fabrica de zahăr bod.pdf

8/12/2019 Fabrica de zahr Bod.pdf

1/34

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA OV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE I TURISM

Disciplina: Industria Zahrului

IN VIZIT! LA :

FABRICA DE ZA"!R# BOD

Stud$nt: %&r'&s I&nu

Facultat$a : Turis( i Ali($nta i$

%rupa :)*+,)

S$c ia : E-.-I

Anul:IV

Indru(t&r : Or($ni/an Nic&la$


2/34

)- INTRODUCERE

)-)- Dat$ '$&'ra0ic$:

Localitatea Bod este situat pe drumul jude ean DJ103, la 2 km de drumul na ional DN13,

ntre Hlchiu, !npetru i Hrman"

e mr#ine te cu $alea %ltului&la nord i est', (!mpul )nalt al Bodului &n sud' i cu

$alea B!rsei&n $est'"

(omuna Bod este compus din dou localit i, Bod i (olonia Bod &denumit i Bod

*a+ric, datorit a+ricii de -ahr'" .rimria, precum i sediul .oli iei sunt n satul Bod" (olonia

Bod dispune de coal #eneral i de #ar proprie"

)-1 Ist&ricArheologii au stabilit existen a a ezrii nc din perioada neolitic. Prima

men iune n documente dateaz din jurul anului 1211, cnd la Bod au ostcoloniza i sa ii dintre !in i "osel. #n 12$1, satul a ost ars de ttari, dup ce mai

nainte a%usese de suerit din pricina n%lirilor cumane. &in aceast cauz, sa ii i'auzis (Brenndor) *(+atul ars).

#n 1-2, un puternic cutremur a drmat cetatea din mijlocul comunei. +'a maipstrat pn azi doar un col de zid, pentru a marca %echea ortiica ie.

#n 1--/a luat iin Fabrica de ZahrBod, o dat cu ea niin ndu'se i 0olonia, o a ezare de mai multe blocuri n jurul abricii n care i a%eau locuin ele lucrtorii de la abric.

#ntre 1/ i 1/$a ost construit sta ia de emisie , pe atunci cu o putere de 134, mai apoi 2. 34. Astzi emite doar la 2 34. +ta ia se al n 0olonia Bod.

#n timpul celui de'al doilea rzboi mondial,n zon s'au dus numeroase lupte pentru arpi romnilor emi torul de radio.

#n ianuarie 1/$2aici s'a nregistrat minima temperaturilor din !omnia5 '-, 60.
http://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83lchiu,_Bra%C8%99ovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2npetru,_Bra%C8%99ovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83rman,_Bra%C8%99ovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83rman,_Bra%C8%99ovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_B%C3%A2rsa,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neolitichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1211http://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moselhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1241http://ro.wikipedia.org/wiki/1802http://ro.wikipedia.org/wiki/1889http://ro.wikipedia.org/wiki/1933http://ro.wikipedia.org/wiki/1934http://ro.wikipedia.org/wiki/Sta%C8%9Bia_de_emisie_de_la_Bodhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sta%C8%9Bia_de_emisie_de_la_Bodhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1942http://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83lchiu,_Bra%C8%99ovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2npetru,_Bra%C8%99ovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83rman,_Bra%C8%99ovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_B%C3%A2rsa,_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neolitichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1211http://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moselhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1241http://ro.wikipedia.org/wiki/1802http://ro.wikipedia.org/wiki/1889http://ro.wikipedia.org/wiki/1933http://ro.wikipedia.org/wiki/1934http://ro.wikipedia.org/wiki/Sta%C8%9Bia_de_emisie_de_la_Bodhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1942


3/34

Fig.1 F abrica de zahr Bod 1938


4/34

1- Caract$risticii sp$ci0ic$:

