1.Formele de contabilitate intilnite in Republica Moldova

Forma de contabilitate exprima modul de organizare a ciclului contabil de prelucrare a datelor in scopul obtinerii fondului de informatii care sa caracterizeze in expresia valorica, starea si miscarea patrimoniului.

Avind in vedere continutul formei de contabilitate si instrumentele de lucru ale acesteia, forma de contabilitate poate fi definita drept un sistem de documente corelate intre ele ce servesc la inregistrarea si prelucrarea, dupa anumite reguli, a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca urmare a operatiilor economice.

Legea contabilitatii prevede ca orice intreprindere are obligativitatea de a-si organiza si conduce contabilitatea proprie asigurind:

•Intocmirea documentelor justificative in care sa se consemneze la locul si momentul producerii lor toate operatiile care afecteaza patrimoniul;

•Prelucrarea si inregistrarea operatiilor economico-financiare in sistemul de conturi ;•Inventarierea anuala a patrimoniului unitatii;•Intocmirea rapoartelor financiare anuale compuse din bilantul contabil, raportul privind

rezultatele financiare, raportul privind fluxul capitalului propriu, raportul privind fluxul mijloacelor banesti si anexele la rapoartele financiare;

•Controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate;•Furnizarea, publicitatea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala.Un alt element, ce determina forma de contabilitate este cel al structurii inregistrarii

contabile. In acest sens se pot folosi doua variante:

a) prin dezvoltarea pe conturi corespondente a debitului si creditului fiecarui cont;b) prin dezvoltarea pe conturi corespondente numai a creditului fiecarui cont .

In present la intreprinderile republicii inca se utilizeaza doua forme de contabilitate care se bazeaza pe munca manuala: memoriale-order si jurnalele-order.

Forma de evidenta pe memoriale-order se utilizeaza rar, desi este o metoda mai simpla. Dupa cum se observa din schema, in calitate de registru sintetic se foloseste nota de contabilitate care se intocmeste pentru fiecare cont sintetic in baza documentelor primare si centralizate. In acest registru se inscriu sumele pe conturile corespondente (debit si credit) cu indicarea datei si numarului documentului primar. Separat se tine evidenta analitica a mijloacelor si datoriilor in carti, fise in baza carora se intocmesc balantele de verificare. Pentru controlul asupra starii si miscarii mijloacelor banesti in numerar, casierul tine registrul de casa care se controleaza de contabil.

Generalizarea informatiei pe toate conturile sintetice se poate efectua cu ajutorul: —jurnalul-sah; —Cartii mari; —Registrul principal.In primul caz totalurile fiecarei note de contabilitate se inscriu in jurnalul-sah, care

inlocuieste Cartea mare.In cel de-al doilea caz datele din nota de contabilitate se inscriu la inceput in jurnalul de

inregistrare, iar din aceasta se trec in Cartea mare. In acesta pentru fiecare cont in debit si credit sunt prevazute coloane pentru inscrierea totalurilor din notele de contabilitate pe fiecare cont corespondent.

O varietate a formei de evidenta pe memoriale-order este Registrul Principal, denumirea caruia provine de la registrul sintetic de baza. In acest registru pe fiecare nota de contabilitate este prezentata suma totala cu gruparea pe debitul si creditulconturilor corespondente.

Pe linga unele avantaje (de exemplu, simplitatea registrelor contabile si ilustrativitatea datelor reflectate), forma de evidenta prin memoriale-order nu este lipsita de neajunsuri:

—notele de contabilitate reprezinta niste registre de grupare intocmite intre documentele primare si registrele principale de contabilitate sintetica;

—masivitatea contabilitatii analitice, izolarea acesteia de contabilitatea sintetica;—dublarea datelor in diverse registre;— dificultatea efectuarii procedurilor contabile.Dat fiind acest fapt in prezent mai pe larg se utilizeaza forma de evidenta prin

jurnale-order.Dupa cum se vede din schema, informatia de intrare din documentele primare se trece in

borderourile si fisele contabilitatii analitice in scopul controlului asupra intocmirii si miscarii mijloacelor si datoriilor. Concomitent datele din documentele primare se inscriu in registrele contabilitatii sintetice, principalele din care sunt jurnalele-order. Insa din documentele primare datele se trec direct in jurnale-order in cazurile in care pe un oarecare cont se efectueaza un numar neinsemnat de operatiuni.

In caz contrar, informatia primara se grupeaza sau se acumuleaza in borderourilor speciale, apoi se trece in jurnale-order, unde se formeaza informatia necesara privind conturile sintetice. La sfirsitul perioadei de gestiune rulajele conturilor sintetice se trec in Cartea mare. Datele acesteia se compara cu totalurile sumelor din balantele de verificare a conturilor analitice si cu soldurile mijloacelor banesti in numerar din registrul de casa. Apoi in baza informatiei privind conturile din Cartea mare se intocmaesc bilantul contabil si alte rapoarte financiare.

Dupa cum s-a mentionat, in cadrul acestei forme registrele contabile de baza sunt jurnalele-order.

Trasaturile distinctive ale acestora sunt: 1. Existenta la fiecare jurnal-order: -a numarului permanent (de la 1 pina la 16 );-a posibilitatii reflectarii informatiei privind un cont sau mai multe conturi sintetice

intercorelate (de exemplu, jurnalul-order nr.1-contul 241 ,,Casa ‘’, jurnalul-order nr.10- diverse conturi de evidenta a consumurilor efectuate );

-a structurii individuale – tabelul tiparit in prealabil in acesta, in functie de necesitatea gruparii si obtinerii informatiei, precum si corespondenta conturilor.

2.Efectuarea inregistrarilor dupa criteriul creditor, adica sumele din cont ( conturi) care se reflecta in jurnalul-order se inscriu in credit, cu indicarea debitului conturilor corespondente corespunzatoare ( tab. 4 ) 3. Constituirea unor jurnale-order distincte asigura intr-o mare masura imbinarea contabilitatii sintetice si analitice, ceea ce reduce numarul de inregistrari si accelereaza intocmirea rapoartelor financiare necesare.

4. Suplimentar pe unele jurnale-order se tin borderouri ale contabilitatii sintetice, in care inregistrarile se efectueaza dupa criteriul debitar al unui cont in corespondenta cu creditul altor conturi. Aceasta se refera, de exemplu, la inregistrarile privind conturile de mijloace banesti, ceea ce este conditionat de specificul reflectarii si controlului operatiunilor de casa si bancare intr-un singur loc.

Rolul borderourilor de grupare sub forma de tabele de specificare si foi de descifrare consta in faptul ca in cazul necesitatii sa se efectueze gruparea prealabila a datelor trecute in debitul sau creditul conturilor corespunzatoare. Acestea sunt, de exemplu, tabelele speciale de repartizare a consumurilor pentru materiale si salarii, de calculare a uzurii mijloacelor fixe, calculare a uzurii obiectelor de mica valoare si scurta durata etc.

Totalurile din jurnalele-order la sfirsitul lunii se inscriu in Cartea mare. Totodata, dupa cum s-a mentionat, daca operatiunile sunt reflectate in jurnalele-order dupa criteriul creditor, in Cartea mare - in ordine inverse, adica dupa criteriul debitar. De aceea, rulajul debitor al fiecarui cont, pentru care in Cartea mare este prevazuta o foaie, se prezinta desfasurat, iar totalul creditului acestui cont reprezinta o singura suma . Acesta permite a concretiza plenitudinea si corectitudinea inregistrarii operatiunilor economice la sfirsitul lunii. Rulajul debitor al tuturor conturilor efectuate in cursul lunii, inscrise in Cartea mare, trebuie sa fie egal cu totalul rulajului

creditor al acestor conturi, ceea ce rezulta din esenta dublei inregistrari. O astfel de construire a registrului de baza nu necesita intocmirea lunara obligatorie a balantei de verificare a conturilor sintetice, ceea ce este necesar in cazul utilizarii formei de evidenta pe memorial-order sau a altei forme de inregistrare contabila.

Cartea mare se deschide pe un an pentru fiecare cont sintetic utilizat la intreprindere. In primul rind in tabel se inscrie soldul la 31 decembrie ( in debitul sau creditul conturilor ), apoi la finele fiecarei luni din jurnalele-order se trec datele rulajelor creditor si debitor ale conturilor.

Utilizarea computerilor a dus la crearea formei automatizate a contabilitatii (figura 6 ) care a ridicat la un nivel mai inalt procesul de inregistrarea a operatiunilor economice, operativitatea si calitatea informatiei obtinute .

Ca si in cazul aplicarii altor forme ale sistemului de contabilitate automatizat documentele primare constituie baza informationala initiala, insa acestea pot fi de doua tipuri: completate manual pe formulare tip sau intocmite prin intermediul tehnicii de calcul. In primul caz informatia se introduce in baza de date a computerului, iar in al doilea caz aceasta se afla deja in memoria tehnicii te calcul.

Introducerea informatiei contabile se efectueaza in baza unei structuri de inregistrari determinate in prealabil.

Prin introducerea unica a informatiei se asigura unitatea bazei informationale si un proces tehnologic automatizat complet de prelucrare a informatiei. Integrarea prelucrarii datelor contabilitatii primare si adaptarea programelor informatice la sarcinile utilizatorilor se realizeaza prin utilizarea diverselor programe informatice de contabilitate (de exemplu, ,,1C-Contabilitate ‘’ , ,,Wiscount’’ , ,,Book-Keeper’’ etc.).

Pentru computerele de nivel contemporan este caracteristica universalitatea din punctul de vedere al abordarilor metodologice generale ale organizarii contabilitatii, totodata , posibilitatea utilizarii programelor destinate unei intreprinderi concrete, tinind cont de propunerile clientului.

Cu ajutorul programelor se realizeaza introducerea rapida a formulelor contabile prin metoda in baza careia sta corespondenta-tip a inregistrarilor contabile.

Modificarea sau adaugarea operatiunilor se efectueaza de insusi utilizatorul. Volumul mare al memoriei computerului permite a lucra cu agentii de toate nivelurile, ceea ce da posibilitate de a efectua fara dificultati operatiuni cumulative (calcularea salariilor, a uzurii si amortizarii, etc. ).

Jurnalele-order si borderourile, balantele de verificare si balantele-sah pot fi formate pentru orice perioada, de formatul necesar si in termene reduse. La computer poate fi intocmit bilantul si alte rapoarte financiare nu numai pe un trimestru si an, ci, dupa caz, si lunar, ceea ce ridica caracterul analitic si siguranta acestor in utilizare. Unii indicatori din rapoarte pot fi detaliati, inclusive pina la o operatiune.

Rapiditatea in asigurarea diversilor utilizatori cu informatia corespunzatoare in baza unui masiv unic nu este singura trasatura distinctive a formei automatizate de evidenta. Contabilul lucreaza la computer in regim de dialog, avind o relatie inversa in procesul prelucrarii informatiei si obtinerii documentelor de iesire corespunzatoare. Registrele contabile sunt formele de iesire ( masinogramele ) care pot fi primite pe purtatorii de hirtie, precum si pe ecranele display.

Cu ajutorul tehnicii de calcul se formeaza automat de asemenea toate inregistrarile contabile care reflecta rezultatele calculelor si gruparilor efectuate anterior. Inregistrarea datelor concomitent in debitul si creditul conturilor sintetice, precum si in conturile corespunzatoare ale contabilitatii analitice permite a prelua toata informatia in cadrul fiecarui obiect de contabilitate.

O particularitate a utilizarii computerelor este pastrarea documentelor primare si registrelor nu numai in mape, ci si pe purtatori tehnici-dischete (discuri) ceea ce ridica siguranta pastrarii informatiei si da posibilitate de a grupa datele initiale dupa alte criterii.

Insa este de remarcat ca sistemul automatizat nu introduce modificari radicale in metotologia contabilitatii, ci se schimba doar tehnologia prelucrarii si primirii informatiei. Elementele de baza ale metodei contabilitatii (conturile, dubla inregistrare, etc.) modifica doar forma,conformandu-se cu conditiile automatizate a informatiei.

De asemenea este evidenta tendinta reducerii documentelor primare pe seama faptului ca in baza datelor pe langa datele variabile exista si un volum de informatie permanenta (normativa-bibliografica). Aceasta cuprinde actele normative necesare privind organizarea contabilitatii, normele si normativele consumurilor, datele achitarii impozitelor etc.

Sistemul contabil automatizat se incadreaza in sistemul general al gestiunii interprinderii, la baza caruia stau urmatoarele principii:

- asigurarea metodologica ;- asigurarea organizatorica ;- asigurarea informattionala ;- asigurarea cu programe (computerizarea ) ;- asigurarea tehnica ;Deci, forma automatizata de evidenta contabila are urmatoarele avantaje: - computerile personale devin factorul determinant in organizarea muncii contabilului ;- utilizarea multipla a datelor contabile si posibilitatile nelimitate ale gruparii si

regruparii acestora ;- posibilitatea primirii informatiei solicitate la orice data ;- pastrarea oricarei informatie si in orice volum cu tiparirea ulterioara a masinogramelor

sau pe ecran inclusiv pina la intocmirea rapoartelor financiare ;- nivelul inalt al imbinarii contabilitatii analitice si sintetice, exluderea maxima a dublarii

indicatorilor prin formarea unui bloc unic de informatii pentru toate nivelurile de gestiune.

Totodata la utilizarea computerilor o problema este asigurarea securitatii informatiei.

2. CT cheltuielelor activitatii operationaleEle cuprind cheltuielile ocazionate de dsfasurarea active de baza a #.Acestea cuprind:1.Costul vinzarilorreprez o parte din consumurile aferente produselor, marfurilor vindute si serviciilor prestate.Acestea cuprind:- la # de productie- consumurile materiale directe, CI privind retribuirea muncii, inclusive contributiile pentru asig sociale, CIP aferente produselor vindute;- la # de comert- val de bilant a marfurilor vindute (sumac ea m/mica dintre val de intrare a marf procurate si val realizabile neta);2.Chelt comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, marfurilor si prestarii serviciisi anume: chelt privind operat de marketing, chelt de transport privind desfacerea; chelt de reclama, prime platite vinzatorilor, casierilor, hamalilor, chelt privind retribuirea muncii salariatilor de la # de comert care cuprind salarii de baza si suplimentare, chelt privind procurarea licentei pentru exportul produselor si marfurilo, chelt privind intocmirea declaratiilor vamale pentru vinz produselor peste hoatrele tarii.3.Chelt generale si administrative cuprind chelt privind deservirea si gestiunea # in ansamblu: chelt pentru uzura, reparatia si intretinerea MFixe, chelt privind amortizarea activelor nemateriale cu destinatie generala si gospodareasca; chlet de intretinere a personalului administrative si de conducere: impozitele si taxele virate in bugetul de stat; chelt pentru protectia muncii;chelt pentru pregatirea si reciclarea cadrelor, achitatea diverselor servicii prestate #, in conformitate cu contractile incheiate; chelt aferente angajarii fortei de munca.4. Alte cheltuieli operationale cuprin chelt privind vinzarea altor active curente; chelt privind arenda operationala; chelt sub forma de amenzi, penalitati, despagubiri; chelt aferente dobinzilor pentru credite si imprumuturi; CIP nerepartizat; chelt aferente produselor rebutate, chelt aferente anularii comenzilor de productie.

