare de 432 de locuri este o cladire moderna, cu spatii

amenajate cu gust si camere confortabile dotate cu aer conditionat, baie proprie si Tv.


Figura 2.4.3 – Hotel Parc

49

Pensiunea Silvicultorilor Amara


Figura 2.4.4 – Pensiunea Silvicultorilor

Pensiunea Silvicutorilor este localizata pe malul lacului Amara si pune la dispozitie 8 camere duble

twin si 2 apartamente, avand o capacitate de 22 locuri.

Hotel Select Slobozia

Figura 2.4.5 – Hotel Select

Amplasat in Centrul orasului Slobozia, Complexul Hotelier Select ofera clipe de neuitat. Aici se pot

organiza mese festive, dineuri, cockteiluri, receptii.

Hotel Ialomița

Figurile 2.4.6, 2.4.7 – Hotel Ialomița

50

http://cazare-amara.viaromania.eu/

Complexul Hotelier Ialomita, clasificat la categoria de trei stele, este situat in statiunea

balneo-climatica Amara, la 7 km de Slobozia(resedinta judetului Ialomita).

Acesta dispune de 480 locuri de cazare, restaurant, baza de tratament moderna, plaja, sala de

conferinte, centru wellness&SPA precum si de alte dotari ce permit petrecerea cat mai placuta a

timpului liber si a activitatilor business. Hotelul Ialomita dispune de 480 spatii de cazare (camere

duble, camere single si apartamente),complet renovate, echipate cu aer conditionat, tv si mini-bar.

Incinta hotelului este dotata cu un restaurant moder accesorizat si cladit, cu bucatarie specific

romaneasca, ce isi intampina oaspetii cu 240 locuri.Restaurantul este climatizat si reprezinta un

spatiu ideal pentru organizarea de evenimente speciale(nunti, botezuri, onomastici, etc.).

51

http://cazare-amara.viaromania.eu/

CAPITOLUL III ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN JUDETUL IALOMITA ÎN PERIOADA 2000-2013

În ciuda dificultăţilor apreciabile de ordin conceptual, metodologic şi statistic care însoţesc orice

încercare de abordare a locului serviciilor în contextul economiilor naţionale contemporane,

evidenţele statistice care ne stau la îndemână ilustrează fără nici un echivoc că importanţa relativă a

sectorului de servicii în context naţional a continuat să crească în ultimele trei decenii, fapt reflectat

în creşterea ponderii acestui sector atât în produsul intern brut, cât şi în forţa de muncă activă în

majoritatea economiilor naţionale.

3.1 Note metodologice

Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice

completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de

primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din

rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi asigurări

sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte instituţii

care comercializează acţiuni turistice.

Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor -

Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.

3.2 Activitatea de cazare turistică

Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au

domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structura de

primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a

desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într-o structură de

primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în camera.

Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structura de primire turistică cu funcţiuni

de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia. Indicii de utilizare

neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări

realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.

52

3.3 Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă din

activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic.

Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele

provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau

administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

3.3.1 Nivelul şi dinamica structurilor de primire

Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se inţelege orice construcţie

sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii

specifice pentru turişti.

Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică: structurile de

primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un an, indiferent de

clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod

exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar, unităţile

spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod exclusiv activităţi

turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare; barăcile şi dormitoarele

pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.

In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse

structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror

activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii

capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de încadrare.

Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de

primire în Judetul Ialomita este variată formată din:

Hoteluri

Hosteluri

Hanuri si moteluri din care:

Moteluri

Vile turistice

Cabane turistice

Campinguri

Casute turistice

Tabere de elevi si prescolari

Pensiuni turistice urbane

53

Pensiuni turistice rurale

Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau

amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte servicii

pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca structuri de primire

turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar dacă au o recepţie

comună.

3.3.2 Capacitatea existentă

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă din

activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic şi a.

Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele

provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau

administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

54

Tabelul 3.3.1. Structura unităților de primire turistica pe categorii în judetul Ialomita în perioada 2000-2013(locuri)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Structura

2013 %Total România

280005 277047

272596

273614

275941

282661

287158

283701

294210

294210

294210

294210

294210

294210

100.00

Total Ialomita

3290 3208 3208 2951 2902 2630 2539 2432 2528 2528 2528 2528 2528 2528 0.86

Hoteluri 2002 2048 2074 2132 2118 2142 2105 1966 2100 2156 2192 2260 2297 2295 90.78Hosteluri : : : : : : : : 15 15 15 22 : 22 0.87Hanuri si moteluri - total : din care

172 224 224 73 : : : : : : : : : : 0.00

Moteluri 172 224 224 73 78 95 41 69 116 120 145 106 178 208 8.23Vile turistice

416 216 216 224 214 122 122 122 26 26 50 50 50 50 1.98

Cabane turistice

12 12 12 : : : : : : : 18 18 18 18 0.71

Campinguri 83 83 83 70 40 36 36 38 34 44 44 342 342 342 13.53Casute turistice

105 105 105 105 105 105 105 105 105 105 105 105 105 105 4.15

Tabere de elevi si prescolari

500 500 474 337 337 120 120 120 120 120 212 92 90 90 3.56

Pensiuni turistice urbane

: 20 20 : : : : : : : : : : 27 1.07

Pensiuni turistice rurale

: : : 10 10 10 10 12 12 26 26 26 26 26 1.03

Sursa: INS

55

În anul 2013, numărul total al unităților de cazare turistică la nivelul României este de 294210, în timp ce totalul unităților de cazare la nivelul județului Ialomița se ridică la 2528, reprezentând 0,86% din totalul național.

Cea mai mare pondere a unităților de cazare la nivelul județului o au hotelurile, respectiv 90,78%, pe când cea mai scăzută pondere o au cabanele turistice (0,71%).

Tabel 3.3.2 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare existentă în Judetul Ialomita în perioada 2000-2013

Ani Capacitatea existentă (locuri)

Modificările absolute

Indicii de dinamică%

Ritmul de dinamică %

Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1

2000 3290 - - - - - -2001 3208 -82 -82 97.5 97.5 -2.5 -2.52002 3208 -82 0 97.5 100 -2.5 02003 2951 -339 -257 89.6 91.9 -10.4 -8.12004 2902 -388 -49 88.2 98.3 -11.8 -1.72005 2630 -660 -272 79.9 90.6 -20.1 -9.42006 2539 -751 -91 77.1 96.5 -22.9 -3.52007 2432 -858 -107 73.9 95.7 -26.1 -4.32008 2528 -762 96 76.8 103.9 -23.2 3.92009 2612 -678 84 79.3 103.3 -20.7 3.32010 2807 -483 195 85.3 107.4 -14.7 7.42011 3021 -269 214 91.8 107.6 -8.2 7.6 2012 3106 -184 85 94.4 102.8 -5.6 2.82013 3183 -107 77 96.7 102.4 -3.3 2.4Total 40417

Sursa: INS; calcule proprii

În anul 2013 faţă de primul an analizat, nivelul capacităţii de primire turistică existentă a scazut nesemnificativ (3,3%).

Prin urmare nivelul capacităţii de cazare a fluctuat de la an la an, cea mai mare scadere s-a inregistrat în anul 2005 cu 272 de locuri respectiv o scadere cu 9,4% fata de anul precedent.

Cresteri faţă de anii precedenţi s-au înregistrat intre anii 2008 si 2013, cele mai semnificative fiind cele din 2010 (cu 7,4%), respectiv 2011 ( cu 7,6%).

Modificarea absolută: bază fixă

Δt /1= y t− y1

bază în lanţ (mobilă) Δt / t−1= y t− y t−1

Indicatorii relativi:Indicii de dinamică

a) bază fixă I t /1=

y t

y1

⋅100

56

b) bază în lanţ (mobilă) I t / t−1=

y t

y t−1

⋅100

Ritmul de dinamică

c) bază fixă Rt /1=I t /1−100

d) bază în lanţ (mobilă) Rt / t−1=I t / t−1−100

Indicatorii medii

Nivelul mediu

y=∑t=

n

y t

n=40417

14=2887 locuri /ani

Modificarea medie absolută

Δ=∑ Δt / t−1

n−1=

yn− y1

n−1=3183−3290

14−1=−8.23 locuri /an

Indicele mediu de dinamică

I=n−1√ yn

y1

=14−1√31833290

=13√0 . 967=0.9974 sau 99.74%

Ritmul mediu de dinamică

R= I−100 = 99.74 - 100= -0.26Per ansamblu, nivelul mediu al locurilor de cazare în Judetul Ialomita în perioada 2000-2013

a fost de 2887 locuri/an, cu o scadere medie absolută de 8.23 locuri/an, respectiv 0.9974% .