*a+rica de /ahr Bod, unul dintre cei mai importani productori din domeniu nom!nia i cola+orator al culti$atorilor de secl de -ahr din judeul l+a preconi-ea- orecolt de calitate superioar pentru anul acesta" 4ateria prim are o concentraie ridicat de-ahr, iar cantitatea mare recoltat n toamn a adus re-ultate m+ucurtoare pentru in$estitorii ndomeniu" *a+rica de /ahr Bod a reuit astel s5i $aloriice producia prin comen-i n a$ans,iind asaltat de clieni din ar, dar i de peste hotare"

olicitri de peste 10"000 de tone de -ahr, la nceputul procesului de producie

6$em cereri de peste 10"000 de tone de -ahr,p!n la acest moment" 7ste o cantitate

important, in!nd cont c ne alm a+ia la nceputul procesului de producie din acest an8, a

declarat mana#erul *a+ricii de /ahr Bod, Dan 9arta#"

)n aceast perioad este n plin desurare campania de recoltare i procesare, secla de

anul acestaiind cu un coninut ridicat de -ahr"

1:;"

6nul acesta s5au o+inut


5/34

a$ea un -ahr de calitate, o+inut cu randament nalt pe +anda de procesare8, este de prere omul

de aaceri +rao$ean"

Zahr d$ calitat$ sup$ri&ar2 dat&rit r$c&lt$i din ac$st an

)n ceea ce pri$ete calitatea -ahrului de anul acesta, procesatorul de -ahr din Brao$

susine c $a i o+inut un produs superior, ce ndeplinete condiiile cele mai importante" 7ste$or+a despre coloraia superioar, al+ a -ahrului, #ranulaia uniorm, r impuriti, cu

umiditate sc-ut" cestea sunt datorate procesului de recoltare cu ajutorul utilajelor moderne,

dar i procesului tehnolo#ic perormant" 6$em cel mai mic pre la -ahr de pe piaa intern,

apro=imati$ 3 lei>9?, pe kilo#ram" untem sin#urii care producem -ahr doar din secl i

este cunoscut preerina consumatorilor pentru -ahrul de Bod, datorit calitilor sale

deose+ite8, a spus mana#erul Dan 9arta#"

In3$sti4iil$ 5n pr&c$sul t$hn&l&'ic /i#au d&3$dit $0ici$n4a

ceste re-ultate au ost posi+ile nu numai datorit condiiilor naturale care au permis utili-area

unei recolte de secl de -ahr de calitate superioar, ci i

in$estiiilor n tehnolo#ia de producie" La *a+rica de /ahr Bod, sumele ce au ost destinate

m+untirii procesului tehnolo#ic depesc c!te$a milioane de euro" (reterea randamentului

a+ricii a ost posi+il i prin achi-iionarea ca-anelor i tur+inelor de a+ur, n $aloare de peste 2

milioane de euro"

Int$r$s (ani0$stat d$ 0ir($ d$ p$st$ h&tar$

7ortul inanciar nu a rmas ns nerspltit" cum *a+rica de /ahr Bod este un productor de

reerin, iind cutat de irme din industria alimentar rom!neasc i european" )n condiiile

actuale diicile din punct de $edere economic, succesul procesatorilor de -ahr ar putea

repre-enta un punct de $aloare pentru calitatea produselor a+ricate de in$estitorii autohtoni"

*a+rica de /ahr Bod, spre e=emplu ar putea s ajun# s ncheie relaii de aaceri cu irme din

@n#aria, lo$enia, (ipru, pania i .ortu#alia, care au apreciat calitatea -ahrului rom!nesc ipreul +un" epre-entanii a+ricii au declarat c se ateapt la comen-i importante din aceste

-one ale 7uropei, dar i din alte ri"

.r&'ra( d$ spri6in p$ntru culti3at&rii d$ s0$cl
http://www.ziarulunirea.ro/productie-record-si-de-calitate-superioara-la-fabrica-de-zahar-bod/bod2/


6/34

*a+rica de /ahr Bod oer a#ricultorilor din judeul l+a care culti$ secl de -ahr,

pentru anul 2012, sprijin inanciar, suplimentar celui asi#urat de la stat" )n total,culti$atorii pot

o+ine p!n la A"000 de lei pentru hectarul de secl culti$at, sum la care se $or adu#a i+onusuri"

