I. Elaborarea situatiilor financiare (11 exercitii)

1. Societatea ALFA achiziţioneazã pe data de 25 august anul N un utilaj care se amortizeazã liniar în 10 ani, costul de achiziţie 210.000 u.m. La 31.12.N+2, societatea decide reevaluarea valorii rãmase a utilajului, valoarea justã 160.000 u.m. Totodatã, datoritã schimbãrii condiţiilor de utilizare, durata de viaţã utilã rãmasã este reestimatã la 5 ani. În condiţiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale“, amortizarea aferentã exerciţiului N+3 va fi de: a) 21.000 u.m.; b) 60.375 u.m.; c) 53.666 u.m.; d) 53.333 u.m.; e) 60.000 u.m.

Raspuns:

Valoare intrare = 210.000 leiAmortizare anuala = 210.000/10 = 21.000 leiAmortizare la N+2 = 21.000/3 + 21.000 + 21.000 = 49.000 leiValoarea ramasa = 210.000 – 49.000 = 161.000 leiValoarea justa = 160.000 leiDurata estimata de viata = 5 ani = 5 * 12 luni = 60 luniDurata amortizata = 2 ani 4 luni = 28 luniDurata de amortizat = 60 – 28 = 32 luniAmortizarea pentru N+3 = 160.000 * 12/32 = 60.000 lei

2. Nu intrã în aria de aplicabilitate a IAS 36: a) investiţiile în filiale; b) investiţiile în întreprinderile asociate; c) întreprinderile în asocierile în participaţie; d) imobilizãrile corporale; e) investiţiile imobiliare evaluate la valoarea justã, potrivit IAS 40.

Raspuns:

e) investiţiile imobiliare evaluate la valoarea justã, potrivit IAS 40.

3. Care este rata implicitã a unui contract de locaţie care are urmãtoarele caracteristici: – 12 redevenţe anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidualã estimatã de locator la sfârşitul contractului de locaţie 12.000.000 lei, valoarea justã 61.944.941 lei: a) 12%; b) 13%; c) 10%; d) 9%;

1

e) 18%.Raspuns:

Rata implicita de 13% verifica ecuatia:

12∑ 10000000/(1+r)+12000000/(1+r)= 61944941i=14. Având în vedere elementele urmãtoare, nu corespund noţiunii de subvenţie guvernamentalã: 1) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi desfãşoarã activitatea în sectoare recent privatizate; 2) scutirile de la plata impozitului pe profit; 3) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi încep activitatea în regiuni subdezvoltate; 4) împrumut nerambursabil pentru care nu existã certitudinea respectãrii condiţiilor ataşate acestuia; 5) intervenţia unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente de muncã; 6) deducerea fiscalã a amortizãrii accelerate. a) 1+2+3+4; b) 2+4+5+6; c) 1+3+4+6; d) 3+4+5+6; e) 2+3+4+6.

Raspuns:

Noţiunii de subvenţie guvernamentalã nu corespund urmatoarele:- scutirile de la plata impozitului pe profit;-împrumut nerambursabil pentru care nu existã certitudinea respectãrii condiţiilor ataşate acestuia; - intervenţia unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente de muncã; - deducerea fiscalã a amortizãrii accelerate

5. Nu sunt active calificabile, în sensul normei IAS 23: a) lucrãrile efectuate de o întreprindere de comunicaţii pentru adaptarea sistemului de distribuţie; b) investiţiile imobiliare; c) stocurile produse în cantitãţi mari şi pe o bazã repetitive într-o perioadã scurtã de timp; d) tutunul; e) tronsoanele de conducte de transport petrol.