3. .Analiza rezultatului financiar al întreprinderiiRezultatul financiar al activităţii întreprinderii se caracterizează prin suma profitului

(pierderii) şi a nivelului rentabilităţii obţinute.Profitul reprezintă depăşirea veniturilor cîştigate de întreprindere asupra consumurilor şi

cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea de întreprinzător. Cantitativ profitul (pierderea) se determină: Profitul (pierderea) = Venituri – Consumuri şi cheltuieli. Cu cît este mai mare valoarea veniturilor cu atît va fi mai ridicată mărimea profitului.

În practica CT şi analitică autonomă, în conformitate cu prevederile SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” sunt utilizate următoarele noţiuni ale profitului:

Profitul Brut (Pierdere globală) – reprezintă profitul (pierderea) obţinut din vînzarea produselor, mărfurilor şi serviciilor prestate, şi se determină ca diferenţa dintre Veniturile din Vînzări şi Costul Vînzărilor.

Profitul (pierderea) din activitatea operaţională – reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile obţinute de întreprindere din activitatea de bază, determinată de statutul acesteia.

Profitul (pierderea) din activitatea de investiţii – este diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile obţinute de întreprindere din operaţiunile ce ţin de mişcarea activelor pe termen lung.

Profitul (pierderea) din activitatea financiară – reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile aferente operaţiunilor legate de modificările în mărimea şi structura capitalului propriu şi mijloacelor împrumutate.

Profitul (pierderea) din activitatea economico-financiară – este rezultatul financiar obţinut de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din activităţile operaţională, de investiţii şi financiară.

Profitul (pierderea) excepţional – este diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile apărute ca rezultat al evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale neprevăzute.

Profitul (pierderea) pînă la impozitare – este profitul (pierderea) obţinut de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activităţi şi rezultatul excepţional. Profitul pînă la impozitare este numit Profit (pierdere) Contabil.

Profitul Net (pierdere netă) – este profitul (pierderea) care rămîne la dispoziţia întreprinderii după calcularea cheltuielilor (economiilor) privind Impozitul pe venit, şi se determină ca diferenţa dintre Profitul pînă la impozitare şi Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit.

Modalitatea formării acestor indicatori:Venitul din Vînzări – Costul Vînzărilor = Profitul Brut (pierderea globală) + Alte venituri operaţionale – Cheltuielile perioadei = Profitul (pierderea) din activitatea operaţională +/- Profitul (pierderea) din activitatea de investiţii +/- Profitul (pierderea) din activitatea financiară = Rezultatul activităţii economico-financiare (profit/pierdere) +/- Rezultatul excepţional (profit/pierdere) = Profitul (pierderea) pînă la impozitare – Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit = Profit Net (pierdere netă)

Analiza profitului prezintă un interes primordial atît pentru proprietarii întreprinderii şi investitorii reali şi potenţiali ai întreprinderii, cît şi pentru alţi utilizatori ai informaţiei din Rapoartele financiare. Astfel proprietarii şi investitorii sunt interesaţi să maximizeze mărimea profitului creat de o anumită sumă investită. Creditorii apreciază profitul întreprinderii ca principalul criteriu de achitare a dobînzii şi a rambursării sumei datoriei. Analiza profitului prezintă interes deosebit şi pentru organele fiscale, deoareca acesta constituie baza pentru calculul mărimii venitului impozabil şi a impozitului pe venit.

Analiza dinamicii şi structurii Profitului pînă la impozitare (PPI) – începe cu aprecierea în dinamică a structurii PPI, care poate fi exprimat prin relaţia:

PPI = RAO +/- RAI +/- RAF +/- RE Analiza în dinamică a PPI permite evaluarea mărimii acestuia în comparaţie cu realizările

anilor precedenţi şi/sau cu datele stabilite în Planul de afaceri, şi studierea modificărilor survenite în mărimea profitului (pierdere) contabil în ultimii ani.

Analiza structurală a PPI permite aprecierea aportului fiecărui tip de activitate în obţinerea profitului contabil. Creşterea în dinamică a cotei RAO în suma totală a PPI este apreciată pozitiv.

Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii şi structurii PPI, se determină abaterea absolută (faţă de perioada precedentă şi/sau de plan), ritmul creşterii, procentul îndeplinirii planului şi ponderea rezultatului financiar obţinut din fiecare tip de activitate în suma totală a mărimii PPI.

Analiza dinamicii şi structurii PPI este efectuată în baza datelor Raportului de profit şi pierdere şi Planului de afaceri.

Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională (RAO) presupune stabilirea şi calcului influienţei factorilor, care au contribuit la modificarea în dinamică a părţilor componente ale RAO. Din punct de vedere factorial, RAO poate fi determinat conform formulei:

Profitul (pierderea) din activitatea operaţională = Profitul Brut + Alte venituri operaţionale – Cheltuieli comerciale – Cheltuieli generale şi administrative – Alte cheltuieli operaţionale

Fiecare parte componentă a formulei factoriale influenţează asupra RAO a întreprinderii. Profitul Brut şi Alte venituri operaţionale au o acţiune directă, iar cheltuielile perioadei – o acţiune inversă. În calitate de sursă de informaţie pentru analiza factorială a RAO, serveşte Raportul de profit şi pierdere.

Componenta cea mai importantă a RAO este Profitul Brut (PB) (pierderea globală). Analiza PB începe cu aprecierea evoluţiei structurii acestuia, obţinut pe tipuri de activitate operaţională. De regulă mărimea PB poate fi cîştigată de întreprindere din vînzarea produselor finite, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de construcţie. Această analiză se efectuiază în baza datelor Anexei la Raportul de profit şi pierdere.

Pe lîngă aprecierea evoluţiei şi structurii, PB poate fi analizat şi din punct de vedere factorial, examinînd astfel cauzele ce au condiţionat devierea mărimii acestuia. La efectuarea analizei factoriale a PB este important să se ea în considerare tipul de activitate operaţională în urma căruia a fost obţinut profitul (pierderea), deoarece trăsăturile caracteristice ale tipurilor de activitate operaţională generează şi particularităţile tehnicii de calcul al analizei factoriale a PB.

Astfel devierea mărimii PB obţinut din vînzarea produselor şi/sau prestarea serviciilor este cauzată de influienţa următorilor factori: a) modificarea volumului de vînzare al produselor (serviciilor prestate) – are o influienţă directă asupra PB; b) modificarea structurii şi sortimentului produselor vîndute (serviciilor prestate) – poate exercita asupra mărimii PB o influienţă atît pozitivă, cît şi negativă (în dependenţă de ponderea produselor mai rentabile); c) modificarea costului de vînzare al produselor (servciilor prestate) – are o influienţă inversă asupra PB; d) modificarea preţurilor la produsele vîndute (serviciile prestate) – influienţează direct mărimea PB.

În calitate de surse informaţionale pentru efectuarea analizei factoriale a PB din vînzarea produselor (prestarea serviciilor) servesc: Anexa la Raportul de profit şi pierdere, Calculaţiile produselor (serviciilor) concrete, Calculele speciale (de recalculare).

Mărimea profitului (pierderii) în mare măsură, depinde şi de rezultatele obţinute de întreprindere din activităţile neoperaţionale, adică din activitatea de investiţii, financiară şi din evenimentele excepţionale.

Analiza începe cu aprecierea în dinamică şi/sau în comparaţie cu datele prevăzute în Planul de afaceri a mărimii şi structurii Profitului (pierderii) din activităţile neoperaţionale.

Analiza Profitului (pierderii) din activitatea de investiţii (RAI) începe cu aprecierea modificării mărimii acestuia în dinamică şi a cotei acestuia în suma totală a PPI şi a Profitului activităţii neoperaţionale, la fel se analizează şi Profitul (pierderea) din activitatea financiară şi Profitul (pierderea) excepţional.

În procesul analizei de mai departe, se examinează factorii ce au condiţionat modificarea mărimii Profitului (pierderii) din activităţile neoperaţionale, faţă de realizările anului precedent şi/sau de datele în Planul de afaceri. Principalii factori, care influienţează modificarea acestor

profituri (RAI, RAF, RE) sunt părţole componente ale acestora. De menţionat că valoarea veniturilor influenţează direct rezultatul financiar, iar cheltuielile au o influienţă inversă.

În calitate de sursă informaţională pentru efectuarea analizei Profitului (pierderii) din activităţile neoperaţionale, serveşte Anexa la Raportul de profit şi pierder.

4. CT veniturilor din activitate financiara

Ele cuprind sumele rezultate din transmiterea in arenda finantata a activelor nemat si materiale pe TL, val activelor intrate cu titlu gratuit, veniturile sub foma de diferente favorabile de curs valutar, subventii de stat, primelor.Evidenta analitica a acestor venituri se tine pe tipuri de venituri, pe surse sip e per de obtinere a acestora. Pentru evidenta sintetica a ven din activitatea fin este destinat contul de pasiv 622 cu aceasi den.In Ct se reflecta sumele venit constate in cursul per de gest cu total cumulative de la inceputul anului.In Dt –trecerea la finele anului de gestiune a ven acumulata in contul de evidenta a rezultatelor fin. La finele fiecarei per de gestiune rulajul creditor al contului 622 se ia in calcul la determ rezulattului fin din active financiara care se reflecta in Raportul de profit si peierdere”Contul 622 se inchide la sf anului prin f.c: DT 622 CT 351

5.Scopul auditului

(1) Scopul auditului il constituie verificarea si analiza bilantului financiar, declaratiilor fiscale,

documentatiei de plata si de decontari si a altor obligatiuni financiare ale agentilor

economici pentru constatarea autenticitatii, deplinatatii si conformitatii acestora cu legislatia in

vigoare si cu cerintele de tinere a evidentei contabile si de intocmire a bilanturilor contabile

(2) Organizatia de audit poate acorda agentilor economici asistenta privind organizarea,

restabilirea si tinerea evidentei contabile, intocmirea bilanturilor contabile si a declaratiilor

fiscale, estimarea situatiei financiare, analiza activitatii economico-financiare, organizarea

evidentei computerizate, evaluarea patrimoniului, impozitarea si gestiunea, precum si

asistenta juridica in problemele de activitate economico-financiara

6. Ct veniturilor din activitatea neoperationalaAceste venituri se subdivizeaza in 3 grupe: A) Venit din Act de investitii B) Ven din Act financiara C) Ven exceptionale Pentru evidenta veniturilor ale active de investitii este destinat contul 621”Venituri ale activ de investitii”. In fiecare an acest cont se incepe cu soldul zero.La contul 621 pot fi deschise subconturi in functie de necessitate.Pe parc anului contul 621 se CT in corespondenta cu DT conturilor:241-la sumele depuse in numerar de PF pentru mij fixe comercializate123- inregistrarea surplusurilor mij fixe constatate in urma inventarierii228-la suma dividentelor calculate din actiuni sau din participatie din cap statutar din alte entitati

221-la suma venitului calculate a cumparatorului cu titlu de intreprinzator pentru mijl fixe si activele pe t/l comercializate acestora. La finele anului sumele accumulate se trec la contul 351.In urma unor anumite operat apare necesitatea evidentei veniturilor active financiare,care sunt luate la evidenta la contul 622”Venituri din active financiara”.Contul 622 se CT cu DT conturilor:221,213-la valoarea justa a bunurilor materiale primate cu titlu gratuit228-la suma dobinzei de arenda pentru activele pe t/l transmise in arenda243-la suma diferentelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor in valuta straina la finele per de gestiune.La finele per de gest veniturile din active financiara se trec dupa destinatie la contul 351. La entitati pot avea si cazuri cind gratie unor factori naprevazuti rezulta venituri exceptionale.Venit exceptionale sunt reflectate in baza proceselor verbale ale comisiilor pentru determ marimii calamitatilor naturale,evaluarea si lichidarea acestora,calculele companiilor de asigurari,procesele verbale ale politiei rutiere.Veniturile exceptionale sunt generalizate in cadrul contului 623.In CT sunt accumulate veniturile respectiveIn DT raportarea acestora la contul 351. Constatarea venituriloe exceptionale are loc prin creditatea contului 623 cu debitarea urm conturi:211,213-la val reziduala a mater ramase din lichiadarea active deteriorate221,229-compensarile calculate de companiile de asigurari La finele anului contul dat se inchide si sold nu are DT 623 CT351 Rezultatul financiar al entitatii se reflecta in cadrul contului 351 si este destinat pentru generalizarea inform privind veniturile si chelt entitatii accumulate pep arc anului de gestiune.Contul 351 este un cont de comparareIn CT se inreg veniturile accumulate in per de gestiuneIn DT cheltuielile aferente acestor venituri pe active separateEvidenta analitica a rezult fin total se tine pe tipuri de venit si cheltuieli Operatiuni economice: - trecerea dupa destinatie a veniturilor DT 611,612,621 CT 351 - trecerea dupa destinatie a cheltuielilor DT 351 CT 712 721 722 723 - La deter chelt privind impozitul pe venit DT 351 CT 731 - deducerea rezultatului net A. cind se obtine profit DT 351 CT 333.1 B. cind se obtine pierdere DT 333.2 CT 351 - la determ economiei privind impozitul pe venit DT 731 CT 351

7. Clasificarea activelor pe TL

Activele pe TL reprez activele care imbarca o forma fizica naturala, pot fi utilizate o per ma mare de un an in active economico-fin a # in scopuri productive, neproductive, adm sau pot fi predate in chirie pentru a obtine un avantaj economic sau destinat vinzarii. Dupa componenta si omoginitate actvele pe TL se subdivizeza in urm grupe:1.Active materiale in curs de executie reprezinta chelt privind achizitionarea si crearea activului la beneficiarul constructiei in decursul unei per indelungate,In componenta activelor mat in curs de executie se include chelt aferente achizitionarii utilajului care necesita montaj, construirii caldirilor, edificiilor, modernizarii utilajelor si masinilor.

2.Terenurile repr un gen special de imobil care are o durata de utilizare nelimitat in desfasurarea active # sau poate fi destinat incherierii.caeasta cated cuprinde ariile de pamint cu cladiri de care dispune #, livezi, vii, cimpii.3.Mijloace fixe repr activele materiale, al caror prêt unitary depaseset plafonul satbilit de legislatie(3000 lei) si cu o durata de utilizare m/mare de un an. In categoria mijl fixe intra cladiri, mijl de transport, inventarul de productie, unelte si scule.4. Resurse naturale sunt act meteriale pe TL care au o forma naturala concreta de resurse de prol, gaze, piatra de constructii, var , resurse de material lemnos etc. In functie de termenul limitat de utilizare, se disting active pe TL uzurabile si neuzurabile:AMTL uzurabile sunt numite activele mat pe TL cu o durata de utilizare limitat pe parcursul careia se calc uzura(epuizare).Aceasta grupa constituie mij fixe si resursele naturale.AMTL neuzurabile sunt numite activele care au o durata de utilizare nelimita sau se afla in process de creare.acestea cuprind terenurile si act met in curs de executie .