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

57

Figura 3.3.2.1 – Evoluția capacității de cazare existentă, în județul Ialomița, în perioada 2000-2013

Analizând graficul asociat evoluției capacității de cazare existentă în județul Ialomița, se observă o fluctuație continuă la nivelul perioadei 2000-2013. Astfel, capacitatea maximă a fost atinsă în anul 2000, iar la polul opus, cu o capacitate minimă înregistrată, s-a situat anul 2007.

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = -15,532x+3003,4, obţinută prin metoda grafică, unde x – variabila timp.

Tabel nr. 3.3.3 Estimarea capacitatii de cazare existenta pentru perioada 2014-2016

Ani t (x)Valori ajustate dupa functia

y = -15,532x+3003,42014 15 27702015 16 27552016 17 2739

Sursa: calcule proprii

Estimând capacitatea de cazare existentă pentru perioada 2014-2016, s-a folosit funcția de ajustare y = -15,532x+3003,4, obţinută prin metoda grafică, unde x reprezintă variabila timp. Astfel, pentru anul 2014, s-a preconizat o capacitate de 2770 de locuri, pentru anul 2015, 2755 locuri, iar pentru anul 2016, 2739. De aici deducem că la nivelul perioadei analizate, capacitatea de cazare va înregistra un trend descendent.

Tabel 3.3.4 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare in functiune în Judetul Ialomita în perioada 2000-2013

Ani Capacitatea in

functiune (locuri-

zile)

Modificările absolute Indicii de dinamică%



2000 674364 - - - - - -2001 679492 5128 5128 100.8 100.8 0.8 0.82002 622569 -51795 -56923 92.3 91.6 -7.7 -8.42003 661226 -13138 38657 98.1 106.2 -1.9 6.22004 625006 -49358 -36220 92.7 94.5 -7.3 -5.52005 549979 -124385 -75027 81.6 88.0 -18.4 -12.02006 608940 -65424 58961 90.3 110.7 -9.7 10.72007 579716 -94648 -29224 86.0 95.2 -14.0 -4.82008 596683 -77681 16967 88.5 102.9 -11.5 2.92009 577621 -96743 -19062 85.7 96.8 -14.3 -3.22010 573151 -101213 -4470 85.0 99.2 -15.0 -0.82011 579597 -94767 6446 85.9 101.1 -14.1 1.1

2012 595377 -78987 15780 88.3 102.7 -11.7 2.7 2013 560153 -114211 -35224 83.1 94.1 -16.9 -5.9Total 8483874


58

Modificările absolute bază fixă

Δt /1= y t− y1

bază în lanţ (mobilă) Δt / t−1= y t− y t−1

Indicatorii relativi:Indicii de dinamică

bază fixă I t /1=

y t

y1

⋅100

bază în lanţ (mobilă) I t / t−1=

y t

y t−1

⋅100

Ritmul de dinamică

bază fixă Rt /1=I t /1−100

bază în lanţ (mobilă) Rt / t−1=I t / t−1−100

Indicatorii mediiNivelul mediu al capacității în funcțiune

y=∑t=

n

y t

n=8483874

14=605991

Modificarea medie absolută a capacității în funcțiune

Δ=∑ Δt / t−1

n−1=

yn− y1

n−1=−8785 , 46

Indicele mediu de dinamică al capacității în funcțiune

I=

n−1√ yn

y1

=14−1√560153674364

=0 , 9858%

Ritmul mediu de dinamică

R= I−100 = -99,0142În perioada 2000-2013, nivelul mediu al capacității de cazare în funcțiune la nivelul județului

a fost de 605991, având o modificare medie absolută de aproximativ 8785, reprezentând o dinamică de circa 0,99% din totalul capacității în funcțiune.

