A n u l X X X . — l \ o . 1 . 5 BA*!î Ш TOATA TAS A 8 D u m i n i c ă , i; :. n H I i t a

ABONAMENTUL LEI 2,60 ANUAL Abonamentele se fac

numai pe un an.

C O L A B O R A T O R I I ACESTUI N U M Â R : Mestugean, Victor Eft imiu, Cornel in Moldovenii , I. C. Aslan, Leont ia

I l iescu, Emil N ico 'au . Ion Dragos lav , Florian I. Becescu, Gabriel D o n n a , V. Alber t , e t c . .

A И !\CII I! í

Linia pe pagina 7 şi S — Е>.А.гТХ S Q . —

2 . — Ko. 1. UNIVERSUL LITERAR Duminecă, 6 ianuarie ІГМЗ.

ЛХѴГ LA 1»E ALFRED \ O^i I ï E O F. .\ S T Y E U \ A

ţTrs.c3."u.sâ. c-cL a i s - t o x i s a ţ i e » . алаЛогѵі.І-и.і As H. H!'!\!:<KB

U r m a r e —

î n t o a r c e r e a fu u n farmec, рѳ • r e a s e a r ă l ini .a i td şi f r u m o a s ă .

Din nou p in ten i i cai lor r ă s u ­n a r ă pe podişcă , d in n o u toţ i a m p l o i a ţ i i e r a u a d u n a ţ i în c u r t e p e n t r u a s a l u t a ven i rea s t ă p â ­n i l o r lor. Jocur i le î ncepuse r ă în g r a j d u l pe carc-1 t r a u s i o n m i s e fît s a l ă de liai, t i ne r i i şi bă t r â ­n i i , • p ă r e a u înviora ţ i i

La v e d e r e a fericire ï o a r e se « i t ea în ochii t u t u i o r celor oa­m e n i c u m s e caile, a t â t de dB» v a t a ţ i şi iubitori^ fericire al că­r e i meş t e r c i era, t r a m a i u l Uos-t a se s i m ţ i covâisşită de o dulce emoţie.

„Ani face b ine stă p u n e m ma­fia ac i , în cur te" , zise el a p r o -p i i n d u - s e de d»na S i lversp in t .

Ka se p r e f ăcu cu viu a u d e , ş i î n m e u o p r i v i r e î n d u r e r a t ă , In i tpre fereas t ra , de ia c a r e ii i-sa e t ivea, s t â n d pe u n jet rnare m -i â şura tâ m t r ' u u ş*il g r o s ca sa ПП ril'NiStă.

f îes ta în ţe lese : n u t r e b u i a s'o Ifese s i n g u r ă .

El a l e r g ă la, e a ş i p e n t r u în­t â i a o a r ă i n t r ă în o d a i a el fă ră Că m a î b a t a lia uşă .

— Venisem sâ te în t reb , dra ga. m e a , d a c ă t r ebu ie s ă aşa-« a m mesele î n curte s a u în i r ra jd?

E a a p r o b ă , cu raare b u c u r i e , a ces t s e m n de a t en ţ i e .

— D a c ă a r fi d u p ă naine... — P ă i t o c m a i de a e t a a m ve­

nit , să-ţl af lu părerea, Атпеііо. — Eî, eu, a ş i fi die p ă r e r e să

s e pu ie m a s a în c a r t e ; cu chi­p u l aces ta , j ocu l a r p u t e a t i n e p â n ă t â r z i u de tot , şi aş i p u t e a p r i v i şi eu de l a fe reas t ră , c u m ÉBUnàncâ.

— Are să fie, a ş a c u m do-r«ş t î ! "

Se puse vre-o două-spre-zece n i c se în cu r t e , l a r â n d , u n a Sân<gă a l t a ; b a r o n u l luă loc la mi j loc î n t r e t o a t ă i a m i î i a lut cea nouă .

U i t â n d de obosea lă şi do boa-, l a , t â n ă r a s t ă p â n ă a Mallebrrrg-i i iu i privea, de sus de la fereas­t r ă , acea m u l ţ i m e veselă, adu­n a i ă î m p r e j u r u l s t ă p â n u l u i iu­bit; r e g r e t â n d , că d u p ă toate jpc«i4ederile omeneş t i , aces t spec­taco l pe ca re îl p r ivea p e n t r u tortáin o a r ă , ea ÎI p r ivea , v a i ' p e n t r u u l t i m a o a r ă .

R u p ă aceas t a , v i a t a îşi r e luă c u r s u l el ob i şnu i t : Gosta. se o-c u p a de ţ i n u t u l Iul , oa sâ n u să m a l g â n d e a s c ă la m ô h n i r e a su­fletului lu i ; Amel ia cuge ta a su ­p r a p rob lemei exis tente i , сагл i яе p ă r e a d in ce în ce m a l mult f a rmec , pe m ă s u r ă ce se credea c8 es te la s fâ r ş i tu l vietel .

CAPITOLUL VIII

&• schimbare

Serile deveneau umede, s e r u l n»ce şi t u ş e a Ameliet creştea ma­rért din ce In ce m a i mult.

C â t e o d a t ă tuşea atât de rău, €te se p ă r e a c ä i s e sparg plă­m â n i i eî şubrezi.

La 10 Septembrie începuse a e* face raeul î n odăi» e l ; la în­c e p u t u l I u l Octombrie, mimai « ţ i din odaie, rrici chiar p e n t r u m e s ă . Toata z i ua o petrecea s t â n d lungită p e un scaun ma-rv, c â n d n u e r a tn pat.

C h e m a r ă şi pe doc toru l caro *> căutase acae&v I » părinţii el. Contrariul obiceiurilor Inf d e festrâbAiat, pentru a c e a Cmpre» innere si pusese o eămesft eu» mttfc si » cravata nouă; dar • a g n o s t i c u l m era altul d e cat aseela pe csre-t formulase tnain-t e : „consumare, ş i «orsuzdsf» foarte înaintată".

— In u l t i m u l g r a d ? *— Nu, corpul osto voinic, da­

t o r i t ă l iniş te! , od ihne i şi b u n e ­lor î ng r i j i r i pe ca re bo lnava In are de c â n d s 'a m ă r i t a t , î n s ă

boa la n u a ,.r.rdut n imic d i n în-t i j idciea el, ca î o a d o g r a d a t Iur­tei в vi ta le . D e s n o d ă m â n t u l fatal so v a p roduce , peste c â t eva l u n i , peste un a n , .sau m a l t â r ­ziu, n u dep inde decât de îngr i j i ­r i le pe ca re le v a avea t â n ă r a b a r o a n ă " .

Kl plecă m u l ţ u m i t de pr imi­r e a pe caro i-u făcu b a r o n u l , dar aces t a n u se m u l ţ u m i de d i agnos t i cu l pe care-1 l ă să ; A-m e l i a t u ş e a şi su fe rea mereu .

Câ teva s ă p t ă m â n i m a i t â rz iu , P a s t o r u l Hje lm, veni s ă t acă o vizi tă lui Gos ta , î n t o v ă r ă ş i t de un pr ie ten de şcoală , ce lebru l «ir. Linciroth, profesor la un i ­ve r s i t a t ea din S tockho lm. P a s ­to ru l p rez in tă pe pr ie tenul lui, nu e a doctor î n med ic ină , deşi Gos ta ş t ia , d a r ca c ineva ca re se ocupa de genea íeg ie ín o r e libere, şi e r a foarte do rn ic de a l ua câ t eva no t e din a rch ive le l l . i i leborg-ului , a cea s t a fără a prietin ui c u m v a cea imaï ţ u ică nep lăcere , obice iur i lor s t ă p â n u ­lu i . Gos t a p r imi cu m u l t ă b u n ă voinţă a c e a s t ă cerere, si fu con­veni t ca d-ru su vie s â se s ta­b i lească la bibl iotecă or i d e c â t e or i a r fi avu t p lăce re .

Veni t i m p de d o u ă . t re î zile; a p a t r a zi, p r ie tenu l săft P a s t o ­ru l , veni să-1 ia si G o s t a f( upr i pe a m â n d o i la m a s ă .

La s fâ rş i tu l mese i . P a s t o r u l m u l ţ u m i b a r o n u l u i d e - b u n a pri­m i r e şi apoi a d a o g ă :

— Nu m ă pot opr i , de a nu re­g r e t a a d â n c c â n d v ă d a d u n a ţ i sub ace laş i acope r i ş , p)e d - m l cel m a i celebru a) ţiire!, şi a-ceas tă s ă r m a n ă femee, fără ca să s ă fi î n t â ln i t " .

Gos t a se înc l ină si r ă s p u n s e : D. L i n d r o t h mi -a făcut o-

noarea de a veni c a învă ţa t , i a r nici de c u m ca medic. . .

— Adevă ra tu l med ic , d-!e ba­ron , nu-ş l u i t ă n ic i o d a t ă voca­ţ ia .

A şt fi solici tat , chiar d in prf. m a zi o n o a r e a de a fl în fă ţ i şa t d-nei ba roane , d a c ă nu a.sî fl auz i t z icându-se că, cazul d-sa1» este absolu t d i spe ra t , că cel m a i specialist, doc lor nu ar pu­tea de cât con f i rma j u d e c a u doc to ru lu i de ţ a r ă , contra* ete său" .

P a s t o r u l se scu lă şi a d r e s ă n -du-se doc to ru lu i :

— Eu nu c red că tti să poţi î ïnpedica boa la d a r de vreane ce eşt i cel m a i bun pr ie ten al meu , şi d -na b a r o a n a t ina din vechi­le mele cunoş t in t l pen t ru c a r e a m m u l t ă afecţ iune, a ide s'o ve­zi, şi tu , te r o g ! "

Gosta i n s i s t ă s1 el cu P a s t o r u l î m p r e u n ă , şi câ t e ş l t r e t se du­se ră l â n g ă bo lnavă , c a r e fu pu­să în c u r e n t u l m-otrvidui c a r e i se d a t o r a acea vizită. E a a s ­cul tă foar te î n g r i j o r a t ă , d iag­nos t icu l oee lbru lu i doctor .

— Sunt—et i , î n a d e v ă r foar te b o l n a v ă ; d o a m n b a r o a n ă , zise e l . cu toată s l ăb i c iunea d-tale, a l m a i multă forţă «ie rezisten­ţă, de cât s a r crede" .

Când se g ă s i r ă câ t e ş l trei In odaia baronului doctorul B s trânse de m â n ă st î l rise foarte s implu:

— E condamnată, n u m.-rf e nimic de făcut.

— Absolut rjámieT — Nimie, chiar de a-ţî petea-o

iransporta, imediat , ca prin v r ă j i , las Nisa saű fa Capei!

ï ; tPut «nai îmbunătă ţ i puţin s tare» pentru câteva IwnT. dar rezultate i final ar fl ac pi aşi .

S a m e dir suferinţa pe cere o oare tacă d» tadtirei-st* »"ac mal mori , dM!& am 1*butl eft-î pre­l u n g i m vîaţa. Айв регвттесііѵв n u el

Gos ta tl î n t r e r u p s e r epede : — Ar t r ebu i să î n c e r c ă m eu

t o a t e aces tea aces t mi j loc . Tre­bu ie î n c e r c a t tot p e n t r u a dis­

p u t a o f i inţă o m e n e a s c ă mor t e l , d a c ă nu a m face a şa , a m fi la fel cu a n i m a l e l o pe ca r i le l a ş i să se ch inu i a scă . Crezi d- ta că a r p u t e a î n d u r a că l ă to r i a?

- - Глі n u cred, cel m a i m i c d r u m p â n ă l a por t ch ia r , a r ucide-o. Cu t o a t e «ce s t ea este inconios iabi l că u c o încă m u l t ă putere ,

lui nu cred d e s n o d ă m â n t u l ta tă l a p r o p i a t , în i a r n a aceas t a , n u cred. Dacă p r i m ă v a r a , nu va fi p r e a u m e d ă , a r fi cu p u t i n ţ ă să înce rca ţ i c ă l ă t o r i a a t u n c i .

— Atunc i , crezi d-1a că n u va fi nici o p r i m e j d i e cu d r u m u l ? oboseala?. . .

— Nu. pot să a f i r m a b s o l u t definitiv, d a r cons ide r l uc ru ca probabi l . Totu l dep inde de s ta ­rea în ca r e se va afla a t u n c i .

— Şi noi , s ă nu iKitem n ă ­dă jdu i s'o vedem o d a t ă vinde­ca tă , doctore? î n t r ebă P a s t o r u l .

— Dumnezei i s'mtrur este s t ă ­pân pe viaţii ca şi pe m o a r t e , Hje lm, tu ştii tot a ş a de b ine ca mine ! "

Ideia unei că l ă to r i i î n d e p ă r t a ­te, m s p ă i m n â t ă pe toţi , la în­ceput ; apo i . f iecare încep a spe­r a ca a c e a s t a r ea l i za re ac a v e a r ezu l t a t e fericite, si p r iv i ră cu placer.» aceas t ă even tua l i t a t e .

Gosta care. se a r ă t a s e p a r t i z a n la aceas tă că l ă to r i e , când avuse ­se convorb i rea o i doc toru l L ind ro th , găs i că a r li cred (ie a s m u l g e pe biata, b o l n a v a <|iu mij locul famil iei sule. Şitnutxv l anu l şi copii p l â n g e a u la gănr dul acestei despăct i i î.

D-na S i lversp iu t , fu d.iu toate r ă s p u t e r i l e c o n t r a aces tu i p roec t .

Argume-ititel» pe cari» le da ea , crai i m a l rmrtt din p u n c t u l de vede te egoist . La ce b u n să m a i p r e l u n g e a s c ă cu c â t eva luni , via ţa fetei eî, d a c ă t r e b u i a яе> t r i m i t ă d e p a r t e de al e i , tutr'o ţar,5 s t r e i n ă ?

