exercitii stagiatura anul iii luciana tandea 1

7/29/2019 Exercitii Stagiatura Anul III Luciana Tandea 1

1/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABIL

C.E.C.C.A.RCORPUL EXPERTILOR CONTABILI SICONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA

Prezentare exercitii stagiatura experti contabili anul IIIIn regim de sistem colectiv

__ 2010__

Variante de exercitii prezentate : 200710 si 22007

VARIANTA 200710

CONTABILITATE

1. Societatea A deine 70% din capitalul societii B pe care o controleaz exclusiv. La rndul su societatea B deine urmtoarele investiii: 60% din capitalul social al filialei C,

Ec. LUCIANA TANDEA - 1 -


2/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABIL 50% din aciunile societii D pe care o controleaz n comun cu un alt acionar, 35% din aciunile societii E asupra creia exercit o influen semnificativ.Sunt pri legate ale societii A:(a) societatea B;b) societile B i C;(c) societile B, C i D;(d) societile B, C, D i E;(e) societile D i E.

2. Societatea A deine 100% aciunile societii B, 40% din aciunile societii C, 7% din aciunile societii D i 50% din aciunile societii E (care estecontrolat n comun cu statul romn). Doamna Z (soia managerului societii A) deine 60% din aciunile societii C. Identificai prile legate pentrusocietatea X.Sunt pri legate ale societii A:(a) societile B, C i E, doamna Z i managerul societii A;(b) societile B, C, D i E, doamna Z i managerul societii A;(c) societile B i D;(d) societile B, C, D i E;(e) doar societatea B i managerul societii A.

3. Pe 30 iunie N, societatea M achiziioneaz 80% din aciunile societii F. Cu ocazia achiziiei s-a identificat un plus de valoare la o cldire de 10.000u.m. care a generat o datorie de impozit amnat de 1.600 u.m. Dup data achiziiei societatea F a obinut un rezultat de 40.000 u.m. n anul N, societateaM a obinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de via util rmas a cldirii este de 20 de ani (metoda liniar de amortizare). Rezultatul consolidat algrupului format din societile M i F este de:

(a) 32.000 u.m.;(b) 31.832 u.m.;(c) 101.832 u.m.;(d) 100.000 u.m.;(e) 110.000 u.m.Rezultatul este influentat de cota parte a profitului obtinut de filiala F, si de cota parte a amortizarii cladirii pe durata ramasa pana la finele anului.

Amortizarea: (10.000 1.600) * 6 / 12 /20 = 210 u.mRezultat F: 40.000 210 = 39.790 u.mCota parte M: 80% * 39.790 = 31.832 u.mRezultat M: 70.000 + 31.832 = 101.832 u.mRaspunsul corect este deci: (c) 101.832 u.m.;

Ec. LUCIANA TANDEA - 2 -


3/48


4. Care din urmtoarele elemente este monetar?(a) un utilaj;(b) un produs finit;(c) o cheltuial nregistrat n avans;(d) venitul nregistrat n avans;(e) o crea n-clieni.

5. Care din urmtoarele elemente este nemonetar?(a) o crean de impozit amnat;

(b) un provizion pentru riscuri i cheltuieli ce va fi decontat prin diminuarea de lichiditi;(c) datoria privind dividendele;(d) mprumuturile din emisiunea de obligaiuni;(e) avansurile acordate furnizorilor de stocuri.

6. La nchiderea exerciiului N, activele societii ALFA cuprind: un utilaj a crui valoare net contabil este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziionat la 1.04.N-2, atunci cnd un dolar valora 2,8 lei; un teren achiziionat la un cost de 10.000 $, n N-4 (cursul dolarului la data achiziiei fiind de 2,5 lei), i reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de20.000 $, dat la care dolarul valora 3 lei; un stoc de mrfuri cumprat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) i depreciat pentru 10% din valoare, la nchiderea exerciiului N; o crean de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strin, corespunztoare unei vnzri efectuate la 1.11.N, atunci cnd dolarul era cotat la nivelulde 3,18 lei; suma de 1.000 $, n casierie.Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei.Care din urmtoarele afirmaii nu este corect:(a) valoarea utilajului n bilanul exerciiului N este de 84.000 lei;(b) valoarea terenului n bilanul exerciiului N este de 60.000 lei;(c) valoarea stocului n bilanul exerciiului N este de 11.520 lei;(d) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.600 lei;(e) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.440 lei.

Utilajul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care utilajul apare in bilant este valoarea de intrare: 30.000 *2.8 = 84.000 lei

Terenul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care terenul apare in bilant este valoarea dereevaluare: 20.000 * 3 = 60.000 lei

Stocul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care stocul apare in bilant este valoarea corectata:4.000 * 90% * 3.2 = 11.520 lei

Creanta este element monetar. Acesta se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea de inregistrare in bilant este : 8.000 * 3.2 = 25.600lei

Singura afirmatie incorecta este: (e) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.440 lei.

7. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): impozit pe profit pltit 1.200; cheltuieli cu amortizarea i provizioanele 2.000; creterea stocurilor 4.000;ctigul din cesiunea imobilizrilor 3.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 5.000; diminuarea datoriilor din exploatare 100; venituri din provizioane 500;cifra de afaceri 200.000; creterea veniturilor n avans din exploatare 500; pierderea din cedarea investiiilor financiare 600; rezultat nainte de impozit10.000; diminuarea creanelor din exploatare 700; creterea cheltuielilor n avans din exploatare 220. Fluxul net de trezorerie din exploatare determinatprin metoda indirect este de:(a) 16.420 lei;(b) 12.620 lei;(c) 6.380 lei;(d) 13.300 lei;(e) 10.180 lei.

Flux activitatea de exploatare

Profit inainte de impozitare +10.000+Castig din cesiunea imobilizarilor +3.000+ Cheltuieli cu amortizare +2.000-Venituri din provizione -500- Variatia stocuri -4.000- Variatia clienti +700- Variatia cheltuieli inregistrate in avans -220+ Variatia furnizori -100+ Venituri inregistrate in avans din exploatare +500Impozit pe profit platiti -1.200Total flux exploatare = 10.180

8. Se cunosc urmtoarele informaii la 31.12.N (n lei): sold final 161 1.200; sold iniial 1012 100; sold final 1012 500; sold final 169 450; sold iniial 161800; rulaj debitor 1041 100; rulaj debitor 161 100; sold iniial 169 300; rulaj debitor 6868 50; sold iniial 162 5.000; rezultatul exerciiului N-1 10.000;sold final 162 6.000; rulaj creditor 162 2.000; rezerve la 31.12.N-1 4.000; rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1 7.500; rezultat reportatla 31.12.N-2 4.500; rezultatul exerciiului N-1 a fost distribuit la rezerve, a fost reportat, iar diferena s-a pltit ca dividende. Fluxul net de trezorerie dinactivitatea de finanare este de:(a) -3.900 lei;

3


4/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABIL(b) -3.700 lei;(c) -3.800 lei;(d) +3.700 lei;(e) +3.800 lei.

Flux activitatea de finantare

Incasare din emisiunea de actiuni +400Incasare din emisiunea de obligatiuni +300Prime de emisiune +100Prime privind rambursarea obligatiunilor +150Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor +50Incasari din imprumuturi +5500Plati catre actionari -10.300Flux net de trezorerie din activitatea de finantare -3.800

9. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): preul de achiziie al investiiilor financiare pe termen scurt vndute 1.000 (ncasarea a avut loc la momentulvnzrii); ctiguri din cesiunea de investiii financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea investiiilor financiare pe termen lung 5.000 (ncasarea aavut loc la momentul vnzrii); preul de achiziie al investiiilor financiare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobnzi (ncasate) 700; venituri dincedarea imobilizrilor corporale 2.000 (ncasarea a avut loc la data vnzrii); sold iniial datorii fa de furnizorii de imobilizri 3.000; sold final datoriifa de furnizorii de imobilizri 4.000; sold iniial imobilizri corporale 6.000; sold final imobilizri corporale 4.000; costul imobilizrilor corporalevndute 4.000. Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiii este de (se neglijeaz incidena TVA):(a) +4.400 lei;(b) +14.200 lei;(c) +7.900 lei;(d) -7.900 lei;(e) 0 lei.

Flux net de trezorerie din activitatea de investitii

Incasari din cesiunea investitiilor pe termen scurt +1.200Incasari cedarea investitiilor financiare pe termen lung +5.000Venituri din dobanzi +700Venituri din cedarea imobilizarilor corporale +2.000Plati catre furnizori de imobilizari -1.000Flux net de trezorerie din activitatea de investitii +7.900

10. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mrfuri:(a) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;

(b) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;(c) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din finanare cu semnul plus;(d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din investiii cu semnul minus;(e) nu afecteaz fluxul de trezorerie.

11. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de ctre locatar:(a) afecteaz fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus;(b) nu afecteaz fluxul de trezorerie al locatarului;(c) afecteaz fluxul de trezorerie din investiii cu semnul plus;(d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;(e) se evideniaz distinct la sfritul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaia este aferent gestiunii trezoreriei.

