ffi&s40 de rdspunsuri la curiozitdple tale

despre lume

David A. WhiteIlustrafii de CherYle ChaPline

Traducere din englezd de Laurenliu Dulman

IIPANDORAtul

;\-9dtu€/

Cuyrins

PrefagiMulgumiriIntroducere

Despre aceasti carte

Filosofta gi intreblrileLucruri importante de reqinut in legituri' cu activitlgile

Sugestii pentru profesori gi piringi

Despre coperti

?artea I - Taforifeintrebarea 1. Egti o persoani corect[ 9i dreapti?

intrebarea 2. Cum igi dai seama cine igi este prieten?

intrebarea 3. Ar trebui si fii risplitit pentru eforturile depuse la gcoali?

intrebarea 4. E bine sI lagi lucrurile mlrunte sI te necijeascl?

inrrebarea 5. Este de datoria ta sl faci donagii caritabile?

intrebarea 6. Distracgia te face mai fericit decAt studiul?

intrebarea 7. Ai voie si spui vreo minciuni?intrebarea 8. Existl situatii cAnd trebuie s[ fii violent?

i"ii.Urr., q. !i se intimpli uneori si te simqi ciudat

cind egti in Preajma altor oameni?

inrebai.a.l0. Noi controlim rehnologia sau tehnologia ne controleazi pe noi?

?qrtea a II-a - ClLnoa;tereaintrebarea 11. Cum pogi fi sigur c[ lucrurile se migcl?

intrebarea ll.Ceanume face s[ fie adevlrat ceea ce spui?

intrebarea 13. Te pogi indoi c[ exigti?

intrebarea LL.Faiezgomot un coPac dac[ se prlbugegte intr-o pidurecind nu e nimeni in jur?

intrebarea 15. Egti sigur ci legea gravitagiei chiar este o lege?

intrebarea 16. Cum igi dai seama dac[ gtii ceva?

intrebarea 17. Poate o alti persoanl s[-gi ingeleagi sentimentele?

intrebarea 18. Poqi si te mingi pe tine insugi?

intrebarea 19. Percepi lucrurile aqa cum.sunt sau doar cum par si fie?

intrebarea 20. Pot comPuterele si gindeasci?

9

11

13

13

14

15

t6t7

2l2225

28

3raa))36

3840

42+>

4748

5r>+

57

59

6r63666870

7ro(,

f itosofia yentru coyii

?artea cL III-a - R eafrtateaintrebarea 21. PoEi sI nu te gAndegti la nimic?intrebarea 22. seintample *,r.od",e ceva din intamplare ?

intrebarea 23. cese inrlmpll cu numerele cand nuie folosegri?intrebarea 24.Sanrrrr-..11. gi oamenii f, f.ia.LrfiIintrebarea 25. Este timpul ceea ce vezi cdnd,te uigi la ceas?intrebarea 26. Dacioriginea universului este BigB;ngul,

care esre originea BigBangului?intrebarea 27. EEtiaceeagi f,..ro"rri care erai cu cinci ani in urmr?intrebarea 28. Eiti inzestrat cu libertate de vointl?intrebarea 29. Esteadevrrat .l orl..]irJr;.;t"'; de toralitatea lucrurilor?intrebarea 30. Sunt vreodati posibire lucruriL imposibile?

?arte6L a IT-a - Ganffirea criticd.intrebarea 31. Este important si vorbegti gi sr scrii ca sr fii ingeles?intrebarea 32.Esteintotdeauna bine si asculgi prrerea celorla.lgi?intrebarea 33. cum este bine, sr critici oamenii sau opiniile lor?intrebarea 34,.Dece sunr atit de importante cuvintele ,,penrru ci..?intrebarea 35. Este inrotdeauna usor sr spui ce anume face

ca lucrurile sL se intimple?intrebarea 36.Dacimulti lume crede ci un lucru este adevrrat,

este acel lucru adevlrat?intrebarea 37. Esteadevlrat ci o faptr rea poate si compenseze o alcr

i r _ ^ f:prerea 9i asdel si se transforme intr-o acgiune buni?

