MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărășești, Nr. 157, Bacău, 600115,

Tel./Fax +40 234 580170

PROGRAM DE STUDII: MASTER UNIVERSITAR „MANAGEMENTUL SISTEMELOR INDUSTRIALE DE

PRODUCȚIE ȘI SERVICII”

Fabrică de Peleti

Masterand:

Ing. Dogaru Emil

2013-2014

Cuprins

Pag.

1. Descrierea afacerii 3

2. Nota tehnica peleti 4

3. Alegerea locatiei 8

4. Echipamente necesare desfasurarii obiectului de activitate 11

5. Necesarul de personal 16

6. Surse de finantare 18

7. Estimare asupra capacitatii productiei si vanzare 19

8. Calculul de rentabilitate 21

9. Analiza SWOT 22

10. Graficul GANTT 24

11. Concluzii 25

12. Bibliografie 26

1. Descrierea afacerii

Domeniu principal de activitate al firmei il va constitui productia, obiectivele de activitate

ale firmei sunt reprezentate de productia si comercializarea de peleti pentru centrale termice.

Nevoia oamenilor de a incalzii locuinta este nevoie primara deaceea, indiferent de bugetul

fiecaruia sau de evolutia economiei mondiale, intotdeauna o mica parte a banilor va fi directionata

pentru acoperirea cheltuielilor de incalzire. Linia de producere a peletilor este una de ultima

generatie complet automatizata si necesita un numar redus de personal pentru deservire. Lucrul cu

marfuri neperisabile asigura usurinta in depozitare, manipulare si transport astfel toate aceste

activitati se pot face cu minim de cheltuieli.

Obiectivele firmei pe termen scurt sunt legate de demararea activitatii in conditii optime,

incheierea unor contracte avantajoase de aprovizionare cu materii prime si atragerea de clienti

astfel incat activitatea firmei sa nu fie intrerupta, precum si obtinerea de venituri in urma activitatii

de comercializare care sa permita plata imprumutului contractat si acoperirea celorlalte cheltuieli,

iar cifra de afaceri sa prezinte o crestere anuala constanta in primii ani de activitate.

Pe termen lung, obiectivele firmei sunt cu privire la dezvoltarea afacerii si anume la

achizitionarea unui teren si impadurirea acestuia cu o planta denumita salcie energetica care

dispune de o capacitate de regenerare deosebita fapt care ne poate asigura independenta materiei

prime.

2. Nota tehnica Peleti       

PELETII - UN COMBUSTIBIL NOU, ECONOMIC SI ECOLOGIC

      Peletii constituie un nou combustibil, care raspunde actualelor cerinte de utilizare a energiei

"curate" si regenerative si reprezinta alternativa de incalzire domestica si industriala cea mai curata

iar pentru Romania in conditiile alinierii preturilor combustibililor clasici la preturile europene, in

curand va deveni alternativa cea mai economica si cea mai confortabila.

      Prin definitie, peletul este o minibricheta obtinuta prin presarea rumegusului rezultat din

tehnologiile de debitare a bustenilor, respectiv prelucrarea primara si secundara a lemnului precum

si din tocatura de lemn provenita din deseurile lemnoase sau din doboraturile copacilor dar si din

alte materiale vegetale [1].

      Un scurt istoric al productiei de peleti se prezinta astfel:

- 1970 - este construita prima unitate de productie a peletilor din lemn in orasul Brownsville din

SUA;

- 1983 - este vanduta in SUA prima centrala termica rezidentiala ce utilizeaza drept combustibili -

peleti;

- 1990 - in Suedia se incepe productia industriala a peletilor din lemn ca si combustibili;

- 1996 - existau deja peste 20 de producatori de centrale termice si mai mult de 80 de producatori

de peleti. Peste un milion de tone de peleti incalzesc deja case din America de Nord;

- 1997 - existau deja peste 500.000 de centrale termice pe baza de peleti in America de Nord.

      Productia de peleti din lemn si dezvoltarea rapida a pietei de desfacere pentru acest produs, se

datoreaza in principal urmatoarelor motive:

- constituie o utilizare eficienta a resurselor locale ale comunitatii, pentru producerea de energie

termica la costuri reduse;

- peletii sunt usor de utilizat, ca atare, in instalatiile cu alimentare automata, spre deosebire de

brichetele clasice de dimensiuni mari care in general se utilizeaza ca inlocuitor a lemnului de foc;

- prin ardere nu elimina noxe si nu conduc la fenomenul de incalzire globala, eliberand tot atata

bioxid de carbon cat consuma materia prima vegetala pentru a fi produsa.