Mai b ine e r a p e n t r u m a m a tjl celelal te r u d e c h i a r peart.ru două l u n i încă să 1.? po t rnacă l â n g ă ea, de cât s o m a l t â r a s c ă şease l u n i s a u un an . d e p a r t e de familie, o v i a ţ ă , c a r e сЬѵчі s u b un cer t o t d e a u n a a l b a s t r u , şi o c l imă пъаі dulce , ar fi fost tot a sa d e nenorooi tâ .

L a Nisa s a ă la Capr i , fata el, n u e r a să fie, toi a s a d e p a r t e de ea, ca şi când sufletul i a r fi s b u r a t în apr* locutu ţ l ce­reşt i?

Pe de a l t ă p a r t e , e r au m o ­mente , c â n d Gosta nu se p u t e a s t ă p â n i de a ş i zice, c â t va fi de fericit de a fi d in noii l iber, de a nu m a i s imţ i me reu g r e u t a ­tea , cât de u ş o a r ă , a l a n ţ u l u i c a r e şi-1 pusese ite g â t pen t ru a p ă s t r a Malleborg-ul .

Afară de a s t a . si Amel ia pre­fera, fără îndo ia l ă , a t r ă i de­p a r t e d e el. Doctorul le d a s e s p e r a n ţ a că v i a ţ a eî se va pre­lung i î n c ă cu c â t e v a l u n i , ba c h i a r nu au poa te . P e n t r u c e să n u învese lească s fârş i tu l aces te i vieţi cu p u ţ i n ă fericire, p rocu-m o a s e pe ca r e m i n t e a ingen i ­oasă a o m u l u i a c r e a t c u a ju to ­ru l n a t u r e l gertero.-ise? Ce feri­cit va fi p r o c u r â n d u - i plăcere, în s c h i m b u l sacr i f ic iu lu i ce fă­cuse p e n t r u e l : şi apo i d-na S i l ve r spu r t ajr p u t e a э 'а Înso­ţ ească . E a a v e a exper ien ţă , o s ă n ă t a t e de fer, %і e d u c a ţ i a II fusese de s tu l de bine n e m ţ e ş t e ş* englezeşte, ca. să* p o a t ă eşi din tocureâtura m ţ a r ă s t r e i n ă .

B-na Silverfcpuit d e c l a r ă , căr! era cu neputinţă, a-şl p ă r ă s i bărbatul, copiii, Gos t a î i făgă­dui a t* trimite pe d-ra Ul la tot timpul cât va l ipsi. In f a ţ a a-

t a g i î şi e d u c a ţ i a a t â t de îngr i j i ­tă a f r a ţ i lo r eî. Şi el, so ţu l eL d a c ă p r e z e n ţ a el nu-I a m i n t e a în f iecare zi p r e ţu l c a r e făcu.se să-şî a-sigure p ă s t r a r e a p ă m â n ­t u r i l o r de la s t r ă m o ş i , p e n t r u ce i-ar fi c iudă de a i se m a l p r e l u n g i v ia ţa , de v r e m e ce, n u a r ma i fi obl igat de a o î m p ă r ţ i cu ea.'

Când Ie-a s p u s doctorul că a-ceufttá .-älfil.orie îi va lungi via­ţ a cu câ t eva Iutii, ponte 14 an , Gosta n u se a n g a j a s e el s ă facă t o a t e p regă t i r i l e necesar i i pen­t r u ca ea să profite?

Vcest proec t de că lă tor ie , înr tr'w ţ a r ă m a l ca ldă , deveni în­cetul cu încetu l , subiec tu l nes ­fârşi t do convorb i re p e n t r u în -t reau. t familie, e r a la mij loc u n i n t e r î s c o m u n ca r i îl a p r o p i a u în mod inonş t i en t un i i do a l ţ i i .

P l e c a r e a ho t ă r î t ă o d a t ă Gos­t a nu m a i p r ivea pe Amel ia ca î n a i n t e . î n c e t ă de a o c o n s i d e r a c a o compl ice , m u l t sau m a l p u ţ i n v i n o v a t ă de c ă s ă t o r i a lor , şi wftg-u în ea u n oaspe. s c u m p Si l i ine-venit în casa lui , un r.aa-pn a c ă r u i s ă n ă t a t e ş o v ă i t o a r e c e r e a î ng r i j i r i i , p e r a r i i le d a cu a t â t a Knnă-vo in ţâ de oarece doreau to ţ i c a e a să d u c ă c u d â n s a cele m a i d u l c i a m i n t i r i .

P e n t r u că Amel ia t r e b u i a a& plece în c u r â n d t r e b u i a a l se m e n a j a pe câ t m a i mul t posi­bil fericirea ae а-şi v e d e a păr rinţii, fraţii şi su ro r i l e . G o s t a găsea p r in u r m a r e , m e r e u m a r i pre tex te p e n t r u a-I pofti şi da­că d-na S i lve r spu i l t r ebu ia sA refuze câ te o d a t ă aceste invita» ţ iun î , d in c a u z a p regă t i r i l o r de că lă to r i e , d a c ă ş a m b e l a n u l e r » r e ţ i n u t de o c u p a ţ i u n î u rgen t e , f ra ţ i i si s u r o r i l e Ameliei n u lipsea»! de loc. a pet rece l a Hal l -bo rg cele m a i f r u m o a s e şi d u l c i clipe. S» a p r o p i a 'Crăc iunul .

Gos ta s i m ţ e a u n ră»! nesfaJf« Sit. l a g â n d u l că t r e b u i a s ă pe­t r e a c ă a junu l C r ă c i u n u l u i , sin»* g u r ct» s*>ţia lu i . In a d e v ă r , cil ei poftise toată f ami l i a a veni Л petreacă, vre-o cincisprezecie zi» le la Hl leborg , d a r b a r o a n a re­fuzase abso lu t de a veni în a» j u n u l C r ă c i u n u l u i , z i când CÄ t r e b u i a s ă prezideze la ea. aca­să , p e n t r u copil şi se rv i to r i i e l eerbar i^ i t r a d i ţ i o n a l ă .

Sosi c u t o a t e aces t ea d u p ă a~ miaz l . a d u c â n d c a d o u r i la t o ţ i copi i i : o j a c h e t ă p e n t r u d r u m t r i c o t a t ă de A u n a , u n cuţ i t d e t i ua t h â r t i a , de Er ick , o pere­che de m ă n u ş i , d a r u l R a g n a r , şi a l t e a m i n t i r i n e a v â n d p r e j decât p r i n s e n t i m e n t u l de afec­ţ i u n e al ace lu i c a r e oferea.

Când clopoţeii de la s a n i a ca> r e d u c e a î n a p o i a c a s ă , pe d - n a S i lve rspu i t , î n c e t a r ă d e a se m a i auz i . Gos ta c a r e şezuse des tu l de m u l t în o d a i a Ju l ie l . se d u s e î n s fârş i t f ă r ă mul tă g r a b ă . In o d a i a Iul p e n t r u a-ï ofer i c a d o u l Iul .

Nu e r a de cine ş t i e c e W#U da t f i ind s i tuaţ ia avarei l u i ; d a r se t e m u s e dacă i-ar fi d a t c a d o u r i prea bogate, s ă n u s e m â h n e a s c ă ^ din c a u z a sAnătăr ţei eî t r i s t e să regrete că nu елт să lo p o a t ă î n t r e b u i n ţ a . Ii ofe« r i poesii le lui T é g u e r pe a l e l u i ám

Mailin şt de F r a n z e u , cari eratt c o n s i d e r a t e p e atunci ca o p e r e l i terare de cel m a l m a r e merit» Şi-I m a l oferi şi câteva obiect* fo los i toare pentru drum.

Aceste obiecte erau mal p u ţ t e luxoase ca cele d in epeca noat» etră. d a r practice ş i de bun gu tá t

Văzând mâini le debile a l e A> meliei m â n g â i n d lâna moa le • cuverturel de d r u m . d e a e h i s i a á s tângăc ia frumosul săculeţ , st cut iuţa de scule; G&sta tneepij M. zâinbeascta. Fireşte, sotta nu avueeee în viaţa e l tn mu

eestel făgădueli , s e lAsă a fi în- l e s a obiecte luxoase si de du plecată.

Din z iua aceea , g&ndurile A-meliôl s e împăcară, ea. ideea tu» nei abeeaţe îndehmprte , depar­te d e toţi acel p * cert Ö iubea, Câ»d c u g e t a l a рШегш e i , ţ ea m a i mul tă plăcere ѣ g e t n braţele el slăbite, p e ffmr guar, Erick, p e fraţii ş i eurarO* celelalte şi a constata cu Au­n a că prof i t au u ru i t de lecţiile p r e p a r a t o r u l u i lor,, d. Langer. Depar t e de Halleborg, poate va u i t a târgul Î ng roz i t o r care t l d a o d a t ă cu t oa te aces te a v a n -

Pungul i ţa de argint , p l ină cu bani , cari i-o d a s e câteva ziln Înainte î l finira» o bucurie dift cell* m e i vil;

A an d » wmmtm l x M V n i « « e t»l LHaxar" antw-va apăra Мйп TüfMsaw

Duminică, b lanuarne 1У13. UNIVERSUL ! I EUAÏ INo. 1.

Ecourile stanei Marca cliestiune care preocupă in

momentul dc faţă întreaga opinie la noi in (ara e aceea a compensaţiilor datorite de vecinii noştri bulgari Ro­mâniei.

De mal bine de cincisprezece zile, d, Take loncscu, 'ministrul de inter­ne, se află la Londra, unde tratea­ză diferendul cu d. Uanevv, preşe-'dintele, Sobraniel bulgare.

Bulgarii, îmbalafl de victoriile re­purtate contra Turciei neputincioa­se, au aerul de a nu pricepe rostul reve,ndicu(iilór tărel noastre şi nu o-fera de cât o uşoară rectificare a graniţei Dobrogene, rectificare care echivalează cu nimic.

Bulgarii Insă trebuie să ştie că România nici odată nu va renunţa la compensaţiile la, cari are drepturi legitime. .Şi dara vecinii noştri, dă­râmând şandramaua turcească aű isbaiit să-şl dubleze teritoriul, e 'drept, ca şi România, graţie neutra­lii ii tel căreia bulgarii şi-ай atins ţe­lul — să obţină o rectificare serioa­să de natură a-şl asigura pentru tot 'deuuna graniţele de ori ce invazia bulgară pe. viitor.

E foarte, firesc ca bulgarii să re­ziste in primul moment, dar, nu va trece mult şi-şl vor da scama că viei aciditatea e.vccsivă nu poate să le fie de folos.

Bulgaria, acum mărită, are nevoie .de linişte spre a organiza ţinuUirile cie crite, şi a-şl umple golurile prici­ni iie de războiul crâncen.

Şi, dc aceea, credem, că va veni la sentimentul re.alilăţci şi va căuta să trăiască, cu, noi in bună armonie, satisfăcând cererile României pe ca­le paeinică.

* Să lăsăm tratativele să-şl urmeze

cursul. încrezător in inteligenţa şi patriotismul mandatarilor ţărel şi 'să ne "întoarcem, un moment privirea spre verdictul juraţilor din Botoşani verdict care a scandalizat toată lu­mea.

Erl am văzut într'o revistă o foto­grafie reprezentand corpurile delic­tului in procesul banditului Pante* liman.

TJn arsenal, întreg: pistoale, carabi­ne, revolvere, cartuşe, cuc destinate a repândi teroarea printre pa cinicii locuitori din regiunile muntoase ban iuilc.

Dacă cele unsprezece tâlhării măr­turisite ale banditului n'aü putut să smi-lgă. un verdict afirmativ pentru tul! ar cei puţin aspectul arsenalu­lui acestuia trebui,a să le insufle ju­raţilor delà Botoşani ceva mal multă rmiilale.

Dar acum, greşeala s'a consumat. Şi sperăm, că nu toţi bandiţii vor a-vea norocul Iul Pan lelimon de a ni­meri nişte judecători atât de blajini cari. cum se vede, nu şi-ай luat ro­lul in serios

*

In cursul săpiămânei trecute s'a mai întâmplat in Capitala noastră ö dram,â care a produs o vie emoţie.

Vorbim de cazul Elenei Davides-cu, care, părăsită, şi-a ucis cu un foc de revolver concubinul, pe când a-eesla îşi vedea liniştit de slujbă în librăria Socee.

Iată un caz care nu se aseamănă de loc cu cel al banditului PanMi-mou.

Legea nu admite ca cineva să-şt facă lingur dreptate. Totuşi, sunt u-nele cazuri In cari individul nu şo> văeşie. de a. şi-o face. singur. Aceasta se înldmplă atunci când el nare nui. o speranţă de la lege. Elena Da-videscu era in cazul acesta. Cdle fe­te tinere nu sunt amăgite şi apoi a-runeute pe drumuri de către tineri neso'oliţl! Mare parte din aceste ne­fericire deşeartă paharul amărăciu-nei până în fund resemnându-se la toarta lor deplorabilă. Se găsesc in­să şi altele pe cari revolta sufleteas­că, decepţia grozavă, Ic împinge la e'xees.

Şi starea aceasta de Ith ruri va dăi­nui, sgudumd din când în când con­

ştiinţa publică prin manifeslatiunl tragice, până când legea va veni să pună ô slăvită apucătorilor puţin cavalereşti ale unor tineri nesocotiţi trăgând u-l la răspundere pentru cri­ma de a fi ruinat o viaţă.

Nevoia dc a seric, prea dc vreme această cronică, 7iu ne-a permis, de a înregistra. în numărul vostru tre­cut fericitul eveniment al sporire* familiei noastre princiare cu. un nou vlăstar.

Mir cea este numele noului prinţi-FOT. Numele acesta sună frumos mal ales in aceste zile, când Silistra. ma­hn dc peste Dunăre a Iul Mircei-cel-Marc, se pregăteşte, sa se întoarcă In sânul patriei mame.

Urăm din toată inima ca prinţi şo-rut JiUrrca sn moştenească cap lăţite

. augustului său bunic şi să \oavle eu mândrie jiurnele scump al mare­lui Voevod.