8. CT veniturilor din activitatea operationala

Venitul –afluxul global de avantaje economice obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de intreprindere in conturile ei. In componenta venitului nu se include sumele incasate in numele tertilor personae,de ex: tva,accizele,incasari obtinute de intreprindere nu constituie un avantaj economic al intreprinderii si nu influienteaza asupra capitalului propriu al acesteia.In functie de sursele de intrare VT se subdivizeaza in 1 VT din activitatea operationala 2 VT din activitatea neoperationala.VT din activitatea operationala cuprind sumele rezultate activitatea de baza a # : - vt din vanzari:incasari din vanzarea produselor,marfurilor,etc –alte venituri operationale: sumele primite din iesirea,vanzarea,schimbul activelor curente cu exceptia produselor finite,marfurilor,precum si sub forma de amenzi,penalitati etc.VT din activitatea operationala include sumele primate sau de primit din alte feluri de activitati,adica: VT din activitatea de investitii –in componenta lor intra sumele rezultate din iesirea si reevaluarea activelor pe termen lung ale intreprinderii,sumele incasate din vanzarea activelor nemateriale,terenurilor si reevaluarea mijloacelor fixe,,dividendele calculate –VT din activitatea financiara cuprind sumele rezultatelor din transmiterea in folosinta a altor personae juridice si fizice pe un termen mai mare de un an a activelor nemateriale si materiale pe termen lung,etc.VT exceptionale la care se refera sumele primate de la companiile de asigurari,etc.VT din comercializare sunt reflectate in cadrul contului de pasiv 611”venituri din vanzari”611.1 “VT din vanzarea produselor”611.2 “VT din vanzarea marfurilor”611.3 “VT din servicii prestate”611.4 “VT din contacte de constructii”611.5 “VT din operatiuni de arenda-leasing” In CT contului 611sunt reflectate toate veniturile obtinute din vanzari,adica in urma efectuarii comercializarii produselor,marfurilor,lucrarilor si serviciilor.Pe parcursul anului la acest cont se fac inregistrari numai in credit,iar la finele anului,toate sumele reflecate in credit vor fi trecute la rezultatul financiar total.Astfel contul dat sold nu are si la sfarsitul anului se inchide.La calcularea Vt din vanzari corespondeaza conturile DT 221-CT 611.La incasarea Vt in numerar de la comercializarea marfurilor DT241-CT 611.

Contul respective se inchide cu f c DT611-CT351In cadrul altor venituri operationale sunt reflectate veniturile din rezultatul inventarierii,din rebut.Aceste venituri sunt reflectate in contul de Pasiv 612”alte Vt operationale”.La recuperarea pagubelor materiale recunoscute sau adjudicate DT227-CT612.Reflectarea la intrari a produselor,materialelor utilizabile in urma rebutului DT221,216- CT612.Calcularea dobanzii privind imprumuturile curente alocate DT227,228-Ct612.Trecerea dupa destinatie a Vt operationale DT612-Ct351.Operatiile ce tin de reflectarea altor venituri operationale se generalizeaza in functie de subconturile deschise cat si alte criterii prevazute de politica de contabilitate si cerintele rapoartelor financiare.

9. Ct decontarilor cu titularii de avans Toate operatiile cu titularii de avans se iau la evidenta la contul sinteti 227.2.In Dt se inscriu sumele eliberate titularilor de avans, iar in CT-creantele titularilor de avans casate conform decontarilor prezentate si sumelle restituite ale avansurilor nefolosite. Decontarile de avans sunt verificate in Ct din punct de vedere a oportunitatii platilor efectuate si marimii lor.CA rezultat al verificarii se determ suma de chelt, care urmeaza a fi aprobata.Apoi decontul de avans cu raportul in scris si succinct al titularului se prezinta conducatorului # pentru aprobare.Pentru aceasta se acorda pin al a3zile.in fine, Ct se achita complet cu titularul de avans. Responsabil pentru perfectarea corecta a avansurilor eliberate si verificarea decontului de avans revine contabilului-sef.El efecteuiaza controlul asupra prezentarii la timp a decontarilor de avans si restituirii de catre titulari a partii nefolosite a avansului.Sumele nerestituite pot fi retinute din salriu. Ev analitica la contul de gr 2 227.2Creante pe t/s ale titularilor de avans”se tine separta pe fiecare titular si suma a avnsului eliberatLa eliberarea sumelor de bani din caserie se intocmeste fc DT 227.2 CT241Sumele cheltuite de titularii de avans Dt 123,211,713 CT 227.2Recuperarea daunei materiale de catre titularii de avans DT 241 CT 227.2

11.CT datoriilor privind decontarile cu bugetul

Pentru deneralizarea informatiei privind datoriile fata de buget aferente impozitelor, taxelor, si sanctiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 “datoriilor privind decontarile cu bugetul”.In CT se reflecta datoriile calculate fata de buget privind impozitele si taxeleIn DT platile virata efectiv sau trecut in cont.Soldul este creditor si reprezinta suma datoriilor # privind paltile datorate bugetului la sf per de gestiune. Evidenta analitica a datoriilor privind decontarile cu bugetul se tine pe feluri de impozite si taxe.D aceea in cadrul conturilor sintetice destinate evidentei decontarilor cu bugetul pot fi deschise diferite subconturi si conturi analitice pentru evidenta si efectuarea corecta a terecirlor in cont pe tipuri de impozite si taxe.Planul de conturi prevede si alte conturi pentru contabilizarea decontarilor cu bugetul care au o utilizare mai redusa datorita specificului efectuarii operatiiloe economice.Astfel contul 535 “TVA si accize de incasat” este destinat generalizarii informatiei privind sumele impozitului pe venit,TVA si accizele aferente procurarilor,calculate, dar care nu sunt obligatorii spre palta pina la indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare.La momentul aparitiei obligatiei de plata a acestor impozite sumele lor se intrec in contul 534 “datoriilor privind decontarile cu bugetul”.

13.CT datoriilor privind asigurarileAsigurarile repr un element de protectie, in functie de tipul asigurarilor contributiilor po fi formate:individual si de catre patronAsig.se subdivizeaza in:-asig.sociala-asig.medicala-asig.bunurilor-asig.personala.Toate tipurile de asig.sint axate pe diferite legi. Asig.sociala se executa in conformitate cu prevederile „Legii bugetului asig.soc.de stat”Asig.bunurilor si a persoanelor se efectueaza in baza legii despre companiile de asig.Generalizarea informatiei privind contributiile p-u asig.soc., datoriile calculate privind asig.medic., asig.patrimoniului si a personalului entitatii se reflecta in contul de pasiv 533 „dat.privind asig”533.1 „dat.fata de fondul social”533.2 „dat.fata de organele sindicale priv.contrib.la asig.soc.”533.3 „dat.priv.asig.medic”533.4 „dat.priv.asig.de persoane”533.5 „dat.priv.asig.bunurilor”.Asig.persoanelor si a bunurilor se efectueaza in baza contractelor de asig. In baza acestor contracte entitatea se obliga sa efectueze decontarile cu personalul privind contractele de asig.individuala:1)la calcularea datoriilor privind asig.persoanelor: Dt 531 Ct 533.4

2)achitarea fata de compania de asig. Dt 533.4 Ct 2423)platile p-u asig.bunurilor Dt 813 Ct 533.54)achitarea are loc prin: Dt 533.5 Ct 242In urma calamitatilor naturale cind a fost cauzat prejudiciul , compania de asig.determina cauza prejudiciului, marimile acestuia se in baza deciziilor comune intre entitate si compania de asig.se calcula recompensa prevazuta de contract prin: Dt 229 Ct 623Primirea mijl.in conturi curente transferate de compan.de asig. Dt 242 Ct 229Modul de impozitare a persoanelor fiz.si jurid., marimea ratelor impozitelor sint prevazute de Codul Fiscal si reglementate anual de Legea Bugetului. Impoz.pe venit se calcula in marimea ratelor stabilite iar modul de determinare si contabilizare se reglementeaza de prevederile SNC 12 „contab.impoz.pe venit” si Codul Fiscal.Venitul contabil – repr.profitul per.de gest.pina la impozitare reflectat in raportul priv.rez.financ.Pierdere contabila – repr.pierderea per.de gest.pina la impozitare reflectata in raortul de profit si pierdere.Venitul impozabil (pierdere fiscala) – repr.venitul (pierderea) contabil a per.de gest corectat in conformitate cu regulele stabilite de legislatia fiscala.Suma impoz.pe venit – se determina la sf.anului in declaratia fiscala. # selecteaza autonom varianta de calculare a venitului. La sf.anului dupa perfectarea declaratiei fiscale se precuzeaza sumei calculate si virate in avans.P-u calcularea imp.pe venit de la salariati se intocmeste fisa contribuabilului.Evidenta sintetica si analitica a decontarilor privind asigurarile se reflecta in registrul pentru contul 533 “datorii privind asigurarile” care elaboreaza de sine stattator # si seorganizeaza pe tipuri de asigurari,pe asiguratori.La sf per de gestiune datele din registrul sintetic specific se trec in Cartea Mare.

14.Metodologia de efectuare a controlului financiar

Metoda CF:

- momentul essential al procesului de control il constituie comparatia- metodologia controluluise traduce printr-o interferenta a procedeelor si mijloacelor

utilizate- metoda CF exprima actiunea de cunoastere si presupune utilizarea unor procedee de

control specifice, care la randul lor impun folosirea de tehnici sau instrumente de control adecvate

Procedee: 1. Studiul general prealabil – face posibila cunoasterea elementelor esentiale si specifice ale

activitatii ce urmeaza a se controla si pe baza acestora orienteaza actiunea de organizare si exercitarea in continuare a muncii de control asupra obiectivelor care necesita atentie sporita

2. Controlul documentar contabil - poate fi atat preventive cat si ulterior- este procedeul de stabilire a realitatii, legalitatii si a eficientei operatiilor si

activitatilor economico – financiare, prin examinarea documentelor primare si centralizatoare, a inregistrarilor in evidenta contabila, a situatilor contabile si bilanturilor

Tehnici ale controlului documentar : a. Controlul chronologic – se exercita in ordinea intocmirii, inregistrarii si indosarierii

documentelorb. Controlul invers chronologic- se exercita de la sfarsit spre inceputul perioadei de control- se incepe cu controlul celor mai recente operatii si documente si se continua de la

present spre trecut- se foloseste atunci cand la constatarea unei abateri este nevoie sa se stabileasca

momentul cand aceasta s-a produsc. Controlul sistematic ( de probleme ) – presupune gruparea documentelor pe tipuri de

operatii: controlul salariilor, al aprovizionarii, al trezorerieid. Controlul reciproc – consta in cercetarea si confruntarea la aceeasi unitatea a unor

documente sau evidente cu continut identic insa diferite ca forma, pentru aceleasi operatii sau operatii diferite, insa legate reciproc

e. Controlul incrucisat - consta in confruntarea tuturor exemplarelor unui document, existente la unitatea controlata si la alte unitati cu care s-au facut decontari

f. Balanta analitica de controlg. Balanta sintetica de controlh. calculul de controli. comparatia de control

3. Controlul faptic – procedeu de stabilire a realitatii, existentei si miscarii mijloacelor materiale si banestiTehnici:a. Inventariereab. Expertiza tehnica si analiza de laboratorc. Observarea directad. Inspectia fizica

4. Controlul total sau prin sondaj – Controlul total: cuprinde toate operatiile din cadrul obiectivelor stabilite sip e intraga perioada supusa controlului. Datorita volulmului mare de munca nu se foloseste intotdeauna. Controlul prin sondaj: cerceteaza cele mai representative documente si operatii

5. Analiza economico financiara Etapele organizarii si exercitarii controlului financiar1. Elaborarea programului de control:

- principalul instrument de lucru pentru personalul cu atributii de control financiar

- se face programarea obictivelor supuse controlului- se stabilesc formele de control in functie de obiectul de activitate al unitatii controlate- se stabilesc termenele de finalizare- programul de control urmeaza a fi transmis subunitatilor care desfasoara controlu

2. Pregatirea actiunii de control- etapa premergatoare efectuarii propriu-zise de veificare- trebuie insusita legislatia care reglementeaza activitatea ce face obiectul controlului- se recurge la culegerea de informatii, respective cunoasterea unitatii ce urmeaza a fi

controlata3. Efectuarea controlului financiar contabil

- obiectivele de control sunt adaptate particularitatilor si conditiilor specifice ale activitatii controlate

- se stabileste ansamblul documentelor si evidentelor ce urmeaza a fi controlate- se selecteaza si se stabilesc procedeele si tehnicile pot fi aplicate- se recurge la efectuarea controlului documentelor sau controlului faptic, in urma

caruia apar deficiente- se fac explicatii scrise de la persoanele raspunzatoare

4. Stabilirea raspunderilor5. Intocmirea actelor de control

- se intocmeste proces verbal de control sau proces verbal de constatare si sanctionare a contrventiilor, notele de constatare si rapoartele de control

6. Valorificarea constatarilor- se face in timpul controlului prin dispunerea unor masuri operative, dar mai ales dupa

incheierea controlului cand sunt emise dispozitiile obligatorii in vederea recuperarii pagubelor

- recuperarea pagubelor se face prin obtinerea titlurilor executorii asupra sumelor de incasat ( angajamentul de plata scris, decizia de imputare, dispozitia judecatoreasca, titlul executoriu notarial )

15 CT decontarilor cu personalul privind retribuirea muncii

Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice şi întreprindere şi sunt în raport direct cu cererea şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, cantitatea şi calitatea muncii, rezultatele şi condiţiile funcţionării întreprinderii.

Salariul constituie orice recompensă sau venit calculat în conformitate cucontractul individual de muncă, de patron sau de organul împuternicit de acesta angajatului pentru munca prestată şi depinde de sistemul de salarizare care include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri şi alte elemente.

Munca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform altor sisteme de retribuire. Salarizarea angajaţilor din sfera bugetară se efectuează în baza Reţelei tarifare unice de salarizare.

Statul garantează şi reglementează mărimea minimă a salariului, a unor adaosuri şi sporuri cu caracter compensatoriu care se stabilesc, după caz, în raport cu rezultateleobţinute, condiţiile de muncă concrete, vechimea în muncă şi poartă un caracter de stimulare sau compensare.

Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de bază la care se adaugă sporuri, indemnizaţii şi alte adaosuri la salarii, precum şi facilităţile acordate de patron. Salariul brut fără suma totală a reţinerilor din salariu reprezintă salariul net spre plată.

Pentru a facilita evidenţa contabilă, salariile se divizează în 2 părţi componente, salariul de bază care reprezintă remunerarea personalului întreprinderii pe timpul şi volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, plăţi suplimentare şi adaosuri la salarii, diverse recompense garantate de către stat şi salariul suplimentar care include sumele plătite personalului întreprinderii pe perioada nelucrată, dar asigurate de stat, cum sunt : plata pentru perioada concediilor de odihnă, pentru staţionarea întreprinderii din motive de forţă majoră, alte salarii pentru timpul nelucrat.

Principalul factor de producţie îl constituie resursele umane. Numărul şi calificarea anagajaţilor sunt determinate individual de întreprindere, în funcţie de caracterul şi volumul activităţii economice.