      Producerea acestor minibrichete se realizeaza in instalatii specializate, in general prin extrudare

si nu necesita aditivi si lianti datorita rasinilor existente in materia prima de baza [1].

In principiu, o instalatie tehnologica pentru fabricarea peletilor se compune din urmatoarele

echipamente:

- depozit de materie prima ;

- tocator lemn ;

- sisteme de transport si alimentare ;

- uscator de rumegus ;

- moara cu ciocane pentru maruntire ;

- sistem de conditionare fibra ;

- extruder de peletizare ;

- unitate de racire peleti ;

- masina de ambalare peleti ;

- depozit de produs finit..

      Utilizarea de peleti in Europa in anul 2004 conform statisticilor publicate pentru tarile cu un

consum semnificativ de peleti este prezentata in figura 1.  In Germania, dinamica pe 3 ani a

vanzarilor de sobe si cazane care utilizeaza drept combustibil lemnul sub forma de peleti se

prezinta astfel:

- 2003 - 11000 bucati; - 2004 - 23000 bucati ; - 2005 - 38000 bucati.

      

  

Figura 1. Consumul de peleti in diferite tari ale Europei [1].

 Principalele caracteristici ale peletilor din lemn sunt urmatoarele:

       Marime:diametrul: 6 - 8mm; lungimea maxima: de 5 ori diametrul

      Putere calorica: 16,9 -18MJ/kg ( 4,7 - 5 kWh/kg )

      Umiditate: 8 - 12%

 Continut cenusa: 0,5%

      Materie prima: rumegus lemn, material lemnos tocat

      Densitate: 650 - 700kg / mc

      Volum depozitare: 1,5mc / tona

      Echivalenta: 1000 litri combustibil lichid = 2,1 tone peleti; 1 tona combustibil lichid = 2,5 tone

peleti.

      In tarile Europei de vest exista normative pentru peleti. Astfel, in Germania peletii utilizati

trebuie sa corespunda cu DIN 51731 care specifica urmatoarele caracteristici:

      Diametre - exista 5 clase de la 4 la 10mm

      Lungime - mai mica sau egala cu 50mm

      Densitate - 1 - 1,4g/cmc

      Umiditate - mai mica sau egala cu 12%

      Continut cenusa - mai mica sau egala cu 1,5%

      Putere calorica 17,5 - 19,5MJ/kg

      Continut de sulf - mai mic de 0,08%

      Continut de azot - mai mic de 0,3%

      Continut de clor- mai mic de 0,03%

      In privinta emisiei de noxe studiile arata ca peletul are cea mai redusa emisie in comparatie cu

emisiile altor combustibili ca de exemplu lemnul de foc, rumegusul sau petrolul.

      Redam in continuare emisiile de monoxid de carbon pentru centralele termice de puteri

cuprinse intre 15 si 50kW, dupa cum urmeaza:

- lemn de foc ................... 310mg/Nmc ;

- rumegus ....................... 120mg/Nmc ;

- pelet .............................. 103mg/Nmc.

      Emisiile de particule pentru aceleasi puteri ale centralelor termice au urmatoarele valori

determinate prin studii de specialitate :

- lemn de foc .................... 23mg/Nmc ;

- rumegus ........................ 34mg/Nmc ;

- pelet .............................. 19mg/Nmc.

Exista un studiu realizat in anul 2003 si publicat in ianuarie 2004 de catre un grup de cercetatori

de la mai multe institute de cercetare ale resurselor energetice secundare dupa cum urmeaza: WIP -

München; ETA - Renewable Energies; EUBIA; CARTIF; CRES. Studiul a fost realizat pe un grup

de 5 tari producatoare de peleti si anume Austria, Franta, Germania, Portugalia si Elvetia. Cele 5

tari au produs in anul 2004 o cantitate totala de cca 128 milioane tone de peleti. Costurile de

productie, pentru productia unei tone de peleti in aceste 5 tari analizate, se prezinta astfel:

COSTURI / COSTSMINIM

Euro

MAXIM

Euro

MEDIU/ AVERAGE

Euro

Materie prima / Raw material 25 50 37.5

Paletare / Palleting 20 30 25

Amortizari si diverse /

Ammortissement and other49 84 66.5

COSTURI TOTALE / TOTAL 94 164 129

COSTS

Tabelul 1. Costurile productiei de peleti [1].