Mesî i igsaa

Centenarul marelui poet Gr. Alexandrescu d e CORiNELIU MOI DO VA.MI

S'au împl in i t o s u t ă de an ï de Ia n a ş t e r e a m a r e l u i poet, c a r e a înzes­t r a i l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă cu cela m a l filosofice i n s p i r a ţ i i : Anul 1840, Rugăciunea, Candela, Satira Spiri­tului meu. Ucigaşul fără Yoe şi Um­bra iui Mircea la Cozia. Dacii a r t a luî E m i n e s c u , dacă meş­

t e şugu l s a u de-a t ă l m ă c i s i m ţ i r e a în ve r su r i l e cizelate şi e te rne p r i n for­m a lor de săvâ r ş i t ă , dacă a r t a luî E m i n e s c u e un ica în l i t e r a t u r a noa­s t ră , Gr igore Alexandrescu r ă m â n e to tuş i cel m a l a d â n c cuge tă to r al poezie! r o m â n e ş t i .

S'a n ă s c u t la. Tâ rgov i ş t e , în a n u l 1821, ca s ă s p o r e a s c ă g lo r i a acestei ec tă t t î n ca re a u văzu t l u m i n a zilei Eliade Răăulescu, Vasile Cârlova şl poeţ i i Văcăreşti. L a 15 an i r ă m â n e or fan , i a r la ÎS a n ï e t r i m i s la Bu­cureş t i ca să u r m e z e c u r s u r i l e das ­că lu lu i Villant, ce se ţ i n e a u î n t r ' d o d ă i ţ ă a l i ceu lu i Sf. Sava . Acolo e coleg cu Costache Bălăceanu, Ion Chica, Costache A. Bosseiii, Gngo-raş Grădişicanu, Scarlal Filipcscu, ГѴое Budişteanu şi a l ţ i i .

Ion Ghica In „Amintiri", n e vor­beşte despre A lexand ru ca de u n tâ­n ă r oacheş , foar te oacheş , cu p ă r u l n e g r u , s p r i n c e n ü e g roa se îmb ina t a , ochii căp r i l şi s cân tee to r i şi mus te -ţ a mi j indu- I pe buză . „ T â n ă r u l e ra foar te s t ud ios şi dovedea de pe a-t u n c l a p t i t u d i n i p e n t r u poezie. Ş t i a pe de rost t r aged i i f ranceze în t r eg i şi a r t a poet ică a lu i Boileau.

I m p r i e t e n i n d u - s e cu colegul s ă u de .şcoală, Gr igore Aleaxndrescu cu­n o a ş t e în c a s a p ă r i n ţ i l o r lut Ion Ghica pe poe tu l lancu Văcărescu, a u t o r u l Primăverii Amorului şi a Ceasornicului îndreptai, poezii pe ca re t â n ă r u l A l e x a n d r e s c u i le re­cită a u t o r u l u i n u m a i de cât . c h i a r în s e a r a cunoş t in ţ i l .

— Băete, tu o să ajungi poet mare... ii zise Văcă rescu , î m b r ă ţ i -şându-1 . P r o o r o c i r e a a c e a s t a s'a îm­plini t .

Tot în c a s a p ă r i n ţ i l o r lu i Ion Ghica, poetu l face c u n o ş t i n ţ a lu i E l i a d ' R ă d u l e & c u , cu ca re l e agă s t r â n s ă pr ie tenie , p e n t r u ca m a l t â r ­ziu s ' a j u n g ă d u ş m a n i de m o a r t e d in p r i c i n a u n e i femei, E l i ade 11 ţ i n e a cu c a s ă şi m a s ă , îl t i p ă r e ş t e c h i a r p r i m u l v o l u m de v e r s u r i : Elize.r şi Nefiali, a p ă r u t în 1832. Cer tundu-so cu b ine făcă to ru l s ău , poetul c a p ă t ă o sp i t a l i t a t e în c a s a M a j o r u l u i C â m -p i n e a n u , u n d e se a d u n a u da obicei fraţii Golescu, fraţi Creţulescu, Că­pitanul Voinescu II, Manolache Bă-leanu, Grigore Cantacuzino, Aristia şi m u l t e a l te f igur i c u l t u r a l e de m a l t â r z i u .

P r i n a n u l 1836 i n t r ă î n a r m a t ă ca iunker. Şeful s ă u , fiind î n c â n t a t de caligrafia poetului, îl t r i m i s e l a F o c ş a n i ca să cerceteze p a ş a p o a r t e ­le ce lor c a r e t r e c e a u Milcovul , d in Moldova î n M u n t e n i a , s a u d in po­t r i v ă . D u p ă u n a n îşi d ă d u d imis i a , c a s ă se consac reze cu to tu l ac t iv i ­t ă ţ i i l i t e ra re .

C a p o d o p e r a s a poet ică : Anul 1840 a v u u n r ă s u n e t p u t e r n i c şi a u t o r u l fu silit să-ş l r ă s c u m p e r e g l o r i a cu c â t e v a zile de t e m n i ţ ă .

il g ă s i m apo i în c a r i e r a a d m i n i s ­t r a t i v ă , î nce tu l cu înce tu l , Gr igo re A lexandrescu se azvâ r l e în pol i t ică, unde j o a c ă u n rol de s e a m ă . I se

oferă ch i a r ггп min i s t e r , d a r poetul refuză.

I n a n u l 1860 o t r i m i s în c o m i s i a i n t e r i m a r a la F o c ş a n i , u n d e însă e dobo râ t de boa lă . A d u n a r e a ÎI votea­ză o r ecompensă n a ţ i o n a l ă în 1864.

U n sfert de veac m a l t r ă e ş t e poe­tul , fără î n s ă ca v i a ţ a lu i să m a î a ibă vre-o î n s e m m . î a t e p e n t r u lite­r a t u r ă şi pa t r i e . Min t ea î n t u n e c a t ă de sufer in ţ i , n u se m a î s im te vred­n ică do nici u n acord l ir ic şi in « -nul 1885, poetul e c h e m a t Ia odih­n ă veşnică,, fiind d u s la g r o a p ă ca u n necunoscu t , n u m a i d e c â ţ i v a pr i ­eteni .

P o s t e r i t a t e a însă a fost d r e a p l ă , s ta torn ic i i idu- I r epede u n r a n g lite­r a r de f run te în v i a ţ a n o a s t r ă cul­t u r a l ă .

Gr igore Alexandrescu a p a r e a s t ăz i ca u n a d i n t r e cele m a i p u t e r n i c e f igur i , a l ă t u r i de Alexandr i , E m i ­nescu şi Ca rag ia l e , al c ă r o r a î na in ­t a ş v redn ic este, c â n t ă r e ţ u l Anului ÍS-iO n u ş i-a găs i t î n să u r m a ş u l .

Să stăpânim durerea care pe om supune

Să aşteptăm în pace al soarteî. a-jutor,

Căci cine ştie oare şi cine ne va{

spune Ce-o să aducă ziua sau- anul viitor?

P r i n n e ţ ă r m u r i t u l a v â n t ce-i în­al ţă suf letul , p r i n d r a g o s t e a en tuz i ­a s t ă de omeni re , p r i n idei le s a l e g e n e r o a s e şi a l t ru i s t e , Gr igore A-l ex an d re s cu se r id ică m a i p r e s u s de E m i n e s c u , a.şezftndu-şl c u g e t a r e a a-l ă t u r i de cei m a i filozofi poe ţ i a l l i t e r a t u r i i un ive r sa l e .

Ce-l pasă bietei turme, în veci ne­norocită.

Să ştie de ce mână va fi măcelărită Şi dacă are umil sau mulţi apă­

sători ?

Ori de câ t e or i g â n d i r e a poe tu lu i , d e p r i n s ă a c u p r i n d e sufletul î n t r e -gel omen i r i , se op re ş t e l a p a t i m i l e p ropr i i , o r i de câ te or i îş i c â n t ă su­ferinţele salo, d ragos te le şi a m ă g i ­r i l e ,—insp i ra ţ i a s a e p a l i d ă şi f ă r ă v a l o a r e deosebi tă . C â n d î n s ă en tu ­z i a smul şi s imţ i r i l e a l t r u i s t e ÎI năvăj-lesc în suflet , a t u n c i poetu l se revol­t ă fa ţă de n e d r e p t ă ţ i l e ş i d u r e r i l e lu­mii , şi u n v a l d e s i m p a t i e un ive r ­s a l ă îl în f ră ţeş te cu t o a t ă su f l a r ea de pe p ă m â n t :

Eu nu îţi cer in parte nimica pentru mine,

Soarta ce 'n veci ne-apasă uităm cât e de greu.

Răul se face fire, simţirea amor­ţeşte

Şi trăesc in durere ca 'n elementul meu...

I n satire ş i epistole, G r i g o r e A.< l e x a n d r e s c u dovedeşte o v a r i e t a t e de i n s p i r a ţ i e f ă r ă s e a m ă n . E n e î n d u p l e ­cat , s en in ş i m ă r e ţ .

I n fabule, c r e a z ă o lume c iuda ta ' şi vie, l u m e a dobi toacelor , însuf le­ţ i nd cu l i m i n ă d in propria-T v ă p a e , an ima le l e , p ă s ă r e l e , l emne le şi in ­sectele. E cel m a i m a r e fabul i s t a l l i t e r a tu r i i r o m â n e ş t i , şi de m u l t e or i p o a t e s t a c u c ins te l â n g ă La Fontaine.

Dacă a m citat câ te v a p a s a g i î d ia c a p o d o p e r a filosofică : Anul 18+0, pen t ru a i l u s t r a a d â n c i m e a şi ge­n e r o z i t a t e a celui m a l m a r e cuge tă ­tor al poeziei r o m â n e ş t i , n u pot în­cheie], f ă r ă ca să n u citez p a t r u v e r s u r i de o a r m o n i e de- l i m b ă şl o măo-strie de cizelare, n e c u n o s c u t ă n o u ă p â n ă la E m i n e s c u . E v o r b a de Umbra lui Mircea la Coziat capodo­p e r a d in ciclul poezii lor sa le eroice, in ca r e f igurează : Trecutul la M-rea Dealului şiRăsăritul luneî la Tis-mana. F i reş te , d in c a u z a s p a ţ i u l u i , arn t r e c u t cu v e d e r e a m u l t e poezii, ca J e pi ldă Câinele Soldatului, Prie­teşugul s a u Meditaţie, c a r e în t r e ­gesc o p e r a m a r e l u i poet.

C'ile p a t r u v e r s u r i cu ca r e v r e a u să înche i aces t a r t ico l , s u n t :

Ale turnurilor umbre pcsle unde stau culcate,

'Cătră ţărmul din potrivă, se întind, se prelungesc,

Şi-ale valurilor mândre generaţii spumegate

Zidul vechi al mănăstirii in caden­ţă îl isbesc.

carnior ...far viaţa mea, am visal'o !

In^i-şi înger i i ş i -au î n t r e r u p t c» roşi i le concer te şi se a p r o p i a r ă cu­rioşi ,

— I a t ă , D o a m n e , zicea S fân tu l Pó­t r a t â r â n d î n a i n t e a lu i ITuminezeu u m b r a u n u l de c u r â n d Î n m o r m â n ­ta t , u n m a r e s re le ra t .

— Şi care- i s u n t păca te le ; S f in te? Ce-a făcut, în vinţa- î p ă m â n t e a s c ă a-ceas t ă u m b r ă obscură şi fără nume?

— T r e b u e să m ă r t u r i s e s c , D o a m ­na, că î n c ă n u ş t i m n i m i c . E un caz e x t r a o r d i n a r , pe caro a b i a în-d r ă s n e s c a-1 a d u c e î n a i n t e a A t o t ­pu te rn ic i e i Tale . Menirile n u cunosc

v i a ţ a aces tu i ont. I-are găs i t , î n să , sufletul cel m a i conrupt, ce vre 'o da t ă s'a zămis l i t în locaşul m u r i t o ­r i lo r . L u x u r a , orgol iul şi b a t j o c u r a t u t r o n a t n e m u r i t o a r e tn acest su­flet t u r m e n t a t . Dispre ţu l or i -căre î legi omeneş t i s a u divine au i n t o n a t fo rmidab i le cân tece impi i i în a d â n ­cimile i m p u r e a l e i n ime i sale, care , c a o ogl indă cu îl şi mi i de fatale , re f lec ta tot a t â t e a c r ime , câ te cel p u ţ i n se pocăesc în focul G b e h e n e l Lucifer nu visa de câ t a fi egalul t ă u , — o i a r t ă - m ă , D o a m n e , d a r a-cest suflet a voit d i s t r u g e r e a s telatu­lu i , e t e r n u l u i şi n e m ă r g i n i t u l u i t ău d o m e n i u . . Şi pe d e a s u p r a , — cum se face ! — nic i des t inul n u î! cu­n o a ş t e .

D u m n e z e u se g â n d i o c l ipă şi a-pol cuvâ n t ă :

— Nu, n ' a m p u t u t s ă fac a c e a s t a g r e ş e a l ă de ne în ţe les . Din începu tu l î n c e p u t u r i l o r f i inţa a fost t r e c u t ă în c a r t e a Des t i nu lu i . De la începu t v a fi fost m e n i t a sufer in ţe i p e n t r u ca s ă fie d e m n ă a se aşeza în glo­r i o a s a m e a d r e a p t ă .

EI b ine , u m b r ă , c u m te-al s u s t r a s m e n i r e ! t a l e , şt ce v i a ţ ă a ï dus , ne­c u n o s c u t ă c h i a r ce rur i lo r , c a să a-j u n g î t n s t a r e a în ca re azi te. pre­z in ţ i î n a i n t e a N o a s t r ă ? Ha ide , in­g r a t ă a n o a s t r ă a s e m ă n a r e , vor-

,Şi u m b r a s u s p i n ă şi r ă s p u n s e b l â n d :

— Mi-a fost o r o a r e de s u f e r i n ţ ă . D o a m n e ; m ' a m m u l ţ u m i t a t r ă i via­ţ a a l t o ra . V i a ţ a m e a , a m visa t -o n u m a i . Gabr ie l D o n n a

—oo

SACUL CU GLUME

— înţelegi d-Ie, că n u m a l pot cumpăra un c â i n e care se numeşte turc... Numele ăsta nu mal spe­rie.