Fiind o plata a unui contract financiar, fluxul de trezorerie va fi influentat in sens negativ.Raspunsul corect este: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus

12. Societatea ALFA deine un utilaj ce urmeaz a fi abandonat i un grup de active deinut n vederea vnzrii care conine un echipament, o cldire, unstoc de marf i un activ de impozit amnat. Care din afirmaiile de mai jos este adevrat?a) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;c) utilajul abandonat are valoare contabil nul i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivitIFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante;e) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivitIFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante.

O intreprindere nu va clasifica ca detinut pentru vanzare un activ imobilizat (sau un grup de active) care va fi abandonat. Aceasta din cauza ca valoarea sacontabila va fi acoperita in principal ca urmare a utilizarii continue a acestuia. Totusi, daca grupul de active ce va fi abandonat indeplineste criteriile de la

par. 32 (a) (c), intreprinderea va prezenta rezultatele si fluxurile de numerar aferente grupului de active ca activitate intrerupte in conformitate cuparagrafele 33 si 34, la data la care inceteaza sa utilizeze aceste active. Activele pe termen lung (sau grupurile) care se vor abandona includ activele petermen lung care vor fi utilizate pana la sfarsitul duratei de viata economica si activele pe termen lung care mai degraba vor fi inchise (de la functionare)decat vandute.In unele cazuri, o entitate cedeaza un grup de active, impreuna cu anumite datorii asociate in mod direct acestui grup, in cadrul unei tranzactii unice. Oastfel de cedare a unui grup de active poate fi un grup de unitati generatoare de numerar, o singura unitate generatoare de numerar, sau parte dintr-o unitategeneratoare de numerar2. Grupul poate include orice active si orice datorii ale intreprinderii, inclusiv active curente, datorii curente si active excluse de laregulile de evaluare din prezentul IFRS, in baza paragrafului 5. Daca un activ imobilizat care intra in aria de aplicabilitate a cerintelor de evaluare din acest

4


5/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABILIFRS constituie o parte dintr-un grup destinat vanzarii, atunci cerintele de evaluare din acest IFRS se aplica grupului de active ca un tot unitar, astfel cagrupul respectiv este evaluat la cea mai mica valoarea dintre valoarea sa contabila si valoarea justa mai putin costurile de vanzare.

Prevederile de evaluare din acest IFRS3 nu se aplica urmatoarelor active, care sunt acoperite prin standardele indicate, indiferent ca sunt active individuale,sau ca fac parte dintrun grup destinat cedarii:

(a) activele reprezentand impozite amanate (IAS 12 Impozitul pe profit)(b) activele rezultand din beneficiile acordate angajatilor (IAS 19 Beneficiile angajatilor)(c) activele financiare care intra in aria de aplicabilitate a IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare;(d) active pe termen lung care sunt evaluate la valoarea justa mai putin costurile estimate de vanzare, in conformitate cu IAS 41 Agricultura;(e) activele pe termen lung care sunt contabilizate in conformitate cu modelul valorii juste din IAS 40 Investitii imobiliare(f) drepturi contractuale aferente contractelor de asigurare asa cum sunt definite in IFRS 4 Contractele de asigurare.

13. ntreprinderea ALFA a cumprat o cldire n exerciiul N. Durata de via a cldirii fusese estimat, la data achiziiei, la 50 de ani. n exerciiul N+30(30 de ani mai trziu), ALFA ncheie un contract de locaie cu societatea BETA pentru nc 15 ani. Care este, n aceast situaie, durata economic devia a cldirii ce trebuie comparat cu durata contactului de locaie (15 ani) n vederea clasificrii acestuia?Conform art. 110, alin (4) din Reglementarea contabil conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene i cu Directiva a VII-a aComunitatilor Economice Europene, din 29.10.2009: O amortizare semnificativa a conditiilor de utilizare sau invechirea unei imobilizari corporale poatejustific revizuirea duratei de amortizare.

In functie de conditiile de functionare a cladirii, a previziunilor economice pe termen lung, de starea cladirii, etc, se poate decide daca conditiilede utilizare s-au modificat semnificativ, astfel incat sa se decida modificarea sau nu a duratei economice de viata.

In cazul in care raspunsul este negativ, durata economica de viata nu se modifica, cota de amortizare ramanand aceeasi cu cea anterioara ( 2%).In cazul in care raspunsul este pozitiv, durata economica de viata va face obiectul ajustarilor. Avand in vedere durata contractului de locatie,

logic ar fi ca ajustarea perioadei economice de viata ramasa sa fie egala cu perioada contractului, procedandu-se la recalcularea cotei de amortizare pentruaceasta perioada.

Durata economica de viata a cladirii vizata de clasificarea contractului de locatie, este durata economica de viata ramasa la inceputulcontractului. Deci managementul societatii trebuie sa compare cei 15 ani cu 20 ani ramasi (50-30), pentru a incadra contractul intr-unul din cele 2categorii: locatie sau locatie-finantare.

Standardul nu trebuie aplicat stocurilor, activelor rezultate din contractele de constructii, activelor reprezentand impozite amanate, activelor rezultate dinbeneficiilor acordate angajatilor sau activelor clasificate ca fiind detinute pentru vanzare (sau celor incluse intr-un grup care este clasificat ca fiind detinutpentru vanzare) deoarece standardele existente aplicabile acestor categorii de active contin cerinte specifice de recunoastere si evaluare a acestora.

14. O ntreprindere fabric echipamente speciale dup necesitile clienilor. Acestea, fie sunt vndute clienilor, fie sunt oferite n locaie pe o perioad de10 ani, cu opiunea de extindere a duratelor contractelor. Echipamentele au durate de via util cuprinse ntre 12 i 15 ani. Echipamentele produse pentruun client nu mai pot fi modificate i vndute altuia. n ce categorie pot fi ncadrate contractele de locaie care au ca obiect un astfel de echipament, dinperspectiva locatorului?

Contract de locatie finantare pentru ca: activele primite in locatie au o natura specifica, astfel incat numai locatarul poate sa le utilizeze fara sa le aducaschimbari majore.

15. O societate preia n locaie un etaj dintr-un bloc cu 4 etaje n centrul capitalei pe o perioad de 20 de ani. Durata de via util a cdirii este estimat la20 de ani, chiria anual pltit este de 100.000.000 lei. Aceeai societate preia n locaie pe 20 de ani parterul unei cldiri similar din Constana cu o duratde via de 20 de ani, pltind o chirie de 10.000.000 lei. Poate managementul s considere c obiectul contractelor este reprezentat doar de cldiri?

Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere, locatie de gestiune sau alte contracte similare seevidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate, in functie debeneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate in legatura cu imobilizarile corporale proprii.De asemenea, se supun, amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie, pe durata contractului de inchiriere.La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie declauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare.

16. n urma procesului de producie se obin: 1.000 buc. produs principal P i 50 buc. produs secundar PS. Dup obinerea lui P, PS este supus unorprelucrri suplimentare care ocazioneaz cheltuieli de 1.500.000 lei. Preul de vnzare pe pia a lui PS n condiii normale este de 100.000 lei/buc., iar

cheltuielile estimate cu vnzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obinerea lui P i PS sunt de 150.000.000 lei. Determinai costulde producie al produsului P.

Costul de productie a produsului P este 74.250 lei/buc.

FISCALITATE

1. O societate pe aciuni pltitoare de impozit pe profit, ale crei aciuni sunt deinute de AA (persoan fizic) n proporie de 70% i de BB (persoanfizic) 30%, realizeaz n exerciiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit pltit de societate i dividendele ncasate de fiecare dintre cei doiacionari, innd cont c 60% din rezultat este repartizat acestora?Rezolvare

impozit pe profit = 16%(total venituri- total cheltuieli + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozabile)impozit pe profit = 16%(500.000 400.000 + 30.000 20.000) = 17.600 leiprofit brut = 500.000 400.000 = 100.000 leiprofit net = profit brut impozit pe profit = 100.000 17.600 = 82.400 leidividende = 60% din profitul net = 82.400 X 60% = 49.440 leidivedendele actionarului AA= 70% X 49.440 = 34.608 leidividendele actionarului BB = 30% X 49.440 = 14.832 lei

5


6/48


2. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de 175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri).Cheltuielile sunt urmtoarele:- cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei;- cheltuieli de personal 10000 lei;- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;- cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei;- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;- cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la dispoziia acestora);- cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este 23.000 lei;- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei

S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului.Rezolvare :Venituri totale =175.000 leiCheltuieli totale = 35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 leiCheltuieli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei.Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale = 175.000-88200 = 86.800 leiRezultat fiscal = venituei totali -cheltuieli totale venituri neimpozabile +cheltuieli

nedeductibile +amortizre contabila -amortizare fiscala ==175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500 lei

Rezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta temporala impozabila de 3000 lei => datorie privind impozitul amanat : 3000 x16% = 480 lei

- in contabilitate se face inregistrarea :ch.cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate - 480 lei

Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal :-3 din cifra de afaceri = 525 lei- 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. de sponsorizare = 2896 leiSuma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei .

Impozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 525 = 13.995 lei Diferenta de virat statului = 13.995 3000 = 10.995 lei .

3. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente.Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:a) venituri din activitati independente, definite conform art. 46;b) venituri din salarii, definite conform art. 55;c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 61;

d) venituri din investitii, definite conform art. 65;e) venituri din pensii, definite conform art. 68;f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 71;g) venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 75;h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare, definite conform art. 71;i) venituri din alte surse, definite conform art. 78.Cotele de impozitare

(1) Cota de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din fiecare categorie pentrudeterminarea impozitului pe veniturile din:

a) activiti independente;b) salarii;c) cedarea folosinei bunurilor;d) investiii;e) pensii;

f) activiti agricole;g) premii;h) alte surse.

4. Prezentai pltitorii impozitului pe profit i preciznd n cadrul fiecrei categorii sfera de cuprindere a impozitului.ContribuabiliSunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili:a) persoanele juridice romne;b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia;c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic;d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilorde participare deinute la o persoan juridic romn;e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri frpersonalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn.f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene.

Sfera de cuprindere a impozituluiImpozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:a) n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene, asupra profituluiimpozabil obinut din orice surs, att din Romnia, ct i din strintate;b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibilsediului permanent;

6
http://codfiscal.net/art-46-definirea-veniturilor-din-activitati-independente/http://codfiscal.net/art-55-definirea-veniturilor-din-salarii/http://codfiscal.net/art-61-definirea-veniturilor-impozabile-din-cedarea-folosintei-bunurilor/http://codfiscal.net/art-65-definirea-veniturilor-din-investitii/http://codfiscal.net/art-68-definirea-veniturilor-din-pensii/http://codfiscal.net/art-71-definirea-veniturilor-din-activitati-agricole/http://codfiscal.net/art-75-definirea-veniturilor-din-premii-si-din-jocuri-de-noroc/http://codfiscal.net/art-771-definirea-venitului-din-transferul-proprietatilor-imobiliare-din-patrimoniul-personal/http://codfiscal.net/art-78-definirea-veniturilor-din-alte-surse/http://codfiscal.net/art-46-definirea-veniturilor-din-activitati-independente/http://codfiscal.net/art-55-definirea-veniturilor-din-salarii/http://codfiscal.net/art-61-definirea-veniturilor-impozabile-din-cedarea-folosintei-bunurilor/http://codfiscal.net/art-65-definirea-veniturilor-din-investitii/http://codfiscal.net/art-68-definirea-veniturilor-din-pensii/http://codfiscal.net/art-71-definirea-veniturilor-din-activitati-agricole/http://codfiscal.net/art-75-definirea-veniturilor-din-premii-si-din-jocuri-de-noroc/http://codfiscal.net/art-771-definirea-venitului-din-transferul-proprietatilor-imobiliare-din-patrimoniul-personal/http://codfiscal.net/art-78-definirea-veniturilor-din-alte-surse/


7/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABILc) n cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic,asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecrei persoane;d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionareatitlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri frpersonalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

5. Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n extravilan.In cazul unui teren amplasat in extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in ha, cu suma corespunzatoareprevazuta in urmatorul tabel, inmultita cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut la art. 251 alin. (5)*):AC15-1

Impozitul/taxa pe terenurile amplasate in extravilanArt. 258 alin. (6)

- lei/ha -

Nr.crt.

ZonaCategoria de folosinta

A B C D

1 Teren cu constructii 27 24 22 19

2 Arabil 43 41 39 36

3 Pasune 24 22 19 17

4 Faneata 24 22 19 17

5 Vie pe rod, alta decat cea prevazuta la nr. crt. 5.1 48 46 43 41

5.1 Vie pana la intrarea pe rod X X X X

6 Livada pe rod, alta decat cea prevazuta la nr. crt. 6.1 48 46 43 41

6.1 Livada pana la intrarea pe rod X X X X

7 Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera cu exceptiacelui prevazut la nr. crt. 7.1

14 12 10 7

7.1 Padure in varsta de pana la 20 de ani si padure cu rol de protectie X X X X

8 Teren cu apa, altul decat cel cu amenajari piscicole 5 4 2 1

8.1 Teren cu amenajari piscicole 29 27 24 22

9 Drumuri si cai ferate X X X X

10 Teren neproductiv X X X X

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Se cunosc urmtoarele informa ii financiare referitoare la o societate comercial ce activeaz n domeniul industriei constructoare de maini:Indicator u.m.Imobilizri 2000Stocuri 1000Crean e 900

Disponibilit i 100Capitaluri proprii 1700Datorii financiare 1000Furnizori 700Datorii salariale 400Datorii fiscale si sociale 100Credite de trezorerie 100Cifra de afaceri 2000

S se calculeze i s se interpreteze duratele de rota ie ale elementelor dee activ i pasiv circulant i viteza de rota ie a activului circulant net.

Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi tratata ca un mijloc de caracterizare a eficientei utilizarii activelor circulante dar si ca instrument dedimensionare a fondului de rulment al firmei. Viteza de rotatie reflecta toate schimbarile intervenite intr-o perioada determinata in activele de exploatare

si cea financiara a firmei. Indicatorul sintetizeaza aspectele legate de procesul de aprovizionare si productie, de reducerea posturilor, scurtarea ciclului deproductie sau a perioadei de desfacere si incasare a contravalorii bunurilor vandute.Pentru caracterizarea vitezei de rotatie a activelor circulante, se pot utiliza urmatorii indicatori :

a. numarul de rotatii date de raportul dintre , unde CA- cifra de afaceri si AC- active circulanteIn cazul nostru :

N = 2000/2000 = 1

7
http://codfiscal.net/art-258-calculul-impozitului/http://codfiscal.net/art-258-calculul-impozitului/


8/48


b. durata in zile a unei rotatii :DZ= (2000*360) / 2000 = 360

O durata de rotatie mai mare, presupune o imobilizare mai mare a activelor circulante nete, respectiv o scadere a beneficiului economic al societatii, si orentabilitate economica mai mica.

2. Din contul de profit i pierderi al societ ii din exerci iul precedent se cunosc urmtoarele informa ii: Indicator u.m.Cheltuieli de exploatare platibile 1500Amortizare 100Cheltuieli cu dobnzi 200Impozit pe profit 60

S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindereRezolvare:

Ratele de solvabilitate:Solvabilitatea generala = datorii totale / active totale totale = 2.300 / 4.000 = 0.58Valoarea fiind mult mai mic de 2 nu ofera garan ia acoperirii datoriilor curente din activitatea curent

Solvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) = capital propriu / total pasiv = 1700/4000= 0,43; (O valoare mai mic de 1,5 dovedete c societateanu are capacitatea de a-i achita datoriile pe termen scurt, mediu i lung)

Ratele de rentabilitate:Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 = 375(presupunem cota de impozit pe profit = 16%)Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investotiei) = profit / active totale * 100 == 375 / 4000 *100 = 9.38%Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 = (375 -60) / 1700 * 100 = 18.52 %Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1.000 =0.2Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit / cheltuieli de exploatare * 100= 375 / 1500 * 100 = 25%

3. S se calculeze capacitatea de autofinan are i autofinan area pornind de la informa iile prezentate mai jos: Indicator u.m.Venituri din vnzarea mrfurilor 1000Produc ia vndut 18000

Produc ia stocat 2500Subven ii de exploatare 2000Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 600

Cheltuieli cu materii prime 2500Costul mrfurilor vndute 700Cheltuieli salariale 10000Cheltuieli cu amortizarea 600Cheltuieli cu provizioane 200Cheltuieli cu chirii 200Cheltuieli cu asigurri sociale 1200

Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate 400

Impozite i taxe 300Venituri din dobnzi 200Venituri din diferen e favorabile de curs valutar 200

Cheltuieli cu dobnzi 800Cheltuieli cu provizioane financiare 100Impozit pe profit 300Rata de distribuire a profitului 40%

Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

Nr.crt.

INDICATORI U.M.

1. Vnzri de mrfuri (Vmf) 10002. Costul mfurilor vndute (Chmf) 7003. Marja comercial(Mc)(1-2) 3004. Producia vndut (Pv) 180005. Cifra de afaceri net(CA)(1+4) 19000

8


9/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABIL6. Variaia stocurilor (S) 07. Producia imobilizat (Pi) 25008. Producia exerciiului(Pex)(4+6+7) 215009. Consumuri intermediare (Ci) 2500

10. Valoarea adugat(Vad)(3+8-9) 1900011. + Subvenii de exploatare 200012. - Alte impozite i taxe 150013. - Cheltuieli cu personalul 1000014. =Excedent brut de exploatare(EBE) 550015. + Alte venituri din exploatare 60016. - Ajustare valori imobilizri 800

17. - Alte cheltuieli de exploatare 40018. =Rezultatul din exploatare (Rexp) 490019. Venituri financiare 40020. - Cheltuieli financiare 90021. =Rezultatul financiar(Rfin) -40022. Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21) 440023. Rezultatul extraordinar(Rextr)24. Rezultatul brut(Rbr)(22 +23) 440030. - Impozitul pe profit 30031. =Rezultatul net(Rnet)(24 - 30) 4100

Soldurile intermediare de gestiune caracterizeaza situatia financiara a intreprinderii din punctual de vedere al aportului diferitilor factori deproductie.

SIG sunt n mare parte indicatori n cascad.Marja comercial exprim rezultatul operaiunilor de vnzare/cumprare de mrfuri.MC< 0 arat c rezultatul obinut este nefavorabil.