      In privinta sursei de materie prima pentru realizarea de peleti trebuie spus ca aceasta nu se

limiteaza la materia lemnoasa iar cercetarile din tarile dezvoltate au condus la realizarea prin

mutatii genetice a unor plante cu deosebite capacitati de regenerare. Astfel in Suedia exista deja

cultivate cca. 50.000 ha de teren cu o planta denumita "salcie energetica" - planta ce produce in

primul an de la insamantare cca. 10 tone de material vegetal la un hectar iar incepand din al doilea

an productia ajunge la 40 tone/ha. In Ungaria au fost cultivate deja 2000 hectare cu aceasta planta

iar productia, datorita zonei cu temperaturi mai ridicate decat in Suedia, a fost de 60 tone/ha.

Comunitatea Europeana a elaborat deja o legislatie, iar tarile din comunitate printre care si Ungaria

au adoptat deja aceasta legislatie prin care se subventioneaza de catre stat agentii economici care

doresc sa cultive aceste plante energetice. Solutia utilizarii acestor plante pentru obtinerea de

energie are marele avantaj ca materia prima este regenerabila nu limitata ca actualii carburanti [1].

3. Alegerea locatiei

Sediu si hala industriala pentru fabricarea peletilor vor fi amplasate pe DN2, în sudul

orașului Bacău la intrarea in Comuna Nicolae Balcescu pe sensul de mers Bacau – Bucuresti.

Dupa cum se poate observa in figura1 locatia are acces la Drumul European E85 si dispune de

toate facilitatile precum: apa, gaz metan, canalizare, energie electrica lucru care ajuta la

desfasurarea in conditii optime a activitatii de aprovizionare, productie si comercializare.

Suprafata de teren necesara este evidentiata prin dreptunghiul de culoare rosie.

Figura 2. Captura Google Maps cu locatia firmei [3].

Terenul va fi folosit pentru a optimiza fluxurile de intrare si iesire in firma astfel :

- pentru activitatea de aprovizionare fluxul va fi dinpre intrare spre sopronul pentru lemne ;

- pentru activitatea de productie fluxul va fi dinpre sopronul de lemne catre sectia de

productie apoi catre depozit ;

- pentru activitatea de comercializare fluxul va fi dinpre depozit spre cladirea de birouri si

apoi spre iesire.

Suprafata terenului necesara este de 2200 de m .

Suprafata halei este de 552 de m iar, cea a sopronului pentru lemne este de 88 de m .

Figura 3. Amenajarea terenului

Spatiul administrativ este format din :

- un birou in care i-si desfasoara activitatea administratorul impreuna cu agentul de vanzari ;

- o sala pentru servit masa pentru intreg personalul firmei ;

- o toaleta.

Figura 4. Amenajarea spatiului administrativ

4. Echipamente necesare desfasurarii obiectului de activitate

Pentru desfasurarea activitatii de productie se va achizitiona o linie automata de productie a

peletilor din lemn dotata si cu statie de ambalat in saci avand capacitatea de productie cuprinsa

intre peleti 500- 700kg peleti /h in functie de umiditatea materiei prime. Pentru optimizarea

procesului de productie si maximizarea profitului se vor folosii bucati de lemne de la tamplarii si

gatere dar, si crengi.

Figura 5. Linie de productie peleti din lemn HaBa 500L [2].

Date tehnice:

Model : 500 L Productivitate : 500-700 kg /h

Greutate : 9,5 tone Umiditatea materiei prime : 15-18%

Dimensiuni : 15(L)*4(W)*3(H) Diametru peleti : 6-8 mm

Garantie : 5 ani Lungime peleti : ajustabila

Consum de energie : 61.8 kW (380 V)

Peletizarea este procesul prin care se produce combustibil solid / pelet din materiale forestiere cum

ar fi: crengi, resturi de scandura sau alte resturi lemnoase. Pentru acest proces tehnologic avem

nevoie de urmatoarele echipamente, care luate impreuna, formeaza linia de fabricatie peleti:

Tocatoarul sau maruntitorul

Mixerul

Uscatorul de peleti

Presa de peleti

Masina automata de impachetat

Banda transportoare

Tocatoarul [2] pentru biomasa precum si mixerul sunt utilaje ce se folosesc

pentru a uniformiza reziduurile lemnoase. Sunt dotate cu un sistem de alimentare hidraulic format

din discuri cu dinti din otel care asigura transportul dirijat al lemnului catre cutitele de taiere.