Intre scriitori: , — Mi s'au spus multe lucruri rele

pe socotea la l u i X... S ă r a c u l , a r e a t â ţ i a p r i e t en i J

4 . — N o . 1. U N I V E R S III, LITERAIV D i m i n e c ă , ti hou: lie,

P r i v i t dinspre mare, Salonicul î ş i • e s f ă ş o a r ă minunata panorama pe e n deal cu p o v â r n i ş u l l u i ; casele •Ine, t u r n u r i l e de b iser ic i , acoperi­şurile de ca ted ra le , geamii le ,—se v ă d toate cu m a r g i n i l e b ine deosebite î n limpezimea v ă z d u h u l u i , cu toa te co­lorile s t r ă l u c i t o a r e In bătaia soare­lu i . Noaptea, priveliştea e uimitoa­re. L u m i n i l e a lba şi roşii aruncân-du-şl t r e m u r a r e a u ş o a r ă pe z idur i le Î m b r ă c a t e î n t r ' o s t răvezie p â n z ă de raze. Şi d a c ă n ' a r m a l veni p â n ă tn largul m ă r i i un vue t p r e l u n g , a l crede că te a p r o p i i de u n o r a ş d in b a s m e , d e a s u p r a c ă r u i a p lu teş t e o c e a ţ ă l u m i n o a s ă .

L â n g ă m a r e ch ia r , pe u n b u l e v a r d lung, s t a u î n ş i r a t e cafenelele.

De aci , och iu l c u p r i n d e l a r g u l ape l , cu bărc i le ce se î n v â r t e s c l â n ­g ă m a l , cu corăbi i le sfioase, a l ă t u ­r a t e u n a de a l t a î n v re -un colţ, cu vapoa re l e ţ a n ţ o ş e d in mi j locu l por­tului, cu u r i a şe l e v a p o a r e englezeşt i ee î n c h i d za rea .

S e a r a , c â n d d in o r a ş încep să se a u d ă g l a su r i l e hogi lor , c â n d a m u r ­g u l coteşte pe l â n g ă a p ă şi pes te tot •e l a s ă p a c e a , — l u m i n i co lora te se a-prind pe r â n d , j o a c ă d e a s u p r a un ­de lo r ca p u r t a t e de o m â n ă nevű-•ută, se r e s f r â n g i n m a r e , a l e a r g ă pe s u b a p ă , ca s ă se s t r â n g ă î n do-eul n a m i l e l o r de fier d in fund.

Acolo p â l p â i e câ te-va r â n d u r i de ochi roş i i : ferestrele l u m i n a t e a le v a p o a r e l o r cu câ te -va c a t u r i .

Dincolo m a r e a e î n t u n e c a t ă şi în­f r icoşă toare c a o p r ă p a s t i e .

N u m a i în nopţ i le senine , c â n d pâ l ­pâ i r i l e p l ă p â n d e , a le telelor, s a ü r a -

ie le lune î , r e v a r s ă u şoa re s t o g u r i de l u m i n ă d e a s u p r a unde lo r , to t luc iu l m ă r i i se vede p â n ă l a orizont.. .

. . . I a r d i m i n e a ţ a , depa r t e , în z a r e a a l b a s t r ă , c a o î n c h i p u i r e a l u m i n e î , M î n a l ţ ă Ol impul b ă t r â n , cu f run tea p l i n ă de z ă p a d ă , cu u m e r i i î n c ă r c a ţ i d e poveşt i . . .

• Când vi l pe p ă m â n t , d i n s p r e Bi to-

tla t e î n t â m p i n ă l a r m a g ă r i i . E un vue t de g l a s u r i , de s t r i gă t e .

Nicï n u s 'a op r i t b ine t r e n u l şi ta p o m e n e ş t i c ă u ş a se deschide fur ios • i câ ţ i -va o a m e n i î ţ i î n h a ţ ă g e a m a n ­tanele : s u n t h a n g i i de pe l â n g ă g a r ă •aü s e rv i to r i de-aï ho te lu r i lo r d in e*aş.

D a c ă a l n o r o c s 'aducï m a l m u l t e h i c r u r i , a t u n c i o să - ţ i vezi cu fă ru l l a un h a n g i u , g e a m a n t a n u l la a l tu l , ' coşul l a u n h a m a l de la c ine şt ie ce b o t e i ; iar pe t ine în m â n a unul po­liţist c a r e î ţ i c e r e baga je l e s ă ţ i le v ă m u i a s c ă .

I m p a r t ă - t e în p a t r u : d ă bacş i ş po­liţistului, să t e l ase în pace şi re­pede d u p ă ceilal ţ i t re i b inevoi tor i :

Cu ch iu cu va l , t e vezi în b i r jă . Cu capu l b u i m ă c i t , cu g l a su l r ă ­

guş i t de cea r t ă , cu ochi i .obosiţi, treci c a p r i n v i s p r i n şosea, şi vezi d e p a r t e ferestrele ro şca t e ale h a n u ­rilor, câ teva case j o a s e şi o m u l ţ i m e de o a m e n i .

T r ă s u r a se opreş te , va.moşil t e cer­ce tează î n t r ' u n fel de g a r ă şi a b i a a-t u n c l scap i . Trec i p r i n s t r ăz i în tu ­necoase , pe l â n g ă c lăd i r i c iuda t e , ca n i ş t e înch i so r i , pe l â n g ă r e s t a u r a n t e • t r ă l u c i t o a r e în l u m i n ă , ş i a j u n g i l a botei .

N u d o r m i s i n g u r , m a i a les d a c ă deschizi f e r eas t r a ca să - ţ i v ie vân­t u l d i n s p r e m a r e : î ţ i ţ i n de u r â t ţ â n ţ a r i i — p a c o s t e a Sa lon icu lu i .

*

î n t r ' o zi, ne-am dus mai mulţi pr i e t en i s ă vedem mormântul Sfân­tului Dumitru, păzit d e un h o g e bă­trân.

Până s'ajungï la mormânt, trecf p r i n t r « curte l a r g ă , p r e s ă r a t ă cu lucruri roase de v r e m u r i , la umbra c ă r o r a сгэзс p ă p ă d i i .

Când-va, g e a m i a de-aicï a fost bi-

U T de VICTOR EFTIMIU.

ser ică . Şi a c u m a se m a l cunosc pe pere ţ i i el c h i p u r i de-ale sf inţ i lor zu­g r ă v i ţ i o d i n i o a r ă .

In chi l ia u n d « s u n t oasele S fân tu ­lu i D u m i t r u , o c a n d e l ă a r d e pe les­pedea m o r m â n t u l u i . E o o d ă i ţ ă u m e ­d ă şi î n t u n e c o a s ă .

— Păzesc de treî-zeci de a n i aci !... n e s p u n e b ă t r â n u l .

„ T a t a mi -a l ă s a t m o ş t e n i r e g r o a ­p a as ta . Vin că l ă to r i şi credincioşi s ă i e a r ă t locur i le sfinte ş i -mi a d u c u n t d e l e m n să to rn în cande lă . N'o să l a s s ă se s t i n g ă nic i oda t ă . Aşa mi -a s p u s t a t a , cu l i m b ă de m o a r t e , î n t â i n u i -am ascu l ta t s fa tul . Şi în­t r ' o n o a p t e , u n că l ă r e ţ p ă t r u n d e u n d e d o r m e a m , m ă pr iv i c run t , şi î n t r e b â n d u - m ă de ce a m lăsa t să se s t i ngă cande la , îm i înf ipse o su l i ţ ă în ochiul drept . Л fost u n vis. A d o u a zi î n să , ochiul a începu t să m ă doa­r ă , şi d u p ă o s ă p t ă m â n ă şi-a pier­du t l u m i n a . De a t u n c i t o r n m e r e u u n t d e l e m n î n cande la , d a r l u m i n a och iu lu i tot n ' a m m a l căpă ta t -o" . . .

Apoi, b ă t r â n u l ne a r a t ă g e a m i a . Ne o p r i r ă m în faţa u n e i lespezi zi­d i t ă î n t r ' u n pă re t e .

— Aci a u fost î n g r o p a ţ i de vil de c ă t r e î m p ă r a t a c u m optsprezect veacu r i , două r u d e a le sale, c a r e ere. dea ii în profe tu l vostru^

Aci se r u g a u credincioş i i nou el legi, p â n ă c â n d a u fost p r i n ş i î n t r ' o n o a p t e şi m ă c e l ă r i ţ i de so lda ţ i i îm­p ă r a t u l u i " .

Ne î n t o a r s e r ă m la m o r m â n t . B ă t r â n u l l u ă o s foa ră î n c o n j u r ă

lespeda, şi i-o dete u n u i a d i n t r e no i . Apoi, s c o r m o n i p ă m â n t u l de s u b lespede şi scoase o m â n ă d é ţ â r ă n ă .

— , ,Când v a fi î n s ă r c i n a t ă n e v a s t a ta , încinge-I mi j locul cu s f o a r a a s t a . P u n e câ t eva f ă r â m ă t u r i d in p ă m â n ­tul ă s t a , î n t r ' o ceaşcă de a p ă , şi dă-i s ă bea : v a n a ş t e a t u n c i f ă r ă d u r e r i .

* Zidur i l e ce tă ţ i i to t se m a i ţ in , pu ­

tern ice , l a r g i , î m p r e j m u i n d o r a ş u l . L e g e n d a s p u n e că u n î m p ă r a t

s t r ăvech i , voi să-şl î m p r e j m u i a s c ă o r a ş u l cu z idur i . P r i n t r e robii s ă i , e r a u doi fraţ i , m e ş t e r i z ida r i , c u m n u e r a u în toa t e î m p ă r ă ţ i i l e vec in i .

Cei doi f ra ţ i fu ră scoşi d in închi­soa re : s u t e de l u c r ă t o r i î n c e p u r ă să z idească cu el. U n f ra te l u c r a la o l a t u r ă a ce tă ţ i i , i a r celai t l a a l t a .

Abia d u p ă 33 d* a n i se i s p r ă v i zi­d i r ea şi se l i p i r ă cele d o u ă capete . Abia d u p ă 33 de a n i se v ă z u r ă fraţ iL Bă rb i l e le a lb i se ră , p ă r u l le c rescuse l u n g . Şi î n c l ipa revedere! , se m > bră ţ i şa ră , s t r â n s — şi Î n c r e m e n i r ă a şa , îmbră ţ i şa ţ i . . .

...Şi azi , l a î n e h e e t o a r e a z idur i lo r , se m a l des luşesc d o u ă s t a n e de pia­t r ă , ce p a r ch ipu r i l e u n o r o a m e n i cu b a r b a l u n g ă , c a r i se Î m b r ă ţ i ­şează.. .

Concursul nostru ôe frumuseţe

- In numărul nostru de faţă publi­căm fotografiile premialilor con­cursului iwstru de frumuseţe printre búe{L

Trei dintre aceşti premiaţi ver fi proclamaţi ca cel dintâi prin votu­

rile cititorilor. Rugăm deci pe citi-toriî „Universului Literar" să bine-voiască а-sí da voturile printr'o car­te poştală pe care vor scrie n u m a i ) trei nume.

Diplomele de frumuseţe, cari nu coslJă nimic, se pot ridica delà redac­ţie, cu începere de Sdmbătd, 12 la4 nuarie.

Din л/răjile Bobotezei Fol , fetelor, care-aşteptaţi un mire, Din al necunoscutului abis El va veni să vi s'arate'n vis *n chipul unui demon de iubire.

De vreţi ca să-l vedeţi aşa cum este. Să m ascultau, vă dau un sfat de sus, Şi, fetelor, e sfatul lui Ims Şi-a Bobotezu tainică poveste.

Din busuiocul sfânt să luaţi trei fire, Să le legaţi de deget mai întâi, Ir ei fire le-aşezaţi sub căpătâi Şi s'adormiţi gândindu-vă la mire.

Spre răsărit, şi către miazâ-zi Să vanchinaţi cu chemătoare, şoapte, Să vö^nchinaü spre-apus, spre miazà-noaptt. Şi-apoi puteţi în linişte dormi.

Căn noaptea Bobotezii ursitoare Vă vor aduce'n somn visatul mire Ce chipul unui demon de iubire 11 lua-va din a tainelor isvoare.

Şi-atunci, să s/iß că voia sortii este S'ajungeţ) pânla anul fericite :— Mirese iubitoare şi iubite Cu miri ce vi-? doresc ca din poveste.

Şi cun destin ce vijelia"nfruntă Iar — ca să cânt măr/rea Sfintei Vineri Ce tânăr mire dă mirraei tineri — Când veţi nunti, să mă poftiţi la nuntă l...

L e o n t i n I l l é s e n 00

Щ EPISOD I M VIAŢA LUI CAl! tdl U I ! — CUM A SUBSCRIS 2 0 , 0 0 0 LEI —

-oo-

Caragiale trecea atunci prin vre­muri de restrişte, prin vremuri grele. Şi care dintre scriitorii vechi n'a

gustat din paharul amar al desnă-dejdel şi nevoeî ? Cu câtă amără­ciune şi durere au brăzdat el calea ogorului literar, pe care aü păşit ur­maşii lor.

Numai când va fi scrisă cartea a-devărată a istoriei literaturel roţ-mâneştl din ultimele decenii ale veacului expirat, numai atunci se va şti cât se cuvine să cinstim pe oamenii cari ne au îndrumat pe ca­lea literilor, numai atunci se va pri­cepe de ce li se cuvine atâta vene­raţie şi atâta recunoştinţă din par-te-ne.

Era o zi de primăvară. In faţa cafenelei „Capsa" se în­

grămădea o lume pestriţă : ohişnui-ţil cafenelei, oameni cu dare de mâ­nă şi câţiva scriitori şi ziarişti că­ror le e îngăduit să vie în contact cu protopendada care frecuentează acea cafenea.