2

Raspuns:

Conform IAS 23 active calificabile nu sunt stocurile produse în cantitãţi mari şi pe o bazã repetitive într-o perioadã scurtã de timp.Exemple de active calificabile sunt stocurile care necesita o perioada substantiala de timp pentru a le aduce la stadiul de vânzare, sau sectii producatoare, unitati producatoare de energie si investitii imobiliare. Alte investitii, precum si acele stocuri care sunt fabricate în mod curent sau altfel produse în cantitati mari pe o baza repetitiva de-a lungul unei scurte perioade de timp nu sunt considerate active calificabile. Nu sunt active calificabile nici activele care în momentul achizitiei sunt gata pentru utilizarea prestabilita sau pentru vânzare.

6. Sunt incluse într-un provizion pentru restructurare urmãtoarele costuri: a) costuri ocazionate de recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare; b) costuri de marketing; c) investiţii în noi reţele de distribuţii; d) pierderile din exploatare pânã la data restructurãrii care nu sunt ocazionate de un contract oneros; e) salarii compensatorii acordate salariaţilor disponibilizaţi ca urmare a restructurãrii.

Raspuns:

Intr-un provizion pentru restructurare sunt incluse urmãtoarele costuri cum ar fi salarii compensatorii acordate salariaţilor disponibilizaţi ca urmare a restructurãrii.a) Dispune de un plan oficial, detaliat, pentru restructurare, care să stipuleze cel puţin: i)activitatea sau partea de activitate la care se referă;

ii) principalele domenii /locaţii afectate de planul de restructurare;

iii) numărul aproximativ de angajaţi care vor primi compensaţii pentru încetarea activităţii, atribuţiile şi posturile acestora;

iv) cheltuielile implicate; şi

v) data la care se va implementa planul de restructurare.

(b) A generat aşteptări referitoare la faptul că va proceda la restructurarea celor care vor avea de suportat efectele restructurării, prin demararea implementării planului de restructurare sau prin comunicarea principalelor caracteristici ale acestuia.

Provizionul aferent restructurării trebuie să includă numai cheltuielile directe rezultate din restructurare, care trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiţii:

3

(a) determinate în exclusivitate de restructurare; şi

(b) nelegate de activităţile obişnuite ale întreprinderii. Astfel, provizioanele pentru restructurare nu includ costuri, precum: recalificarea sau redistribuirea personalului permanent, marketingul sau investiţii în noi sisteme şi reţele de distribuţie.

7. Întreprinderea achiziţioneazã un echipament tehnologic la începutul exerciţiului N, la costul de 100.000 mii lei şi constituie un provizion pentru dezafectarea acestuia în valoare de 20.000 mii lei. Potrivit IAS 16, valoarea provizionului va fi inclusã în costul activului. Presupunem cã acest provision nu este deductibil fiscal. Care va fi raţionamentul corect privind recunoaşterea diferenţelor temporare?

Raspuns:

Valoarea contabila a echipamentului tehnologic este de 120000mii lei.Baza fiscala= valoarea contabila -sume impozabile in viitor+sume deductibile in viitor= = 120000-120000+100000= 100000 mii leiDiferenta temporara impozabila= 120000-100000= 20000 mii leiProvizionul de dezafectare este o datorie care nu genereaza sume impozabile in viitor.Baza fiscala a datoriei= valoarea contabila+sume impozabile- sume deductibile= = 20000+0-20000=0Diferenta temporar deductibila de 20000 mii leiCele doua diferente temporare nu se recunosc deoarece:-ele sunt constatate cu ocazia recunoasterii initiale a unui activ, respectiv a unei datorii-recunoastrerea initiala a unui activ sau datorie nu are incidenta asupra rezultatului contabil si nici asupra rezultatului fiscal

8. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societãţii F, la 1 ianuarie 2004. În 2003, societatea F a realizat vânzãri pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garanţie. Deşi, potrivit IAS 37, societatea F ar fi trebuit sã recunoascã un provizion pentru garanţii de 30.000.000 u.m., acesta nu a fost recunoscut. La 1 ianuarie 2005 (data trecerii la IFRS), suma necesarã pentru decontarea datoriei este estimatã la 26.000.000 u.m. Ce înregistrãri efectueazã M la data trecerii la IFRS, dacã se aplicã excepţia facultativã? Dar dacã se aplicã prevederile IFRS 3 retrospectiv?