59


Figura 3.3.4.1 – Evoluția capacității de cazare în funcțiune, în județul Ialomița, în perioada 2000-2013

Analizând graficul asociat evoluției capacității de cazare în funcțiune în județul Ialomița, se observă o fluctuație ușoară la nivelul perioadei 2000-2013. Astfel, capacitatea maximă a fost atinsă în anul 2001(679492), iar la polul opus, cu o capacitate minimă înregistrată, s-a situat anul 2005 (549979). Totodată se poate observa un trend ușor descrescător.

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = -7,7787x+664,33, obţinută prin metoda grafică, unde x – variabila timp.

Tabel 3.3.5 Estimarea capacitatii de cazare exisenta pentru perioada 2014-2016

Ani t (x)Valori ajustate dupa functia

y = -7,7787x+664,3 (mii loc-zile)2014 15 547.62015 16 539.92016 17 532.1


Nivelul și dinamica sosirilor

Tabelul 3.3.6 Modificările absolute şi relative ale sosirilor în perioada 2000-2013

AniTotal sosiri

(mii persoane)


Indicii de dinamică %



2000 24213 - - - - - -2001 32172 7959 7959 132.9 132.9 32.9 32.92002 29669 5456 -2503 122.5 92.2 22.5 -7.82003 35696 11483 6027 147.4 120.3 47.4 20.32004 37591 13378 1895 155.3 105.3 55.3 5.3

60

AniTotal sosiri

(mii persoane)





2005 34163 9950 -3428 141.1 90.9 41.1 -9.12006 41617 17404 7454 171.9 121.8 71.9 21.82007 54232 30019 12615 224.0 130.3 124.0 30.32008 52481 28268 -1751 216.7 96.8 116.7 -3.22009 42839 18626 -9642 176.9 81.6 76.9 -18.42010 36480 12267 -6359 150.7 85.2 50.7 -14.82011 40352 16139 3872 166.7 110.6 66.7 10.62012 38466 14253 -1886 158.9 95.3 58.9 -4.72013 40189 15976 1723 166.0 104.5 66.0 4.5Total 540160

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2014, INS Bucureşti

Din tabelul aferent modificărilor absolute și relative ale sosirilor în perioada 2000-2013 se poate observa că numărul total al turștilor sosiți are un trend ascendent, fluctuant.

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al sosirilor

y=∑t=

n

y t

n=

38582.86

Modificarea medie absolută al sosirilor

Δ=

yn− y1

n−1=

1228.923

Indicele mediu de dinamică al sosirilor

I=n−1√ yn

y1

= 1.039747

Ritmul mediu de dinamică al sosirilor

R= I−100 = -98.9603

Analizând indicatorii medii se poate observa că nivelul mediu al sosirilor turiștilor în județul Ialomița în perioada 2000-2013 este de 38583 cu o creștere medie de 1229 turiști, reprezentând aproximativ 1%.

61


Figura 3.3.6.1 – Dinamica sosirilor în regiunea Ialomița în perioada 2000-2013Conform graficului asociat dinamicii sosirilor în regiunea Ialomița, în perioada 2000-2013 se

poate observa că numărul turiștilor sosiți are un trend ascendent, valoarea maximă atingându-se în anul 2007 (54232 sosiri), iar valoarea minimă în anul 2000 (24213 sosiri).

Pentru a estima nivelul sosirilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = 1038,2x +30797, obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 3.3.7. Estimarea sosirlor pentru perioada 2014-2016

Ani t (x)Valori ajustate după funcţia

y = 1038,2x +30797

2014 15 463702015 16 47408.22016 17 48446.4

Sursa:calcule propriipe baza datelor furnizate de NS

Folosind funcția de ajustare y = 1038,2x +30797 am obținut valorile ajustate pentru anii 2014-2016 și anume 46370, 47408, respectiv 48446.

Nivelul și dinamica înnoptărilor

Tabelul 3.3.8 Modificările absolute şi relative ale înnoptărilor în perioada 2000-2013

AniTotal

înnoptări(mii zile)





2000 209832 - - - - - -2001 245334 35502 35502 116.9 116.9 16.9 16.92002 211333 1501 -34001 100.7 86.1 0.7 -13.92003 255295 45463 43962 121.7 120.8 21.7 20.82004 267162 57330 11867 127.3 104.6 27.3 4.62005 238281 28449 -28881 113.6 89.2 13.6 -10.82006 288598 78766 50317 137.5 121.1 37.5 21.1

62

AniTotal

înnoptări(mii zile)