Un grup de oameni cu vază se în­grămădise In jurul lui Caragiale care, cu spiritul său tăios ca un cu­ţit cu două tăişuri, comenta eveni­mentele zilei şi zeflemisea ridicolul acelor evenimente.

Apoi, cum din grupul acela se desprinsese mal multe din persoane-el de faţă, Caragiale luă de oparte pe d. F... şi-I zise :

— Cine ar fi zis, auzindu-mă gră­ind cu atâta veselie, că n'am nici o liţcae In buzunar.

— Cum se poate? — Cu un pol m'a! face om fericit. Domnul F... se grăbi să satisfacă

cererea ilustrului scriitor.....

Două ore mal târziu, în faţa ote­lului „Continental" acelaş d. F..., Într'un grup de amici, îndemna pe cel de faţă să subscrie sume pentru fondul ridicare! statue! neuitatului bărbat de stat Alexandru Lahovary.

De acel grup se apropia şi Cara­giale şi se adresă d-luï F... :

— Vreau să subscriu şi eu Domnul F... care ştia situaţia pra­

de F I U L X I C O L A U

cară a lui Caragiale, se prefăcu c ă n u a u d e ce re rea sa.

— Ce fel, nu am voe să'mî dau şi eu obolul p e n t r u m a r e l e o m de S ta t ?

F a ţ ă de această încriminare, d. F. . . i-a întins lista de subscripţie.

F o a r t e ser ios , f ă r ă să t r ă d e z e cea m a l m i c ă i n t e n ţ i u n e de g l u m ă , Ca­r a g i a l e s e m n ă şi înscrise în d r ep ­t u l n u m e l u i său cifra considerabilă de 20.000 lei .

— Te rog , Caragiale, nu glumi cu l u c r u r i l e se r ioase , observă d. F... c o n s i d e r â n d d r e p t o glumă gestul maestrului.

— N u glumesc de loc : A m sub­s c r i s 20.000 lei şi voî plăti, replică Caragiale şi se depărta.

Şi Caragiale s'a ţinut de cuvânt, spre surprinderea celor «arî cunoe-t e a ü situaţia sa precară.

In zilele următoare Caragiale a-n u n ţ a conferinţe in Bucureşti ş i povincie în folosul fondului ridică­rii statue! Iul Alex. Lahovary .

Conferinţa din Bucureşti t a pro­dus pes te 6000 le!, iar cele din pro­vincie i-au asigurat restul p â n ă la 20.000 lei.

Şi cu aceasta s u m ă ee Înfăţişă el d-lul F...

— Vezi d-le F..., deşi m i e îmi l ip­seş te a d e s e a un pol, talentul meu, p u s l a contribuţia unei fapte mari , îmi îngădue să fiu adesea mal ge ­neros decât cel mal mari bogătaş! a l acestei ţ ă r i .

Caragiale rosti aceste cuvinte cu o legitimă mândrie şl î n m â n a d-lul F... suma pe care o subscrise c a &-tata linişte şi credinţă In talentul său nemărginit şi In dragostea da care se bucura In mar*.

D. F... a strâns cu căldură m â n * lui Caragiale şi, emoţ ionat d e ges tu l nobi l al artistului, rost i , , cuvinte le t

— Caragiale, tu nu eşti numai uH mare artist, eşti şi un suflet mare*

Şi astfel scriitorul care 'n ajun M împrumuta cu douăzeci lei pentru propria s a trebuinţă, putu peste câ­teva zile face donaţia generoae* de care a u fost poate geloşi şi cel med mari bogătaşi al ţârei. ,

oo • /

uuminecä, 6 Ianuarie 1913. UNIVERSUL LITERAR N . 1 - 5 .

Premiaţii concursului nostru de frumuşele IIMTRE B A E I I I N V Â R S T Ă D E LA 5 - 8 A N I

fcţ mi j loc : A.S. l t . P r i n c i p e l e Nieolae 1. R ioca rdo Verona , (Bră i la ) .

t Mlron Melidon, Loco. Aiexanüru P o p a n ă , Loco.

Í Ionel Şt. S e c ă r e a n u , (Bră i l a ) . Nicoli G a l i a ţ a t a , (T . -Măgure ie) .

• Nelu dr . M i l i t a m , (Băile OlăneştI)

Î Virgil Wi ld (S ina i a ) . Bepp ino Lazza r i , Nehoi-Buzău).

I. Uutu Bers te iu , Ga la ţ i . 10 Nieolae Miloglav, Loco. iL IoneJ Th. Popcscu , DorohoL 12. Teolică Marván , Loco. | i Ad i i an G. Liine-iLi, Loco.

ЬіюНгІе Leuii І Л ; . : , V;>--i»t

15. Alexandru Gr. Ionescu , Loco.. 16. R i n a l d u B i l i d , Craiova^ 17. Luig i Giacomo, C o n s t a n ţ a . 18. Ionel Chr i s todor Davidescu* Focş. ÍJ Costel Şerbănescu , Ploeş t l . 20. F.ugeniu Dumi t r e scu , Loco. 21 . Teodor C Cosco, L o c a

Ione l Th . Gheorgh iu , C.-vodÄ« 23. Ch r i s t a che Moarca s , Loco. 24. Cost ică ІасоЬадси, Tg. -Ocna. 25. Georg icä B ă r b u l e s c u Zan i , Loco. 26. A l e x a n d r u Soculescu, L o c a 27. Spi re i So imar , I a ş i . 28. Ione l I. Ştefănescu, C r â n g ^ n l 29. Alex. Niţescu, Tg.-Jiu.

30. Alois Spiess , Loco. 31. Virgi l ică A r m i a n u , I a ş î . 32. Georgică Th . P a n a i t o v , Tu lcea . 33. T W l D. Mavrod in , B r ă i l a . 84. E u g e n D. M a v r o d i n Bră i l a . 35. T i b e r i u D r a g n e a , B r ă i l a . 86. P e t r e E u g e n M a r e s , Cra iova . 87. Gh. D. Nico lau , C. -Lung. 88. Al. George Antonescu , P i t e ş t i 39. Costel Alexandreácu , Loco. 4tt F-ţi i A l . Ş t . ş i L u i c ă Toescu ,P loeş t î 41. Ionel G. B ă l a n , Gala t î . 42. F l o r i n Coca T ă r ă b u ţ ă , Loco. 43. Nieolae Al. Diaconescu , g. Vereştî 44. Vas i le Gh. Costea , Loco.

15. Gică T. M u s t a ţ a , t l â r j u 46. P u i u Petresc.u. P loeş t l . 47. B e r n h a r d Grimfeld, R - S ă r a t . 48. S imul i că Vanghe lescu , T.oco-

'49. Octăvi ţă M u n t e a n u , I a ş i . '50. Ione l Jeloscu, Loco. 51. Gr igore G. Vel ea, C ra iova . 62. Beno B e r m a n , F o c ş a n i . 53. F l o r i a n I a l o m i ţ e a n u , P loeş t l ' 64. ï a ç n o l i n y S a l z m a i m , G a l a ţ t 65. Al. Dobrescu , B ră i l a . 56. Ionel Cris tescu, C e r n a v o d a 67. Valori u Văduv oiu, Ga la ţL 58. ' Caro l Sva r t z , B â r l a d . 69 D- t ru Gh. Nieolae , corn. MittttA

6. — No. 1. UNIVERSUL LITERAR uomiaeca, ь laeoane 191?.

E L E N A de MESTUGEAN

î n c ă t â n ă r ă şi d e o f r u m u s e ţ e d i n f r ăgez imea c ă r e i a p r e a p u ţ i n c iun ­t i se t i m p u l n e î n d u r ă t o r , E l e n a G. s e p l i m b a p r i n g r ă d i n ă î n t r ' o s p l e n d i d ă d u p ă a m i a z ă a l u i Maî .

î n s o ţ i t ă d e d r ă g ă l a ş a - l fet i ţă , t re ­cea de l a u n r o n d o n Ia a l tu l , a d m i ­r â n d florile p a r f u m a t e şi r ă s p u n ­z â n d i a nes fâ r ş i t e l e î n t r e b ă r i a i e copilei.

In acel m o m e n t , p o r t i ţ a de l a gri­l a ju l g r a d i n e i s e deschise £ i i n t r u fac toru l poş ta l . E l a d u s e s e o scr i ­soa re pe ca r e o- î n t i n sa s t ă p â n e i case i :

— D o a m n a E l e n a G. zise e l . F e m e i a l u ă pl icul cu o m i ş c a r e

febri lă şi a r u n c ă o p r i v i r e pe adresă; s ă v a d ă scr i su l . A t u n c i obra j i i e l f rumoş i se î m b u j o r a r ă p a r c ă s u b in f luen ţa u n e i p u t e r n i c e e m o ţ i u m t . E r a n e r ă b d ă t o a r e s ă cunoască con­ţ i n u t u l sc r i soa re l , p e ca r e s e vede c ă o a ş t ep ta .

— L a s ă - m ă , d r ă g u ţ ă , se a d r e s ă e a copilei . Du- te şi te m a i j o a c ă tn a l t * p a r t e . Vrei !

Copila, a s c u l t ă t o a r e , se d e p ă r t a a-l e r g â n d s b u r d a l n i c ă d u p ă f lu tur i .

R ă m a s ă s i n g u r ă , d -na E l e n a G. se aşeză p e o b a n c ă , s u b u n u m b r a r , des făcu s c r i s o a r e a şi î ncepu să ci­t e a s c ă :

braga Eleno, „ A r a p r i m i t e r î o s c r i s o a r e c a r e

d rep t i s c ă l i t u r ă p u r t a un s e m n de î n t r e b a r e . S c r i s o a r e a e r a de la t ine . Ţ i -am c u n o s c u t sc r i su l d e ş i nu-1 v ă z u s e m d e a t â t a v reme. Doar , od i ­n i o a r ă , s c r i su r i l e ta le , pe c a r i le a ş ­t e p t a m cu a t â t a n e r ă b d a r e , e r a u s in­g u r a h r a n ă a suf le tu lu i meu. î n d r ă ­gost i t , s i n g u r a m e a fericire.

S c r i s o a r e a t a d e erî n u con ţ inea , fireşte, s b u c i u m u l p u t e r n i c şi lacr i* mele d e pe v r e m u r i , bucu r i i l e şi du ­rer i le n o a s t r e d e a t u n c i . Din r â n d u ­r i le el n u s e m a l r id i ca f l a c ă r a m i s ­t u i t o a r e ce m ă c u p r i n d e a şi m ă a r ­dea fă ră m i l ă . E r a u vorbe du l c i ,

• c a lme ce c u r g e a u l ine ca u n d e l e m ă r u n t e a le m ă r e ! potol i te d u p ă fur­t u n ă .

S c r i s o a r e a ţ i -am citit-o de zoeî de ori şi a m r ă m a s cu i m p r e s i a că te-al s i m ţ i ferici tă d a c ă c u m v a n e - a m re­vedea.

Vijeliile vieţel ne -au d e s p ă r ţ i t . S u n t zece a n i d e a t u n c i , nu-I a ş a ? T u n u ' m i vel şti n i c i o d a t ă sufe r in ţe le ce le-am î n d u r a t in p r ime le lun i a le d e s p ă r ţ i r e ! n o a s t r e . N ' a fost s e a r ă î n ea r e să n u t r ec t ip t i l p e la t i n e Iu s p e r a n ţ a de a z ă r i s i lue ta- ţ i ado­r a t ă pe perdele le odă i ţ e i n o a s t r e , pa­r a d i s u l u i n o s t r u . N ' a fost n o a p t e In c a r e s ă n u te v ă d în v i su r i l e mele , cu c u n u n a aceea d e t r a n d a f i r i cu c a r e îţi p l ăcea să- ţ i î m p o d o b e ţ t l pa ­irul de a u r , şi c a r e t e făcea s ă se­m e n i şi m a l m u l t cu o n i m f ă d in poveşt i .

T i m p u l î n s ă m ' a v indeca t . El c a r e d i s t r u g e l u c r u r i l e b u n e , a l i n ă şi su ­ferinţele, î n c e t u l c u înce tu l m i - a d e s r ă d ă c i n a t d i n suflet . d u r e r e a m e a a d â n c ă . Dar , î n a d â n c i m i l e ace lea Sale suf le tu lu i m e u mi-a r ă m a s ceva ca ld , duios , s c u m p ; a m i n t i r e a E l e n e i mele .

Şi a ş a de d r a g ă î m i e a m i n t i r e a t a , Eleno, în câ t , î ţ i pot s p u n e ctt e s i n g u r a m e a conso la re , e a v e r e a mea .

C â n d s i n g u r ă t a t e a m ă covâ r şe ş t e , t n ă duc î n l u m e a a m i n t i r e l mele. E u n fel de p a l a t s u b t e r a n , v ră j i t , u n p a l a t s t r ă luc i to r , u n d e locueş te n i n > fa împodob i t ă cu c u n u n i de t r a n d a ­fir i . Acolo desch id c a r t e a d r a g o s t e i n o a s t r e şi-I c o n t e m p l u pag ine le cu l ac r ime le în ochi .

EI b ine , eu n u pot r e n u n ţ a l a toa­t e a s t ea . E u n u voi uc ide In m i n e pe E l e n a m e a de a c u m zece a n i pen ­t r u E l e n a de a c u m . Ar fi s ă -mi s t r i c t o a t ă poezia su f le tu lu i m e u , a r fi s ă d ă r â m u n pa l a t , s ă d o b o r u n t r e c u t : a r fi o c r imă î

E u n u t e - a m u r m ă r i t tn i n t e r v a -

Iubita mea nu e poetă, de-acelea rare şi sublimi C e ' n stofa zilelor de astăzi croesc înşelătoare rime.

Ea e din bändele victime Ale iubitei fără margini, senin model al datoriei Ce-a inspirat întotdeauna imagini sfinte Poeziei.

Când o privesc îmi pa/z-o Fee pe care-un generos destin A smuls-o dm superba noapte-a vremilor ce nu mai vin.