Raspuns:

Intreprinderea ar trebui sa aplice retrospectiv prevederile IFRS3- Grupari de intreprinderiPrin aplicarea exceptiei, informatiile referitoare la gruparile de intreprinderi care au fost recunoscute inaintea de data trecerii la IFRS nu trebuie retratate.M efectueaza urmatoarele inregistrari:- daca aplica exceptia facultativa 1172 = 1512 26000000 leiRezultat reportat din Provizion de garantiiadoptarea pt prima data IFRS acordat clientilor- daca aplica IFRS 3 retrospectiva) la data gruparii:

4

2071 = 1512 30000000 leiFond comercial Provizion de garantii acordat clientilorb) la data trecerii la IFRS 1512 = 1172 4000000 leiProvizion de garantii Rezultat reportat din acordat clientilor adoptarea pt prima data IFRS

9. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 32.000; stocuri la 01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din subvenţii pentru investiţii 6.000; cheltuieli cu dobânzile 12.000; rezultat înainte de impozitare 170.000; venituri în avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt subvenţiile pentru investiţii); venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500; clienţi la 01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale (încasate) 2.000; venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri în avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subvenţiile pentru investiţii); cheltuieli din cedarea imobilizãrilor corporale 10.000; clienţi la 31.12.N 60.000; impozit pe profit plãtit 70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; rambursãri de credite primite de la bãnci 30.000; încasãri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 40.000; plãţi cãtre furnizorii de imobilizãri 15.000; aporturi de capital în naturã 50.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”, ştiind cã se utilizeazã metoda indirectã? (a) 87.000 lei; (b) 152.000 lei; (c) 122.000 lei; (d) 102.000 lei; (e) 95.000 lei.

Raspuns:

Rezultat inaintea impozitarii 170000 lei+Cheltuieli de amortizare a imobilizarilor 32000 lei-Venituri din provizioane pt deprecierea activelor circulante 7500 lei-Venituri din cedarea imobilizarilor corporale 2000 lei+Cheltuieli de cedare a imobilizarilor corporale 10000 lei-Venituri din subventii pt investitii 6000 lei-Venituri din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt 17500 lei+Cheltuieli cu dobanzile 12000 lei-Variatia stocurilor (45000-50000)lei-Variatia creantelor din exploatare (60000-30000)lei+Variatia datoriilor din exploatare (90000-58000)lei+Variatia veniturilor in avans (16000-42000)lei -Impozitul pe profit 70000 leiCashflow din exploatare 102000 lei

5

10. În viziunea Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu (oferiti explicatii detaliate): (a) capitalul social al întreprinderii; (b) capitalurile proprii ale întreprinderii; (c) capacitatea de producţie a întreprinderii; (d) capacitatea de platã a întreprinderii; (e) activele imobilizate ale întreprinderii.

Raspuns:

Conceptul de capital financiar in viziunea Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASB este sinonim cu capitalurile proprii ale întreprinderii.

11. În absenţa unui standard sau a unei interpretãri aplicabil(e), managementul trebuie sã utilizeze raţionamentul professional în alegerea unei politici contabile care sã conducã la informaţii relevate pentru utilizatori şi fiabile astfel încât situaţiile financiare: (i) sã reprezinte poziţia financiarã, performanţa şi fluxurile de trezorerie; (ii) sã reflecte substanţa economicã a tranzacţiilor sau evenimentelor şi nu doar forma lor juridicã; (iii) sã fie nepãrtinitoare; (iv) sã fie prudente; (v) sã fie complete în toate aspectele semnificative; (vi) sã se conformeze reglementãrilor fiscale. (a) i + ii; (b) i + ii + iii; (c) i + ii + iii + iv; (d) i + ii + iii + iv + v; (e) i + ii + iii + iv + v + vi.