Pentru organizarea evidenţei corecte a muncii, a producţiei şi a salariilor, întocmirea rapoartelor statistice şi contabile şi controlul fondului de salarii este necesară determinarea numărului personalului scriptic al întreprinderii şi evidenţa operativă a personalului. Personalul scriptic se schimbă continuu în funcţie de procesele de angajare, transferare, concediere şi se evaluează la o dată anumită, fiind documentat corespunzător.

În cazul angajării personalului la lucru se depune o cerere de angajare, în baza căreia se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezintă angajatului spre a lua cunoştinţă contra semnătură. Cu angajatul se încheie un contract de muncă şi, după caz, un contract de răspundere materială pentru valorile primite în gestiune.

După încheierea contractului individual de muncă, angajatul completează într-un singur exemplar fişa personală de evidenţă a cadrelor, iar în carnetul de muncă se fac înscrieri privind angajarea în cîmpul muncii. Carnetul de muncă se întocmeşte pentru tiţi salariaţii angajaţi la întreprindere peste 5 zile şi se înregistrează în registrul de evidenţă a formularelor de carnete de muncă şi registrul de evidenţă a circulaţiei carnetelor de muncă care sunt numerotate, şnuruite şi semnate.

Transferarea la alt loc de lucru, din secţie în secţie, atribuirea altei categorii sau calificări se face printr-un ordin de transfer, în baza cererii de transfer a angajatului sau a deciziei administraţiei.

Concediile de bază şi suplimentare se acordă conform dispoziţiei sau ordinului de acordare a concediului emisă pe baza cererii angajatului.

Contractul individual de muncă poate fi reziliat din iniţiativa salariatului în baza cererii acestuia, administraţiei sau la cererea organelor judiciare prin emiterea ordinului cu privire la concediere.

Ordinele şi dispoziţiile de mişcare a personalului se întocmesc în 2 exemplare: un exemplar – pentru secţia de evidenţă a personalului, iar al doilea exemplar se transmite în contabilitatea întreprinderii.

În funcţie de tehnologia şi organizarea procesului de producţie, se folosesc diverse sisteme de evidenţă a producţiei. Prin sistemul de evidenţă a producţiei se subînţelege combinarea modului de obţinere a informaţiei, de înregistrare a acesteia şi de circulaţie a documentelor primare.

În funcţie de caracterul activităţii şi al procesului tehnologic, pentru evidenţa producţiei se utilizează diverse documente primare întocmite de către economişti şi contabili.

La întreprinderile de producţie pot fi utilizate următoarele documente primare: Bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre îndeplinirea

sarcinii de schimb – pentru documentarea volumului de produse fabricate, lucrărilor şi serviciilor executate;

Tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau fişa de pontaj – pentru evidenţa timpului de muncă normat şi suplimentar prestat. Evidenţa timpului de muncă prestat se ţine în bază pontajului de către o persoană specială numită pontator sau de şefii de secţii şi maiştri. Pontajul, în funcţie de specificul întreprinderii, poate fi organizat după diferite sisteme: fişe de ceas, mărci (jetoane) de prezenţă, permise;

Lista angajaţilor ce au lucrat suplimentar şi tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă- pentru evidenţa lucrului în timp de noapte şi a celui suplimenar;

Foaia lucrătorilor efectuate suplimentar şi raportul sau bonul de lucru de bază- pentru abaterile de la condiţiile normale de lucru (operaţiuni suplimentare neprevăzute de procesul tehnologic sau legate de necorespunderea utilajului, instrumentelor, materialelor etc.);

Foaia staţionărilor- pentru staţionările admise nu din vina muncitorului; Documente privind producţia fabricată- pentru depistarea rebuturilor în

producţie şi actul privind rebutul la valoarea rebutului final; Raportul privind pierderile din timpul de muncă- pentru documentarea

pierderilor de muncă; Foi de calcul al adaosurilor, borderouri şi situaţii privind sporurile şi

primele la salariu organizate independent de întreprindere, în funcţie de tipul acestora pentru documentarea altor suplimente ţi prime în favoarea salariaţilor.

Documentele primare pentru evidenţa muncii şi a salariilor pot fi diferite după structură şi număr, în funcţie de ramura şi caracterul activităţii economice a întreprinderii. Toate documentele primare folosite pentru evidenţa muncii şi a salariului se predau din secţiile întreprinderii în contabilitate, unde în baza lor se întocmesc registrele analitice şi sintetice pe acest sector de evidenţă.

Sumele spre plată angajaţilor întreprinderii se calculează, în funcţie de reţinerile din salarii, ala căror cuantum total, conform art.133 din Codul muncii, nu poate să depăşească 20%, iar în cazul special prevăzute de legislaţie- 50%din salariul din salariul care se cuvine să fie plătit angajatului. În cazul reţinerii din salariul de bază a cîtorva titluri executorii, angajatului i se păstrează 50% din salariu. Nu se admit reţineri din preavizul de concediere, plătile de compensaţie şi alte plăţi conform legislaţiei.

Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri: Reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice; Reţineri sociale: 1% în bugetul asigurărilor sociale; Diverse reţineri: avansurile la salariile acordate anterior; restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu; în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă, în contul căruia el a primit de acum concediu, pentru zilele nelucrate ale concediului; plăţi la sindicatele de ramură, locale; reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii, comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el; reţineri privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare etc.); reţineri pentru chirii, pentru achitarea bunurilor procurate în rate, pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale întreprinderii (cămine); reţineri privind împrumuturile acordate anterior salariaţilor etc.Toate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente justificative: fişa personală de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere, lista de plată, diferite contracte, titluri executorii, ordine ale administraţiei etc.Conform art.15 din Codul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt următoarele: 10% din suma venitului impozabil anual care nu depăşeşte 12 180 lei; 15% din suma venitului impozabil anual care depăşeşte 12 180 lei, dar nu depăşeşte

16 200 lei; 25 % din suma venitului impozabil anual care depăşeşte 16 200.

Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice formă de salarizare, premiile, suplimentele, onorariile, indemnizaţiile, comisioanele şi alte plăţi, precum şi înlesnirile acordate salariatului de către înterprindere. În venitul impozabil nu se includ plîţile de asiguare (despăgubirile), conform contractului de asigurare, compensaţiile în caz de pierdere temporară a

capacităţii de muncă, inclusiv a invalidităţii, bursele, pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii, dividendele de la rezidenţi, petrimoniul primit ca donaţie, moştenireş cîştigurile din loterie şi alte forme de venituri stabilite în Codul fiscal.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de plată şi în mimentul plăţii de la suma impozabilî, cu scăderea sumei scutirilor acordate salariatului. Scutirile se acordă numai la locul de muncă de bază, unde se ţine evidenţa carnetului de muncă al angajaţilor – rezidenţi ai Republicii Moldova.

Calculul salariilor, venitului impozabil şi impozitului pe venit se face în bază cumulativă, de la începutul anului sau din momentul angajării la serviciu, în fişa personală deschisă pentru fiecare angajat.

Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din veniturile angajaţilor urmează să fie vărsat la buget nu mai tîrziu de data de 10 a lunii următoare după luna în care s-a efectuat reţinerea.

Agentul economic care a efectuat reţinerea impozitului este obligat în termen de 10 zile după expirarea lunii în care s-a efectuat reţinerea sau de la data încetării activităţii, sî prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial declaraţia cu privire la impozitul pe venit reţinut la sursa de plată pentru luna raportată şi în termen de 30 zile după expirarea anului fiscal sau de la data încetării activităţii – nota de informare privind impozitul pe venit reţinut din salariile lucrătorilor pentru anul fiscal expirat.

16.Conceptia controlului financiar

1.1. Conceptia controlului financiar public intern (în continuare - Conceptie) reprezintabaza pentru crearea si implementarea raspunderii manageriale pentru functionarea sistemului demanagement financiar si control si auditului intern. Conceptia se axeaza pe abordareacontemporana international acceptata a rolului si pozitiei controlului financiar public intern laasigurarea utilizarii eficiente a mijloacelor publice.Programul National de realizare a Planului de Actiuni “Republica Moldova - UniuneaEuropeana” (pct.42) prevede crearea unui sistem de control financiar public intern care va fiimplementat în conformitate cu metodologiile si standardele recunoscute la nivel international,precum si cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene.Proiectul “Managementul Finantelor Publice”, implementat cu suportul Bancii Mondiale sial Guvernului Olandez, realizat de Ministerul Finantelor, este un instrument care va permitereformarea actualului sistem de control financiar si revizie într-un sistem de control financiarpublic intern, compatibil cu standardele si cerintele unanim recunoscute în lume.Conform prevederilor Acordului de Credit pentru Dezvoltarea Proiectului “ManagementulFinantelor Publice”, ratificat de Parlament prin Legea nr.293-XVI din 16 noiembrie 2005,componenta a 2-a a acestui proiect o constituie “Controlul si auditul intern”.

1.2. Obiectivul de baza vizeaza definitivarea cadrului conceptual al sistemului de controlfinanciar public intern, instruirea auditorilor interni, stabilirea sarcinilor si organizareasistemului, coordonarea activitatii cu auditul extern, elaborarea si implementarea standardelornationale de audit intern public, precum si metodologia de aplicare a acestora. Implementareaprevederilor prezentei Conceptii va fi efectuata de Ministerul Finantelor.

1.3. Actualul Serviciu Control Financiar si Revizie va fi reorganizat în Serviciul AuditIntern si Control Financiar pe lînga Ministerul Finantelor, în limita numarului de personalaprobat, care, separat de activitatile de revizie financiara, va acorda servicii de audit interninstitutiilor publice.Autoritatile administrative centrale, alte institutii din sectorul public vor constitui unitati deaudit intern cu acceptul Ministrului Finantelor, la propunerea conducatorului entitatii.Sistemul de control financiar public intern va fi implementat în conformitate cu modelul

Uniunii Europene privind controlul intern public si standardele internationale de audit pentrupractica profesionala a auditului intern.

1.4. Functionarea sistemului se bazeaza pe responsabilitatea conducatorilor institutiilorpublice pentru crearea unui model adecvat si eficient de gestionare, control intern si audit intern,pe independenta activitatii serviciilor de audit intern în cadrul institutiilor publice, precum si peexistenta Unitatii Centrale de Armonizare din cadrul Ministerului Finantelor, responsabila deelaborarea si respectarea standardelor nationale de control intern si audit intern în administrareapublica, coordonarea si supravegherea unitatilor de audit intern si facilitarea pregatiriiprofesionale a auditorilor interni.

1.5. Managementul financiar si controlul include un sistem de masuri menite sa asigure laun nivel adecvat gestionarea eficienta a riscurilor institutiei publice, precum si realizareaeficienta si economa a scopurilor si obiectivelor trasate.Un sistem de management financiar si control presupune:obiective clare de activitate a executorului de buget;identificarea riscurilor în activitatea institutiei publice;stabilirea criteriilor de performanta în activitatea institutiei publice;consolidarea si dezvoltarea continua a sistemului de management financiar si control siaudit intern în cadrul institutiei publice.În cadrul auditului intern se verifica corectitudinea procedurilor de management financiarsi control cu cerintele de gestionare prudenta si diligenta a institutiei publice în raport cu functiileacesteia, cu resursele si timpul necesare pentru realizarea lor.

1.6. Functia auditului intern este una ce tine de analizare, consultare si recomandare în modindependent, iar rapoartele de audit reflecta situatia reala a unei institutii publice sub toateaspectele de activitate si includ propuneri de solutionare a lacunelor depistate în activitateaacesteia.

17.Formele si sistemele de salarizare.Documentele primare utilizate in functie de retribuirea muncii

Noţiunea de salariu Din punct de vedere etimologic, salariul provine de la latinescul „salarium” care indică suma de bani ce trebuia plătită fiecărui soldat pentru procurarea sării. Deci, are semnificaţia de venit al unei persoane dependente de alta.Salariu este privit sub două aspecte: nominal şi real.Salariul nominal reprezintă suma de bani pe care angajatul o primeşte în schimbul muncii prestate. Depinde de preţul forţei de muncă, evoluţia situaţiei economice, politica de salarizare.Salariul real reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii pe care angajaţii le pot procura cu salariul nominal (salariul nominal/indicele preţurilor de consum). Salariul constituie atat o categorie economică, cât si una de factura juridică. Prin salariu se inţelege preţul muncii prestate în temeiul contractului individual de muncă exprimat, de regula, în bani.

Formele de salarizare

Principalele modalitaţi de salarizare sunt: a) În societaţile comerciale şi regiile autonome .Conform L.14/1991, baza modalitaţilor de salarizare o constituie negocierile colective şi individuale.b) În regiile autonome cu specific deosebit, prin hotărâri succesive de Guvern s-au stabilit, în baza L.14/1991 salariile care cuprind: salariul de bază, sporuri la salariul de bază (pentru vechime în muncă

şi în funcţie de rezultatele obţinute; pentru condiţiile grele, deosebite sau periculoase; pentru munca desfasurată peste programul normal de lucru; pentru munca în timpul nopţii;pentru exercitarea unei funcţii suplimentare etc).c) În unitaţile bugetare, salariile cuprind: salariul de bază; sporul la salariul pentru vechimea în munca desfaşurată peste programul normal de lucru;pentru muncă în timpul nopţii.Salariul de bază al personalului unităţilor bugetare este stabilit pe funcţii.

Salariul de bază, adaosurile şi sporurile sunt confidenţiale.Salariul se plateşte în bani.

Potrivit contractului colectiv de muncă la nivel naţional, la unităţile producătoare de produse agricole o parte din salariu se poate plăti în natură, fără a depaşi 30% din salariul respectiv. În cazul decesului, drepturile salariale neâncasate se plăesc soţlui supravieţitor,copiilor sau parinţlor defunctului; î lipsa acestora, se plăesc celorlalţ moşenitori potrivit dreptului comun.

Documentarea salariului şi organizarea evidenţei analitice a retribuţiilor.

Una din funcţiile contabilităţii constă în reflectarea completă şi neîntreruptă a activităţii economice a întreprinderii. Această reflectare se înfăptuieşte cu ajutorul documentării. Documentarea este un procedeu de reflectare completă şi permanentă a operaţiunilor economice în scopul obţinerii datelor necesare despre ele, pentru a ţine evidenţa curentă şi a înfăptui controlul asupra acestora. Documentele întocmite sunt acte în care se consemnează conţinutul operaţiunilor economice exprimate în etalon valoric, natural sau de muncă de regulă la locul şi momentul înfăptuirii lor. Informaţia şi datele care constituie conţinutul de bază al documentelor justificative este format din următoarele elemente principale: denumirea, numărul şi data documentului, după caz, cine a întocmit documentul, menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei, conţinutul operaţiei economice şi financiare efectuate, datele cantitative şi/sau valorile aferente operaţiei economice şi financiare, semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiilor, a celor care vizează şi a celor în drept să acorde operaţiilor respective, alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiilor în documentele justificative. Pentru înregistrarea consumurilor de muncă şi salariul calculat se folosesc diferite documente justificative. Numărul lor şi conţinutul depind de:

Ramură; Înzestrarea tehnică; Forma de organizare a muncii(brigada, arendă, antrepriză etc.).