Să risipească al vieţi-mi chin Ea nu-i portă, dar /iinţa-і ce pentru-ùn vis va şti să -, moară, E o poetică satiră a vremeï care ne'nconjoară

Tovarăş scump care'şî jertfeşte lntregu-i suflet şi puterea Pe-o mare fără ţărm pe care nu 'ntdmpinî azi de cât durerea,

Iubita mea e mângâierea Femeia inger ee-aminteşte aevea chipul ei duies Că e ceva divin in noaptea acestui tot misterim.

Că dacă cerul gol, Divinul s'a coborît de mult aci. Că singur n-adevăr al vieţii e, a lupta şi a iubi.

Ci* vtforul de josnicii Din care nmen vremei noastre şi-a nfăptuit a ei tărib, Nu-i lumea celui Preaputernic şi nici nu trebue să fie.

iubita mea nu e poetă dacelea care'n vorbe sfinte Ascund profana năzuinţă ce nu arareori ne minte

Frumoasă, blândă ii cuminte. Oi-a. el privire ce pe gându-mi nvietoare raze ceme^ Ea mi pare o clipă de 'ntrupare a m ar ei poezii eterne.

I ' l a r i a n I. B e e e e e V •— 00—•

Iu l a c e s t a l u n g câ't o v i a ţ ă . Ecou­r i l e ce -ml s o s e a u d in c â n d In c â n d , d e s p r e t ine e r a u vag i , şi n i c i n ' a m c ă u t a t s ă le précisez .

E u î n s ă n ' a m m a r iub i t . Suf le tu l m e u a r ă m a s p u r u r i p l in de d r a ­gos tea E lene i mele do a l t ă d a t ă , d r a g o s t e t r a n s f o r m a t ă i n cea m a l d u l c e 'd int re a m i n t i r i .

Ah, l a s ă - m i a m i n t i r e a , n u - m i ce r e s ă o n imice sc , a r fi o c r i m ă . L a s - o pe E l e n a m e a s ă t r ă i a s c ă în sufle­t u l meu . . , "

D-na G. mototo l i h â r t i a î n t r e de* geteïe-ï a lbe şi o a r u n c ă c â t colo.

— A m i n t i r e şi i a r a m i n t i r e . Ce to t 11 d ă zor cu a m i n t i r e a ?

Apoi i n t r ă in c a s ă şi se pr ivi cu b ă g a r e € e s e a m ă î n og l indă .

Iş î des făcu p â r u l blond Care П ioădea în u n d e a b o n d e n t e pe u m e r b L u ă u n b u c h e t de t r a n d a f i r i şi Ie î n ş i r ă î n j u r u l c a p u l u i . E r a n i m f a d e a l t ă d a t ă . Zâmbi cu fericire. I se p ă r u că t i m p u l n u r ă p i s e n i m i c d i n f a r m e c u l e l şi t r ecuse pes te f run­t ea el fără. s ă o î n c r e ţ e a s c ă c â t u ş i de p u ţ i n .

Şe d e p ă r t a câ ţ iva p a ş i şi se p r i v i î n t r e a g ă în og l i nda cea m a r e . C u m a r fi p u t u t rez i s ta fo rme lo r el s cu lp ­t u r a l e , ochi lor a l b a ş t r i c a cerul . . .

Apoi s e t r â n t i pe o c a n a p e a şi În­cepu s ă r a z ă nervos .

— Amin t i r e , b a l 1 eu, a m i n t i r e l B n e b u n r ă u , s ă r a c u I

s >i л i; \ \ iu Г V d e Ion D r a g e e l e r

O s f n g u r ă fa tă a v e a p o p a Gr igo re d i n C io to rgen l , u n a s i n g u r ă ş l u n bă-et. B ă et ut , c a băe tu i , p u r t a t p r i n şcol i , s 'a î n s u r a t , el, de c a p u lui , d a r fa ta î m p l i n i s e dotrá-zecl şi p a t r u de a n i socoti ţ i de p r e o t e a s ă pe rabuţ şi m a l b a s'o u r n e a s c ă d in ca să . Şi a r fi u r n i t - o căci ce f lăcău d in sa t , n ' a r fl v r u t s ă se î n c u s c r e a s c ă cu popa , c ă zes t re p ă m â n t , b a n i şi vi te ÎI da, şi apo i , n ic i f a t a n u e r a de l e p ă d a t , două-zecl şl p a t r u de a n i avea , d a r p a r ' c ă e r a d e opt-spre-zece: o f a ţ ă a l ­bă , n i ş t e och i şi n i ş te s p r â n c e n e vor­b a c â n t e c u l u i :

„Ochi i ş t sp r i ncen i l e F a c t o a t e belelele".

Şl m â n ă de; foc de h a r n i c ă . D a r dacă p r e o t e a s a n u vro ia S'o

dea d u p ă orî-<cine: ţ i n e a m o r ţ i ş g r ă ­p i ş ta dască l dé şcoa lă , o r i o m de bi­ser ică , cum a fost e r t a t u l de D-zeu p r e a sf in ţ ia sa p ă r i n t e l e D u m i t r a c l i e

tatai el şi p r e a s f in ţ i a s a p ă r i n t e l e T o a d e r t a t u l l u i şi c u m a fost n e a m d in m e a m u l lor .

D a r ce folos, nu s e a r ă t a n i m e n i U n l u c r u o s t r i c a p e b i a t a fa tă , e r a c a m s u r d ă , ş i p ă ş e a c a m şoldi t .

Ce n ' a făcut b i a t a m a m ă p e n t r u cap i lu l el : Ce? şi câ te? î n t â i a d u s a c a t e s t e pe l a b iser ic i şi p e l a Mă­n ă s t i r i , d u s u - a pe l a Sf. I o n la Su* c e a v a şi a t r e c u t pe s u b s fan ţ . D u s u - a p e l a i coane f ăcă toa re die m i n u n i , şi n u s 'a ivit n i m e n i . De acolo, a toc­m i t n i ş te pe ţ i to rese , n i ş t e p r eo t e se f ă r ă preot , n iş te dăscă l i ţ e f ă r ă d a s ­că l , d a r Î n d a t ă ce colo a u d e s c h i s g u r a şi c e i a a ü a f l a t de b e t e ş u g a u şi t ă c u t c a p r i n v r a j ă . P e u r m ă a u Începu t a-I c ă t a în bobi , în că r ţL t o t l u c r u r i opr i t e de Sf. b i se r ică , şi îl s p u n e a de ochi a l b a ş t r i , de o m d e verde, de c ruce . Şi n u se ivi n i m e n e ; p a r a l e chel tu i te şi a ş t e p t a r e z a d a r n U că .

— D a r , c ine o fi a m ă g i t - o i a r ? — Şti i! eö? B a une le femei, c a să-ş î p o a t ă face

m â n ă b u n ă pe l â n g ă p r e o t e a s ă l a c â t e - u n ajutor ,—ceva,— n u m a i că a u z e a i pe câ te u n a .

— S ă r u t d r e a p t a , c u c o a n ă p r eo ­teasă. . .

— M u ţ u m e s c m a i c ă -— Da cc eş t i a ş a n ă c ă j i t ă ? — Of, of, of, eu s ă n u fiii... Ş i p l â n g e a a s e j e lu i c u g l a s Înce t

ca şi c u m a r s p u n e cine şt ie c e t a i n ă : „ S m ă r ă n d i ţ a m e a ! S m ă r ă n d i ţ a m e a l Şi s t r â n g e a pe femee d e b r a ţ , s ă sim-, t ă c ă a r e nevoe d e u n a ju tor .

Şi femeia c a r e a v e a nevoie , 11 s p u ­n e a :

T o a t e învâr te l i l e a s t e a ş l cb imir t le , a făcut să- i m e a r g ă vese tea , b ie te i preotese , pes te ş a p t e s a t e ; I a r c â n d o vedeau femeile cím s a t , c ă o (pleacă i a r , p e unde-va şi t r e c e şf m i v i n e c â t e d o ă zile a c a s ă , s e Î n t r e b a u :

— D a r p e u n d e ë fi i a r c u c o a n e p r e u t e a s a ?

—*Pa u n d e , r ă s p u n d e a a l t a . A m au­zit c ă e pe l a Bogdăneş t î (ori î n cu­t a r e ioc) Ci-că e un v r ă j i t o r .

— I a l a s ă cucoană p r e o t e a s ă că a d a D-zeü. Al ta li d a s f a t u r i . Niş te s lujbe, t a i c ă p ă r i n t e , n i ş t e m ă t ă n i i l a m a i c a D o m n u l u i .

Ooof lelica G a h i ţ ă , şi cucoană p r e o t e a s a ridică ochi i în c e r ş i d ă d e a d in cap ca şl c u m a r fi fost s& i a s ă d e s u b a p ă .

D a r femeia n u se l ă s a : — L a s ă c u c o a n ă p r e o t e a s ă că a d a

D-zeO, a d a D-zeö a l s ă vezi c a m â i ­n e p o i m â n e p e d u d u e a S m ă r ă n d i ţ a cu pe tea lă . Da , u i te , a r t r e b u i s ă se m a î c â n t e şi a l t fel : Şi femeia II s p u ­n e a , că e s t j u n v r ă j i t o r In c u t a r e

loc , şi c ă şi ea a fost la el, că a avu t u n n ă c a z a ş a şi a şa , — o i i cu auzi t die el—că face m i n u n i . Şi b i a t a p re ­u t e a s a c redea . Ş i femeia, eşa de là ea , c 'o l e g ă t u r i c ă de fă ină , cu câ t eva ba -rabul ' î , c u o m â n i de fasole; î n d a t o -r i n d u - s e c h i a r e a s ă d u c ă pe preu-t e a s c a Ia v ră j i to r . Ş i a d o u a zi d imi­n e a ţ a c â n d zori le a b e a s ă iveau, cu­c o a n a p r e u t e a s c a şi cu femeia, în o-b i c i n u i t a c ă r u ţ ă t r a s ă de doi teh-gnijl şi cu Gavr i l B u z a t u pe c a p r ă , o por­n e a l a d r u m . C â n d s e î n t o r c e a î n a ­poi , femeile, i a r l a ca : D 'a pe u n d e aï m a i u m b l a t cocoană p reu teasca? . .

— Of, Of. Of. I a păca t e l e mele . L a cele c a r e e r a u m a l s t r ă i n e , s p u n e a că a fost la n i ş t e n e a m u r i . La cele ce o u m p l e a de m i n c i u n i , ÎI spu-Эіеа că a fost, de-a d e s c â n t a t de le­g a r e de c u n u n i i , în c u t a r e loc şi i-a s p u s că S m ă r ă n d i ţ a , n u t rece o s ă p ­t ă m â n ă , o l u n ă , u n a n şi îi vin peţ i ­to r i i .

Ş i a ş t e p t a , a ş t e p t a , f ăcând m ă t ă n i i Ia i c o a n e , şi s p ă l a n d a - s e S m ă r ă n d i ­ţa c u a p ă d e s c â n t a t ă de vră j i to r .

P o p a s ă r a c u , se u s c a depe p ic ioa re şi-1 m â n c a r u ş i n e a . Că do l u c r u r i l e a s t j a , n u se p r e a po t r ivesc cu t ip i ­cu l sfintei biser ic i . Şi t ă c e a . A zis o-d a t â şi el o v o r b ă l a î n c e p u t :

„ M ă i femeilor, ce s u n t e ţ i n e b u n e , Măi toa te luc ru r i l e s t au în. m â n a lu i D-zefi s f ân tu l , şi el le p o a r t ă de gr i je . Şi n imic n u se cl inteşte f ă r ă ş t i r ea Iul . Ce ros t a r e v ră j i to r ia , u n d e n u ' s c h e m a ţ i de câ t sp i r iduş i î . Voi n u v>-deţî c ă p ă c ă t u i ţ i î m p o t r i v a lu i D u m ­nezeu s f â n t u l şi eu îs p reo t , ţ in locul lu i D-zeu pe p ă m â n t şi t rebu ie să o-presc l u c r u r i l e a s t ea . Şi t u că eşt i p r e u t e a s a m e a t r ebu ie să m ă ascu l ţ i .

A t â t a i-a t r ebu i t cucoane i p reu te -se , că a şi s ă r i t î n s u s şi ta popă , a-m â n d o u ă nebune le . Că ce t r e a b ă a l t u ? Că tu n u şti i d e câ t de ale t a l e ş i d e f a t a m e a n ' a î a m i n t e . Că eşti u n p reo t ş i n u şti i ce-I pe l u m e . M ă r o g l 'a făcut cu o u şi cu oţet, de a z i s p o p a : F ă , ş t i ţ i ce? faceţi ce vre ţ i , d a s ă n u ziceţi p e u r m ă că eü î s vi­nova t . Şi, l u â n d u - ş î a n t e i iul a p leca t s p r e s f â n t a b iser ică .

Şi, a n i de zile, de là şeasesprezeefe a n i p â n ă l a douăzec i şi p a t r u de pr i ­m ă v e r i c u c o a n a p r e u t e a s a n u şi-a m a l s t r â n s p ic ioare le de pi d r u m u r i . A c u m să s a t u r a s e ş i e a , m a l îl veni s ă c r e a d ă că p o p a a a v u t d r e p t a t e ; i a r c â n d v e n e a vre-o femeie d u p ă ceva şi voia s 'o î n c a r c e de m i n c i u n i , e a a scu l t a , şi-I a s c u l t a şi necazur i l e , d a nu - î ded>a n i m i c . Din p r i c i n a a s ­t a a u î n c e p u t şi ele s 'o r ă r e a s c ă .