Este important nu doar ca marja comerciala sa fie pozitiva, ci ca si evolutia ei n timp s fie favorabil.Cauzele descresterii marjei comerciala tin de managementul( general sau cel puin financiar sau comercial) nesatisfctor; riscul este ca societatea s

fie absorbit de concureni, de conjunctura nefavorabil mai mult sau mai puin generalizat (o criz economic, o depresiune/recesiune) sau de depoliticile ei de vnzri, de pre, de pia care sunt ineficiente i trebuie schimbate (promovarea unui nou produs/serviciu, mbuntirea stilului depromovare, a organizrii desfacerii).

Producia exerciiului exprim valoarea activitii de baz a societii concretizat n produse finite fabricate sau n curs de fabricaie stocate sau dejavndute. Este specifica societatilor industriale.

n analiza PE este important nu doar dinamica ei, ci mai ales dinamica structurii ei pe componente: creterea ponderii PS vdete o politic de vnzri ineficient;

creterea ponderii PI vdete o cretere a ciclului de fabricaie sau a autoconsumului cu efecte n scderea cifrei de afaceri.

Valoarea adaugata reprezint valoarea creat de factorii de producie care concur la activitatea ntreprinderii.Valoarea adugat redusa poate rezulta :- din productivitate redus;- din consumuri specifice mari;- randament sczut al capitalului tehnic (fix);- politic comercial neadecvat;- costuri mari ale factorilor de producie- costuri salariale mari- impozite i taxe mari.

Valoarea adaugata pozitiva reprezinta sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile catre stat, catre creditori si actionari, catre salariati sip ecat este posibil se va pastra o anumita suma pentru autofinantare.

Excedentul brut de exploatare reprezint acel rezultat care permite finanarea investiiilor, remunerarea surselor externe, remunerarea acionarilor iautofinanarea.

Analiza excedentului brut al exploatrii evideniaz rolul pe care acest indicator l are asupra ntreprinderii:

- permite msurarea performanelor economice a ntreprinderii prin calculul indicatorilor relativi ai rentabilitii (rata marjei brute a exploatrii,rata rentabilitii economice)- permite acoperirea obligaiilor ntreprinderii, dac nivelul indicatorului este suficient de mare. n acest caz se vor putea rambursa

mprumuturile i plti dobnzile aferente, se vor putea rennoi imobilizrile pe seama amortizrii i se vor acoperi riscurile din provizioanele constituite.Diferena va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor (dividende) i ntreprinderii (autofinanare).

- excedentul brut al exploatrii este independent de de politica financiar a ntreprinderii (nu este influenat de structura financiar antreprinderii care modific nivelul cheltuielilor i veniturilor financiare), de politica de investiii (reflectat n amortizare), de politica de provizioane (nuia n considerare provizioanele), de politica de dividend (reflectat n repartizarea profitului net), de politica fiscal (nu ia n considerare modul de calcul alimpozitului pe profit) i de elementele extraordinare ale activitii desfurate (rezultatul extraordinar). Cu alte cuvinte, EBE reflect rezultatul exploatriiobinut doar din efortul propriu al ntreprinderii.

Rezultatul exploatrii reprezint acel rezultat care permite remunerarea acionarilor i autofinanarea.Rezultatul curent naintea impozitrii reprezint rezultatul exploatrii corectat cu cel din activitatea financiarRezultatul excepional reprezint rezultatul operaiunilor cu caracter excepional. Pune n eviden fluxurile financiare care rezulta din operaiuni care

nu au legtur direct cu obiectul normal de activitate al ntreprinderii. Operaiunile din aceast categorie au un caracter accidental.Rezultatul net al exerciiului reprezint rezultatul rmas la dispoziia societii pentru crearea resurselor financiare proprii pentru dezvoltare i

remunerarea acionarilor.Capacitatea de autofinanare (CAF) este indicatorul care reflect potenialul financiar determinat de activitatea rentabil a unei ntreprinderi la

sfritul unei perioade, destinat s remunereze capitalurile proprii (prin dividende), s finaneze dezvoltarea viitoare (prin partea din profit repartizatpentru constituirea rezervelor) precum i s menin i s rennoiasc activele corporale (prin amortizri).

Capacitatea de autofinanare nu reprezint propriu-zis un sold intermediar de gestiune. Astfel, spre deosebire de Rezultatul brut al exploatrii(RBExp) sau de Excedentul brut al exploatrii (EBE), care se refer la numai la activitatea de exploatare, CAF ine cont de toate laturile activitiintreprinderii (de exploatare, financiar i extraordinar). nseamn c fa de EBE, capacitatea de autofinanare constituie un indicator mai global alperformanelor ntreprinderii.

9


10/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABILCAF reprezint surplusul monetar net global, efectiv sau potenial, degajat de ansamblul operaiunilor de gestiune n cadrul unei anumite

perioade, care rmne la dispoziia ntreprinderii pe termen lung. Caracterul net se explic prin determinarea acestui indicator dup deducerea impozituluipe profit, iar caracterul global prin faptul c este degajat de ntreaga activitate a ntreprinderii.

Calculul CAF:a) metoda deductiva:

INDICATORI U.MExcedentul brut din exploatare(EBE) 5500(+)Venituri financiare(+)Alte venituri din exploatare

400600

(-)Cheltuieli financiare(-)Alte cheltuieli din exploatare

900400

(-)Impozit pe profit 300(=)Capacitatea de autofinantare(CAF) 4900

b)metoda aditiva:

INDICATORI U.M.Profit net 4100(+)Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 800(=)Capacitatea de autofinantare 4900

Rate de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezint indicatori sintetici, prin care se apreciaz sub form relativ situaia profitabilitii sau a capacitii ntreprinderii dea produce profit. Ratele rentabilitii sunt printre cei mai importani indicatori prin care se apreciaz eficiena general a activitii unei ntreprinderi,deoarece reflect rezultatele obinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producie i desfacere.

Rata rentabilitii, ca indicator de performan, poate avea mai multe forme de exprimare, n funcie de modul de raportare a unui indicator de efectesau rezultate obinute (profitul, EBE sau ali indicatori pariali ai rentabilitii) la un indicator de flux global al activitii (cifra de afaceri, venituri dinexploatare, valoarea adugat) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).

Dup criteriul funcional, ratele rentabilitii se pot clasifica n:

- rate ale rentabilitii economice;- rate ale rentabilitii financiare;- rate ale rentabilitii resurselor consumate;- rate ale rentabilitii veniturilor.

Nr. crt. Specificaie Simbol U.M.1 Venituri din exploatare Ve2 Cheltuieli de exploatare Che3 Profit din exploatare Pe=Ve-Che4 Profit net Pn5 Excedentul brut din expl. EBE6 Capital propriu Cpr 7 Capital investit Ci=Afn+NFR+Db

8Rata rentabilitii economicebrute nominale 100Ci

EBERebn = %

9 Rata rentabilitii costurilor Rc=Pe/Che %

10 Rata rentabilitii financiare 100Cpr

PnRf = %

11Rata rentabilitii economice netenominale 100

Ci

PeRenn = %

12 Rata rentabilitii veniturilor Rv=Pe/Ve %

Afn Active fixe nete

Rata rentabilitii economice evideniaz eficiena capitalurilor investite (proprii i mprumutate) i trebuie s fie superioar ratei inflaiei.n termenireali rata rentabilitii economice trebuie s remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie respectiv rata medie adobnzii la obligaiunile emise de stat.Rata rentabilitii economice brute nominale i nete nominale sunt superioare ratei inflaiei.

Rata rentabilitii financiare msoar randamentul capitalurilor proprii respectiv al plasamentului financiar. Aceast rat renumereaz proprietari prinacordarea de dividende.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

10


11/48


1. -De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?- Membrii consiliului de supraveghere sunt numii de ctre adunarea general a acionarilor, cu excepia primilor membri, care sunt numii prin actulconstitutiv. Numrul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv, acesta neputnd fi mai mic de 3 i nici mai mare de 11.

- Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocai oricnd de adunarea general a acionarilor, cu o majoritate de cel puin dou treimi dinnumrul voturilor acionarilor prezeni.

-Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere.a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat;b) numete i revoc membrii directoratului;c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii;d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfurat.

2. - Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?Controlul asupra actelor si operatiunilor administratorilor se exercita de catre cenzori, care trebuie sa fie actionari (cu exceptia cenzorilor contabili), iarmajoritatea cenzorilor trebuie sa aiba cetatenia romana.

Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si 3 supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.Acestia sunt alesi de catre adunarea constitutiva pe o perioada de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul (nu pot delega pe altcineva in locul lor).

- Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, dacaacestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea

situatiilor financiare.

Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, isi pierd automat acest statut:- rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;- persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societatesau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta;- persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv al consiliului de supraveghere si directoratului, in temeiulart. 153 alin. 14;- persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altorinstitutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.

- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea a IV-a.

Capitalul social poate fi redus prin:- micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;- reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;- dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor;- atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:- scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;- restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau partesociala;- alte procedee prevazute de lege.

Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contulactiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.

Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi innumerar si/sau in natura.