Raspuns:

În absenţa unui standard sau a unei interpretãri aplicabil, managementul trebuie sã utilizeze raţionamentul professional în alegerea unei politici contabile care sã conducã la informaţii relevate pentru utilizatori şi fiabile astfel încât situaţiile financiare:

(i) sã reprezinte poziţia financiarã, performanţa şi fluxurile de trezorerie; (ii) sã reflecte substanţa economicã a tranzacţiilor sau evenimentelor şi nu doar forma lor juridicã; (iii) sã fie nepãrtinitoare; (iv) sã fie prudente; (v) sã fie complete în toate aspectele semnificative

6

II. Expertize contabile (5 intrebari)

1. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

Raspuns:

Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il definesc si experienta care o poseda. De asemenea competenta profesionala este conditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si de examinare privind teme profesionale semnificative, iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoasterea continua a evolutiilor si reglementarilor la nivel national si international

2. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?

Raspuns:

Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii. In prezentarea consideratiilor personale, in raportul de expertiza contabila, expertii contabili trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile libere, in special celor privind confidentialitatea. Continutul si intinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila tin de rationamentul profesional al expertilor contabili. Aceste consideratii trebuie limitate la stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelor contabile judiciare si pot fi mai extinse in cazul expertizelor contabile extrajudiciare. Pentru a se asigura raportului de expertiza o tinuta corespunzatoare trebuie respectate unele conditii privitoare la stil si continut. Astfel, raportul de expertiza trebuie sa fie clar si concis, fara formulari sau termeni echivoci (ci dimpotriva se impune o terminologie de specialitate, adecvata); nu se vor face trimiteri la lucrari în afara dosarului. Se vor utiliza pe cât posibil fraze scurte, dense si clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau în paranteze, pentru a se înlesni întelegerea concluziilor. Raportul de expertiza nu trebuie sa contina pareri personale în legatura cu diferitele acte normative sau cu dispozitiile legale ale unor organe

7

administrative.Aceasta nu înseamna ca expertul nu este liber în formarea opiniei sale, fara însa ca aceasta sa reflecte bunul plac sau arbitrariul expertul

3. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

Raspuns:

Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, deci si expertul contabil, sunt explicit definite in Codul etic national al profesionistilor contabili si se refera la: - integritate- obiectivitate- independenta- secretul profesional- respectarea normelor tehnice si profesionale- competenta profesionala- comportarea deontologicaStandardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii deontologice:- independenta expertului contabil- competenta expertului contabil- calitatea expertizelor contabile- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile- acceptarea expertizelor contabile- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile

4. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

Raspuns:

Prin înscrierea în Tabloul Corpului. Înscrierea se realizează în baza îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat. Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul exercitării profesiunii pe întreg teritoriul ţării.

Anual se obţine licenţa de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercităţii profesiei, a dreptului de a exercita.

Acordarea vizei anuale se dă dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:

8

- achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;

- plata la buget, la termen şi în cunatumul prevăzut, a impozitelor cuvenite statului;

- asigurarea pentru riscul profesional;

- dovada că nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (cazier judiciar);

- nu a săvârşit fapte care să încalce regulamentul privind conduita profesională, pentru care a fost sancţionat de Comisia de Disciplină;

- depunerea fişei individuale;

Trebuie respectate şi prevederile referitoare la libera practică: experţii contabili şi contabili autorizaţi nu pot să îşi exercite atribuţiunile conferite de această calitate de durata în care desfăşoară o activitate salarizată în afara Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi sau activitate comercială, cu excepţia activităţilor didactice, literare, publicistice în domeniu şi cea de parlamentar, consilier local sau judeţean, pe durata mandatului.

5. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

Raspuns:

Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:

- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.

- Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.

- Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.

Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi e angajator.

Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor,incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie.Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.

9

III. Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 intrebari)

1. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit, ale cărei acţiuni sunt deţinute de AA (persoană fizică) în proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%, realizează în exerciţiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele încasate de fiecare dintre cei doi acţionari, ţinând cont că 60% din rezultat este repartizat acestora?