Intrebarea 38. Daci afirm: "lp-un o minciuni.., cum este afirmagia mea,

adevlratl ru f"lriiintrebarea 39. Este posibil sr nu aibr sens o afirmatie logici?intrebarea 40. Oarece inseamnl sI definesti ceva?

Cum si filosofezidaclnu egti filosofOrganizare

Desfisurarea orelor

Prezenrarea intrebirii 9i sugestii de predareIntegrare curriculari

Lecturi fi losofi ce suplimenrareGlosar

73

/+77798l83

879t9it3

9698

r03105

r07t09ttz

tt4

tt7

119

r35136

137

t4tr87

189

195

122

125tz9

IGI

a,

PARTEA

%for{fee crezici e important? Si te distrezi? Si-gi faci prieteni? SI iei note

mari la g.o"lni Si studiezi cit mai multe lucruri? S[ ai succes? Si te

imbogiiqri ? Si devii faimos ? Si-i ajugi pe cei din jur ? SI faci ce e bine ?

V"lotii. tale sunt lucrurile care te intereseazi 9i lucrurile cate ctezi

cl sunt importante. Valorile i-au interesatPe filosofi de la inceputurile

filosofiei. De aceea, filosofii au cheltuit mult timp 9i efort pentru a descrie valorile

gi pentru a explica de ce sunt ele importante in viaga noastri' Ramura filosofiei care

studiazi aceste probleme se numeste etici'in Partea I, iei putea descoperi cite ceva despre propriile tale valori. fi se va

propune si te gAndigti la ce inslamni anumite valori - prietenia, de exemplu -'p.*r, ci nu iritotdeauna ;tim ce ne inchipuim cI;tim despre valori' Aproape toatl

io*." impirtigega. ,nrrrnir. valori, dar existi 9i valori care nu au aceea;i semnifica-

qie gi importangl pentru to;i oamenii. Care sunt valortle tale 9i de ce crezi ci sunt

importante?

,,DI-AT aYea caYuf omtLfui o u;aAr{-ar mai existayacat ye fume.

Cdci ffin ef avn scoate fucrurife refe

$i te-arn fdsa induntru {oar ye cefe 6urte"'

Shel Silverstein, poet 9i compozitor'

21

fiP(.

f ifosofia yentru coy,c c\..--

LL

Intrebarea I - Platon

T;ti o persocLnacorecfa;i funryta?

- Te rog s,i rni-l dai inapoi.

- De ce?

- Pentru c,i l-ai irnprurrtutat de la rnine;i e al meu.

Ai fost vreodati intr-o astfel de situagie? Imaginea zi.-Ei caai imprumutar uncalculator de la un prieten. Acum, prietenul ur., Ji i-l dai inapoi. Ce crezi cL estedrept sI faci ?

I. Cite;te cele patru variante de mai jos, gindegte-te la situagie, apoi scrie tn spagiulalocat litera corespunzitoare rlspunsilui tiu,

A. incerci si-gi convingi prietenul cr incr ai nevoie de er.B. Il prstrezi cit de mult pogi, pentru cr, la urma urmelor, ai nevoie de un cal-

culator.C. il lnapoiezi, intruci.t calculatorul nu e al tru, ci al prierenului tru.D. igi pogi face oric3.nd un nou prieten, deci pisrrezi calculatorul.

Scrie rS.spunsul tiu aici:

Nu uita, intrebarea_nu este: ,,Ce as vrea si fac in aceastl situagie", ci aceasta: ,,Cecrezi ci' este drept si faci ?" Dacr alegi A sau B, inseamnr cr, jupi pirerea ra, tusi interesele tale sunt mai importante decAt s5. respecgi intereselelatr^proprietateaprietenului tiu. DacI alegi D, preguiegti lucrurile mai mult decit pri.i.ri, - sau,cel pugin, preFriegri acestlucrumai mult decit si-gi prstr ezi acest prieten.