Tocatorul permite controlul rolelor de alimentare acestea putand fi pornite sau oprite in ambele

sensuri, si produce fragmente de lemn uniforme, datorita unghiului de taiere de 90°.

Uscatorul [2] de peleti se foloseste pentru a usca materialul tocat care trebuie sa aiba o umiditate

de sub 30. In uscatorul cu tambur rotativ, curentul puternic de aer cald tine in suspensie materialul

tocat ducand la uscarea acestuia.

.

Datorita vitezei mari a curentului de aer si a faptului ca materialul tocat se afla in suspensie,

suprafata de transfer intre aer si materialul solid este mare deci rezulta si o rata mare a transferului

de caldura. Generatorul de aer cald este un cuptor pe baza de lemne sau carbune, dar la care poate

fi adaptat si un arzator pe gaz. Materialul tocat umed este uscat in cateva minute si este transportat

mai departe prin intermediul unui ventilator centrifugal.

Presa de peleti [2] este un utilaj care foloseste motoare de putere

care invart role metalice ce preseaza meterialul tocat pe o matrita cu gauri. In urma presarii prin

aceste gauri materia prima tocata se compreseaza si formeaza o masa compacta ce ia forma,

diametrul si lungimea gaurii din matrita. Datorita temperaturii de aproximativ 70-80 C ce se

produce prin frecare, fibrele din materia prima se unesc intre ele si se plastifiaza astfel ca peletii au

o consistenta destul de dura.

Banda transportoare ajuta usurarea muncii operatorilor prin conducerea materiei lemnoase catre

tocator. Inlinatia benzi transportoare este de 45 de grade.

Masina automata de impachetat in saci de plastic are capacitatea de reglaj intre 10 si 30 Kg

pentru sacii de plastic sau intre 50 si 100Kg pentru sacii de rafie [2].

Utilaje necesare manipularii si transportului de peleti

Pentru transportarea comenzilor catre persoanele care achizitioneaza peleti de la sediul firmei si

nu-si pot asigura singuri transportul se va achizitiona o autoutilitara Volkswagen Crafter 35 TDI

Lang ca in figura 5. Pretul acesteia este de 6.712 euro in Germania iar costul total in urma

transportului catre Romania si inmatricularii va fi 7700 de euro. Autoutilitara are o capacitatea

maxima de transport de 3.5 tone.

Figura 6. Autoutilitara VW Crafter 35 Lang [4].

Pentru usurarea activitatii de depozitare si incarcare a peletilor se vor achizitiona :

- si un motostivuitor electric Still R 20-20P DUPLEX 3,4m 2,0t 48V. Motostivuitorul are o

capacitate maxima de 2 tone si inaltimea maxima de ridicare 3,4 m.

- un transpalet ca in figura 7. Transpaletul are o capacitate maxima de 2.5 tone

Figura 7. Motostivuitor Still [4]. Figura 8. Transpalet [4].

In tabelul 2 este prezentat necesarul de finantare pentru demararea activitatii.

Tabelul 2. Necesarul de finantare

Nr.Crt.

Denumire Cantitate Pret(lei)

Total(lei)