Pentru evidenţa retribuirii muncii se folosesc următoarele elemente primare: 1) În primul rând pentru intrarea în funcţie se foloseşte cererea de angajare. La această cerere se anexează diploma, buletinul de identitate. Dacă persoana dată a mai avut locuri de muncă se prezintă cărticica de muncă şi codul de pensii care este eliberat de Compania Naţională de Asigurări Medicală (CNAS). În baza cererii de angajare se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezintă angajatului spre a lua cunoştinţă contra semnătură. 2) Cu angajatul se încheie un contract de muncă şi, după caz, un contract de răspundere materială pentru valorile primite în gestiune Contractul individual de muncă (Anexa) este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să asigure condiţiile de muncă prevăzute în prezentul cod, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul. Conţinutul contractului individual de muncă este determinat prin acordul părţilor, ţinându-se cont de prevederile legislaţiei în vigoare, şi include:

a) Numele şi prenumele salariatului;

b) Datele de identificare ale angajatorului;c) Durata contractului;d) Data de la care contractul urmează să-şi producă efectele;e) Atribuţiile funcţiei;f) Riscurile specifice funcţiei;g) Drepturile şi obligaţiile salariatului;h) Drepturile şi obligaţiile angajatorului;i) Condiţiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcţiei sau cel tarifar şi suplimentele,

premiile şi ajutoarele materiale;j) Compensaţiile şi alocaţiile, inclusiv pentru munca prestată în condiţii grele, vătămătoare

şi/sau periculoase;k) Locul de muncă;l) Regimul de muncă şi de odihnă;m) Perioada de probă;n) Durata concediului de odihnă anual şi condiţiile de acordare a acestuia;o) Condiţiile de asigurare socială;p) Asigurarea medicală.

În cazul în care salariul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate, angajatorul are obligaţia de-ai pune la dispoziţie informaţia referitoare la:

a) Durata perioadei de muncă în străinătate;b) Moneda în care va fi retribuită munca, precum ţi modalitatea de plată;c) Compensaţiile şi avantajele în numerar şi/sau în natură aferente plecării în străinătate;d) Condiţiile specifice de asigurare.

Angajatorul nu are dreptul să care salariatului efectuarea unei munci care nu este stipulată în contractul individual de muncă, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod. Contractul individual de muncă se încheie pe o perioadă nedeterminată, daca nu este stipulată data acestuia. 3) Ordin de încadrare se mai numeşte ordin de numire în funcţie – este un document ce confirmă încadrarea sau numirea în funcţie a angajatorului. Aici se indică data, numărului documentului. Este iscălit de directorul firmei şi este emis în baza contractului individual de muncă, negociat şi semnat de părţi. Ordinul de angajare trebuie adus la cunoştinţa salariatului sub semnătură în termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării de către părţi a contractului individual de muncă. La cererea angajatorului este obligat să-i elibereze o copie a ordinului legalizată în modul stabil. 4) Cererea lucrătorilor privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu Este un document constituit din 2 părţi:Prima parte se îndeplineşte de către angajat la momentul primirii al serviciu, indicându-se sume scutirii solicitate şi documentele, copiile sau extrasele necesare în baza cărora se acordă scutirea, celea din urmă se anexează. A doua parte se completează de patron, indicându-se numele patronului, codul fiscal, categoria scutirilor acordate, numărul cererii, data, semnătura.Conform art.15 din Codul Fiscal cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt următoarele:

7% din suma venitului impozabil anual care nu depăşeşte suma de 25200 lei 18% din suma venitului impozabil anual care depăşeşte suma de 25200leiScutirile se acordă numai la locul de muncă de bază,unde se ţine evidenţa carnetului de muncă al angajaţilor-rezidenţi ai Republicii Moldova.

Scutirea personală constituie:1) 6300 lei anual sau 525 lei lunar,în cazul în care nu există scutire specificată în

punctul b);

2) 10.000 lei pe an pentru orice persoană care:a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de o boală actinică provocată de consecinţele avariei de la

C.A.E.Cernobâl;b) este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cu avaria de la

C.A.E.Cernobâl;c) este părintele sau soţia(soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă

pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei RM, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistană.

Fiecare angajat care se află în relaţii de căsătorie pe parcursul întredului an fiscal are dreptul la scutiri suplimentare în sumă de 6300 lei anual,în cazul cînd soţul (soţia) nu beneficiază de scutire personală.Angajatul are dreptul la scutiri în mărime de 1560 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută în condiţiile cînd acesta:

este un ascedent sau descedent al contribuabilului; locuieşte cu contribuabilul sau nu locuieşte dar este student la secţia cu frecvenţă la o

instituţie de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; este întreţinută de contribuabil; are un venit ce nu depăşeşte 6300 lei anual.Se benificiază de scutiri în baza cererii depuse începînd cu prima zi a lunii următoare după data depunerii.

Documentele care stau la baza calcului salariului: 1) Tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau fişa de pontaj - se foloseşte pentru evidenţa timpului de muncă normat şi suplimentar prestat, calcularea timpului neprezentării la lucru din diferite motive. Evidenţa timpului de muncă prestat se ţine în baza pontajului de către o persoană specială numită pontator sau de şefii secţii şi maiştri. Pontajul, în funcţie de specificul întreprinderii poate fi organizat după diferite sisteme: fişe de ceas, mărci(jetoane) de prezenţă, permise. Se deschide într-un exemplar şi are destinaţie lunară. Tabelul evidenţei timpului de muncă se ţine pe fiecare subdiviziune de către socotitor sau conducător. În tabel al începutul lunii se înscrie, în ordine alfabetică, toţi lucrătorii subdiviziunii, se închide numărul de la pontaj, funcţia, salariul tarifar. În continuare zilnic sunt marcate ieşirile la lucru, numărul de ore lucrate şi absenţele. Pentru aceste lipsuri sunt prevăzute semne speciale:

D – deplasare;Cp – concediul fără plată;C – concediul legal;B – incapacitate temporară de muncă;M – concediu de maternitate;O – zile de odihnă.

La finele zilei se fac totalurile pe fiecare lucrător vizând timpul lucrat, totodată se înregistrează salariul calculat:

a) pentru lucrătorii remuneraţi în acord în baza altor documente care conţin date despre producţia obţinută sau volumul efectuat de lucrări;

b) pentru lucrătorii remuneraţi pe o unitate de timp - acest salariu se stabileşte nemijlocit în baza datelor din tabelul evidenţei timpului de muncă, în funcţie de orele şi salariul tarifar.

2. Borderoul de calcul al salariului - pentru fiecare lucrător, unde se indică reţinerile şi salariul îndreptat spre plată. În cazul când întreprinderea nu are bani în casă, contabilul, îndeplineşte cecul de ridicare a banilor de pe cont, care este dus la bancă cu prezentarea paşaportului şi copia paşaportului. 3. Banii de pe contul de decontare, prin ordinul de încasare, se transmit în casa întreprinderii

Dispoziţia de încasare – este un document primar în baza căruia se încasează banii în casa întreprinderii din realizarea mărfurilor, prestarea serviciilor, returnarea mijloacelor băneşti a titularilor de avans, încasări sub formă de achitare a prejudiciului material ş.a. Acest document este format din 2 părţi, prima lăsându-se la întreprindere, iar cealaltă parte se dă persoanei care a încasat banii pentru ca pe viitor să nu apară neînţelegeri. 4. Dispoziţia de plată de casă - este un document primar ce confirmă suma eliberată din casa întreprinderii, conform listei de plată. 5. Ordin de acordare a concediilor - este un document prin care se confirmă acordarea concediului de odihnă a lucrătorului, la cererea celuia din urmă. Este iscălit de către conducătorul întreprinderii. Documentul dat indică de asemenea şi alte concedii ce pot fia cordate, ca exemplu:

pentru condiţii deosibite de muncă; pentru vechime neîntreruptă de muncă; pentru femeile cu copii în vârstă de până la 12 ani; alte condiţii suplimentare.

6. Decont de avans - se emite de către întreprindere în momentul eliberării titularului de avans mijloace băneşti pentru efectuarea unor operaţiuni în scopurile întreprinderii. Aici se indică numărul documentului, data, numele titularului, funcţia, suma avansului, numărul documentului(act, chitanţa, bon) ce confirmă plata efectuată şi denumirea contragentului. Documentele de confirmare se anexează pe versoul decontului de avans. Documentul este iscălit de contabil şi conducător. 7. Ordin (dispoziţie) de încetare a contractului de muncă - se întocmeşte în momentul încetării contractului individual de muncă: a) în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor – în caz de deces a salariatului sau angajatorului, declarat decedat sau dispărut fără urmă prin hotărârea instanţei de judecată; constatare a nulităţii contractului; expirarea termenului contractului. b) la iniţiativa uneia din părţi – în caz de demisie – desfacere a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată din propria iniţiativă, anunţând despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu 14 zile calendaristice înainte. După expirarea termenului indicat angajatorul este obligat să efectueze achitarea deplină a drepturilor salariale ce i se cuvin salariatului şi să-i elibereze carnetul de muncă şi alte documente legate de activitatea acestuia în unitate. În caz de încetare a contratului individual de muncă pe durată determinată în legătură cu expirarea termenului său, salariatul trebuie să fie înştiinţat în scris de către angajator despre acest fapt cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte. Desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa patronului se admite pentru următoarele motive:

a) rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă;b) constatarea faptului că salariul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din

cauza stării de sănătate;c) constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate ca

urmare a calificării insuficiente;d) schimbarea proprietarului unităţii.

8. Fişa personală - în acest document se indică date referitor la numele, calificarea, data şi locul naşterii, studiile, specialitatea obţinută, calificarea. De asemenea se indică date despre starea civilă, adică componenţa familiei. 9. Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul 2003, precum şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi

- acest document se foloseşte în unităţile economice pentru evidenţa scutirilor şi a impozitului pe venit reţinut de la salariaţi. Înregistrările în acest document se face pentru fiecare lună de achitare a salariului. Se deschide pentru fiecare angajat în parte. Aici se indică denumirea şi codul fiscal al patronului, datele angajatului, suma scutirii de care beneficiază pe parcursul anului, şi informaţia privind veniturile îndreptate spre achitare sau plăţile efectuate în folosul angajatului şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi. După completare, documentele primare sunt supuse operaţiei de prelucrare în contabilitate. Ea constă în sortarea documentelor pe operaţii, exprimarea în etalon monetar a mărimii operaţiilor economice şi verificarea:

1) Verificarea de fond – constă în aceea, că contabilul stabileşte dacă poate avea loc astfel de operaţie şi dacă ea este legitimă sau nu;

2) Verificarea formală – stabileşte dacă sunt completate toate elementele documentului: numărul, data, conţinutul operaţiei economice, semnătura executorului şi alte rechizite;

3) Verificarea aritmetică – constă în controlul totalului documentului sau a taxării. Dacă în urma verificării au fost constatate unele devieri de la regulile de întocmire a documentului, ele sunt reţinute sau restituite gestionarilor. Alte documente care sunt neligitime, falsificate sunt reţinute pentru determinarea cauzei ce a dus la încălcarea legităţii operaţiei. Toate documentele primare folosite pentru evidenţa muncii şi a salariului se predau din secţiile întreprinderii în contabilitate, unde în baza lor se întocmeşte registre analitice şi sintetice pe acest sector de evidenţă.

18. Scopul si sarcinile controlului financiarControlul financiar – contabil reprezinta un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de

identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii.Controlul financiar: - este necesar managementului firmei- este un instrument de conducere- un mijloc de cunoastere a calitatii si de corectare a unor eroriScopul controlului este acela de a lua la timp unele decizii de aceea CF reprezinta un un

mijloc de prevenire a faptelor ilegale de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pentruintrarea in legalitate.

Obiectul controlului este de a rezolva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele, pentru a le remedia si a le evita in viitor.

CF serveste:- intereselor statului in realizarea politicii sale pe termen lung in domeniul economic- intereselor agentilor economici prin actiunea de prevenire a unor situatii de

disfunctionalitate, in procese de gestionare patrimoniala si de remediere a unor abateri de la prevederile legale.

Sfera de actiune este foarte largaatat sub forma de control financiar propriu ( preventive si de gestiune ), cat si sub forma controlului fiscal.

Functiile specifice ale controlului financiar:1. functia de prevenire (de preintampinare) a producerii unor deficiente sau pagube.2. functia de constatare (corelata cu cea de corectare in cazul in care apar unele dereglari).

Controlul financiar isi adduce o contributie la verificarea modului cum sunt indeplinite deciziile manageriale.

3. functia de cunoastere atat la sfarsitul unei perioade de gestiune, cat si a modului de desfasurare a activitatii.

4. functia recuperative consta in actiunea de descopeirre si recuperare a pagubei si luarea de masuri fata de cei vinovati.

5. functia educative.Formele controlului financiar:

Dupa momentul in care se exercita:- anticipat sau preventive pentru preintampinarea oricarei deficiente- operatv – current (concomitant) asigura cunoasterea operative zi de zi a modului cum

se gestioneaza patrimonial, se suprapune cu activitatea de conducere- ulterior (postoperative) se exercita dupa ce au avut loc activitatile economico

financiareDupa modul de corelare a controlului cu interesele pentrucare este organizat si

exercitat:- CF al statului (control fiscal)- CF propriu al agentilor economiciDocumentele contabile (primare, registrele de evidenta contabila, situatiile financiare)- reprezinta obirectul dar si sursa de informatii pentru CF- ele insale sunt supuse unui control: al formei (autenticitate), exactitatii, valabilitate,

calcule corecte

19. Ct datoriilor pe t/s (fara datoriile fata de personal privind retribuirea muncii) Datoriile calculate sînt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în special, faţă de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, bugetul de stat, diverşi creditori. Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile pe termen scurt calculate este destinată grupa 53 "Datorii pe termen scurt calculate" a clasei 5 a Planului de conturi contabile din care fac parte următoarele conturi sintetice : 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii", 532 "Datorii faţă de personal privind alte operaţii", 533 "Datorii privind asigurările", 535 "Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat", 536 "Datorii privind plăţile extrabugetare", 537 "Datorii

faţă de fondatori şi alţi participanţi", 538 "Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate", 539 "Alte datorii pe termen scurt". Soldul conturilor din această grupă se reflectă în subcapitolul 5.3. "Datorii pe termen scurt calculate" al bilanţului contabil.a) Contabilitatea datoriilor faţă de personalDatoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individual e între persoane fizice şi întreprindere şi sînt în raport direct cu cererea şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, cantitatea şi calitatea muncii, rezultatele şi condişiile funcţionării întreprinderii. Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu personalul întreprinderii aferente retribuţiilor şi sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii". În creditul acestui cont se reflectă retribuţiile calculate, iar în debit - sumele achitate şi reţinute. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii cuprinde următoarele momente care pot fi evidenţiate astfel : Salariile calculate personalului constituie un element al consumurilor sau cheltuielilor care, în funcţie de destinaţie, se contabilizează astfel : în cazul cînd salariile calculate reprezintă consumuri de producţie directe sau indirecte,

acestea se includ în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate şi se reflectă prin formula contabilă :

Dt 811 "Producţia de bază"Dt 812 "Activităţi auxiliare"Dt 813 "Consumuri indirecte de producţie"Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii";

în cazul cînd salariile sînt calculate salariaţilor încadraţi în procesul de procurare, de creare a activelor, de încărcare şi descărcare a valorilor materiale şi în alte lucrări legate de aprovizionare, ele se includ în valoarea de intrare a acestor active :

Dt 112 "Active nemateriale în curs de execuţie"Dt 122 "Terenuri"Dt 211 "Materiale"Dt 217 "Mărfuri"ş.a.Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii";

în cazul cînd salariile calculate reprezintă cheltuieli ale perioadei, ele nu constituie o parte a costului de producţie. Acestea se reflectă în conturile clasei 7 "Cheltuieli" şi se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar.