Cei mai mulgi oameni ar alege C. Motivul e inclus in varianta C: calculatorulnu este al tiu. Deci, chiar dacl,,din cine stie ce motiv, ai vrea si plstrezi calcula-torul - sau alt obiect imprumut at -, trebuie totuEi si-l inapoiezi celui ciruiaii apargine '22

qNo

Taforife,e>CCT..-

Ce ne spune acest exemplu despre dreptate? $i ce e dreptatea? Aceasta este

o intrebar. ,pro"p. la fel d. veche ca filosofia insigi. Filosofii giau pus aceastl

intrebare d" i.1rrlrn." lui Platon, faimosul filosof grec care a trlit din4Z7 pAnI

in347 i.H. , rotusi, exemplul de mai sus, inspirat de cartea I a dialogului pla-

tonician Republica, sugereazi ci dreptatea poate fi ugor definiti: inseamni sI tra-

tezi oamenii corect. Pe scurt, a fi drept inslamni a fi corect; aqadar, orice obiect

imprumutat rebuie intotdeauna inapoiat, deoarece a9a se procedeazi corect in

*tilrl3i:easra o definitie buni? Si schimblm datele exemplului de mai sus (cum

il pune Platon pe Socrate si faci in Republica). Sine imaginim ci un adult din

a*iU, ta imprumutl o armi de la un prieten 9i ci, intre momentul cind ia arma

cu imprumui;i momentul in care prietinul vrea s[-i fie inapoiatl, prietenrrl devine

instabil din punct de vedere psihic. Ei bine, potrivit definiqiei iniqiale, ar fi drept ca

obiectul imiromutar - in irrolde fagi, arma - si-i fie inapoiat, deoarece defini-

gia spune.i.ot ce e imprumutat trebuie intotdeauna tnapoiat.

Dr, .. crezi c|.ar fi drept si faci adultul respectiv in acest caz ?

II. Iati parru variante. Noreazi litera corespunzitoare rispunsului tlu in spaqiul

rezerYat mai jos:

E. Si pistreze arma, intrucAt prietenul lui e instabil psihic si nu se gtie ce va face

cind i se inapoiazlarma.F. Si inapoie ,i ^r^ deoarece, la urma urmelor, e proprietatea prietenului.

G. Si vorbeasci cu un filosof gi si-I intrebe care e adevirata definiqie a dreptlgii.

Dupi ce va afla adevirata definigie, va 9ti ce trebuie si faci.

H. SI incerce s[ giseascl un specialist care sI-l ajute pe prietenul lui'

Rispunde aici:

Si analizim Pe scurt rispunsurile de mai sus:

i. Rlspunsul li ,og.r. azitiZ.prierenul este important. Degi aceastl atitudine este

borri, ea nu p..f rr. ajutl se stabilim cum ar fi drept sI procedim in cazul de

fagi. (Egti sigur cl gtii ce inseamni s[ fii prieten cy cineva? Vezi intrebarea 2.)

ii. Rispunsul F"arati cI ai ingeles definiqia iniEiali a dreptigii ;i c[ vrei s-o aplici_tn

aceairi situagie. Dar oare ar fi drept s[ inapoiezi o armi unei persoane instabile?

iii. Rispunsul E elimini consecingele periculoase care ar Putea decurge din inapoie-

rea armei citre o persoanl instabih. $i totuqi, a pistra o armi care apargine altei

persoane incalc[ definiqia pe care am dat-o dreptigii. Oare e voie si actionezi23

fiP(,

nedrept ca si faci o faptl bun[? Nu pare tocmai corect'

f ifosofia yentru coyiir c c-tr-

^ Ai ales rlspunsul G ? DacI da, ftlosoful la care se poare apela in cazul de fagi esteSocrate, maestrul lui Platon gi personajul principrt di" majoritatea dialogurilorplatonicie ne. Republica i;i propune si analizrzeJe inseamni d..p."..a, dar esre oaializitlungr, intinsr pe c6.teva sute de pagini! A;adar, putem ,p,r.r. fhri teama dea gregi ci., orice ar fi dreptarea, nu e u$or de ingeles 9i de explicri. Du putem porniin direcgia pe care ne-o recomandi platon.