.entru contractele ncheiate pe 2012, *a+rica de /ahr Bod se an#ajea- s preinane-e

i sm!na de secl, er+icidele i n#rmintele necesare pentru niinarea culturii, iar, la

recoltare, a+rica $a asi#ura ncrcarea i transportul seclei de la locul de depo-itare"
http://www.ziarulunirea.ro/productie-record-si-de-calitate-superioara-la-fabrica-de-zahar-bod/bod4/


7/34

7-)- Etap$l$ prin car$ (at$ria pri( 8s0$cla d$ 9ahr tr$c$ in3$d$r$a &;4in$rii d$ pr&dus 0init 89ahr'

3.1.1Pregatirea sfeclei in vederea extragerii zaharului

Materii prime5 materia prim olosit n industria -ahrului din -ona temperat oconstituie secla de -ahr care, dupa recoltare, este transportat la a+ric unde se acerecepia cantitati$ i calitati$"

9ransportul se ace cu mijloace auto sau (*" ?a#oanele sau autocamioanele cu seclse pot descarca olosind instalaia hidraulic 7la, ce olosete ener#ia unui jet de ap cu opresiune de 2,C 5 3 at" pa necesar pentru descrcare i transport la aceast instalaie estede 00 5 :00; aa de masa seclei" jutajul ce proiectea- apa are posi+ilitatea de a seroti cu 30E in jurul punctului de articulatie al sau astel incat jetul de ap s antrene-esecla in canalul transportor prin care amestecul de ap i sec este condus in canalulcolector ce o aduce in a+ric sau pe platormele de de precuraire i splare" ceastmetod este eicient i economic deoarece apa este reolosit n acelai scop"

Fig. 1 Transportul sfeclei spre punctul de control cantitativ i calitativ


8/34

Fig. 2 prelevarea probei de sfecl pentru deterinarea concentra!iei de zahr

*i#"3"escarcarea sfeclei dupa c#ntrire si prelevarea probei acesteia


9/34

*i#"< Descrcarea seclei pe platorma mo+il

*i#" C Fnstalaia hidraulic 7la, ce olosete ener#ia unui jet de ap cu o

presiune de 2,C 5 3 at" pa necesar pentru descrcare i transport la aceast instalaie este


10/34

ecla de +un calitate se depo-itea- pentru o perioad mai lun# iar secla decalitate inerioar &secla ce a suerit in urma atacului unor +oli, daunatori sau seceta' estedirijat la a+ric pentru o prelucrare cat mai rapid, petru a e$ita enomenul de apridere"

Fn curtea a+ricii sunt amenajate platorme de depo-itare a seclei, a cror capacitatepermite uncionarea a+ricii cel putin 2 -ile" .latormele, construite din +eton, cimentate la

supraaa, pre-int perei laterali $erticali iar undul lor este pre$-ut cu o pant de 5 10Einspre transportorul hidraulic"

.e undul platormei sunt pre$a-ui hidrani mo+ili prin care se orientea-asupra seclei un jet de ap su+ presiune de 2 G 3, atstel inc!t secla sa ie preluatdin sti$a i orientat in transportorul hidraulic"

Fig. $. Transportul sfeclei cu %et de apa.

.entru reali-area unei $ite-e de transport de l ms este necesara o cantitate de ap de


11/34

oata ele$atoare este olosit pentru ridicarea seclei la inaltimi de 105 1 m, aceastainaltime depin-!nd de ad!ncimea canalului colector si diametrul rotii"

.ompele de secl au a$antajul ridicrii seclei la inalimi mari, inalimea de ridicare &20 52C m' depin-!nd de turatie" cestea pre-int de-a$antajul unei deteriorri mecanice a$ansate aseclei i, din aceasta cau-, se recomand ale#erea acelor pompe ce produc o deteriorare

cat mai redus a seclei in timpul ridicarii sale la maina de splat"9rasportul seclei de -ahar se ace in acelasi timp i ajutorul trasportoarelor

suspendate din incinta a+ricii, care trasport secla pe platorma de depo-itare".rin c#ntrire se ine e$idena seclei intrate in a+ricaie de care se ine cont la

intocmirea +ilantuui -aharului" Fn la+orator se aduce secla prele$at la recepie, unde securaa si se spal, se taie marunt i se determin procentul de -ahar din secl" .rocedeelemoderne de c!ntrire olosesc c!ntare +and, ce c!nt!resc taieii care intr in instalaa dediu-ie i inre#istrea- automat cantitatea lor"