Reţinerile din salarii se reflectă în felul următor :Dt 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" - la suma totală a reţinerilorCt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" - la suma impozitului pe veniturile persoanelor fiziceCt 533 "Datorii privind asigurările" - la suma primelor de asigurare, contribuţiilor la asigurările socialeCt 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului" - pentru recuperarea prejudiciului material cauzat, pentru mărfurile procurate în rate, împrumuturile primite, plata pentru serviciile comunale, pensiile alimentare, serviciile prestate de instituţiile preşcolare ş.a. În debitul contului 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii", în afară de reţineri, se reflectă plata salariilor prin formula contabilă:Dt 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"Ct 241 "Casa" sauCt 242 "Cont de decontare". Suma salariilor neridicate se trece pe un subcont distinct deschis în cadrul contului 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii". Relaţiile întreprinderii cu personalul pot fi exprimate atît în datorii salariale, cît şi în datorii rezultate din alte operaţiuni. Acestea pot fi datorii faţă de titularii de avans privind sumele cheltuite de aceştia pe contul propriu în interesele întreprinderii, acoperirea unor cheltuieli şi stingerea datoriilor întreprinderii. Pentru evidenţa decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operaţiuni, cu excepţia decontărilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 532 "Datorii faţă de personal privind alte operaţii". În creditul acestui cont se reflectă datoriile aferente altor operaţiuni calculate personalului, iar în debit - achitarea şi trecerea la scăderi a datoriilor faţă de personal. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal aferente altor operaţiuni la finele perioadei de gestiune.b) Contabilitatea datoriilor privind asigurările În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de producţie, garantării unei continuităţi a activităţii economice, întreprinderile asigură bunurile, personalul şi răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de incertitudine excepţionale.

Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor la asigurările sociale în Fondul asigurărilor sociale, datoriilor privind asigurarea medicală, asigurarea bunurilor şi personalului întreprinderii este destinat contul de pasiv 533 "Datorii privind asigurările". În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit - mijloacele achitate, virate şi cheltuite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune. Suma primelor de asigurare la companiile de asigurări, a contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează în funcţie de tariful stabilit pentru anul respectiv şi mărimea bazei de calcul.

Întreprinderea achită salariaţilor la locul de muncă de bază pe seama mijloacelor asigurărilor sociale, numai indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţia în caz de sarcină şi lăuzie, celelalte indemnizaţii de invaliditate în caz de accidente de muncă sau de boală profesională, indemnizaţii pentru înmormîntare, compensaţii pentru persoanele care au avut de suferit în urma avariei de la C.A.E. Cernobâl, compensaţii nominative pentru unele categorii de populaţie, pensii diferitelor categorii de populaţii ş.a, fiind calculate şi achitate de Casa Naţională de Asigurări Sociale. Plăţile efectuate de întreprindere în favoarea angajaţilor se reflectă prin formula contabilă :Dt 533 "Datorii privind asigurările"Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"Ct 532 "Datorii faţă de personal privind alte operaţii". Suma spre achitarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale se calculează ca diferenţa dintre sumele calculate şi achitate efectiv de întreprindere salariaţilor săi. Angajaţii de asemenea defalcă contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat în mărime de 1% din suma salariului şi altor recompense calculate care se reţine din salariul acestora, reflectîndu-se prin formula contabilă :Dt 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"Ct 533 "Datorii privind asigurările".c) Contabilitatea datoriilor privind decontările cu bugetul Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare, achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe divizate în : generale de stat (impozitul pe venit, TVA, accizele, taxa vamală ş.a.), locale (impozitul funciar, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa hotelieră ş.a.). Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor, taxelor şi sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 "Datorii privind decontările cu bugetul". Planul de conturi prevede şi alte conturi pentru contabilizarea decontărilor cu bugetul care au o utilizare mai redusă datorită specificului efectuării operaţiunilor economice. Astfel, contul 535 "Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat" este destinat generalizării informaţiei privind sumele impozitul pe venit, TVA şi accizelor aferente procurărilor, calculate, dar care nu sînt obligatorii spre plată pînă la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.d) Contabilitatea datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi Contul 537 "Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi" este destinat generalizării informaţiei referitoare la situaţia decontărilor cu fondatorii întreprinderii privind calcularea şi plata dividentelor, veniturilor şi altor plăţi.este un cont de pasiv, în creditul căruia se reflectă dividentele calculate, veniturile şi alte plăţi, iar în debit - achitarea sau restituirea lor. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă sumele datoeiilor faţă de fondatori la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică a datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi se ţine pe fondatori şi pe participanţi. Contul 538 "Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate" este destinat generalizării informaţiei privind situaţia şi mişcarea rezervelor constituite în mod stabilit în scopul repartizării uniforme a unor cheltuieli şi plăţi distincte. Contul 539 "Alte datorii pe termen scurt" este destinat generalizării informaţiei privind situaţia decontărilor întreprinderii aferente

- pretenţiilor primite de la cumpărători şi clienţi, precum şi amenzilor, penalităţilor şi despăgubirilor recunoscute ;

- arendei curente ;- sumelor privind riscurile transmise şi acceptate pentru reasigurare ;- asigurării directe ;- altor operaţiuni ale întreprinderii.

20.Metoda Direct-costing de calculatie a costurilor

Metoda direct costing face parte din categoria metodelor de calculaţie de tip parţial, cunoscute şi sub denumirea de metode limitative.

La baza acestei metode stă principiul separării cheltuielilor variabile de cele fixe, în funcţie de evoluţia cheltuielilor în raport cu variaţia volumului producţiei. Cheltuielile variabile includ, pe lângă cheltuielile directe, cum ar fi materiile prime şi manopera directă, şi o parte din cheltuielile indirecte, şi anume cele variabile.

Metoda direct-costing stabileşte o legătură liniară între costuri, volumul producţiei, desfacere şi profit, fiind foarte utilă în analiza activităţii economico-financiare a firmei.

Prin metoda direct-costing se determină costuri parţiale, deoarece în costul produselor se includ doar cheltuielile variabile, cheltuielile fixe fiind considerate cheltuieli ale perioadei care trec direct asupra rezultatului financiar al perioadei. Cheltuielile fixe se programează şi se urmăresc global sau în raport cu un număr redus de locuri de ocazionare a cheltuielilor şi nu se mai

Prin metoda direct-costing se urmăreşte, în primul rând, calcularea şi analiza rentabilităţii totale a firmei. Pentru fiecare produs în parte se calculează numai contribuţia brută la profit, pentru a se cunoaşte în ce măsură au fost acoperite cheltuielile variabile ocazionate de fabricarea şi desfacerea produsului şi ce contribuţie aduce în continuare la acoperirea cheltuielilor fixe pentru a obţine profit. repartizează pe purtători de costuri.

Cu ajutorul metodei direct-costing se pot analiza corelaţiile dintre cheltuielile fixe şi variabile, producţie, desfacere şi profit. Toate aceste corelaţii se pot exprima cu ajutorul unor indicatori, şi anume : punctul de echilibru, punctul activităţii optime, factorul de acoperire, coeficientul de siguranţă dinamic şi intervalul de siguranţă

21.Contabilitatea datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale

Datoriile pe t/s privind fact comerciale reprezinta datoriile care apar la # fata de partile nelegate in cosencinta procurarii activelor nemateriale, SMM, active material pe t/l, precum si-n cazul executarii diverselor lucrari si servicii contra plata la comanda. Generalizarii informatiei privind aparitia si stingerea datoriilor pe t/s privind fct comerciale se efectuiaza cu ajutorul contului de pasiv 521”Dat pe t/s privind fact comerciale.In credit se reflecta aparitia dat in baza docum acceptate pentru plata ale furnizorilor , iar DT- stingerea lor.Soldul e Creditor si reprezinta datoriile respective la finele lunii, trimestrului sau anului. La contul 521 pot fi deschise subconturi in functie de locul amplasarii parterelor comerciali(in tarea sau peste hotare),forma materializata a datoriilor(facturi sau cambii emise). Ev analitica se tine pe furnizori , docum spre plata si alte directii stabilite in politica de cT a #.In continuare sunt prezentate cele mai frecvente inregistrari contabile: 1.Trecerea in cont a sumei TVA DT 534 CT 521 2. Trecerea la intrari a diferitor bunuri cumparate de la furnizori DT 111,121,211 CT 521 3. Acceptarea spre plata a facturilor pentru lucr effectuate si serv prestate:DT 121,713,811 CT 521 4.Stingerea datoriilor fata de furnizori pe seama mijl proprii atrase DT 521 CT 241,242 5.Reflectarea veniturilor din diferentele favorabile de curs valutar aferente decontarilor cu furnizorii DT 521 CT622 6.Reflectarea chelt din diferentele nefavor de curs valutar DT 722 CT 521 7.Retinerea impozitului pe venit in marime de 5% in cazul achitarii serv prestate de antreprenori DT 521 CT 534

22.Metodele normative si Standart-Cost de calculatiea a costurilor

Ea consta-n in calcularea consum de productie pe unitate de produs.Standartele reprezinta marimea maximala a consumurilor necesra pentru fabricarea unei unitati de produs. Aceasta met se carc prin faptul ca standartele de consumuri anticalculate se considera ca consumuri reala.Calc costurilor se reduce la o singura calculatie, adica la calculatia costurilor standart in baza carora se stabilesc preturile de vinzare, iar costul efectiv fabric nu se calculeaza. Aplicarea acestei met necesita effect urm lucrari:-calc, analiza si evidenta abaterilor de la standart;-elaborarea standartelor si calc costului standart;- contabilizarea costurilor dupa cerintele acestei metode. CT consumurilor si abaterilor de la standart pot fi organizate prin 3 variante:-standart cost- partial; - standart cost dublu- standart cost- unic;In urma prezentarii met standart cost se poate observa unele asemanarisi deosebiri cu met normative:Asemanari: urmarirea operatiova a abaterilor de la norme sau standart; simplificarea si usurarea calc costului; stabilirea cu anticipare a costurilor prod pina a incepe procesul de fabricatie; elaborarea normelor si standartelor anticipat impreuna cu pers tehnic.Deosebiri: pentru stabilirea atandartelor se necesita m/m timp; urmarirea abaterilor se effect cu ajutoril unui system de conturi pe cind met normative le uneste operativ; met satndart-cost considera costul satndart ca cost real;Avantaje: influenteaza favorabil modul de organizare si conducere a proceselor tehnologice; asigura o informare operative si complexa asupra abaterilor de la consumuri standart; permite efectuare unui control permanent al consum de productie asigura cunoasterea anticipate a consum de productie; simplifica tehnica evaluarii prod in curs de executie la finele per de gestiune;Dezavantaje:- informatia capatata e eficienta pentru argumentarea unor decizii pe TL sin u pe TS.

23. CT datoriilor pe t/l calculate Datoriile calculate sunt datorii fata de alte PF si PJ, in specila fata de personalul #, organelle asigurarilor sociale, companiile s\de asigurari, bugetul de sta, diversi creditori.

Contab.datoriilor fata de personal se subdivizeaza in 2 conturi in functie de continutul economic, structura si destinatia lor:531 „datorii fata de personal privind retribuirea muncii”532 „dat.fata de personal privind alte operatii”Aceste conturi sint de pasiv. In cadrul cont.531 pot fi deschise 2 subconturi:531.1 „dat.privind retribuirea muncii”531.2 „dat.fata de deponenti”Dat.privind retribuirea muncii imbina in sine platile calculate sub forma de compensare p-u munca depusa, indemnizatiile p-u incapacitatea temporara de munca, platile concediale, alte venituri sub forma de salariu. Dat.privind retrib.muncii se reflecta in cadrul cont contabile in baza documentelor primare la baza carora se afla contractul de munca.Contractul de munca se incheie intre angajati si administratie si poate fi prezentat in diverse forme.contractul trebuie sa contina:

-drept.si oblig.persoanei-drept.si oblig.patronului-marimea retributiei-semnat.ambilor parti.Daca persoanei i se indica o perioada de incercare atunci contractul trebuie sa contina aceasta informatie si toate restrictiile ce tin de aceasta perioada.Retributia fiecarui angajat se determina in fisa personala sau registru pe conturi personale deschise pe fiecare persoana, careia i se atribuie un nr. In cazul concedierii, nr.fisei pers.concediate nu se utilizeaza p-u o alta persoana p-u o perioada indelungata.Salariul calculat personalului constituie un element de cheltuieli sau consumuri care in functie de destinatie se contabilizeaza astfel:a)daca salariile calculate reprez.consumuri directe de productie sau indirecte se includ in costul produselor fabricate, servic.prestate prin corespondenta.Dt 811, 812, 813 Ct 531b)daca salariile sint calculate lucratorilor incadrati in procesul de procurare a activelor, de incarcare si descarcare a materialelor, precum si de lucrari legate de aprovizionare, ele se includ in valoarea activelor dateDt 112, 121, 211, 212, 213, 217 Ct 531Concediile ordinare se acorda lucratorilor de catre entitate in functie de timpul angajarii in cimpul muncii. Astfel p-u 1 an concediul ordinar se acorda dupa 11 luni de lucru. In ceilalti ani de activitate dupa 12 luni.Sumele concediale se calcula prin creditarea contului 531 si debitarea conturilor de cheltuieli sau consumuri, iar daca a fost rezerva creata atunci se va debita contul 538.La eliberarea sumei concediale Dt 531 Ct 241Asigurarile repr.element de protectie. In functie de tip.asig.contributiile sint:-individuale-de catre patron.Asig.se subdivizeaza in:-asig.sociala-asig.medicala-asig.bunurilor-asig.personala.Generalizarea informatiei privind contributiile p-u asig.soc., datoriile calculate privind asig.medic., asig.patrimoniului si a personalului entitatii se reflecta in contul de pasiv 533 „dat.privind asig”533.1 „dat.fata de fondul social”533.2 „dat.fata de organele sindicale priv.contrib.la asig.soc.”533.3 „dat.priv.asig.medic”533.4 „dat.priv.asig.de persoane”533.5 „dat.priv.asig.bunurilor”.Asig.persoanelor si a bunurilor se efectueaza in baza contractelor de asig. In baza acestor contracte entitatea se obliga sa efectueze decontarile cu personalul privind contractele de asig.individuala:1)la calcularea datoriilor privind asig.persoanelor:Dt 531 Ct 533.42)achitarea fata de compania de asig.Dt 533.4 Ct 2423)platile p-u asig.bunurilorDt 813 Ct 533.54)achitarea are loc prin:Dt 533.5 Ct 242.