1. Linie peleti 1 249200 2492002. Hala industriala 1 144927 1449273. Sopron 1 13350 133504. Autoutilitara 1 34265 342655. Motostivuitor 1 12237.5 12237.56. Transpalet 1 1090.25 1090.257. Motoferastrau 1 589.99 589.998. Sistem Supravegere video 1 1354 13549. Laptop 1 1099 109910. Multifunctionala 1 259.90 259.9011. Birou administrator 1 239 23912. Birou agent 1 173 17313. Masa cu 4 scaune 1 269 26914. Scaune birou 3 56.90 170.715. Cuier 1 125 12516. Parchet floorfix 8 mm 15 22.60 33917. Plinta parchet 67 6.01 402.6718. Corp iluminat Novelite 2 69.91 139.8219. Corp iluminat Aqua 1 49.59 49.5920. WC+rezervor+capac 1 279.89 279.8921. Lavoar 1 59 5922. Baterie lavoar 1 59 5923. Oglinda pt. baie 1 69 6924. Gresie decor 12 11.9 142.825. Faianta Pisa 26 19.90 517.426. Margine faianta 13 8.49 110.3727. Adeziv pt.gresie si faianta 8 9.99 79.9228. Vopsea lavabila 2 46.50 9329. Amorsa perete 1 16.90 16.9030. Set trafalet cu tava si role 2 9.41 18.8231. Stingator incendii 2 61.26 122.5232. Benner publicitar 1 640 64033. Cheltuieli de publicitate 1 2000 200034. Costul necesar autorizarii 1 2000 200035. Prima aprovizionare 112 150 1680036. Cheltuieli contabile 1 400 40037. Necesar fond salarizare 1 11600 11600

Total General : 495289.04 lei aproximativ 111300 euro [5],[6].

5. Necesarul de personal

Necesarul de personal este de 5 angajati. Personalul este repartizat astfel;

- 1 operator taie crengile care sunt prea lunigi cu ajutorul motoferastraului si aseaza

intr-un container lemnele pentru a le livra celui care alimenteaza banda de transport ;

- 1 operator incarca lemnele din container pe banda de transport ;

- 1 sef de productie supravegeaza intregul proces tehnologic si incarca sacii cu peleti pe un

palet dupa care, cu ajutorul motostivuitorului, duce paletii in depozit ;

- 1 agent de vanzari care se ocupa cu livratul peletilor la domiciliul clientilor ;

- 1 administrator care se ocupa cu asigurarea necesarului de materie prima, tine legatura cu

hypermarketul Dedeman si supervizeaza intreaga activitate a intreprinderii ;

Serviciul de contabilitate va fi externalizat.

Fondul de salarii este calculat conform tabelului 3.

Tabelul 3. Cheltuieli salariale

Nr.Crt.

Functia Nr. Persoane Salariulnet

Salariulbrut

Total

1. Administrator 1 1500 3000 3000

2. Sef productie 1 1300 2600 2600

3. Operator linie 2 1000 2000 4000

4. Agent vanzari 1 1000 2000 2000

Total General 11600 lei.

Figura 9. Organigrama firmei

Administrator

Sef productie Agent Vanzari

Operator linie productie

2 angajati

6. Surse de finantare

Pentru finantarea investitiei se va contracta un credit de la Banca Transilvania cu urmatoarele

caracteristici :

Valoare credit : 111300 Euro

Termen rambursare : 120 luni

Dobanda: 5,90 [%]

Comision de analiza: 100 Euro

Comision anual de gestiune: 150 lei

DAE: 6,24 [%]

Rata lunara: 1.248,86 Euro echivalentul a 5557.427 lei.

Total de plata: 150.981 Euro

Creditul este garantat cu:

Ipoteca imobiliara asupra imobilului ce face obiectul investitiei imobiliare;

Asigurarea Imobilului adus in garantie;

Garantie mobiliara asupra bunurilor mobile ale Imprumutatului cu o valoare de peste 500 lei,

asupra tuturor creantelor (drepturilor de incasare) decurgand din activitatea sa profesionala, in

lei si in valuta si asupra conturilor bancare ale Imprumutatului deschise si pe care le va

deschide si la orice alta institutie de credit [7].

7. Estimare asupra capacitatii productiei si vanzare

Costul aferent consumul de energie electrica :

61.8 x 8 x 22 x 0.2810 =3058 lei/luna

Costul aferent consumului de materii prime :

0.66 x 8 x 22 x 150 = 17424 lei/luna

In urma procesului tehnologic de fabricare a peletilor se pirde 10 % din cantitatea de materii

prime fapt datorat procesului de uscare astfel, pentru a prodece 600 kg de peleti sunt necesare

660 kg de deseuri de lemn.

Costul aferent salarizarii :

3000 + 2600 +4000 + 2000 = 11600 lei/luna

Cost aferent rambursarii creditului :

5558 lei/luna

Total cost operational : 3058 + 17424 + 12000 + 5558 = 32216 lei/luna.