Fig.& 'plarea si curtirea sfeclei pentru analiza de laborator


12/34

Fig. 8(asin de tiat)run!it sfecla pentru analiza de laborator

Fig.9 'fecl run!it luat ca prob pentru deterinarea con!inutului de zahr


13/34

Fig.1* +aborator pentru deterinarea con!inutului de zahr din sfecl

O;s- .e +a-a anali-elor de determinare a coninutului de -ahr din secl, se $5aeli+era un documentcertiicat de anali-, care do$edete coninutul de -ahr i pe +a-a cruiaproductorul sau ranul este pltit"


14/34

Fig. 11 transportor suspendat cu band a sfeclei descrcat cu tot cu ipurit!i

, Bolovani-

Fig. 12 Transportul sfeclei cu ipurit!i spre separatorul de ipurit!i, pietre-


15/34

Fig. 1. 'eparator ipuritti

*i#" lt tip de separator de impuriti


16/34

Fig.1$ 'eparator de pietre.

ecla este apoi dirijat la mainile de tiat cu ajutorul unui ele$ator, un snec desecl sau un transportor cu +anda"

.

Fig. 1&. Trasportor inclinat cu band


17/34

9ransportul seclei spalate in a+rica se e=ecuta cu o +anda de transport inclinata,care aduce secla la c!ntarire sau in +uncarele masina de spalat"

ecla trasportata cu ajutorul apei are si a$antajul ca n primul rand este splat deimpuritaile #rosiere si trasportata in mainile de separat impuritai $e#etale, pietre, nisip, etc"

3.1.2. Splarea sfeclei:5 curatirea inala 5 se ace in masini ori-ontale sau cu du-e"(asinile de spalat5 ormate dintr5o al+ie deschisa in care se rotesc 2 ar+ori pe care

sunt montate +rate ce asi#ura inaintarea si recarea seclei 5 sunt compartimentate astel/ copartient5 spalarea seclei murdare, a noroiului de pe supraata seclei noroiul se

colectea-a intr5un re-er$or plasat su+ undul perorat al compartimentului iar apoi estee$acuat"

Fig. 18. 'palarea sfeclei in asini orizontale.

9recerea seclei dintr5un compartiment in altul se reali-ea-a prin intermediul unorpalete de constructie speciala, care o preiau din compartimentul in care sunt montate si oarunca in urmatorul"

(antitatea de apa necesara spalarii este de


18/34


19/34

(aracteristicile cutitelor olosite depind de calitatea seclei si de instalatia de diu-ieolosita, iar tipul cutitelor determina lun#imea optima a taiteilor"

ceste cutite sunt montate in dispo-iti$e speciale, denumite portcutit, pre$a-ute pediscul ori-ontal al masinii de taiat secla"

Datorita pre-entei acestor dispo-iti$e, cutitele pot i schim+ate rapid"

Fig.2*. (asini centrifugal cu tabur orizontal

Fn unctie de modul de o+tinere, cutitele pot i de doua tipuri

cutite re-ate 5 tip (i-ek si Koni#seld 5 care, pentru o+tinerea taiteilor in orma de

presupune succesiunea cutitelor unul dupa altul, e=act in aceeasi po-itiepe supraata seclei care se taie" e o+tin doar


20/34

Fig. 21. utite petru taiere taietei"

9aiteii sunt asii de secla, de o anumita lun#ime si orma &in sectiune 5 orma de ?sau j#hea+', aprecierea acestora acandu5se cu cifra 'ilin &cu $alori intre I 520' ce daindicatii asupra #rosimii taiteilor si a supraetei lor" ifra 'ilin repre-inta lun#imea, in m, a100 # taitei"

Fig. 22. Taietei de sfecla.