Generalizarea informatiei privind decontarile cu bugetul aferente impoz pe venit al pers.fiz.si jurid.se reflecta in cadrul contului de pasiv 534 „dat.privind decontarile cu bugetul”.Impoz.pe venit se calcula in marimea ratelor stabilite iar modul de determinare si contabilizare se reglementeaza de prevederile SNC 12 „contab.impoz.pe venit” si Codul Fiscal.Venitul contabil – repr.profitul per.de gest.pina la impozitare reflectat in raportul priv.rez.financ.Pierdere contabila – repr.pierderea per.de gest.pina la impozitare reflectata in raortul de profit si pierdere.Venitul impozabil (pierdere fiscala) – repr.venitul (pierderea) contabil a per.de gest corectat in conformitate cu regulele stabilite de legislatia fiscala.Suma impoz.pe venit – se determina la sf.anului in declaratia fiscala. Entitatile selecteaza autonom varianta de calculare a venitului. La sf.anului dupa perfectarea declaratiei fiscale se precuzeaza sumei calculate si virate in avans.

24.Metoda de evidenta a cosumurilor si de calculatie a costurilor pe faze de fabricatie

Ea se aplica la # cu productie de masa sau de serie mare unde procesul tehnologic se desfasoara in citeva faze successive de prelucrare a materiei prime si materalelor in urma carora rezulta produsul finit(industia cimentului,uleiului,zaharului,)Pentru aplicarea acestei metode e necesar : 1.de a stabili fazele de calculare a costurilor,2.de a reflecta costul semifaricatelor internepe faze de calculatie,3.de a repartiza consumurile de productie intre tipurile de produse obtinute la fiecare faza. Utilizind metoda de calculare pe faze in calitate de obiect de evidenta se considera faza respective iar in calitate de obiect de calcul serveste tipul productiei. Aceasta metoda poate fi utilizata in 2 variante : cu semifabricate,fara semifabricate. Cu semifabricate se poate aplica la # cu productie in masa unde dupa fiecar faza de fabricare se obtin semifabricate care se depoziteaza. Caracteristica aplicarii acestei variante este : 1.semifabricatele obtinute din fazele precedente se depoziteaza pentru o anumita perioada dupa care sunt transmise pentru prelucrare in urmatoarel faze sau se realizeaza in starea in care se gasesc. 2.ca urmare a depozitarii semifabricatelor intre fazele de calculare se calcula costul pentru fiecare semifabricat pe articole de calculatie 3.calculul costului semifabricatului se efectueaza tinind cont de costul semifabricatelor din fazele anterioare cit si de consumurile directe si indirecte din faza respective. 4.costul semifabricatelor obtinut dintr-o anumita faza se transfera in faza urmatoare;in asa mod costul calculate pentru productia ultimii faze reprezinta costul productiei fabricate . Costul unitar efectiv al semifabricatelor obtinut in fiecare faza se deter prin urmat relatie de calcul: Costul unitar final=costul unitar I faza+(Consum direct+consum indirecte) II faza / cantitate . Pentru contabilizarea semifabricatelor obtinute se utilizeaza contul de active 21,,produse,, subcontul 2 ,,fabricate din productie proprie,,.Varianta cu semifabr.are urm.avantaje:-permite calcularea costului de productie cu o mare precizie;-permite controlul asupra miscarii semifabr.si asupra cost.pe fiecare faza de producere.In cazul aplicarii variantei fara semifabr.nu se calcula costul dupa fiecare faza ci numai p-u produsul finit care rezulta din ultima faza de prelucrare.P-u stabilirea costului unitar al productiei finisate se efectueaza urm.proceduri:-CIPse acumuleaza separat pe fazele de calculatie in functie de natura acestora;-CIP se acumuleaza numai pe faze de calculatie iar la sf.per.de calculatia costurilor se repartizeaza pe purtatori de consumuri in cadrul fiecarei faze;

-se determina costul total si unitar prin insumarea consum.aferente fiecarui purtator de consumuri din toate fazele. Cons.totale se repartizeza la cantitatea prod.fabr.calculind costul unitar dupa urm relatie:Avantajele metodei de calcul pe faze:-este mai simpla;-necesita un volum mai mic de calcule.Dezavantaje:-scade exactitatea calculului cost.de prod.-reduce controlul asupra mescarii semifabr.in procesul de productie si necesita o evidenta suplimentara operativa.

25. Ct datoriilor financiare pe t/l Datoriile financiare repr.datoriile agentului economic care se grupeaza in:-dat.financiare, dat.comerciale, dat.calculateDat.financ.sint numite obligatiile entitatii privind imprumuturile efectuate de la institutii financiare sau pers.jurid., pers.fizic.pe un termen stabilit si plata anumita.Dat.financ.sint acordate prin respectarea conditiilor:-solvabilitatii-scadentei-stingerii in termenePlata p-u utilizarea datoriilor financ.se efectueaza prin dobinda.Dat.financ.se impart in:-credite bancare -imprumuturi.

In cadrul acestor conturi evidenta se organizeaza diferit felurilor de credite si mijl.imprumutate, creditori, termen de rambursare. In cadrul conturilor contabile evidenta se reflecta la contul 411 „credite bancare t/l”, 511 „credite bancare t/s”.Creditele bancare p-u lucratori se reflecta in c.412 „credite banc.pe t/l p-u salariati” si 512 „credite banc.pe t/s p-u salariati”.Creditele respective sint de pasiv, in Ct carora se reflecta suma creditelor primite iar in Dt rambursarea lor. Soldul este Ct si reprez.datoriile entitatii la sf.per.de gestiune.Operatiuni economice:*Primirea creditelor bancare:Dt 241,242,243 Ct 411,412,511,512*Achitarea datoriilor in baza creditelor bancare primite:Dt 521,522,539 Ct 411,412,511,512*Calcularea dobinzilor aferente creditelor primite:a)in cazul trecerii la chelt:Dt 714 Ct 411,412,511,512b)in cazul capitalizarii:Dt 112,121 Ct 411,412,511,512c)in cazul creditelor restante:Dt 713 Ct 411,412,511,512.*creditele bancare p-u salariati pot fi acordate direct de institutia bancara:Dt 227 Ct 412,512*Rambursarea creditelor se efectueaza prin creditarea conturilor mijl.banesti:Dt 411,412,511,512 Ct 241,242,243*Trecerea creditelor pe t/l in credite pe t/s:Dt 411,412 Ct 511,512*Reflectarea valorii mijl.sechestrate ca gaj:

Dt 411,511 Ct611,612,621.*Datoriile privind creditele bancare restante in comun acord cu institutiile bancare si in baza contractelor de creditare pot fi convertite. Adica instit.bancare creditoare in urma acestei operatiuni devine coproprietar al entitatii in marimea datoriei.Dt 411,511 Ct 311*In caz ca in contul datoriei de credit au fost prezentate actiuni rascumparateDt 411,511 Ct 314*In cazul aparitiei capitalului suplimentar in urma acestor operatiuni se reflecta in felul urm:Dt 411,511 Ct 312.1Evidenta analitica a creditelor bancare se tine pe feluri de credite, pe termene de rambursare, pe creditori si pe banci comerciale.Contabilitatea imprumuturilor se tine in conformitate cu prevederile SNC 3 si SNC 23.Imprumuturile sint considerate mijl.banesti sau cambii financiare atrase de entitate de la pers.fiz.si pers.jurid.P-u evidenta imprumuturilor sint prevazute cont.413 „ imprum.pe t/l” si 513 „imprum.pe t/s”. Aceste conturi sint de pasiv.Intrarea mijl.in numerar se parfecteaza cu dispozitia de incasare, iar prin virament – cu dispozitia de plata.*Evidenta imprumuturilor se tine separat pa parti legate sau nelegate prin f.c.Dt 241, 242, 243 Ct 513.1, 513.2*Rambursarea imprumuturilorDt 513 Ct 241, 242, 243*Reflectarea cheltuielilor emiterii si plasarii obligatiunilor se reflecta la cheltuiel.perioadeiDt 714 Ct 241, 242, 243

*La calcularea dobinzii privind imprumuturileDt 714 Ct 539*La plasarea obligatiunilor cu un pret mai mare decit cel nominal, diferenta se reflecta in componenta veniturilor anticipateDt 241, 242 Ct 513, 515 *Cheltuielile suportate se trec treptat la chelt.perioadeiDt 714 Ct 251*Entitatea poate stinge imprumutul in numerar sau prin livrarea productiei finite de fabricare proprie:a)in numerar Dt 513 Ct 241b)prin livrarea produsului la costul planificatDt 711 Ct 216c)achitarea imprumutuluiDt 513 Ct 611, 534Evidenta analitica a imprumuturilor pe t/s se organizeaza pe felurile de imprumuturi distincte.In afara de entitati, de credite bancare pot beneficia si angajatii p-u diverse scopuri. Aceste credite se acorda contra unei anumite dobinzi cu exceptia creditelor preferentiale care pot fi acordate familiilor cu multi copii, combatantilor.*Pe masura primirii mijl.de la banci nemijlocit in casierie sau in contul curent:Dt 241, 242 Ct 242*La rambursarea acestor crediteDt 412, 512 Ct 242*Concomitent sumele in cauza sint retinute din salariul lucratorilorDt 521 Ct 227

26.Metoda de evidenta a consumurilor si de calculatie a costurilor pe comenzi

Ea se aplica la #cu productie individuala sau in serie mica ca: # construct de masini #din industria mobileiDe reparatie a masinilor si a utilajelor.O comanda de fabricatie reprezinta ordinal unui client pentru un anumit nr de produse fabricate in functiile, cerintele sale. Pot fi utilizate urm tipuri de comenzi:Comenzi individuale (pentru fiecare unitate de produs)se aplica pentru fabricarea produselor mai complexe si mai costisitoare.Comenzi anuale(pentru o grupa de produse omogene)se aplica pentru fabricarea produselor de baza.Comenzi de grupe(pentru o grupa de produse omogene)care se stabileste din timp.Pentru fiecare comanda se intocmeste lista normelor de consum si timpul prevazut in fisele tehnologice precum si in documentele primare privind principalele consumuri. Documente primare privind comanda : bonurile de consum,fissile limita de consum,bonurile de lucru,foile de parcurs,bonurile de predare a materialelor trebuie sa indice obligatoriu deumirea comenzii la care se refera. Sectia de producere deschide un document special numita comanda respective pentru unitate de prods sau mai multe.Acest document serveste drept baza pentru sectia de productie in vederea executarii comenzii.Ele include urmat.date : -data lansarii comenzii,-simbolul cifric al comenzii,-denumirea clientului,-denumirea si cantitatea ce urmeaza a fi fabricate,-sectia executoare,-termenul de indeplinire a comenzii,-pretul de vinzare,etc. Exemplarele comenzii semnate de sectia planificare se transmit in Ct pentru vizarea de catre contabilul-sef.Un exemplar ramine in Ct iar celalalt se transmite la destinatie.Pe masura executarii comenzii se intocmeste plicul comenzii in care se acumuleaza toate documentele primare ale acestei comenzi. Evidenta analitica in sectiile de productie este necesara pentru calcularea exacta a costului de productie fabricate,controlul consumurilor pe locurile de aparitie a lor si asigurarea patrarii valorii materiale. In sectiile de productie se intocmesc urmatoarele documente primare si register: cum ar fi bon de livrare a produselor finite,foaia de parcurs,borderoul de primire-predare a semifabricatelor,etc. care justifica consumul materialelor in producere,productia fabricate,etc. In CT in conditiile utilizarii metodei pe comenzi se intocmesc urmat registre : borderoul de utilizare a valorilor materiale,borderou de repartizare a salariilor,borderou de repartizare a CIP,raportul privind productia in curs de executie,borderou de evidenta a comenzilor,etc. Principalul avantaj al metodei pe comenzi consta in faptul ca sigura calcularea exacta a costului produselor obtinute sau a lucrarilor executate. Dezavantajele nu permite cunoasterea costurilor reale de productie la finele fiecarei per de gestiune ci numai dupa determinarea definitive a comenzii. In cazul existentii mai multor comenzi deseori se fac erori in evidenta consumurilor pe fiecare comanda.

27.CT rezultatului financiar total Rezultatul financiar total se exprima: sau prin profit net (cind suma tuturor veniturilor depaseste suma tuturor cheltuielilor); sau prin pierdere(cind suma tuturor cheltuielilor depaseste suma tuturor veniturilor)RFT se determ la sf anului in urm consecuitivitae:-se deconteaza taote veniturile accumulate pep arc anului;

- se determ rezultatul fina prealabil(pina la impozitare) ca diferenta dintre venituri si cheltuieli decontate;

- se deconteaza toate chelt accumulate cu exceptia chelt privind impoz pe venit;- se determ venitul impozabil prin adaugarea diferentelor permanente si temporare la Rez fin

pina la impozitare;- se calc marimea impozitului pe venit pe anul de gestiune ca produsul dintre venitul impozabil

si cota impozitului pe venit stipulate in C fiscal;- se coreteaza marimea chelt privind impoz pe venit cu sumele calculate sau anulate ale activelor

si datoriilor aminate privind imop pe venit;- se deconteaza prin inregistrarea contabila inversa cheltuielile privind impoz pe venit care a fost

platit in rate pentru anul de gest;- se deconteaza suma definitive a cheltuielilor privind impoz pe venit prin scaderea ei din

RFpina la impozitare.Anume aceste operatii se obtine pN(pierderea)al anului de gests au RFT. Generalizarea informatiei privind venit obtinute si chelt suportate cu scopul determ RFT se effect cu ajutorul contului de comparare 351 RFT.In CT se reflecta decontarea veniturilor obtinute si deducerea pierderii, iar in DT-decontarea chelt suportate si deducerea profitului net.Inregistrarile in cauza au loc in luna decembrie, de aceea soldul contului la finele anului de gest e egal cu zero. Ev analitica se tine pe tipuri de venituri si chelt, locuri de aparitie ale acestora si alte directii stabilite de politica de CT a # Deschiderea subconturilor la contul 351 nu e prevazut.

28. Evidenta si repartizarea consumurilor indirecte de productie

Contul 813 e cont de activ.In DT se acumuleaza sumele de consum.indirecte de productie.In CT repartizarea acestora la sf.per.de gestiune potrivit bazei stabilite de #. In calitate de baza de repartizare a CIP poate fi:suma salariilor muncitorilor de baza;nr.efectiv de om/ore;nr.efectiv de masini/ore,cantitatea de materii prime si materiale de baza utilizatew;volumul fizic al produs.fabricate;etc.CIP se atribuie in costuri prin urmat.f.c.:Dt 813-Ct 113 cand se calcula amortizarea la un active nematerial,DT 813-Ct 124uzura mijl.fixe DT813-CT 211.213 la casarea materialelor si omvsd Dt813-Ct 227 cheltuieli ce tin de deplasare DT 813-Ct 521 cand primim o facturaetc. CIP se repartizeaza lunar potrivit bazei de repartzare potrivit f.c. DT 811.712.714 –Ct 813. Dupa intocmirea acestei formulei contul 813 se inchide,rulajele dintre Dt si Ct se egalizeaza si sold final nu are. Evidenta analitica a CIP se tine in Borderoul de repartizare a CIP pe tipuri de produse sip e sectii in parte.Evidenta sintetica a CIP se tine in urmat. Register contabile:1.borderoul 811(la nivelul sectiilor) 2.borderoul 812(la nivelul sectiilor) 3.registrul 78(la nivelul intreprinderii).