3. - Prezentai cauzele dizolvrii societilor comerciale.Cauzele generale de dizolvare sunt acele motive, imprejurari, situatii (legale sau de fapt) care au ca efect dizolvarea oricarei forme societare.Potrivit art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea se dizolva prin:

trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; declararea nulitatii societatii; hotararea adunarii generale; hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, ce impiedica functionarea

societatii; insolventa societatii; alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

Cazurile de dizolvare sunt de ordine publica, in sensul ca asociatii nu le pot inlatura, dar pentru fiecare din aceste cauze exista cate o modalitate de

contracarare a efectelor.- Definii dizolvarea societilor comerciale.

Dizolvarea societatilor comerciale consta in operatiunile de declansare a acestui proces si asigura premisele lichidarii patrimoniului social. Prinoperatiunile de declansare a acestui proces se intelege hotararea de dizolvare a societatilor comerciale si aducerea ei la cunostinta celor interesati.Hotararea privind dizolvarea societatilor comerciale este luata de Adunarea Generala a Asociatilor sau de Instanta Judecatoreasca. Prin dizolvaresocietatea comerciala nu se desfiinteaza, ea isi continua existenta juridica, insa numai pentru operatiunea de lichidare.Din punct de vedere juridic, dizolvarea societatilor comerciale este reglementata de Legea nr.31/1990.

11


12/48


Organizarea auditului intern si controlul intern a l intreprinderii

1. Organizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventiv.CONTROLUL FINANCIAR-CONTABIL:ASPECTE TEORETICE

Controlul financiar-contabil, prin aciunile practice ale statului sau ale persoanelor cu sarcini de conducere din entitile economice, reprezint prinrezultatele sale, una din cele mai importante surse de informaii necesare desfurrii, n condiii de maxim eficien, a aciunii de management general.Principalul scop, att la nivelul instituiilor statului ct i la nivelul conductorului de activiti economice, l constituie stabilirea deciziilor optime pentrurealizarea obiectivelor din programele propuse.

Statul, prin instituiile sale guvernamentale, este principalul i unicul realizator al activitilor economice ce se desfoar att la nivel naional(macro), ct i sectorial (micro), rspunderea pentru o eventual nerespectare a legilor economice capt dimensiuni deosebite, avnd n vedere

consecinele pe care le-ar putea genera, asupra ntregului sistem economico-social.Pentru prevenirea unor situaii cu caracter perturbator, n conformitate cu legile speciale, organice sau chiar prin constituie, de-a lungul timpuluiau fost instituite organe de control abilitate i acreditate, astfel nct s fie acoperit ntreaga zon a activitilor economice.

I.1. DEFINIIE, CLASIFICAREControlul este un proces de msurare a performanei, de iniiere intreprindere a unor aciuni care s asigure rezultatele dorite.Privit prin prisme diferite, controlul este considerat:

- funcie a managementului prin el fiecare manager vrea s se asigure c activitatea decurge conform programului prestabilit, c resursele suntutilizate conform destinaiei stabilite i c n final performana real va atinge sau va depi obiectivele fixate iniial;

- atribut al conducerii mijloc de perfecionare a activitii entitilor publice i private exercitat sub forme diferite de structuri organizatepiramidal, cu responsabiliti i obiective clar precizate de lege;- metoda de verificare a modului de gestionare a resurselor.

Controlul este aciunea de stabilire a exactitii operaiunilor materiale, care se efectueaz anticipat executrii acestora, concomitent sau la scurtinterval de la desfurarea operaiunilor. Controlul const n a verifica dac totul a fost efectuat n conformitate cu programul fixat, dup ordinile date iprincipiile stabilite. De asemenea, poate fi considerate o aciune de control, supravegherea sistematic i continu a unei activiti. Controlul se poateexercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale de control.

Controlul financiar component a controlului economic are ca obiectiv cunoaterea de ctre stat a modului cum sunt administrate mijloacelemateriale i financiare, de ctre societile comerciale, publice, modul de realizare i cheltuire a banului public, urmrete asigurarea i consolidareaechilibrului financiar, asigurarea eficienei economico- financiare, dezvoltarea economiei naionale.

Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar reprezint un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficienelor ide stabilire a msurilor necesare pentru restabilirea legalitii.

ntr-un sistem economic pot aprea, la un moment dat unele disfuncionaliti generate de cauze obiective, determinate de situaii care nu au pututfi prevzute, ct i din cauze subiective cum sunt sustragerile deliberate ale agenilor economici de la obligaiile financiare i fiscale fa de bugetulstatului sau o gestiune defectuoas a activitilor economice.Controlul financiar-contabil servete unui triplu sistem de interese.n primul rnd, controlul financiar-contabil servete intereseloragenilor economici att prin aciunea de evitare a situaiilor de disfuncionalitate n procesul de gestionare a patrimoniului, ct i prin posibilitatearemedierii unor abateri de la prevederile legale.

n al doilea rnd, controlul financiar-contabil servete intereseloragenilor economici parteneri, deoarece poate oferi acestora informaii exacte asupra strii patrimoniului unitii economice, la care se desfoarverificarea.n al treilea rnd, controlul financiar-contabil, este instrumentalcare servete intereselor statului pentru realizarea obiectivelor propuse petermen lung n ceea ce privete politica economic.Avnd n vedere toate aceste aspecte, controlul financiar-contabil sedefinete ca fiind aciunea legiferat de determinare a unoradevruri n legtur cu starea unor proiecte de activiti economicesau cu a celor care au fost efectuate, prin compararea modului efectiv7de prezentare sau manifestare al acestora cu prevederile i normelelegale prin care au fost definite i instituionalizate, n vedereaprentmpinrii sau depistrii i remedierii abaterilor de la acesteprevederi i norme.

Astfel, controlul financiar-contabil constituie una dintre cele mai importante prghii ale conductorilor unitilor economice, deoarece acesta lepoate furniza toate informaiile necesare realizrii obiectivelor din programele propuse.Activitatea de control, ca una dintre funciile actului de conducere, poate lua diferite forme n funcie de domeniul n care se exercit, de coninut,

de obiective i sfera de aciune a acestuia, i anume puterea legislativ sau cea executiv.Alturi de aceste criterii generale i altele specifice , cum sunt momentul efecturii verificrii fa de momentul desfurrii activitii controlate,

structurile determinate s-l exercite, durata sau intensitatea acestuia, controlul financiar-contabil se clasific astfel:A) Dup momentul efecturii propriu-zise sau al ntocmirii i utilizrii documentelor supuse verificrii fa de momentul verificrii, controlul

financiar-contabil poate fi: control financiar preventiv control operativ curent (concomitant) control ulteriorControlul financiar preventiv, form a controlului financiar contabil, se exercit nainte de efectuarea operaiunii sau activitii supuseverificrii, sau nainte ca un document s fie lansat n procesul economic.

Sfera activitilor care fac obiectul contractului financiar preventiv se stabilete, n funcie de natura unitii patrimoniale la care se realizeaz,astfel:a)La nivelul ordonatorilor de credite din ministere i alte instituiisimilare: Efectuarea de pli din fonduri publice; Repartizarea pe uniti subordonate i pe activiti distincte a

12


13/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABILrilor aprobate prin bugetul de stat;

Organizarea i efectuarea de pli din credite bugetare aprobate; Concesionarea sau nchirierea de bunuri publice;b)La nivelul, agenilor economici, principalele operaiuni pentru carese stabilesc obiectivele de control financiar preventive sunt: Pli, n lei sau valut, efectuate pentru produsele aprovizionate,lucrrile executate sau prestarea diverselor servicii; Plata sumelor pentru activitatea desfurat n cadrul unitii, ca ia altor drepturi cuvenite personalului; ncheierea contractelor interne sau externe de aprovizionare sau acontractelor ce au ca obiect executarea de lucrri sau prestarea de servicii;

Trecerea pe seama cheltuielilor sau a rezultatelor financiare a pierderilor sau a daunelor aduse patrimoniului care nu au fost produse cu

vinovie.Dup personalul desemnat s l realizeze, activitatea de controlfinanciar preventiv se mparte n: Control financiar preventiv exercitat de organele de control alestatului;9Controlul financiar propriu al unitilor economice este formacontrolului financiar-contabil efectuat n scopul prevenirii sau soluionriiunor abateri i deficiene cu caracter economic din activitatea acestora.

Controlul financiar-contabil propriu, cunoscut i sub denumirea de control intern, se realizeaz de ctre organele proprii n funcie de tipul unitiieconomice se organizez i se exercit astfel:

a) La nivelul unitilor economice, altele dect instituiile publice, activitatea de control financiar-contabil propriu se organizeaz i exercit nformele de: control financiar preventiv propriu control financiar de gestiuneControlul financiar preventiv propriu, este activitatea efectuatpentru evitarea nerespectrii prevederilor legale n vigoare ce ar genera efecte cu caracter perturbator a activitii economice, ct i pentru prevenireapagubelor.Controlul financiar de gestiune, este activitatea ce se efectueaz nvederea urmririi modului de realizare a dispoziiilor legale i a normelor interne cu privire la gestionarea mijloacelor materiale i bneti, pe bazaoperaiunilor nregistrate n documente i evidenele tehnico-operative, financiare i contabile.b) La nivelul instituiilor publice, controlul financiar-contabil propriu

anizeaz i exercit n formele sale de: control financiar intern control financiar preventivControlul financiar intern, cuprinde ansamblul msurilor privindorganizarea activitilor de determinare a strii reale a unor activiti i procese prin compararea acestora cu prevederile legale prin care au fost definite.