Raspuns:

Profitul impozabil= (500000-20000)- (400000-30000)= 480000-370000=110000 leiImpozitul pe profit =110000*16%= 17600 leiProfit net= Venituri total-Chelt. totale- Impozitul pe profit= (500000-400000)-17600= = 100000-17600= 82400 leiProfit repartizat la dividende= 82400*60% = 49440 leiImpozit pe dividende= 49440*16% = 7910 leiDividende nete= 49440-7910= 41530 lei

2. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă); - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei. Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

10

Raspuns:

Profit impozabil= Venituri totale-Venit neimpozabil-Cheltuieli totale+ Cheltuieli nedeductibileVenituri totale= 560000 leiVenituri neimpozabile= 1200 leiCheltuieli totale = 284600 leiCheltuieli nedeductibile -chelt. Cu impozitul pe profit 4000lei -chelt. Cu stocurile lipsa din gestiune neimputabile 2500lei+TVACheltuieli partial deductibile in limita a 2%2%((560000-1200)-(284600-2400-4000))= 5612 lei,iar cheltuielile cu protocolul in valoare de 2400 lei sunt integarl deductibileProfit impozabil= 560000-1200-284600+4000+1200+2500= 281900 leiImpozitul pe profit =281900*16%= 45104 lei3. O persoană fizică obţine în anul 200X următoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor: - 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare; - 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale; - 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare, drepturile fiind moştenite. Societatea care gestionează aceste drepturi de autor percepe un comision de 500 lei. Să se stabilească impozitul datorat în cursul anului sub formă de plăţi anticipate, scadenţele de plată şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat ca urmare a regularizării din anul următor realizării veniturilor.

Raspuns:

Cf Cod Fiscal, veniturile din cesiuni de drepturi de autor au dreptul la o deductibilitate limitata a chelt ocazionate astfel:

1. drept autor opera literara- 40% ch ded din total venit

2. drept autor op monumentala – 50% ch ded din total venit

3 . d r e p t a u t o r d i n o p l i t e r a r a m o s t e n i t a – c h d e d a d m i s a e s t e d o a r c o m i s i o n u l c e l u i c a r e administreaza drepturile de autor.

Tot cf Cod Fiscal, aceste plati in contul beneficiarului de venituri se fac prin retinerea la sursa a unui impozit pe venit de 10%, diferenta pana la 16% achitandu-se la regularizare. Cei 10% se declara si achita pana la 25 a lunii urmatoare celei in care s-a incasat venitul din drepturi de autor.astfel, impozitul declarat si virat in contul PF de catre beneficiarii de opere va fi :

22.05.200x: 9000 lei*10% = 900 lei declarat si achitat pana la 25.06.200x

15.08.200x : 12.000lei* 10%= 1200 lei declarat si achitat pana la 25.09.200x

13.09.200x: 3000*10% = 300 lei declarat si achitat pana la 25.10.200x

11

Total impozit datorat sub forma de plati anticipate: 2400 lei

Regularizarea:

V totale= 24.000lei

Ch ded= (9000*40%)+(12.000*50%)+500=10.100 lei

Profit impozabil= Vtot-Ch ded= 24000-10100=13900

Impozit datorat pt anul 200x: 13900 *16%=2224 lei,

Dar platile anticipate depasesc datoratul, deci impozitul prin regularizare este impozit de recuperat de 176 lei.

4. S.C. Prestatorul, societate de leasing înregistrată în Bulgaria încheie la 5 Aprilie 2009 un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar în valoare de 30.000 euro, achiziţionat de la Furnizorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul îşi exercită opţiunea de cumpărare, achitând valoarea reziduală a autocarului, în sumă de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobânda aferentă este 1.000 euro. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

Raspuns:

Tipul operatiunii: prestari de servicii- transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui cont de leasing.Locul prestarii este in Romania.Beneficiarul realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii fiind obligat sa o declare in decontul de TVA si D390-Declaratie recapitulativa. Beneficiarul datoreaza si inregistreaza TVA prin taxare inversa.In momentul achizitiei autocarului la valoarea reziduala, avem 0 achizitii intracomunitare de bunuri care se raporteaza in D390-Declaratie recapitulativa.

5. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

Raspuns:Acciza specifica pt alcool cu concentratie de 100% este de 750 lei20000 sticle a 0,5l / sticla = 100hlcurs schimb = 4,2655 lei/euroAcciza= concentratia alcoolica *acciza specifica * curs schimb* Q in hl= = 93%*750*4,2655*100hl= 297518,62 lei

12

6. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului: a) un apartament de 130 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban (coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,2), valoarea impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1963. Acest apartament este locuinţă de domiciliu până la data vânzării -10 iulie anul curent. b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 120 mp, valoare impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care o mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna februarie, anul curent. Aceasta devine locuinţă de domiciliu dupa vânzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile unitare este 1. Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două proprietăţi imobiliare.

Raspuns:

a) Impozit pe cladireImpozit pe cladire = Valoarea impozabila a cladirii x 0.1%Valoarea impozabila a cladirii = Suprafata desfasurata x Valoarea impozabila pe mp xCoeficientul de corectie x (1 – Coeficient de vechime)Coeficient de vechime = 10% deoarece cladirea corespunde vechimii intre 30 si 50 ani.Valoarea impozabila a cladirii = 130 x 669 x 2,2 x (1 – 10%) = 172.201 leiImpozitul pe cladiri = 0.1% x 172.201 = 172 leiImpozit datorat = 172 lei x 7 luni / an = 100,33 lei, prin rotunjire 100 lei.b) Impozit casa mediul ruralValoare impozabila = ((Suprafata desfasurata – Suprafata mansarda) x Valoarea impozabila pemp + Suprafata mansarda x Valoarea impozabila pe mp x Cota redusa 75%) * Coeficient dereductie x Procent de majorare prima cladire 15%Valoare impozabila = ((120 – 30) x 669 + 30 x 669 x 75%) x 1 x (1 + 15%) = 86.551,87 leiImpozit pe cladiri = 0,1% x 86.551,87 = 86,55 leiImpozit datorat februarie – iulie = 86,55 lei x 6 luni / an = 43 leiDin luna august se plateste impozit micsorat cu 15% deoarece imobilul devine locuinta dedomiciliu, astfel avem:Valoare impozabila = ((120 – 30) x 669 + 30 x 669 x 75%) x 1 = 75.262,50 leiImpozit datorat august – decembrie = 0,1% x 75.262,50 x 5/12 = 31,35 leiImpozit datorat total = 43 + 31 = 74 lei

13

IV. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (8 exercitii)

1. În urma procesului de producţie se obţin: 1.000 buc. produs principal P şi 50 buc. produs secundar PS. Dupã obţinerea lui P, PS este supus unor prelucrãri suplimentare care ocazioneazã cheltuieli de 1.500.000 lei. Preţul de vânzare pe piaţã a lui PS în condiţii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vânzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obţinerea lui P şi PS sunt de 150.000.000 lei. Determinaţi costul de producţie al produsului P.

Raspuns:

Valoarea realizabilă netă a lui PS este 50 buc. x 100.000 lei/ buc. - 500.000- 1.500.000 lei =3.000.000 lei.

Costul de producţie al lui P= 147.000.000 lei

(Cheltuieli comune 150.000.000 lei - valoarea realizabilă netă a produsului secundar 3.000.000 lei),ceea ce înseamnă un cost unitar de 1.470.000 lei/ buc. 

2. Întreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obţinute la un cost de 150.000.000 lei. Valoarea realizabilã netã a stocului la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1 este de 170.000.000 lei şi respectiv 130.000.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile efectuate la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1? La ce valoare apare stocul în bilanţul exerciţiului N?Rezolvare:

In exercitiul N nu se realizeaza nici o inregistrare, stocurile prezentandu-se la valoarea de150.000.000 lei. Nu se inregistreaza cresterea de valoare de 20.000.000 lei din motive deprudenta.In exercitiul N+1 se realizeaza urmatoarea inregistrare:6814 = 3945 20.000.000Produsele finite apar in bilant cu valoarea de 130.000.000 lei.

14

3. Despre un stoc de marfã se cunosc urmãtoarele informaţii: – stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.; – achiziţie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 24%; – vânzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 24%; – achiziţie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 24%; – vânzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 24%. Determinaţi valoarea ieşirilor din stoc şi a stocului final, ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda FIFO.

Rezolvare:

Valoarea ieşirii din stoc la 15.05 va fi de 1.000 buc. x 1.000 u.m. + 1.500 buc. x 1.500 u.m. =3.250.000 u.m.

Valoarea ieşirii din stoc la 29.05 va fi de 500 buc. x 1.500 u.m. + 5.300 x 1.800 u.m. =10.290.000 u.m.

Valoarea celor două ieşiri este de 13.540.000 u.m.

Valoarea stocului final va fi de 200 buc. x 1.800 u.m. = 360.000 u.m

4. Dacã preţul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul în contul de profit şi pierdere al aplicãrii metodei procentului de avansare? Cum apreciaţi aceastã situaţie? Rezolvare :

Daca pretul de facturare este de 2.750.000 mii leiRezultatul efectiv = 2.750.000- 2.500.000= 250.000 mii leiRezultatul exercitiului N+2 = rezultatul efectiv- rezultatul exercitiului N - rezultatul exercitiuluiN+l = 250.000 - 125.000 - 193.000 = - 68.000 mii leiRezultatul va ajusta costul lucrarilor 750.000-68.000= 682.000 mii leiIn contul de profit si pierdere al N+2 avem urmatoarele influente:Venituri din vanzarea marfurilor = 2.750.000 mii leiVariatia stocurilor = 2.068.000 mii leiCheltuieli = 750.000 mii leiRezultat = 68.000 mii leiIn anul N si N+ 1 a fost recunoscut un rezultat de 125.000+ 193.000= 318.000 cu mult mai maredecat rezultatul efectlv al contractului care este de 250.000. Aceasta face ca in N+2 sa serecunoasca pierderea de 68.000 mii lei, astfel se pune sub semnul intrebarii credibilitateaestimarilor realizate in exercitiile N si N+1.

15

5. Întreprinderea ALFA utilizeazã metoda terminãrii lucrãrilor. Ea a înregistrat variaţii mari ale numãrului de contracte terminate în ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidenţa acestor variaţii?

Raspuns:

Conform par. 32 din IAS 11: „Când venitul unui contract de constructie nu poate fi evaluat în mod credibil, atunci:- venitul trebuie recunoscut doar in masura în care costurile contractuale suportate este probabil a fi recuperate.;- costurile contractuale trebuie recunoscute drept cheltuieli in exercitiul financiar în caresunt generate”.Recunoasterea cheltuielilor la nivelul veniturilor presupune respectarea principiului prudentei

6. Dacã procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferenţa între rezultatul contabil şi rezultatul real al stadiului de avansare a lucrãrilor? Cum apreciaţi aceastã diferenţã?