2007 331604 121772 43006 158.0 114.9 58.0 14.92008 304068 94236 -27536 144.9 91.7 44.9 -8.32009 273843 64011 -30225 130.5 90.1 30.5 -9.92010 199574 -10258 -74269 95.1 72.9 -4.9 -27.12011 218146 8314 18572 104.0 109.3 4.0 9.32012 213705 3873 -4441 101.8 98.0 1.8 -2.02013 201762 -8070 -11943 96.2 94.4 -3.8 -5.6Total 3458537

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2014,

Din tabelul aferent modificărilor absolute și relative ale înnoptărilor în perioada 2000-2013 se poate observa că în prima perioadă (2000-2007), numărul total al înnoptărilor are un trend ascendent, ajungând la numărul maxim 331604, apoi înregistrează o descreștere puternică până în anul 2010 (199574) și își păstrează valori similare până la sfârșitul perioadei.

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al înnoptarilor

y=∑t=

n

y t

n=

247038.4

Modificarea medie absolută al înnoptarilor

Δ=

yn− y1

n−1=

-620,769 Indicele mediu de dinamică al înnoptarilor

I=n−1√ yn

y1

= 0,9969

Ritmul mediu de dinamică al înnoptarilor

R= I−100 = -99,003

Nivelul mediu al înnoptărilor în perioada analizată este de 247038, înregistrând o modificare medie absolută de 621, într-un trend per total descendent.

63


Figura 3.3.8.1 – Dinamica înnoptărilor în regiunea Ialomița în perioada 2000-2013

Din graficul aferent dinamicii înnoptărilor în perioada 2000-2013 se poate observa că în prima perioadă (2000-2007), numărul total al înnoptărilor are un trend ascendent, fluctuant, ajungând la numărul maxim 331604, apoi înregistrează o descreștere puternică până în anul 2010 (199574) și își păstrează valori similare până la sfârșitul perioadei.

Pentru a estima nivelul înnoptarilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = -1116x + 255408, obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 3.3.9. Estimarea înnoptarilor pentru perioada 2014-2016

Ani t (x)Valori ajustate după funcţia

y = -1116x + 255408

2014 15 2721482015 16 2732642016 17 274380

Sursa:calcule propriipe baza datelor furnizate de NS

Folosind funcția de ajustare y = y = -1116x + 255408 am obținut valorile ajustate pentru numărul de înnoptări în anii 2014-2016 și anume 272148,273264, respectiv 274380.

Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor

Tabelul 3.3.10 Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor în Româniaîn perioada 2000-2013

AniTotal sosiri

(mii persoane)

Total înnoptări(mii zile)

Modificarea absolută faţă de 2000

Dinamica faţă de 2000%

sosiri înnoptări sosiri înnoptări2000 24213 209832 - - - -2001 32172 245334 7959 35502 132.9 116.92002 29669 211333 5456 1501 122.5 100.72003 35696 255295 11483 45463 147.4 121.72004 37591 267162 13378 57330 155.3 127.32005 34163 238281 9950 28449 141.1 113.62006 41617 288598 17404 78766 171.9 137.52007 54232 331604 30019 121772 224.0 158.02008 52481 304068 28268 94236 216.7 144.92009 42839 273843 18626 64011 176.9 130.52010 36480 199574 12267 -10258 150.7 95.12011 40352 218146 16139 8314 166.7 104.02012 38466 213705 14253 3873 158.9 101.82013 40189 201762 15976 -8070 166.0 96.2

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României.. INS

Din tabelul aferent analizei comparative a dinamicilor sosirilor și a înnoptărilor în județul Ialomița în perioada 2000-2013 se poate observa că numărul total al turștilor sosiți are un trend

64

ascendent, fluctuant, atingând valoarea minimă în anul 2000 (24213) și valoarea maximă în anul 2007 (54232).

Totodată, se poate observa că numărul total al înnoptărilor are un trend ascendent, ajungând la numărul maxim 331604, apoi înregistrează o descreștere puternică până în anul 2010 (199574) și își păstrează valori similare până la sfârșitul perioadei.