,,Cre{ cd.yrima {atorie a. unei societdfi este {reytatea."Alexander Hamilton, politician

Pentru aprofund ar etproblemei

1. Ar trebui sr fii drept atxt cu prietenii, cat gi cu dugmanii tri ?

2. Pogi sI fii nedrepr cu tine insugi ?

3. Daci rlspunsul la intrebarea a doua esre ,,da", arunci pogi si fii gi dreptcu tineinsuEi?

Platon considera ci adevirata dreptate izvorlste din noi ingine gi cI e impor-tant si ne cunoagtem cAt mai bine cu putinEl, ca si purem fi drepgi ori de c6.te orivorbim, acgionim sau lulm o decizie. DacI facem eforul d. r.r...r.o"9.. pe noiingine, gindindu-ne la cine suntem, ce vrem si cum sperim sI ne triim viaEa,atunciar trebui ca, in cele din urmi, si descoperim cr.te ceia despre esenra dr.ptegii.

Pi'streazi in minte aceastl concluzie cAnd rispunzila^alteintrebiriiin carteade fagi. 9e"9 igi pui o intrebare, mai ales una filosofici, ;i te strlduiegti si gisegtirS.spunsul, afli mai multe despre tine. Iar dacl Platon nu se insela, afli mai multesidespre dreptate. ' '

in plus, fbcand asra, esri filosofl

24qNo

1.

2.

aJ.

142qN

o)

f ifosofia yentru coyii,C.=.C\-

?artea. f. Taforife

Intrebarea l. Esti o persoani corecri. gi dreapti?Platon (Republica)

Socrate evalueazi.critic mai multe incerciri de a deftni dreptatea. Acest capi-tol introduce notiunea de definire a unui rermen qi aratl ce inseamni si evalu^ezio definitie.

Sugestii de predare

Este important si subliniezi cI, in acest capitol, elevii au de srabilit ce ,,ar rrebui"flcut in exemplele propuse. Socrate vrea si afle care este rispunsul corect d1n

Punct de vedere moral. Nu il intereseazi ce ar face, de fapt, maloriratea oameni-lorjn acest€ situatii. Pentru cI, la o analizd,amlnunritS., ar putea reiegi cI ceea cear face majoritatea oamenilor nu este lucrul corecr din puncr de vedere moral.

DupI ce terminS. activitatea I, cere-le elevilor si faci activitatea II. Apoi vezidaci sunt de acord cu cele ffei comentarii la rlspunsurile E, F, H. intreabe-i peelevi daci aceste rlspunsuri li se par relevante, exacte si corecre. DacI t;i exprimldezacordul, cere-le sl-si expunl motivele.

?"P, cum s-a precizat in Introducere, intreblrile din secgiunea Pentru apro-fundarea problemei (care de aici inainte va fi prescurtatl PAP) pot fi folositePentru discugii suplimentare 9i pentru aprofundarea conceptuluilercerat - incaz',tl.de fagi, dreptatea. PAP I esre o intrebare care nu rr.,r. rispuns evident,daci lulm in considerare discugia din cadrul capitolului. Aceasti inirebare poatefi folositl Pentru a-ifacepe elevi mai constiengi de importanga dreptigii in rela-,tiile lor cu prietenii. (De asemenea, este o intrebare care facelegitlra'cu intre-barea 2, despre prietenie.)

4. Scurta Prezentare, din PAP-3, a punctului de vedere expus de Platon in Repu-blica mt oferl decAt o idee foarte sumarl a viziunii *r.rpru dreptlqii .*prri i.,acest dialog.

5. PAP 2 gi3 pot stArni discugii aprinse referitoare la posibilitatea de a fi nedreptcu tine insuti (;i pot oferi o legiturl cu concepml de datorie, care esre prezenrar

?rezerltarea intrebdrii Si sugestii dn yre{are, C C-T=

in intreba rea 4) Pentru inigierea discugiei, intreabi-i pe elevi dacl pot da un

exemplu de situagie in care au fost nedrepgi cu ei iryigi. A copia la un test sau a

plagia un eseu pot fi considerate exemple ale acestui gen de nedreptate?

6. Este, de asemenea, foarre important si intrebi dac[ existi elevi care vor sI dea

o definiEie dreptigii. Prevenigi-i ci orice incercare_va ft. evaluati cu atengie de

alEi elevi .*r. io, vrea si imite atitudinea criticl a lui Socrate. DiscuEiile vor fi

intense ;i fructuoase!

143

risr\,