.entru ca procesul de e=tractie &diu-ie' a -aharului din taitei sa ai+a loc in conditiioptime, taiteii tre+uie sa indeplineasca cate$a conditii sa ai+a o #rosime determinata


21/34

La deecare, ca si la predeecare, se utili-ea-a o=id de calciu &su+ orma de lapte de $ar"ceasta pre-inta urmatoarele a$antaje

laptele de $ar se o+tine usor, in instalatii simple

concentratia de (a&%H'2constanta se pot separa mai usor impuritatile &nisip, pietris' se poate do-a mai usor"

Do-area se ace in mod automat, in unctie de cantitatea de -eama predeecata sau de-eama +ruta"

Fig23. 'tatia de preparare a laptelui de var.

.redeecarea 5 prin tratarea -emii de diu-ie cu 0,1C 5 0,3C; (a% are loc coa#ularearapida si masi$a a coloi-ilor" (antitatea de precipitat coloidal care se ormea-a la predeecarerepre-inta 0,C 5 l; din cantitatea de -eama"

.entru operatiile ulterioare puriicarii este necesar ca toti coloi-ii sa treaca prinpunctul i-oelectric pentru a coa#ula, deoarece prin ramanerea lor in -eama ar produce maridiicultati la iltrare, decantare, cristali-are etc"

La conducerea operatiei de deecare, in practica tre+uiesc respectate 3 etape

adaugarea varului care se reali-ea-a inainte de incal-irea -emii datorita solu+ilitatii maimari a acestuia la temperaturi sca-ute

incalzirea zeii la teperatura de defecare4

entinerea zeii in conditiile de teperatura si p5pentru desasurarea catmai completa a reactiilor"


22/34

Fn practica, pentru a e$ita pericolul de pepti-are a coloi-ilor se olosesc deecatoare$erticale, cu undul in orma de trunchi de con, pre$a-ute cu dispo-iti$e de amestecare sau cuinstalatii interioare de circulatie ortata"

Fig2. 'irop de zahar.

Fig.26 azane de fierbere a siropului de zahr


23/34

stel, solutia puriicata se supune ier+erii in statia de $apori-are, unde ea pierde camI 5 : K# apaK# -ahar, ajun#and la un continut de su+stanta uscata de M C;"

tatiile de concentrare din industria -aharului sunt ormate din mai multe aparate,le#ate in serie, lucrand ne principiul eectului multiplu, prin aceasta urmarindu5sereducerea consumului de a+ur primar in raport cu cantitatea totala de apa e$aporata si a

necesarului de apa de racire"Fn timpul operatiei de concentrare prin $apori-are, -eama suporta modiicari chimice

care sunt cu atat mai mari cu cat timpul de stationare la temperatura ridicata este mai maresi cu cat -eama este mai putin termostata+ila"

Fererea si cristalizarea zaharului

.rin ier+ere &reali-ata in aparate $acuum' se urmareste e$aporarea in mod #radat aapei din siropul #ros re-ultat la concentrare, consecinta iind ca, la un continut desu+stanta uscata constant 5 corespun-ator unei stari de suprasaturatie 5, -aharo-a din solutiecristali-ea-a"

Masa 'r&asaeste o suspensie de cristale intr5un sirop intercristalin &sirop mama', cecontine toate impuritatile initiale din masa, puritatea siropului intercristalin iind inerioarapuritatii masei ierte"

iropul mama, din care nu mai este renta+il sa se o+tina -ahar prin ier+ere sicristali-are, se numeste melasaaceasta iind caracteri-ata de un continut de s"u" M si 5C0;-ahar"

Fig. 2$ 7parate de fierbere sub vid.


24/34

*ier+erea se eectuea-a intr5un aparat de $apori-are pre$a-ut cu spatiu pentru ier+ereamaselor, camera de incal-ire &cu a+ur' si un spatiu de $apori" (onducta de e$acuare a$aporilor este conectata la condensator care este le#at la pompa de $id"Cr$st$r$a cristal$l&r se reali-ea-a prin introducerea continua de sirop, care aduce in aparat-aharo-a necesara de-$oltarii #ermenilor" pa adusa cu siropul tre+uie sa ie e$aporata,

astel ca siropul5mama este mentinut la o usoara suprasaturatie & O 1,0C 5 1,10', ceea ceimpiedica di-ol$area cristalelor deja ormate sau nasterea de noi #ermeni de cristali-are"