D a femeile î s d a t e d r a c u l u i . S u n i d i n ele l a ţară," c a r e a u c â t e u n bă r ­ba t , l a e ă - m ă s ă t e l a s , ş i ele fac ce ѵоГ,; u m b l ă be te cu zilele, p r i n zălog b e a tot a a r e ; i a r c â n d se t rezeş te p o a r t ă m i n c i u n i p r in s a t , l u c r e a z ă şi îş i face i a r de b ă u t . I n t r e a s t e a e r a şi u n a C a t r i n a Iul I o n Borde l , b ă r b a t u - s ă u e r a c a n t o n i e r u n o m m ă r u n t ş i ţ i p i r ig i t , şi n u v e n e a c u zilele. E a îşî făcea d i u r â t Copil n u a v e a u , şi el o l ă s a In b a n i i el; c ă de zicea ceva îl a p u c a Ia t r â n t e a l ă . ŞI C a t r i n a , În t r 'o zi m â n t u i de t o a t e : z ă log n u m a l a v e a c e p u n e , f ă ina n u m a l e r a , d e l u c r u nu-T m a l dă ­d e a u femeile c ă p u n e a e a e r u t ză log , m ă rog ' i r a de p i e r i t Ce i a veni t el , şi h a ï , Ia c o a n a p r e u t e a s a , pe c a r e o găsf f o şâ l ând n i ş t e l â n ă cu S m a -r a n d a , P ă r i n t e l e e r a Ia t â r g , cu n i ş i te ovăz de v â n d u t .

To t a ş a : „ S ă r u t m â n a cucoană p r e u t e a s a : — De ce eş t i necăj i tă — Of, Of, Of . cum s ă n u fiü.

— I a l a s ă c u c o a n a prsuteasf t ; î l da femeia cu curaj , c ă nu-I vremea t recută . . . s 'o m ă r i t a t ea Catinca lui Chioru , c e a ş o n t o r o a g ă , Antra lui Ţ ă p o i cea l eneşă , buzata lui Gavril C ă p r a r u ; d ' apo l dudu ia S m a -r a n d a * e î n că t â n ă r ă şi frumoasă ş i apoi a r fi bine s ă se m a l caute. Cine şt ie vre-o f ă c ă t u r ă , vre -o b ă g a r e â» cunun ie . . . Cine ş t ie .

— D'apoî ş t iu eű, m a i c ă ce o fl* n ic i eű n u - m i pot d a cu min tea . . . ş l câ t e n ' a m făcut şi câ t n ' a m u m b l a t

— Da p a r ' c ă n o ! n u ş t i m , cucoană

и н т ш е с а , b lanuane ѴЗІ'3. UN VERSül. L I T ^ A R No. 1. — 7 .

p r e o t e a s ă ; c â n d a l e r g a i î n t o a t i p ă r ­ţ i le , — no i n u ş t im. . .

— Apoi ş t iu că ş t i ţ i ; « ă m i - a a j u n s ve s t ea pes te n o u ă ţ ă r i ş i m ă r i .

- - D o a m n e , c u c o a n ă p r e u l e a s ă , — zise femeia domol — mi-a s p u s Лпіса lu i Andre i l e , că este u n u l 1-a T ă t ă -«•uşî, di î nc l i i agă ape le .

- H îm! — o fi, — d ă d u d i n c a p p r o u t e a ş a cu î n d o i a l ă .

— Z ă u . de n u ţi-î c u s u p ă r a r e aş i s t r i c a o vorbă — a r fi b in« s ă m a i Încerc i ; că ş t i i ce n u i -a s p u s d e ace­la; — l a s ă că. a r e spa r iduş — d a r d ă cu bobii , n e v o i t mare ş i d e unde'l o a r l e a fetei o a d u c e :

— Dacă a r fi a şa , — şt iu eu... a s m a i înce rca , b a r i m să n u - m i p a r a

— Ş i ui le , u r m ă femeia, p r i n s ă de suflet că a i zbând i t ; mie s ă n u - m i d a î d e cât o fus tă s à mi-r» c u m p ă r d e l a n e g u s t o r u l ce t r ece prin sat cu m a r f ă , doi f ranc i să 'mi d a i a n i n , să mi-o a r v u n e s c şi гэз іиі p â n ă ia casc c â n d nc-om î n t o a r c e şi să-i dea D-zeu s ă n ă t a t e şi noroc mi t i t i c a m ă ­tuşei , că, D o a m n e , ştii c u c o a n ă p r e u -t e a s ă , a ş a mi i de jele de ea, m i t i t i c a m ă t u ş e i , că tn i se r u p e in ima , çi le-m c i a îşi ş terse o l a c r i m ă p r e f a c u t ă c u i m c a p ă t a] t e s t e m i l u l u î .

(Va u r m a ) . I. Drageelav

- Ѳ -

Artiştii noştri dramatici H A G I E S C U

H a g i u , n u Hag iescu , a ş a î l se zi­c e a ş i c â n d îl vedea i , a t u n c i pr ice­p e a ! că a a v u t D a r w i n d r ep t a t e , c â n d a ind ica t c a r e a r fi o r i g i n a o-m u l u î . De o s l ăb i c iune n e î n t r e c u t ă , de m o m i e , cu u n n a s m a r e , cocâr ­ja t , H a g i u e r a î n s ă a r t i s t u l cu rea l t a l en t , a r t i s t de s e a m ă , c a r e u m p l e a s c e n a c â n d a p ă r e a , câ t e r a el de elal» şi de n i m i c . II c u n o ş t e a m d i n cop i l ă r i e şi m i - e r a s impa t i c , cu toa­t ă „ g u r a lu i r ea" , c u m s p u n e a u ac­tor i i . Hag iu avea îns& i n i m ă b u n ă çi „ g u r a iu i r e a " e r a d o a r un efect a l p r e a n i a i e i lu i e x u b e r a n t e . Acest defect I-a făcut s ă n u p o a t ă s ă r ă ­m â n ă pe u n a d in scenele t e a t r e l o r n o a s t r e , de şi e r a un a c t o r de f run­te . C a r e d i rec to r de t e a t r u liae î n soco tea lă micile defecte a le ac to r i ­lor . H a g i u e r a î n s ă de o i r a sc ib i l i t a -i e fără ruargi i i î . O v a r ă î n t r e a g ă l -am necă j i t şi m ' a o c ă r â t :

— M ă ! cu t o t ! CO de a n ï aï me l | n u m& d a u p e t ine , să. ş t i i !..

A d o u a zi e r a m î n s ă i a r b u n i pr i ­e t in i , d a r l a m a s ă ( m â n e a m la a-celaş î b i r t s ă r ă c ă c i o s , el a c t o r va­g a b o n d , eu s t u d e n t s ă r m a n ) , Înce­p e a m i a r d i scu ţ i a .

I n t r ' u n an , el, cu s o ţ i a lu î ş l cil Anes t in , f ă r ă t r u p ă , d o a r ol t r e i , a u p o r n i t să facă u n t u r n e u p r i n p r o ­vincie-. M i a u p r o p u s p o s t u l de su ­fleor ş i c u m t e a t r u l to t î m i p l ă c e a pt- a c e a v reme , a m p r i m i t .

Douăzec i de lei pe seară . . . c â n d ee j u c a , b ine înţe les , nu e r a u de le­p ă d a t .

T r u p a n o a s t r ă s 'a opr i t la Pi teştL, E r a v a r ă , î n to iu l că ldure l - F o s t e g r ă d i n ă U k l a r e r a d i spon ib i l ă . Re­p e r t o r i u l : p iese î n t r ' u n act ş i la tre a l t e „Conu L e o n i d a fa tă cu r e a c ţ i u -n e a " . Anes t in j u c a p e C o n u Leon ida , Iar H a g i e s c u pe n e v a s t a . A m primit a s p r e r e p r o ş u r i d in partea ce lo r d o i ari işti, d a r v i n a l o r e r a ; s u f l a m s i r â d e a m şi l a r epe t i ţ i e şi seara, Par ' că -1 v ă d pe H a g i e s c u în cami -Eolul lu i , l ega t l a c a p , t r e s ă r i n d d e spaimă. Noroc că-şT ş t i a u b i n e ro lu ­ri le.

O d a t ă s 'a s u p ă r a t H a g i u r ă u pe mine. E r a l a C â m p u l u n g . A v e a m ş i eu o favor i tă , o fet i ţă de vre -o 16 a n ï şi a b i a a v e a m 20. Şi fe t i ţa ceia e ra t r a n d a f i r i e ş i cu ochî mari , a l ­b a ş t r i şi râdea mereu. Om c u in ­fluenţă, n e m a î fiind loc în g r ă d i n ă , am aşezat-o intre cu l i s e p e u n s c a ­un . Nu m a l ş t iu ce p iesă se j u c a , ş t iu că n e v a s t a H a g i u l u i t r e b u i a să s p u n ă r epede o frază î n ca re se p l ângea , că so ţu l el de pe scenă o

negl i jează . Bine , f raza mu mi-o a d u c a m i n t e , d a r ş t i u că eu n a m a î ur­m ă r e a m tex tu l şi î n c r e d i n ţ a t p e rne-mer i e , p r i v e a m p e du l c inea m e a d i n t r e culise. M ' a m pomenit , că s p u n în t r e a l t e l e : „vegetez ca o ba l t ă , a-i u n c a t ä d u p ă un g e a m a n t a n " Ne­noroc i re ! nevas t a H a g i u l u i , încre­z ă t o a r e în spuse l e mele , repe tă acea­s t ă nenoroc i t ă expresie , pe câ tă vre­me t r e b u i a sä sp-uie ,.ca u n c o d r u de p â i n e a r u n c a t d e pe un g e a m a n ­t a n " . P u b l i c u l Ssnucii; i n t r a u hrt-hot de r â s , Hag iu l se da d e ceasu l morţeî; eu m ă su focasem în cutia n o u e ! mele meser i i . . .

D u p ă r e p r é s e n t â t e , n u se ş t i a în­c ă c ine e r a v i n a şi Hagi i i şi-a l u a t so ţ ia Ia, zor. L a 20 do an ï pot î s ă faci încă pe c a v a l e r u l şi m i - a m spovedi t р й с а ш і . Mi-a făcut H a g i u u n s c a n ­d a l de-1 voiu ţ i n e m i n t e c â t voifi t r ă i . M u l t timp în u r m ă mi-a i m p u ­t a t a c e a s t ă c r i m ă t e a t r a l ă , p â n ă c â n d s 'a d e s p ă r ţ i t de soţ ia l u i .

Nu e r a r a u Hag ie scu , câ t î l plă­cea s ă î n ţ e p e şi î n ţ e p a m e r e u , c u

a r t ă , f ă r ă nic i u n câş t ig . D a c ă a r fi s c r i s a r fi deven i t u n b u n scr i i ­to r umor i s t i c . § i e m a u r i t c h i a r cil a şi sc r i s , d a r n u a a r ă t a t n i m i c ni­m ă n u i .

M a n t a u a luî , veşn ica l u i m a n t a , b i r o n i n n ă , s a u a h a s v e r i a n ă şi-a p u r t a t - o p r i n toate» co l ţur i le ţ ă r e l r o m â n e ş t i , d a r to t B u c u r e ş t i i ÎI p l ă ­cea. B u c u r e ş t i i cu bu leva rde l e ş i c u ca lea Victor iei , cu însuf le ţ i rea l u i , cu veşn ica ag i t a ţ i e . Hag ie scu e r a a-poi u n u l d in t r e ac to r i i cu l ţ i , ş t i a m a i m u l t e l imbi şi c u n o ş t e a bine- l i ­t e r a t u r a -d ramat i că s trăină. Ah ! c u m t ă i a cu b r i c iu l j u d e c a t a lui , m a l a les c â n d î n t â l n e a c â t e u n co­leg cu ifos şi fă ră t a l en t .

A c u m Hagiu l s 'a l in iş t i t pe veci, n u v o m m a î vedea s i l u e t a l u i m a c a ­b r ă p e s t r a d e l e Bucu re ş t i l o r , n u v o m m a î a u z i vocea Iul a s c u ţ i t ă , C â r d a p ă s a pe r de-şl r u p e a u l t im i i d i n ţ i şi g l u m e l e Iul ce u s t u r a u pe „cel cu m u s c a pe c ă c i u l ă " .

Albert

- M -

U n t r i u m f ş i - o r ă s p l a t ă — < H T a z n l e t cu d A r JDexwtriad —

„ H a m l e t " , p i a t r a de î n c e r c a r e a t u t u r o r m a r i l o r t a l en te , a i sp i t i t ş i l a noi în a t â t e a r â n d u r i pe f run taş i i p r i m e i n o a s t r e scene . P r i n t r e cel ce r e v e n d i c a u r o l u l a c e s t a cu o s t â r u -i n ţ ă î n d r e p t ă ţ i t ă şi m e r i t o r i e e r a şi <L Ar is t id D e m e t r i a d . T r i u m f u l s ă u de a s t ăz i a d a o g ă m e r i t u l s t ă r u i n ţ e ! sa le şi m e r i t u l u i său r ă s p l a t a ce i se cuvenea ,

H a m l e t este cea m a l p u t e r n i c ă s c h i ţ ă de c a r a c t e r , pe c a r e î n e r a t u ­r a d r a m a t i c ă a p o p o a r e l o r a p u t u t s 'o r e d e a v r ' o d a t ă ; r ă z b u n a r e a umtorel r e g e l u i n u es te d e c â t un pr i -

Shakespeare s'a publicat întâie, oa­ră la 1603 şi a fost revăzută în trei rânduri de către autorul el, care de fiecare dată adăuga noi cugetăr i a supra lucrurilor s i a oamenilor fie tn monoloagele Iul Hamlet , fie în scenele dintre Prinţ ş i dintre Hora-ţiu. Textul definitiv al piesei este cel din 1604 după care s'a făcut şi tra­ducerea ce-a servit pe vremuri lu i Manolescu şi care, revăzută, foloseş­te şi de data aceas ta Teatrului Nari ţ ional.

Cu mult înainte de a fi scris Sha­kespeare pe Hamlet existau încă

de vo lume . C o m e n t a t o r i i şi infcerpre. ţ i i lu î a u c ă u t a t să-î r e c o n s t i t u e pa­na t n cele m a l mic i a m ă n u n t e pe f iecare d i n p e r s o n a g i i l e piesei, 5n câ t a r t i s t u l u i nu - î m a î r ă m â n e decât să le î m p r u m u t e d in d u h u l lu î suf lu l vieţel lor.