Figura 3.3.10.1 – Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor

Evoluţia circulaţiei turistice este determinată de acţiunea diferitelor categorii de factori care alcătuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei acestor serii o reprezintă tocmai separarea componentelor şi evaluarea lor statistică. Pentru determinarea trendului sau a tendinţei centrale am utilizat metode analitice. Metodele analitice de trend se bazează pe cronograma seriei ce permite alegerea funcţiei matematice care estimează cel mai bine tendinţa generală a circulaţiei turistice.

Din analiza evoluţiei şi din reprezentarea grafică putem concluziona că dinamica sosirilor a avut o evoluție crescătoare, pe când cea a înnoptărilor a avut o evoluţie fluctuantă de la un an la altul. Pentru a estima numărul de sosiri şi înnoptări pentru următorii ani, vom utiliza funcţia liniară rezultată din grafice (sosiri; înnoptări) .

Durata medie a sejurului

Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținem durata medie a sejurlui.Tabel 3.3.11 Durata medie a sejurului

AniTotal sosiri

(mii persoane)Total înnoptări

(mii zile)Durata sejurului

(zile/turist)2000 24213 209832 8.672001 32172 245334 7.632002 29669 211333 7.122003 35696 255295 7.152004 37591 267162 7.112005 34163 238281 6.972006 41617 288598 6.932007 54232 331604 6.112008 52481 304068 5.792009 42839 273843 6.392010 36480 199574 5.47

65

AniTotal sosiri

(mii persoane)Total înnoptări

(mii zile)Durata sejurului

(zile/turist)2011 40352 218146 5.412012 38466 213705 5.562013 40189 201762 5.02

Sursa:calcule proprii pe baza datelor INS

În anul 2013 durata medie a sejurului a fost de 5,02 zile/turist, cea mai mică înregistrată în ultimii 14 ani. Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-a înregistrat în 2000 de 8,67 zile/turist.


Figura 3.3.11.1 – Durata medie a sejurului

Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, se poate afirma că, deşi numărul persoanelor care practică turismul în România este în creştere, durata sejurului este în continuă scădere, aceasta putând fi cauzată de tarifele prea mari în neconcordanţă cu calitatea serviciilor oferite.

Densitatea turistică

Densitatea turistică în raport cu populaţia din zona X (turist/ la 100 loc.)

Dt pop=

totalturisti sositi

totalpopulatie

⋅100=turisti la 100 locuitor

Densitatea turistică în raport cu suprafaţa

din zona X

Dt supr=totalturisti sositi

suprafata=turişti /km2

66

Tabel 3.3.12 Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului şi densitatea turistică în Ialomița

AniTotal sosiri

(mii persoane)

Populaţia județului(mii pers.)

Densitatea turistică

(la 100 pers.)

Densitatea turistică în raport cu

suprafaţa din zona

0 1 2 3=1/2 62000 24213 304583 0.08 5.442001 32172 304773 0.11 7.222002 29669 295011 0.10 6.662003 35696 294552 0.12 8.022004 37591 293621 0.13 8.442005 34163 293102 0.12 7.672006 41617 291738 0.14 9.352007 54232 290638 0.19 12.182008 52481 289501 0.18 11.792009 42839 288472 0.15 9.622010 36480 287678 0.13 8.192011 40352 286619 0.14 9.062012 38466 285469 0.13 8.642013 40189 283523 0.14 9.03

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României; INS

Un alt indicator important în analiza cererii este densitatea turistică. Dacă dinamica duratei sejurului este în scădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creşteri semnificative până în anul 2007, urmând ca în următorii șase ani să înregistreze un trend descendent. Același lucru se poate spune și despre densitatea turistică raportată la suprafața zonei.

Corelația dintre cerere și ofertă turistică

Tabelul 3.3.13 Corelația Dintre Cererea Și Oferta Turistică

Ani

Capacitatea în funcţiune(mii locuri-

zile)

Total înnoptări(mii zile)

x2 xiyi

Yxi = -0,0254x+2

62459

y2

2000 674364 209832 454766804496 141503146848 245330 440294682242001 679492 245334 461709378064 166702490328 245200 601887715562002 622569 211333 387592159761 131569374477 246646 446616368892003 661226 255295 437219823076 168807691670 245664 651755370252004 625006 267162 390632500036 166977852972 246584 713755342442005 549979 238281 302476900441 131049546099 248490 567778349612006 608940 288598 370807923600 175738866120 246992 832888056042007 579716 331604 336070640656 192236144464 247734 1099612128162008 596683 304068 356030602489 181432206444 247303 924573486242009 577621 273843 333646019641 158177467503 247787 749899886492010 573151 199574 328502068801 114386037674 247901 398297814762011 579597 218146 335932682409 126436767162 247737 475876773162012 595377 213705 354473772129 127235041785 247336 456698270252013 560153 201762 313771383409 113017589586 248231 40707904644Total 8483874 3458537 5163632659008 2095270223132 876701329053