Calculul capacitatii maxime de productie:

600 x 8 x 22 = 105600 kg peleti/luna.

Analiza mediului concurential

La nivelul judetului Bacau nu exista alta firma producatoare de peleti astfel principalii

concurenti sunt reprezentati de depozitele importatorilor de peleti, bricheti si lemne de foc.

Hypermarketurile sunt si ele luate in calcul drept concurenti insa, putem ajusta astfel pretul

incat sa oferim aceleasi produse la un pret mult mai mic si sa devenim principalul vanzator de

peleti cel putin la nivelul judetului Bacau.

Procurarea materiei prime

Materia prima necesara producerii de peleti este lemnul in acest sens se vor incheia contracte de

furnizare cu diferite gatere, tamplarii si alte unitati de prelucrare a lemnului care dispun de

bucati de lemne, rumegus si crengi care vor fi livrate firmei noastre la pretul de 150 lei/tona.

Valorificarea productiei

Pentru valorificarea productie si pentru a asigura un flux continuu pentru productie se vor

alege urmatoarele canale :

1. Vanzarea productiei la sediul firmei cu un pret de 15 lei pentru sacul de 15kg.

2. Vanzarea catre reteaua de retail Dedeman cu un pret de 9 lei pentru sacul de 15kg.

Calculul aferent incasarilor in urma valorificarii productiei la sediul firmei :

15 x ( 105600 : 15 ) = 105600 lei/luna.

Calculul aferent incasarilor in urma valorificarii productiei catre reteaua de retail Dedeman:

9 x ( 105600 : 15 ) = 63360 lei/luna.

Pentru calcule viitoare vom considera ca marea parte a productiei va fi vanduta catre reteaua de

retail Dedeman iar, cei care achizitioneaza de la sediul firmei vor venii mai mult in anotimpul de

iarna. Volumul vanzarilor va fi structurat astfel :

- 67% din productie va fi vanduta catre Dedeman ;

- 33% din productie va fi vanduta la sediul firmei.

Media incasarilor = (4 x 105600 + 8 x 63360 ) : 12 = 77440 lei/luna.

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmă,

respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată.În cuantumul cifrei de

afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile exceptionale. În termeni corecți, cifra de

afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor

prestate, precum și a altor venituri din exploatare,mai puțin rabaturile,remizele și alte reduceri

acordate clienților [8].

CA = 12 x 77440 = 929280 lei/an.

8. Calculul de rentabilitate

Se estimeaza ca pe parcusul unui an, productia va fi valorificata prin ambele moduri.

In acest caz valoarea incasarilor pe un an va fi de 1013760 lei.

Total incasari: 12 x 77440 = 929280 lei/an.

Din total incasari se scad cheltuielile si rezulta o valoare a profitului brut de :

Profit brut: 929280 – 12 x 32216 = 542688 lei/an

In urma aplicarii impozitului pe profit din profitul brut mai raman 455847.92 lei

reprezentand valoarea profitului net pe o perioada de 12 luni.

Profit net: 542688 – 16 % x 542688 = 455847.92 lei/an

La sfarsitul anului daca se doreste se pot scoate dividende in valoare de 382912.26 ron dupa

ce din profitul ramas se mai scad 16% valoarea impozitului.

Valoare dividende: 455847.92 – 16% x 455847.92 = 382912.26 lei/an.

9. Analiza SWOT

Analiza SWOT presupune luarea in calcul a urmatoarelor elemente: Punctele tari

( Strengths ), Puncte slabe ( Weaknesses ), Oportunitati ( Opportunities ), Amenintari ( Threats). In

cazul studiat voi prezenta fiecare dintre aspectele enuntate, dorind sa pun in evidenta elementele

relevante pentru analiza mediului de marketing.

Puncte tari

Punctele tari sunt determinate de catre factorii interni. Dintre cele mai importante amintim

urmatoarele :

- Tehnologia moderna si automatizata cu un consum redus de energie electrica ;

- Manipularea usoara a marfii ;

- Conditii de depozitare usor de indeplinit ;

- Se lucreaza fara marfuri perisabile ;

- Numar redus de personal pentru deservire ;

- Cost redus al materiei prime ;

- Amplasarea firmei in apropierea celui mai circulat drum din Bacau ;

- Valorificarea productiei in doua moduri ;

- Cea mai ieftina modalitate de incalzire e cea cu peleti ;

- Centralele pe peleti necesita deservire minima.