P r e t u t i n d e n i „ H a m l e t " a fost o a d e v ă r a t ă r e v e l a ţ i u n e ; n i c ă e r l î n s ă c a în G e r m a n i a n u a. s t â r n i t m a l m u l t in te res , m a l m u l t ă p a t i m ă . Me lanco l i a ş i sufer in ţe le lu i H a m l e t , p r o f u n d c u g e t ă t o r , impu l s iv , ş i te-t u ş î veşn ic n e h o t ă r â t a u e x t a t i a t su­f letul r o m a n t i c a l r a s se î g e r m a n e în l i t e r a t u r a c ă r e i a H a m l e t ca ş i W e r ­t h e r a ü făcut epocă.

L a no î celebrul Erncsto Rossi a fost cel d in t â i , c a r e a r e p r e z e n t a t pe l a 1877—78, n e î n t r e c u t a t r a g e d i e a lu i S h a k e s p e a r e ş i to ţ i cei care şi-1 m a î a d u c a m i n t e vorbesc cu u n en-t u z i a z m n e s f â r ş i t d e sp re c r e a ţ i u n e a m a e s t r u l u i i t a l i an .

A l ă t u r i de Rossi a j u c a t pe a t u n c i Enricta Cataneo în „Ofelia" ne în ­t r e c u t ă p r in f r u m u s e ţ e a el, cât. şi p r i n s i m ţ i r e a şi p ă t r u n d e r e a r o l u l u i .

R â n d pe r â n d apo i Mounet. Sul ly , Mor i s son , Mano lescu . d e Max , Nota ­r ă a u t rez i t î n suf le tu l n o s t r u p r i n c r e a ţ i u n i l e l o r d r a g o s t e a p e n t r u o-pc r i l e m a r i l o r c las ic i .

M o n t a r e a lu i „ H a m l e t " pe s c e n a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l e — o r i c u m — u n vis î n d r ă z n e ţ , c a r e a fu lgera t în­t â i a o a r ă p r i n m i n t e a d-lul Dav i l a , î n c ă de pe t i m p u l p r i m u l u i s ă u di­r e c t o r a t , •— u n v i s î n d r ă z n e ţ , c a r e a) c h i n u i t î n t r ' o v r e m e şi pe d. P o m p i -l iu E l i ade ş i c a r e î n f ă p t u i t d e di. B a c a l b a ş a i-a a d u s , de s igu r , m u l t e n e p l ă c e r i , d a r ş i m u l ţ i m e a pe c a r e ţi-o poa t e d a n u m a i t r i u m f u l .

R e l u â n d „Hamlet ." în s t a g i u n e a a-c e a s t a d. D a v i l a nu a făcu t de c â t s ă s t ă r u i e în g â n d u l său dintâi , şi s ă î m p l i n e a s c ă u n u l f r u n t a ş a l s c e r v î — d-lul Ar. D e m e t r i a d — ѵіяоі lui de a r t ă . N u e locul aci ?,1 d i s c u t ă m t ă r ă g ă n i r i l e c a r e i-aù z ă d ă r n i c i t îm­p l i n i r e a a c e s t u i v i s , d a r t r i u m f u l s ă u de a c u m 11 r ă z b u n ă pe d e p l i n »Je toate f r ă m â n t ă r i l e u n e i a tât de î n d e l u n g a t e a ş t e p t ă r i .

In cele d i n u r m ă i n t e r p r e t ă r i a l e l u i „ H a m l e t " m a e s t r u l No t t a r a 1

S t ă r u i a m a l m u l t a s u p r a nebuniei, d. B u l a n d r a a s u p r a impulsitălel, Iar a c u m d. D e m e t r i a d a d u c e crea­ţ i e i s a l e o n o t ă nouă s t ă r u i n d a s u ­pra durereX sufleteşti a e r o u l u i l u ï S h a k e s p e a r e .

N ' a ş î putea să spun , c a r e d i n t r e aceste i n t e r p r e t ă r i a r fi m a l a p r o a p e 'de c o n c e p ţ i a a u t o r u l u i , — c o m e n t a ­tori i lui , c h i a r , n u î m p ă r t ă ş e s c c u toţi i a ce l a ş fel de a vedea — d a r de e i g a r , c ă a c e a s t ă d i n u r m ă in t e r ­pretare, deş i p o a t e m a l săracă In! efecte de s c e n ă e s t e c e a m a l profund! « m e n e a s c ă . I. C. A d a n

lej pentru aceasta . Hamlet n u e o-m u l capabil de răzbunare şi n u el, cî împrejurări le vor răzbuna moartea

ta tă lu i ucis». Răzbunarea premedir tată n u s e Împlineşte decât mul ţu­mită impulsivităţ i i lui , căci Hamlet este înainte de toate u n impuls iv . Ca p iesa de teatru „Hamlet" este p l ină de defecte technice, de scene ee n u se pot explica, de lung imi , care nu pot fi mistuite . Ca operă li­terară „Hamlet" rămâne cea m a l puternică creaţiune a mint i i ome­neş t i , prin a d â n c i m e a re f lex iun i lor , p r i n f r umuse ţ ea s t i lu lu i , ca şi p n a o r i g i n a l i t a t e a concep ţ iune i .

„ H a m l e t " p iesa favor i t ă a lui

două lucrări c u acelaş t it lu, care n u a ü nici o l egătura cu opera mare lu i dramaturg şi despre c a r e s*ar părea că dânsul n u avea n ic i o cunoşt in­ţă. Subiectul lu i Hamlet i-a fost In­spirat lui Shakespeare d e o cronică daneză scrisă de S a n o Gramatlcus , u n savant mort pe la 1203. Ş i episoa­dele şi spiritul piesei ş i cele m a l mul­

te dintre personagi i le tragediei s u n t Inventate însă de Shakespeare , încât s'a zis cu drept c u v â n t că „Hamlet' 1

o«fe p iesa lu i cea maî personala. Nici o o p e r ă l i t e r a r ă c las ică sau

m o d e r n ă n u a i n s p i r a t m a l inult in­teres decât „ H a m l e t " . S'au scris a su -i>r;-. oijerei l u i ShaKespea ro peste 200

Information! artistice şi literare A tre ia expoziţ ie de pictură ş i

sculptură a soţilor Iordăchescu s e • a deschide m â i n e l a Ateneul Ro­m â n .

Această expoziţ ie promite s ă fie cât se poate de interesantă

* Odată, c u închiderea vechiului an»

s'a Închis Ia Ateneu expoziţia de pictură a mst insuluï peisagiat Mi-hăi lescu , despre care v o m face o da­r e de s e a m ă î n n u m ă r u l vi itor a l acestei reviste.

* " I n a iua de 3 Ianuarie , s'a deschl»

î n rotonda Ateneului , expoziţia de pictură, flori, fructe ş i peteage • pictorului Angelesen.

jAceastă expoziţie este a doua d i n « c e s t a n ş i v a r ă m â n e UeecMaâ pán n a la 1 Februarie a n u l c

*

Vineri 11 Ianuar ie s e va d a l a A-ten eu un concert a l d-Qoaml Sera» f ina Dichter cu concursul (Hor. NL Dinlcu, Th. F u c h s etc.

8. — No. 1. UNJVERSUL LITERAR Duminică 6 Ianuarie 191

N O U I L E M A R I P R E M I I сѳ еѳ тгог oferi d.e

ZIARUL „UNIVERSUL abonaţilor ©ai la tragrerea. d.In liana a^al-u. ±Э±Э :

Lei7.000Lei i u b o n n i * ! c o m u n a l e 4 l a s u t à

E L E G A N T DORMITOR DE IZ dé mare valoare, al 9-lea dormitor furnizat pentru premiile uoastre, de cel inal recomandabil depozit de mobile de fier şi bronz

I n d u s t r i a M e t a l i c a MARCU. bulevardul Rbsabeta No 8. Bucureşti.

Jumătate Garnitură Mobilă COMPUSA 1)1 N . O CANAPEA. DOUA FOTOL1URI Şl PATRU SCAUNE;

0 Oglindă vene(iaiiă. - 0 masă elegantă (ic mahoo cd 0 frumoasă Lampă pentru atârnat. - 0 Maşină de cusut p. mană

Toate acestea cumpărate delà marele magazin de mobilat MARCO D A T T E L H R E M E R . strada Ca'rol No. 62, Bucureşti.

U n B o r m i t o r d . e l s z n n f i m construit lu marea fabrică de Mobile do lemn MARIN V . G A N E A , şoseaua Mihai-Bravut No. 37 şi strada Şerbânicâ No. 10 —

i Sucursal.T Claie» Victoriei No 107. UM G R A M O F O N foarte elegant, cutia de stejar, nu plachete de metal şi tin nichelat, cu (i plăut duble, adică 12 câni^ee

UM F L A U T D E A B A N O S , cu 12 clape. Într'o cutie fină căptuşită cu catifea.

UNA .VIOARA FI M A c u arcuş şi ;accesorii de rezerva. Toate aceste cumpărate de la Murele Magazin de muzică Jean

Feder, Bucureşti, calea Victoriei 54 , Funneorul Curţeî Rega!e UNA MA DOLINA italiană, de palisandru, ornamentată, cu

testiera prelungită, speciale pentru concert. UMA C H I T A R A cu mecanică. l i \ A І І Л К М О М С А cu doua rânduri, eu 19 clape ş> 4 ba-

eurl, burduful dublu, cu, colţuri de metal. Cumpărate de la Magazinul de muzica • Le Harpa», Bucureşti,

»trada СоЦеІ No. 5. .... . U N A ' J A R D I N I E R A de argint de China, oxidata şi aurita,

cu 4 pieioare şi duuă mânere, cu'un cristal frumos şlefuit. UMA FRUCTIFERA de argint de China, in parte aurita, cu

taleiul-de.cristal, gravat bruderie !şi şlefuit. » M S E R V I C I U P E N T R U B E R K , compus din o carafă ei

patru pahare de cristal, pe 0 tăviţă argintată cu două mânere Cumpărate de la cunoscutul magazin de bijuterii Tn Radtvon,

buJevaplul Elisabeta No. 8 bis. \ UMA- PEN Dl I A M O D E R N A de stejar ce se întoarce odată

la 15 zile.., . . . . . , . UM CEASORNIC D E A U R 14 karate, cu trei capace, fru­

mos gravate şi emai la te , pen t ru dame. UMA G A R N I T U R A D E A U R 14 karate, compusa dm o

pereche cercei, o broşa şi uu inel, toate cu pietre 'Simil, Briliant şi Per le . ;

UM C E A S O R N I C D E RIMOC cu călimară, forma moderni •i frumos'nichelat." . . . . . . . . . . . . . . . .

Toate ace'sie.1 cumpărate dé,ia cunoscutul si bine «sortatul ma­gazin 'Ceasornicăria Cp/fel»', Bucureşti, str Colţel No. 31.

UN A BICICLETA E L E G A N T A « S P O R T » cu roata liberă ' si (rână automată prin'conlrapedalare. . ,'

UNA P U Ş C A de vânătoare cu doua ţevi, ţevile de oţel, «Bayard», din renumita fabrică de arme cPieper-Bayardn. Această armă are 4 zăvoare de siguranţă, ţeava stângă choke-bore şi poate întrebuinţa atât pulberea neagra, cât şi pulberea'fără fum..

UNA C A R A B I N A semî-automatică de mare precisiune «Pie­per« cu tirul garantat precis.

UM R E V O L V E R S I S T E M A T I C . Cumpărate de la marele magazin de arme B. 0 , Hamann,

furnizorul Curţeî Regale, calea Victoriei No. 44, Bucureşti 8 CEASOARMICE D E A U R 14 karate eu câte 3 capace

foarte frumos gravate, toata pentru dame. 3 L A N Ţ I Ş O A R E ' D E A U R 14 karate, pentru d-şoare. в C E A S O A R N I C E de argint rusesc, cu 3 capace, p. bărbaţi. 6 C E A S O A R N I C E D E A R G I N T V E R I T A B I L , cu 8

eapace. pentru bărbaţi. tt CEASOARMICE D E Ni KEL, cu 2 capace, p. bărbaţi. в C E A S O A R M I C E D E A R G I N T «Marca Arpad» cu 8

eapace frumos gravate, pentru bărbaţi. 6 C E A S O A R N I C E D E M E T A L argintat, eu câte 3 ea­

pace pentru bărbaţi 4 L A N Ţ I Ş O A R E D E A T Â R N A T L A G A T , de argint

aurit pentru dame. 7 S P L E N D I D E L A N Ţ I Ş O A R E de argint 800. p. dame. UN S P L E N D I D CEASORNIC D E A U R 14 karate, eu 3

capace, foarie fin gravat, având şi port-fotografle, pentru dame. UN C E A S O R N I C D E A U R A M E R I C A N , cu 3 capace,

pentru -bărbat. UN* C E A S O R N I C D E A U R pentru bărbat, 14 karate, cu 3

capace,.frumos gr.ayat, având: pe capac loc pentru gravură. 2 C E A S U R I S P L E N D I D E D E A R G I N T pentru bărbaţi.

. UN {CEASORNIC de metal aurit pentru bărbat. Afară"; de acestea, ţoţl abonaţii mal primesc gratuit un volum

din interesanta scriere «Memoriile Regelui Carot I al Romanlei •ац un voluui din cărţile ce apar în editura ziaru-jui „Universul' «parité anume pentru а Ъ о п ф ^ , \

Preţurile de abonaniínf sunt aceleaşi : Pe un an lei 18; pe şease lunTleî 9.15; p 3 luííj. jet 4.^3. ' Pentru a concura la premiile de mal sus, abonaţii pe un an primesc 30'bonuri ; cei pe şease luni'15 şi cel pe 3 luni 8 bonuri.

Abonaţii pa un àn participa la două trageri, deci după prima tragere vör primi Încă 30 bonuri, pentru' tragereaГ următoare. ' Administraţia „UNIVERSULUI'' nu Întrebuinţează Încasatori. '• , Plata abonamentelor se, va l'ace direct lä cassa administraţiei ziarului, prin mandat postal sau In persoană.

I W m