Fig. 2& 7parate de fierbere a siropului sub vid,cristalizare-

Deci B99CCI, in aceasta a-a se urmaresc

mentinerea suprasaturatiei siropului5mama la o $aloare a$ora+ila cresterii cristalelor, araormarea altora

introducerea siropului astel incat e$aporarea sa ie direct proportionala cu $ite-a dedepunere a -aharo-ei pe cristalele e=istente" Fn practica, pentru o+tinereaunei cresteri rapide a cristalelor se oloseste un sirop de puritate ridicata in etapade insamantare deoarece, in aceleasi conditii de ier+ere, cristalele cresc mai repede la opuritate inalta a siropului"

iropurile de alimentare ale aparatelor $acuum tre+uie incal-ite cu 3 5 E( peste

temperatura de ier+ere a masei din aparate pentru a pre$eni supraincal-irea sau racireamasei si aectarea suprasaturatiei".e masura cristali-arii treptate a -aharului, puritatea siropului5mama scade si aparatul seumple cu o suspensie de cristale intr5un sirop5mama care poarta denumirea de masagr!asa.


25/34

Fig. 2&. ristalizare a asei groase in priul aparat cu vaccu.

In'r&sar$a 0inala sau


26/34

Fig. 28. roba din ultiul aparat de fierbere cu vaccu.

Fn ultimul aparat de cu $accum siropul este de o culoare inchisa deoarece aici se puriicasiropul ramas de la celelate aparate"Fn ca-ul concentrarii inale se are in $edere ca masa sa nu sta#ne-e pentru a nu a$ori-aormarea de con#lomerate sau nuclee false de cristale

.entru atin#erea puritatii cerute a -aharului, solutia5mama nu poate i epui-ata completintr5o treapta de cristali-are" (ontinutul de cristale al maselor de produse este corelat cupuritatea si continutul lor de su+stanta uscata"

(and ier+erea este #ata, masa #roasa se descarca in mala=orul situat su+ aparatul deiert si temperatura scade repede cu C 5 E(, ceea ce corespunde la o crestere asuprasaturatiei cu 0,1, creandu5se astel pericolul ormarii ainii" .entru pre$enirea acesteisituatii se stropeste masa cu M 0,C; apa incal-ita cu 35C E( peste temperatura masei #roase,incat coeicientul de suprasaturatie sa se mentina intre limitele 1,03 G 1,0"


27/34

*i#" 2A 4ala=oare"

Din mala=or, masa ier+inte se dirijea-a la centriu#are, aparatul $acuum pre#atindu5se&spalare cu a+uri pentru a indeparta cristalele ramase' pentru urmatoarea sarja"


28/34

Fig. 3*. entrifuge.edere de sus.

Din mala=oare masa #roasa se dirijea-a in astel de centriu#e unde se o+tine -aharul pedierierite marimi de cristale sortimente etc"

Fig31. 'epararea cristalelor in centrifuga.


29/34

Din centriu#e cristalele de -ahar o+tinute sunt dirijate prin transportoarcu $i+ratii, incascada de pe un transoprtor pe altul cu +en-i este dirijat la am+alare"

Fig. 32 Transportor cu vibratii.

Fig33. Transportor cu banda.

(onditionarea si am+alarea se ace in saci de raie si in pun#i de hartie de un k#"


30/34

Fig. 3. 7balarea in saci.

Dupa am+alare sacii de -ahar sunt transportati in depo-ite tot cu ajutorul transportoarelor"


31/34

Fig. 36 Transportor cu banda pentru saci.

Fig. 3$. /nstalatie de abalare pungi de hartie.

Fig.3&. Ba:uri de zahar abalat in pungi de 1;g.


32/34

Dupa ce -aharul este am+alat in pun#i de un k# se ream+alea-a in +a=uri"@n +a= contine 10 pun#i de 1 k# , si este am+alat cu olie de plastic"Depo-itarea -aharului $rac se ace in silo-ul de -ahar situat in incinta a+ricii"

Fig.38. 'ilozul de zahar.


33/34

?iitori in#inerii in industria -ahrului


34/34

@. 7"."F 51:A1cei mai tari din acultate

fabrica de zahăr bod.pdf

Documents