Raspuns:

Daca rezultatul contractului poate fi estimat in mod credibil, la un grad de avansare de 60%,societatea trebuie să recunoasca veniturile aferente si in contul de profit si pierdere.Gradul de avansare a lucrarilor = cheltuielile exercitiului/costul total estimat x 100Rezultatul exercitiului N = rezultat total estimat x grad de avansareRezultatul exercitiului va fi incorporat in costul lucrarilor.Variatia stocurilor = rezultatul exercitiului + cheltuielile exercitiului (in timpul derulariicontractului exercitiului N)Rezultatul final = venituri din vanzari - venituri din productia stocata - cheltuieli dupa naturaIn timpul derularii contractului rezultatul real este mai mic decat rezultatul contabil.La sfarsitul contactului rezultatul contabil este inferior celui real.Consideram urmatoarea speta:Costul estimat al contractului 1.000 leiVeniturile contractului 1.500 leiRezultatul estimat al contractului 500 leiCost cumulat al lucrărilor executate 800 leiProcentul de avansare contabil 80 %Rezultatul contabil al stadiului 400 leiRezultatul real al stadiului = 500 lei x 60 % = 300 leiÎntreprinderea raporteaza un rezultat inferior celui real.

16

7. Pornind de la exemplul anterior şi cunoscând cã preţul de facturare al lucrãrii este de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate în N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidenţa asupra Contului de profit şi pierdere al exerciţiului N+2? Cum apreciaţi aceastã situaţie? Raspuns:

Rezultatul efectiv al contractului = 2.950.000 - 2.850.000 = 100.000 mii leiRezultatul aferent al exercitiului N+2 = rezultatul efectiv - rezultatul exercitiului N- rezultatlaferent exercitiului N+l = 100.000 - (125.000 - 325.000) = 100.000Rezultatul efernt exercitiului curent va ajusta costullucrarilor: 750.000 + 100.000 = 850.000In contul de profit si pierdere al exercitiului N+2 exista urmatoarele infulente:16Venituri din vanzarea marfurilor + 2.950.000Variatia stocurilor - 2.100.000Venituri din provizioane pt riscuri si cheltuieli + 200.000Cheltuieli dupa natura - 750.000Rezultat + 300.000In acest caz credibilitatea estimarilor este indoielnica. In cele din urma, contractul este profitabil(100.000 mii lei). In exercitiul N+l acesta a fost considerat deficitar, ceea ce a atras imputarea inrezultat a pierderii estimate si constituirea unui provizion.Provizionul este reluat la sfarsitul contractului deoarece nu mai are obiect.Practic, rezultatul exercitiului N+2 este majorat cu rezultatul contractului si cu venitul dinprovizioane.O asemenea utilizare a metodei procentului de avansare este defectuoasa. Mai potrivita ar fi fostmetoda la terminarea lucrarilor.

17

8. La 31.12.N, întreprinderea ALFA are în stoc 200 kg produs P în curs de execuţie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizãrii şi vânzãrii produsului în curs de execuţie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obţinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piaţã cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obţinute şi 300 kg produs finit. La începutul perioadei nu exista producţie în curs de execuţie. Cheltuielile necesare obţinerii produselor finite şi în curs de execuţie au fost de 20.000.000 lei. În bilanţul contabil, stocul de producţie în curs de execuţie este evaluat la: a) 5.000.000 lei; b) 2.500.000 lei; c) 8.000.000 lei; d) 15.000.000 lei; e) 20.000.000 lei.

Raspuns:

Conform IAS 2, stocurile se evaluaeaza la minimul dintre valoarea realizabila neta si costulacestora.Valoarea realizabila neta a productiei in curs de executie = 200 kg x 45.000 lei/kg – 2.500.000 lei= 9.000.000 – 2.500.000 = 6.500.000 lei1) Cheltuieli comune stocurilor = 20.000.000 lei2) 200 kg produs in curs de executie de 50% = 100 kg produs finitDin 1) si 2) rezulta:300 kg produs finit + 100 kg produs finit = 20.000.000 lei400 kg produs finit = 20.000.000 lei100 kg produs finit = 20.000.000 lei / 4100 kg produs finit = 5.000.000 lei200 kg produs in curs de executie = 5.000.000 leiCostul productiei in curs de executie = 5.000.000 lei17Productia in curs de executie se evalueaza la min [6.500.000, 5.000.000] = 5.000.000 lei

Director executiv, Sef birou stagiu,

18

ec. Ignea Nicolae ec. Pascal Lucian

19