Controlul financiar preventiv, este definit ca fiind activitatea princare se stabilete legalitatea i regularitatea operaiunilor privind fondurilepublice i patrimoniul public, nainte de aprobarea acestor operaiuni.Sfera de activitate a controlului financiar preventiv este format dinansamblul instituiilor publice.Controlul financiar-conatbil exercitat prin instituii ale statului poate

ca trei forme n funcie de unitile desemnate s-l exercite i anume: control operativ-curent control preventiv control ulteriorB) Dup durata i intensitatea efecturii, controlul financiar-contabil

parte n: control continuu control periodic

Controlul continuu este forma controlului financiar contabil care seexercit pe toat durata efecturii operaiunilor economice controlate, fr ntreruperi. Controlul continuu se poate identifica cu controlul operativ- curent(concomitent), datorit efecturii verificrii concomitent cu efectuarea operaiunilor analizate.Controlul periodic, este activitatea specific controlului financiar-contabil care se desfoar la anumite intervale, de regul fixe, prin programe, n funcie de particularitile fenomenelor economice i necesitile deinformare.

Lipsa caracterului inopinat n realizarea acestei forme de control poate duce la obinerea unor rezultate mai puin spectaculoase, uneori nereale sauneconcludente.

Datorit caracterului anunat, pentru obinerea unor rezultate veridice, controlul periodic trebuie efectuat, cu toat intensitatea, la termenelestabilite i asupra tuturor documentelor i operaiunilor ce fac obiectul activitii supuse verificrii.I.2. OBIECTIVE, FUNCII

Controlul este aciunea de stabilire a exactitii operaiunilor materiale, care se efectueaz concomitent sau la scurt interval de la desfurareaoperaiunilor. Controlul const n a verifica dac totul a fost efectuat n conformitate cu programul fixat, dup ordinile date i principiile stabilite. Deasemenea, poate fi considerat o aciune de control, supravegherea sistematic i continu a unei activiti. Controlul se poate exercita personal sau cuajutorul unor aparate speciale de control.

Controlul financiar component a controlului economic are ca obiectivitate cunoaterea de ctre stat a modului cum sunt administratemijloacele materiale i financiare, de ctre societile comerciale, publice, modul de realizare i cheltuire a banului public, urmrete asigurarea iconsolidarea echilibrului financiar, asigurarea eficienei economico- financiare, dezvoltarea economiei naionale.Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiarreprezint un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a

deficienelor i de stabilire a msurilor necesare pentru restabilirealegalitii.

13


14/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABILToate formele de control au un scop comun, i anume acela de determinare a strii unor fenomene, procese sau activiti la un moment dat, fa de

un sistem determinat de criterii.Cu toate acestea, tipurile de control se deosebesc ntre ele prin rol,sfera de activitate, obiectivele propuse i funcii.

Obiectivul principal al controlului financiar este de a opri, nainte de efectuare, toate operaiunile care nu sunt legale, necesare, oportune saueconomicoase n faza de plat, respectiv ncasare, dup caz.Obiectivele controlului operativ curent constau n: Verificarea i stabilirea abaterilor i a deficienelor n legtur cuexistena, integritatea i pstrarea bunurilor de orice fel; Utilizarea mijloacelor materiale i bneti; Stabilirea realitii datelor nscrise n bilan i conturile deexecuie;

Obiectivele controlului ulterior sunt difereniate, n funcie de obiectivele specifice fiecrei structuri cu atribuii de control financiar- contabil,structuri ce pot aparine statului sau agentului economic.Principalul obiectiv al controlului ulterior exercitat de ctre agenii economici const n verificarea modului de gospodrire a mijloacelor materiale

i bneti din patrimonial fiecruia.Controlul ulterior, exercitat de ctre organele de verificare alestatului are ca principale obiective: Verificarea modului de administrare i utilizare a fonduriloracordate de la buget;

Controlul modului de utilizare a mijloacelor i a fondurilor dindotarea unitilor economice ale statului; ndeplinirea integral i la termen a tuturor obligaiilor financiarei fiscale fa de diferitele structuri guvernamentale.La nivelul unitilor economice, principalele obiective alecontrolului financiar preventiv constau n stabilirea legalitii,economicitii, eficacitii i eficienei pentru urmtoarele categorii deoperaiuni: din care deriv drepturi sau obligaii patrimoniale ale agentuluieconomic fa de diferite persoane fizice i/sau juridice; operaiunile privind creditarea, finanarea i efectuarea de plai nlei sau/i valuta privind activitatea de comer, investiii, producie etc; operaiunile bancare privind acordarea fondurilor de la buget i aaltor operaiuni similare financiare;

operaiuni privind trecerea pe seama cheltuielilor, rezultatelor financiare, conform prevederilor legale, a pierderilor, daunelor aduse unitii, darcare nu au fost produse cu vinovie.Obiectivele controlului financiar de gestiune constau n: Stabilirea integritii valorilor materiale i bneti din gestiunilesupuse controlului;

Stabilirea legalitii i realitii nregistrrii operaiunilor consemnate n documentele primare i contabile referitoare la cantitile i valorile

menionate n acestea; Verificarea modului de gestionare a formularelor tipizate cu regimspecial;

Stabilirea modului de respectare a prevederilor legale privindmicarea valorilor materiale i bneti ntre diferitele gestiuni ale unitii; Verificarea exactitii preurilor luate n calculul valorilor materialece fac obiectul controlului; Stabilirea modului de obinere, utilizare i restituire a creditelorbancare sau de alt natur; Numirea, alegerea administratorilor, consiliului de administraie, acomitetului de direcie i a cenzorilor; Emiterea de obligaiuni i aciuni;

Verificarea modului de calcul, ncasare i vrsare a contravalorii bunurilor distruse, degradate, deteriorate i stabilirea eventualelor rspunderi n

sarcina persoanelor vinovate.La nivelul instituiilor publice principalul obiectiv al controluluifinanciar preventiv propriu const n stabilirea legalitii, regularitii i

rarii n limitele aprobate pentru urmtoarele categorii de operaiuni: Angajamentele legale i bugetare; Deschiderea i repartizarea de credite bugetare; Plile efectuate din fondurile publice; Incasrile n numerar; Concesionarea i nchirierea de bunuri din domeniul public alstatului sau al unitilor administrative-teritoriale; Modificarea repartizrii pe trimestere i pe subdiviziuni aleclasificrii bugetare a creditelor aprobate; Vnzarea, gajarea, concesionarea sau nchirierea de bunuri dindomeniul privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale.Principalul obiectiv al controlului financiar propriu internconst n instituirea msurilor necesare n vederea:

2. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de cazInventarierea anuala a patrimoniului se efectueaza cu respectarea ordinului 1753 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea siefectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv.Inventarierea elementelor de activ si de pasiv reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, la data la care aceasta se efectueaza.

14


15/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABILConform acestui ordin inventarierea anuala a elementelor de activ si de pasiv se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se invedere si specificul activittii fiecarei unitati.In cadrul agenilor economici cu activitate complexa, bunurile pot fi inventariate si inaintea datei de incheiere a exercitiului financiar, cu conditiaasigurarii valorificarii i cuprinderii rezultatelor inventarierii n situatiile financiare intocmite pentru exercitiul financiar respectiv.In situatia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, in registrul-inventarse va cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate si inscrise in listele deinventariereactualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar.Realizarea inventarierii patrimoniului presupune urmarirea etapelor de mai jos : stabilirea datei la care se va face inventarierea; intocmirea deciziei de inventariere; instruirea membrilor comisiilor de inventariere si elaborarea procedurii de inventariere; derularea efectiva a inventarierii; intocmirea procesului verbal de inventariere;

valorificarea inventarului.Raspunderea pentru buna organizare a inventarierii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionariielementelor de activ si de pasiv si care elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate la specificul unitatii.Inventarierea elementelor de activ i de pasiv se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel puin doua persoane, numite prin deciziescrisa, emisa de persoanele autorizate. In decizia de numire se menioneaza in mod obligatoriu componenta comisiei, numele responsabilului comisiei,modul de efectuare a inventarierii, gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si de terminare a operatiunilor.La persoanele fizice care desfasoara activitati productoare de venituri, precum si la unitatile al caror numar de salariati este redus, iar valoarea bunurilordin gestiune nu depaseste plafonul stabilit de administratori, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana.Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de ctre o comisie centrala, numita, de asemenea, prin decizie scrisa, emisa de persoaneleautorizate prevazute, care are ca sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere.Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale.Pentru desfasurarea n bune conditii a operatiunilor de inventariere, in comisii vor fi numite persoane cu pregatire corespunztoare economica si tehnica,care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii elementelor de activ si de pasiv, inclusiv evaluarea lor conform reglementarilor contabileaplicabile.Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv se pot efectua atat cu salariatii proprii, cat i pe baza de contracte de prestari de servicii incheiatecu persoane juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare.Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective.PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

IV.1. PREZENTAREA SOCIETATIIS.C. BLOOM MEDIA SRL, este un institut de cercetari de piata si a fost infiintat in 1996. Institutul este societate comerciala cu rarpundere

limitata uni cu capital privat, avand un capital social de 20.000 lei.Organul de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor format din doi asociati. Sociatatea este reprezentata de managerul general si de

doi manageri care participa la conducerea societatii.Institutul desfasoara in principal activitatea de:

- sondare opinie publica,- cercetare piata;- publicitate si promovare produse,

IV.2. ORGANIZAREA SOCIETATIIServiciul FINANCIAR asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu furnizorii si beneficiarii, asigura plata la termen a sumelor

care constituie obligatia societatilor fata de bugetul de stat si alte obligatiuni fata de terti (creditorii, furnizorii, etc) pe baza confirmarii platii de catrecompartimentele de resort, nu in ultimul rand, serviciul financiar intocmeste evidenta sintetica si analitica a impozitelor si decontarilor cu bugetulstatului a varsamintelor si prelevarilor din beneficii a fondurilor speciale, a finantarilor pentru cresterea mijloacelor circulante, a debitorilor si afurnizorilor.

Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: fondurile fixe si calculul amortizarii,mijloace circulante, cheltuieli de productie sau circulatie si calculul costurilor, mijloacelor banesti si imprumiturile bancare, fondurile proprii si altefonduri creditorii si alte decontari, investitiile si rezultate financiare.V. APLICATIE PRACTICAPentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului.

Discutata din acest punct de vedere, balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic.Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil.

Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. De aceea, balanta poate fi interpretata si ca un inventarcontabil. Astfel, pe data de 30 noiembrie 2007 se intocmeste o balanta de verificare a conturilor a societatii SC BLOOM MEDIA SRL. dupa cumurmeaza:

SIMBOLCONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE

D C1012 Capital subscris varsat 300,000,00106 Rezerve 9,100,00131 Subventii pentru investitii 142,000,00212 Constructii 745,095,002131 Echipamente tehnologice 75,000,002133 Mijloace de transport 297,447,00214 Mobilier, aparatura birotica 25,000,00263 Imobilizari financiare 164,231,002812 Amortizarea constructiilor 658,000,002813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,00

301 Materii prime 10,000,003012 Materiale auxiliare 890,00303 Obiecte de inventar 748,00341 Semifabricate 12,450,00345 Produse finite 24,620,00371 Marfuri 18,650,00401 Furnizori 35,000,00

15
http://www.contzilla.ro/2008/09/inventarierea-patrimoniului/http://www.contzilla.ro/wp-content/uploads/2008/10/lista-de-inventariere.dochttp://www.contzilla.ro/wp-content/uploads/2008/10/lista-de-inventariere.dochttp://www.contzilla.ro/wp-content/uploads/2008/10/lista-de-inventariere.dochttp://www.contzilla.ro/wp-content/uploads/2008/09/decizie-inventariere.dochttp://www.contzilla.ro/wp-content/uploads/2008/09/decizie-inventariere.dochttp://www.contzilla.ro/2008/09/inventarierea-patrimoniului/http://www.contzilla.ro/wp-content/uploads/2008/10/lista-de-inventariere.dochttp://www.contzilla.ro/wp-content/uploads/2008/10/lista-de-inventariere.dochttp://www.contzilla.ro/wp-content/uploads/2008/09/decizie-inventariere.doc


16/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABIL411 Clienti 5,210,005121 Conturi curente la banci 21,000,005311 Casa 1,423,00601 Cheltuieli cu materiile prime 700,00607 Cheltuieli privind marfurile 254,00635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,00641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,00658 Alte cheltuieli din exploatare 470,00671 Cheltuieli privind calamitatile 684,00701 Venituri din vanzarea produselor finite 5,892,00704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 24,800,00

707 Venituri din vanzarea marfurilor 36,000,00711 Variatia stocurilor 87,000,00

TOTAL 1,437,792,00 1,437,792,00In urma inventarierii, in patrimoniul societatii. au avut loc urmatoarele operatii contabile:

1. N.O. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scazamant:601Cheltuieli privind materiile = 301Materii prime 5.000.00 lei

prime2. N.O. constatare de minus la produse finite,imputabil:

711Variatia stocurilor = 345 Produse finite 3.000.00 lei3. N.O. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societatii, la valoarea constatata,TVA 19%:

4282 Alte creante si datorii in = % 3.570.00 leilegatura cu personalul 758Alte venituri din

exploatare 3.000.00 lei4427TVA colectata 570.00 lei

4. N.O. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a imputatiei:421Personal-remuneratii datorate = 4282Alte datorii si 3.570.00 lei

creante in legaturacu personalul

5. N.O. constatare de plus la marfuri:371Marfuri = 607Cheltuieli privind 4.500.00 lei

marfurile6. N.O. constatare, in urma inventarierii, de plus in casierie:

5311Casa in lei = 758Alte venituri din 2.500.00 leiexploatare

7. N.O. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:711Variatia stocurilor = 341Semifabricate 1.000.00 lei

8. N.O. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate461Debitori diversi = % 1.190.00 lei

758Alte venituri dinexploatare 1.000.00 lei4427TVA colectata 190.00 lei

9. N.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica214Aparatura birotica = 131Subventii pentru 1.500.00 lei

investitii10. N.O. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate determina faptul generator

473Decontari din operatii in curs = 3012Materiale auxiliare 500.00 leide clarificare

11. N.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale671Cheltuieli privind calamitatile = 473Decontari din 500.00 lei

si alte evenimente extraordinare operatii in cursde clarificare

12. N.O. constatare de minus la marfuri, imputabil:607Cheltuieli privind marfurile = 371Marfuri 4.000.00 lei

13. N.O. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar, TVA 19%:461Debitori diversi = % 4.760.00 lei

758Alte venituri dinexploatare 4.000.00 lei

4427TVA colectata 760.00 lei14. N.O. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat, imputabil:

658Alte cheltuieli de exploatare = 2133Mijloace de 20.000.00 leitransport

15. N.O. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.00 lei, TVA 19%:461Debitori diversi = % 35.700.00 lei

758 Alte venituridin exploatare 30.000.00 lei

4427TVA colectata 5.700.00 lei16. N.O. constatare de plus la echipamente tehnologice:

2131Echipamente tehnologice = 131Subventii pentru 7.000.00 leiinvestitii

17. N.O. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate determina faptul generator:473Decontari din operatii in curs = 303Obiecte de inventar 500.00 lei

de clarificare18. N.O. solutionarea ulterioara a cazului, minus generat de calamitati naturale:

671Cheltuieli privind calamitati = 473Decontari din 500.00 leisi alte evenimente extraordinare operatii in curs

16


17/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABILde clarificare

19. N.O. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.5 buc., cost achizitie 6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata amarfurilor in momentul inventarierii 5 Lei/buc.

Se inregistreaza o depreciere de: (6 lei-5 lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2.500.00 lei.6814 Cheltuieli de exploatare = 397 Provizioane pentru 2.500.00lei

privind provizioanele pentru deprecierea marfurilordeprecierea activelor circulante

20. N.O. inchiderea conturilor de TVA:TVA deductibila = 0TVA colectata = 72200

4427TVA colectata = 4423TVA plata 7.220.00 Lei21. N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli:

121Profit si pierdere = % 29.000.00 lei601Cheltuieli privind materiile prime5.000.00 lei

658Alte cheltuieli de exploatare 20.000.00 lei671Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extr. 1.000.00 lei607Cheltuieli privind marfurile

6814Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentrudeprecierea marfurilor 2.500.00 lei

22. N.O. inchiderea conturilor de venituri:758Alte venituri din exploatare = 121Profit si pierdere 40.500.00 lei

23. N.O. inchiderea contului 711Variatia stocurilor:121Profit si pierdere = 711Variatia stocurilor 4.000.00 lei

Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar, se intocmeste o noua balanta a conturilor. Functia acesteia semanifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei necesare determinarii rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesarredactarii bilantului contabil.

Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului exercitiului si nu dupa determinarea acestuia. Ea se delimiteaza si ca suportinformational pentru inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli. In urma inregistrarii operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a exercitiuluifinanciar, se presupune urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31.XII.2007:

SIMBOLCONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE

D C1012 Capital subscris varsat 300,000,00

106 Rezerve 9,100,00121 Profit si pierdere 7,500,00

131 Subventii pentru investitii 150,500,00

212 Constructii 745,095,002131 Echipamente tehnologice 82,000,002133 Mijloace de transport 277,447,00

214 Mobilier, aparatura birotica 26,500,00263 Imobilizari financiare 164,231,00

2812 Amortizarea constructiilor 659,000,00

2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,00

301 Materii prime 5,000,003012 Materiale auxiliare 390,00

303 Obiecte de inventar 248,00341 Semifabricate 11,450,00

345 Produse finite 21,620,00

371 Marfuri 19,150,00397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor 2,500,00

401 Furnizori 35,000,00

411 Clienti 5,210,00421 Personal salarii datorate 3,570,00

4423 TVA de plata 7,220,00461 Debitori diversi 41,650,00

5121 Conturi curente la banci 21,000,00

5311 Casa 3,923,00

601 Cheltuieli cu materiile prime 700,00607 Cheltuieli privind marfurile 254,00

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,00641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,00

658 Alte cheltuieli din exploatare 470,00671 Cheltuieli privind calamitatile 684,00

701 Venituri din vanzarea produselor finite 5,892,00

704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 24,800,00

707 Venituri din vanzarea marfurilor 36,000,00

500.00 lei

17


18/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABIL711 Variatia stocurilor 87,000,00

TOTAL 1,464,512,00 1,464,512,00

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profes ional efectuat de un profesionist contabil

competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legtur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducereantreprinderii (entitii).Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al

entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern.Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte: din structurile

funcionale ale entitii economice sau sociale; audi-: tul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de i audit, alta dect cea care efectueazauditul asupra situaiilor financiare ale acelei entiti.a) verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale;b) evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficieneiactivitii entitii;c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaiilor financiare i nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaterea realitii din entitate:d) protejarea elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel

2. Care sunt cele patru categorii de audit intern n funcie de natur?Auditul de conformitate (de regularitate)

Se refera la demersul simplu si traditional al auditorului de a verifica buna aplicare a regulilor, procedurilor, atributiilor, organigramelor. Auditorul valucra pe baza unui sistem de referinta (ceea ce ar trebui sa fie) si semnaleaza autoritatii responsabile dezechilibrele, operatiile care nu s-au efectuat,interpretarile eronate ale dispozitiilor. In urma unei analize a cauzelor si consecintelor, auditorul elaboreaza recomandari pentru aplicarea pe viitor aregulilor.Auditul de eficacitate (de performanta)Sistemul de referinta la care se raporteaza activitatea auditata este rezultat al aprecierii auditorului intern, care se bazeaza pe rationamente privind cea maieficienta, mai productiva, mai sigura solutie posibila.Auditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul, cunosterea intreprinderii, priceperea sa in functia auditata sunt mai importante,schitandu-se astfel modul de impartire a sarcinilor in cadrul compartimentului: auditorilor mai noi le revin ca sarcina auditurile de conformitate, iar celormai experimentati cele de performanta.Auditul de sistemAuditul de sistem este un audit de management si de strategie.Auditul intern trebuie sa solicite responsabililor sectoarelor auditate o expunere a politicilor care guverneaza activitatea respectiva, pentru a se asigura caexista o astfel de politica si pentru a determina in ce masura aceasta, atunci cand exista, corespunde obiectivelor de ansamblu ale intreprinderii.

Auditul de strategie este conceput ca o confruntare a tuturor politicilor si strategiilor intreprinderii cu mediul in care aceasta se afla, pentru a verificacoerenta global

3. Prezentai o clasificare a misiunilor de audit intern.

1. aport de valoare aportul de valoare al auditului intern este realizat n cadrul unei entiti atunci cnd auditorii interni intervin conform unormodaliti bine adaptate culturii i resurselor sale. Acest aport de valoare, indicat n definiia auditului intern, se aplic activitilor de asigurarei de consultan/consiliere , al cror obiect este acela de a aduce un plus de valoare entitii printr-o abordare sistematic i metodic ndomeniile guvernrii ntreprinderii, al managementului riscurilor i al controlului.

2. respectarea definiiei auditului intern auditul intern necesit aplicarea unei metodologii de evaluare riguroas i sistematic. Prestaiilefurnizate sunt n general cele legate de asigurare i de consultan/consiliere . Totui, acestea pot s includ i misiuni diferite care aduc un plusde valoare, care respect definiia general a auditului intern.

3. activiti care depesc domeniul de asigurare i consultan/consiliere misiunile de audit intern pot lua forme multiple. Aa cum asigurarea i

consultana nu se exclud reciproc, acestea nu exclud nici realizarea altor misiuni precum investigaiile sau alte prestaii din afara auditului.Numeroase servicii de audit vor avea un rol att de asigurare ct i de consultan/consiliere

4. interdependena dintre asigurare i consultan/consiliere misiunile de consultan/consiliere sporesc plusul de valoare adus de auditul intern.Dac frecvent serviciile de audit intern i de asigurare genereaz misiuni de consultan/consiliere , trebuie de asemenea s recunoatem c imisiunile de consultan/consiliere pot genera misiuni de asigurare.

5. includerea misiunilor de consultan/consiliere n Cart auditorii interni efectueaz n mod tradiional diferite tipuri de misiuni deconsultan/consiliere mergnd de la analiza controalelor integrate n dezvoltarea sistemelor pn la studiul dispozitivelor de securitate sau laparticiparea la grupuri de lucru nsrcinate cu examinarea operaiunilor i cu formularea de recomandri etc. consiliul (sau comitetul de audit)trebuie s abiliteze auditul intern s efectueze alte misiuni n condiiile n care acestea nu genereaz un conflict de interese i nu suntincompatibile cu obligaiile sale fa de comitet. Aceast abilitare trebuie s figureze n Carta auditului intern.

6. obiectivitate serviciile de consultan/consiliere ofer uneori auditorului ocazia de a-i mbunti cunotinele legate de procesele entitii saude problemele ridicate pe parcursul unei misiuni de asigurare; acestea nu afecteaz neaprat obiectivitatea auditorului sau a auditului intern.Auditul intern nu este o funcie de management . Decizia de a adopta sau de a implementa recomandrile formulate la finalul unei misiuni deconsultan/consiliere aparine conducerii. n consecin, obiectivitatea auditului intern nu ar trebui s fie afectat de deciziile luate de conducere

ca urmare a unor astfel de misiuni.7. fundamentul misiunilor de consiliere n cadrul auditului intern majoritatea prestaiilor de consultan/consiliere reprezint continuarea fireasc

a misiunilor de asigurare i de investigaii i pot consta n recomandri, studii sau evaluri, formale sau informale. Auditul intern este idealplasat pentru a efectua aceast activitate de consultan/consiliere fiind (a) aderarea sa la criteriile cele mai nalte de obiectivitate i (b) sfera sade cunotine n domeniul proceselor organizatorice, al riscurilor i al strategiilor.

8. comunicarea informaiilor eseniale una din principalele funcii ale auditului intern este aceea de a oferi o asigurare direciei generale iadministratorilor comitetului de audit. Misiunile de consultan/consiliere nu ar putea fi ndeplinite fr a divulga informaii care, n viziunea

18


19/48

RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABILresponsabilului auditului intern, trebuie s fie comunicate direciei generale i Consiliului. Orice activitate de consultan/consiliere se nscrie nacest context.

9. nelegerea da ctre entitate a principiilor care guverneaz misiunile de consultan/consiliere entitile trebuie s aib principii de baz care sguverneze ndeplinirea misiunilor de consultan/consiliere, cunoscute i nelese de toi membri entitii. Aceste principii trebuie s fiecodificate n Carta de Audit aprobat de comitetul de audit i publicate comunicate n cadrul entitii.

10. misiuni formale de consultan/consiliere se ntmpl adesea ca direcia s ncredineze misiuni formale de consultan/consiliere de o duratsemnificativ unor consultani externi. Totui, unele entiti pot estima c serviciul de audit intern este cel mai n msur s ndeplineasc acestemisiuni de consultan/consiliere . Atunci cnd auditul intern ntreprinde o astfel de misiune, acesta trebuie s o efectueze printr-o abordaresistematic i metodic.

11. obligaii ale responsabilului auditului intern misiunile de consultan/consiliere permit responsabilului auditului intern s poarte un dialog cuconducerea privind anumite aspecte legate de gestionarea entitii. Acest dialog permite adoptarea sferei i a calendarului misiunii la necesitile

conduceri. Totui responsabilul auditului intern este cel care trebuie s stabileasc tehnicile de audit ce trebuie aplicate i s informeze direciageneral i comitetul de audit atunci cnd natura i importana rezultatelor evideniaz riscuri semnificative pentru entitate.

12. rezolvarea conflictelor sau a situaiilor neprevzute auditorul intern rmne nainte de toate un auditor intern. n aceast calitate, toateactivitile sale sunt guvernate de Codul Deontologic al IIA i de normele de Calificare i de Funcionare care figureaz n Normele pentruPractica Profesional a auditului intern. Orice conflict sau activitate neprevzut trebuie s fie soluionate conform Codului Deontologic iNormelor.

4. n calitate de auditor al ntreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscnd c ntreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 leifiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500 uniti a 12.000 lei fiecare i c n 20 decembrie au ieit 400 uniti?

7.000.000 LEI compus din 100 de unitati a 10.000 lei/bucata si din 500 de bucati a 12.000 lei/bucata.

5. Explicai principiul competenei n audit.Competena profesional necesit aplicarea tuturor cunotinelor, aptitudinilor i experiena necesare n exercitarea serviciilor de audit intern.Reglementrile n vigoare impun auditorilor interni s ndeplineasc atribuiile de serviciu cu imparialitate i profesionalism, competena i standardeleinternaionale1.

Standardele internaionale elaborate n domeniul auditului intern definesc competena profesional reprezint responsabilitatea efului audituluiintern i a fiecrui auditor intern. Responsabilul auditului intern trebuie s se asigure c pentru fiecare misiune echipa de auditori desemnai dein n modcolectiv cunotinele, priceperea i competenele necesare pentru a realiza corect misiunea2.Auditorii interni trebuie s respecte normele de conduitpr

exercitii stagiatura anul iii luciana tandea 1

Documents