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României; INS

67


Figura 3.3.13.1 – Legătura dintre înnoptări și capacitatea în funcțiune în județul Ialomița, în perioada 2000-2013

Funcţia de regresie este: Yxi = -0,0254x+262459

Valorile funcţie de regresie se obţin înlocuind xi cu valorile empirice.

Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (ry/x).

r y /x=n∑ x i y i−∑ x i∑ y i

√ [n∑ x i2−(∑ x i)

2 ]⋅[ n∑ y i2−(∑ y i )

2]=

¿14⋅2095270223−8484∗3459

√ [14∗5163632659−84842 ]∗[14∗876701329−34592 ]=0 ,9847

Sau 98,47%.

68

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

CONCLUZIINumarul de turisti sositi in judetul Ialomita in perioada 2000-2013 are un trend ascendent in

prima parte a perioadei analizate, insa din 2007 pana in 2013, acest numar incepe sa scadaNumărul de innoptari inregistrat urmeaza acelasi trend ca numarul sosirilor, demonstrand

stransa corelatie dintre cei doi indicatori ai evolutiei turisticeAnalizând durata medie a sejurului observam ca aceasta este in continua descrestere, pornind

de la 8,67 zile in 2000 si ajungand la 5,02 zile in 2013.

RECOMANDARINumarul taberelor de elevi si prescolari este in continua scadere. Pentru a ajuta promovarea

turismului se pot organiza excursii de o zi/ un week-end in randurile elevilor din gradinite/scoli/ licee

Ținand cont de scaderea ingrijoratoare a duratei medii a sejurului, unitatile de primire turistica din zona pot atrage turisti prin crearea de oferte

Fidelizarea turistilor ( prin folosirea unor tehnici precum oferirea unor gratuitati, cadouri promotionale, sau pur si simplu prin atentia acordata turistilor)

69

BIBLIOGRAFIE

Baron, P., Snak O., Neacşu, N. (2008), Economia turismului, Ediția a II-a, Bucureşti: Editura

Prouniversitaria

Bucur-Sabo, Mariana (2006), Marketing turistic, Bucureşti: Editura Irecson

Cristureanu C, (2006), Strategii şi tranzacţii în turismul international, Colecţia Oeconomica,

Bucureşti: Editura C.H. Beck

Dodu, Patricia; Peţan, Ioana (2005), Indicatori economico-sociali cu impact asupra

mediului, Impactul turismului asupra mediului. Indicatori şi măsurători, coord. Dinu

Mihaela, Edit. Universitară, Bucureşti

Filip Pațac: Istoria comerțului și turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008

Neacşu, N.(1999), Turismul şi dezvoltarea durabilă, Bucureşti: Editura Expert

Nedelea, Al., Piata turistica (2003), Bucureşti: Ed. Didactica şi Pedagogică

Paina, N.(2000), Politici de marketing, Cluj-Napoca: Presa Universitara Clujeana

Răhău, Loredana, Oroian, Maria, Neagu, Gheorghe (2005), Marketing, Cluj-Napoca: Editura

Risoprint

Sandu, P., Marketing în turism şi servicii (1998), Suceava: Ed. Universitatii

Stănculescu G.: Tehnologia turismului, Editura Oscar Print, București 2003

Stănciulescu, G., Micu, C. (2009), Economie şi gestiune în turism. Probleme, proiecte şi

studii de caz, Bucureşti: Ed. C.H. Beck

Stănciulescu, G., Micu, C. (2009), Economie şi gestiune în turism. Probleme, proiecte şi

studii de caz, Bucureşti: Ed. C.H. Beck

www.amaniu.ase.ro

www.cicnet.ro

www.insse.ro

www.turistinfo.ro

www.turism.gov.ro

www.infoturism.ro

70

final

Documents