- Innasprirea legislatiei de mediu.

Puncte slabe

Punctele slabe sunt determinate tot de factorii interni. Ele rezulta din

neajunsurile organizatorice si se materializeaza in :- Capacitate de productie limitata;

- Cresterea pretului energiei electrice;

- Costul ridicat al unei centrale pe peleti.

Oportunitati

Oportunitatile sunt determinate de evolutia factorilor externi organizatiei, insa

care influenteaza favorabil prin cadrul general pozitiv. Din randul acestora se pot

enumera:

- Innasprirea legislatiei de mediu ;

- Tendinta globala de reducere a emisiilor poluante ;

- Dezvoltarea unei afaceri unice la nivel local ;

- Achizitia si impadurirea unei suprafete de teren cu o planta denumita salcie energetica ;

Amenintari

Amenintarile sunt determinate de factorii externi ce se pot constitui intr-o frana intr-un

cadru general defavorabil:

- Dificultati cu aprovizionarea pe timp de iarna ;

- Schimbarea pretului energiei electrice si a combustibililor ;

- Incertitudinea politicii fiscale ;

- Crestere pretului materiei prime.

10. Graficul Gantt

Graficul GANTT prezintă modul de realizare a sarcinilor în funcţie de data de

începere şi durata acestora, precum şi imaginea grafică a modului de suprapunere şi

corelare a diverselor activităţi.

Activitate Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep

Constructie

Achizitie echipamente

Utilare

Promovare

Inaugurare

11. Concluzii

Dezvoltarea unei afaceri care tine seama de nevoile primare ale fiecarui individ are

chiar de la inceput sanse mai mare de succes decat acele afaceri care sunt orientate

spre varful piramidei deoarece adresarea este spre toata populatia inclusiv catre cei

care doresc o anumita exclusivitate. Producerea de peleti a fost si va fi o modalitate

de a valorifica superior anumite resurse sau chiar unele ramasite care se pot dovedi la

fel de folositoare ca materia din care fac parte.

Marea problema care se pune este aceea a valorificarii productiei obtinute pentru a

pune in miscare totodata procesul de fabricatie in felul acesta asigurandu-se flux

continuu de munca si capital pentru a platii cheltuielile de creditare, cele salariale si

pentru a ne putea reaproviziona in permanenta. Cunoscand sezonalitatea vanzarilor

produselor destinate incalzirii locuintelor se va opta pentru incheierea unui contract

de vanzare cu unul dintre cele mai mari lanturi de retail din tara noastra – Dedeman

care poate vinde productia de peleti prin cele 30 de magazine la nivel national.

Solutia aleasa pentru maximizarea profitului este aceea de a vinde totodata o parte a

productiei la sediul firmei cu un pret mai mic decat cel practicat de hypermarketurile

existente la nivel local si oferirea facilitatii de transport a marfii catre clientii care nu-

si pot asigura singuri transportul.

Profitul estimat a fi realizat dupa primul an de activitate este de 86.047 euro si

putem spune ca este mult mai rentabil a investii intr-o astfel de afacere decat ar fi in

contituirea unui depozit bancar cu suma investita pentru a obtine o dobanda de

4452 de euro [9].

In final putem aprecia ca investirea intr-o fabrica de peleti este de 19 ori mai

profitabila decat constituirea unui depozit bancar cu aceeasi suma iar, o astfel de

afacere ar fi benefica la momentul actual pentru ca nu se regaseste pe plan local un

potential concurent.

12. Bibliografie

1. Radu Sebastian, ProLigno 2007 Numarul 4 / Articol Stiintific, Editura

Universităţii TRANSILVANIA din Braşov, 2007 ;

2. *** http://habapellet.de.tl/Linii-productie-peleti.htm;

3. *** http://www. maps.google.com;

4. *** http://suchen.mobile.de;

5. *** http://www.dedeman.ro;

6. *** http://www.altex.ro;

7. *** http://www.bancatransilvania.ro/bt/simulator-credite/;

8. *** http://www.wikipedia.org;

9. *** http://www.depozite-bancare.ro/calculator_dae.php.