29.Contabilitetea profitului nerepartizat(pierderi neacoperite)

In componenta capi propriu al # se include profitil (pierderea)nat al anului de gestiune si profitul nerepartizat al anilor precedenti. Profitul(pierderea) net repr rezultatul financiar al per de gestiune dupa impozitare. Suma profitului(pierderea)net al anului de gest se determ in contul 351”Rezultatul financiar total”.La finele anului in acest cont se teec veniturile si cheltuielile accumulate pe taote felurile de activitati .Dupa reflectarea in acest cont a chelt (economiile)aferente impoz pe venit, suma diferentei dintre rulajele debitor si creditor va reprezenta rezultatul financiar net.In acest caz se intocmesc urm f.c: -La suma profitului net:Dt351 Ct333”Profit net(pierderea)al per de gestiune - La suma pierderii nete:Dt333 CT 351Utilizarea profitului nerepartizat(acoperirea pierderii) al anilor precedenti si a profitului net(pierderii)al per de gest se efectuiaza si se reflecta inh CT niumai in baza deciziei proprietarilor#.In calitate de docum justificativ serveste extarsaul din procesul verbal al adunarii organului autorizat.

30. Contabilitatea consumurilor privind productii auxiliare

Activitati auxiliare- activitatile ce efectueaza lucrari,presteaza servicii atat pentru activit de baza cit si pentru alti consumatori.La activit auxiliare se refera: atelierele de reparatii, transportul auto, parcul de masini si animale, asigurarea cu surse energetice, reparatia cladirilor,etc.Caracteristicile activit auxiliare 1.ele nu au o importanta distincta 2.sunt constituite pentru deservirea altor activit si ramuri 3.rezultatul functionarii acestuia reprez nu produse cu lucrari se serviciiPentru evidenta consumurilor,lucrarilor si serviciilor activit auxiliare in planul de conturi e rezervat contul 812,,activit auxiliare,, care e de activ,e cont de calculatie care nu-si gaseste reflectarea in Bilantul Ct.In DT --raportarea soldului productiei in curs de executie la inceputul urmatoarei perioade de gestiune prin f.c.DT812-Ct215 –toate consumurile effective directe si indirecte pe perioada de gestiune.In Ct reflectam valoarea lucrarilor effectuate si serviciilor prestate.La unele # mari la inceputul per.de gestiune se calcula costul lucrarilor si serviciilor planificat; Cand costul efectiv e mai mare ca cel planificat se intocmeste f.c. Dt811.712.813 etc-Ct 812 Cand costul efectiv e mai mic ca cel planificat reflectat in contabilitate pe parcursul anului la sf.per.de gestiune se intocmeste aceleasi f.c. utilizind metoda storno(se scrie cu rosu).La contul 812 se recomanda de deschis conturi analitice pe fiecare tip de activit.auxiliare.Exista urmat.etape de evidenta a activit.auxiliare: 1.intocmirea docum.primare in subdiviziuni 2.generalizarea datelor in subdiviziuni cu gruparea acestora in diferite rapoarte pe tipuri de activitati 3.intocmirea raportului de activit.al subdiviziunii 4.raportarea rulajelor dt si ct in prisma conturilor corespondente din rapoartele de activitate a subdiviziunii in registru sintetic. Contabilitatea activit.auxiliare are urmat.obiective 1.perfectarea corecta si oportuna a tuturor operatiilor economice in docum.primare2.delimitarea consum.pe articole sip e tipuri de activit.auxiliare 3.controlul operativ privind utilize.resurs.materiale,de munca si financiare 4.repartizarea corecta a lucrarilor si serviciilor pe consumatori

5.calcularea corecta si argumntata a costurilor effective.Pentru evidenta consumurilor,retribuirii muncii si rezultatelor obtinute se folosesc urmat.documente justificative 1.bon de lucru in accord-se perfecteaza in atelierele de reparatie,reparatia cladirilor.fabricarea ambalajelor2.foaia de evidenta a automobilului3.foaia de evidenta a muncii si lucrarilor executate4.tabel de evidenta a timpului de munca.Pentru reflectarea consum.materiale se intocmesc urmat.documente 1.Proces-verbal de casare a inventarului de productie si gospodaresc,omvsd 2.fisa limita de ridicare a bunurilo materiale-se perfecteaza in cazul operatiilor cu un character systematic.Pentru calcularea uzurii mijl.fixe se intocmesc documentele 1.borderoul de calcul a uzurii mijl.fixe conform situatiei la incep.anului 2.calculul uzurii privind mijl.fixe intrate si iesite 3.calculul uzurii transportului auto 4.borderoul de calcul a uzurii pe luna. .Nomenclatorul articolelor de consum pu contabilitatea acivit.auxiliare se stabileste de intrprindere desinestatator tinind cont de: tipul activit.auxiliare,structura consumurilor,cerintele aparatului managerial.de regula pot fi stabilite urmat.articole de consum 1.consum.directe de materiale-pot fi specificate material prima.piese de schimb 2.cons.directe privind retrib.muncii 3.contributii pu asig.sociala si medicala 4. cons.indirecte de productie. In atelierele de repartie pentru evidenta lucrarilor se intocm docum.primare 1.bonul de lucru in accord 2.fisa limita de ridicare a bunurilor materiale 3. borderoul defectelor la reparatia masinilor . Evidenta analitica se tine pe fiecare obiect reparat.La sf.per.de gestiune se intocm reportul de productie in care sunt separate consum.de baza,intretinerea si exploatarea utilajului atelierului,cons.indirecte de productie. In Dt812 - se reflecta toate consum.atelierului de reparatie. In Ct 812 se inregistreaza 1.costul lucrarilor de reparatie dupa finalizare intocmind process-verbal pe fiecare mijloc reparatDt712-Ct812. 2.valoarea obiectelor confectionate Dt216-Ct 812. 3.piesele de schimb demontate de pe obiectele reparate si transmise la deposit Dt211-Ct812 4.consumurile privind reparatia mijl.fixe ce urmeaza a fi capitalizate DT123-Ct 812.

31. CT rezervelor Rezervele reprezinta in principiu beneficii capitalizate Tn mod durabil de Tntreprindere p6n6 la o decizie contrar6 a organeror autorizate. Deci ele se constituie ~i doteaz6 Tn raport cu cotele distribuite dln beneficijle anului. Tn mod exceptrond rezervele se mai pot constltui ~I din alte resurse, cum sunt diferentele din reevaluare s primele de capital. Structural, rezervele se impart in rezerve /ega/e, rezerve statuare si a/te rezerve. Rezervele legale se constituie În proportie de cel putin5 % din profitul contabil anual Înainte de impozitare (profitul brut) pânâ la limita când rezerva atinge 20 % din capitalul social -la socletàtile comerciale cu capital autohton ~i regiile autonome -~i 25% la societàtile comerciale cu participare de capital stràin, Se precizeazà cà sumele utilizate pentru const!tuirea sau majorarea fondului de rezervà sunt deduct!bile la determinarea profitului impozabil, În limita a 5% din profitul anual, pânà ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social: În rezervele legale se include ~i excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominalà fiind destinat cheltuielilor de emisiune sau amortizàrii lor, Prin scopul lor rezervele legale sunt dest!nate sà protejeze

capitalul social În cazul În care exercitiile financiare s-au Încheiat cu pierderi. Rezervele statutare se constituie anual din beneficii nete ale unitàtilor patrimoniale, conform prevederilor din statutul acestora, Ele pot avea ca scop temperarea asoclatilor de a pret!nde dividende În dauna altor obligatli mal mari ~i mai urgente ale Întreprinderii privind functionarea sa normalà. Alte rezerve prevàzute de lege sau de statut pot fi const!tuite facultat!v pe seama beneflciilor ~i din alte surse, cum sunt primele legate de capital flind destinate acoperirii pierderilor, cre$terii capitalului social, acordàrii de dividende $i În anii de exercitiu flnanciar care se Încheie cu pierderi, pentru ràscumpàrarea proprillor actiunl de càtre societate $i alte dest!natii stabilite prin hotàrârea generalà a asociatilor. Evidenta rezervelor constituite prin capitalizarea beneficiilor $i din alte resurse stabilite prin lege se realizeazà prin contul de pasiv 106 ..Rezerve" , dezvoltat pe trei sintetice de gradul Il, 1061 "Rezerve legaleJ: 1063 "Rezerve sfatufa,eIJ $i 1068 '~lfe ,ezerve IJ corespunzâtoare categoriiJor de rez-erve pe care le poate const!tui ~i gest!ona o Întreprindere societarà. Const!tuirea rezervelor se Înregistreazà În credltul conturilor mentionate mai sus, iar utilizarea lor În debitul conturilor, Soldul creditor al conturilor evidentiazà rezervele delimltate ca sursà de flnantare durabilà âactivelor.

32. Contabilitatea consumurilor activitatii de baza

Activitatea de baza a # de producere,de acordare a serviciilor,de efectuare a lucrarilor se contabilizeaza cu ajutorul cont 811,,Activit.de baza,,Contul este de active si de calculatie.In Dt valoarea productiei in curs de executie transferata la incep.anului de gestiune din contul 215,consumurile directe de materiale,consum.directe privind retrib.muncii. In CT cantitatea si costul efectiv al produs.fabricate,costulrebuturilor si valoarea deseurilor,valoarea productiei in curs de executie care la sf.anului se trece In contul 215.Acest cont sold nu are.Contabilitatea analitica pe contul 811 se tine pe sectii de producere,pe tipuri de produse sau servicii,lucrari.Contabilitatea CD de materiale si modul de includere a acestora in costul de productie. Pentru calcularea costului efectiv este necesara o evidenta stricta si un control riguros asupra consumurilor de materiale deoarece ponderea acestora in costul produs.fabricate este semnificativa.Sectiile si subdiviziunile primesc materiale de la depozitul central pe urmat.documente primare 1.fisa limita de consum2.bon de comanda pentru inlocuire 3.dispozitie de livrare a materialelor. Metode de evaluare 1.M identificarii 4.M lifo 2.M costului mediu ponderat 5..M soldului3.M fifoSunt cunoscute urm.metode 1.M normative se foloseste in conditiile unei produceri omogene.Esenta acestei metode consta in:la inceputul per.de gestiune se stabilesc normele de consum;se stabileste consumul normative pe fiecare tip de produs;se calcula coeficientul de repartizare ca raport dintre total consum efectiv si total consum normative;se determina consumul efectiv de materiale pe fiecare tip de produs fabricat.2.Metoda coeficientilor de echivalenta se foloseste atunci cind din una si aceeasi materie prima se capata mai multe produse.In conditiile utilizarii acestei metode se procedeaza astfel:se stabileste parametrul comun tuturor tipurilor de produse fabricate;se stabileste produsul principal;se calcula coeficientul de

echivalenta,unde pu produsul principal se stabileste coeficientul 1; se calcula consumul efectiv de materiale pe o unitate de echivalenta;etc.In procesul de producere sunt cazuri cand se capata deseuri recuperabile si nerecuperabile.Acestea pot fi luate la evidenta daca prezinta interes in baza,,Bonurilor de primire-predare,,.Deseurile se iau la evidenta intocmind f.c.Dt211-Ct811 Valoarea materialelor utilizate in procesul de productie se caseaza si se atribuie in costul produselor fabricate prin f.c. Dt811-Ct211 sau Dt 811-Ct521 Contabilitatea CD privind retribuirea muncii Ponderea consum.de munca in dependenta de specificul productiei poate fi mare.In aceste conditii e necesar de a organiza o evidenta stricta a acestor consumuri pu:1.stabilirea si controlul timpului de munca 2.evaluarea muncii 3.includerea remunerarii muncii in costul productiei fabricate. La # producatoare pu evidenta primara a muncii pot fi folosite urm.documente: 1. Fisa de pontaj;2.bon de lucru in accord individual sau colectiv;includerea remunerarii muncii in costul productiei fabricate..La calcularea salariilor directe in contabilitate se intocmesc f.c.Dt811-Ct 531.533.535 la suma contributiilor pu asig.sociale si medicala cand calculul si achitarea se effect.in luni diferite. DT 811 CT538 Provizioane pentru concidialeEvidenta analitica a CD privind retribuirea muncii se tine in ,,Borderoul de repartizare a salariilor,contributiilor sociale si medicale si a provizioanelor privind concediile de odihna,,pe tipuri de produse.Un astfel de borderou se intocmeste pe fiecare sectie in parte. Evidenta sintetica a CD privind retribuirea muncii se tine in urmat.registre contabile 1.borderoul 8.11 care la nivel de sectie de productie se tine pe tipuri de produse 2.registrul 7.8 la nivel de intreprindere.Contabilitatea CI de productie Contul 813 e cont de active.In DT se acumuleaza sumele de consum.indirecte de productie.In CT repartizarea acestora la sf.per.de gestiune potrivit bazei stabilite de #. In calitate de baza de repartizare a CIP poate fi:suma salariilor muncitorilor de baza;nr.efectiv de om/ore;nr.efectiv de masini/ore,cantitatea de materii prime si materiale de baza utilizatew;volumul fizic al produs.fabricate;etc.CIP se atribuie in costuri prin urmat.f.c.:Dt 813-Ct 113 cand se calcula amortizarea la un active nematerial,DT 813-Ct 124uzura mijl.fixe DT813-CT 211.213 la casarea materialelor si omvsd Dt813-Ct 227 cheltuieli ce tin de deplasare DT 813-Ct 521 cand primim o facturaetc. CIP se repartizeaza lunar potrivit bazei de repartzare potrivit f.c. DT 811.712.714 –Ct 813. Dupa intocmirea acestei formulei contul 813 se inchide,rulajele dintre Dt si Ct se egalizeaza si sold final nu are. Evidenta analitica a CIP se tine in Borderoul de repartizare a CIP pe tipuri de produse sip e sectii in parte.Evidenta sintetica a CIP se tine in urmat. Register contabile:1.borderoul 811(la nivelul sectiilor) 2.borderoul 812(la nivelul sectiilor) 3.registrul 78(la nivelul # ).

33. contabilitatea capitalului satutar si suplimentar Capitatulul statutar reprezinta val aporturilor proprietarilor # la patrimoniului acestuia depuse in contul achiatrii actionarilor pentru asigurarea active statutare a #. Evidenta analitica a capitalului statutar se tine pe prioprietar ai #, fie PF sauPJ. Evidenta sintetica a cap statutar este destinat contul de pasiv 311 “cap satutar” in cadrul careia se pot deschide urm subconturi: 311.1 Fond statutar-pentru evidenta existentei si modificarii fondului statutar al # de stat; 311.2 Actiuni simple neinregistrate evidenta valorii actiunilor simple plasate de SA care n-au trecut inregistarea se sta; 311.3 Actiuni simple inregistrate evidenta val actiunilor simple palsate de SA care au trecut inregistrarea de stat;311.4 Actiuni priveligiate neinregistrate evidenta val actiunilor priveligiate palsate de SA care n-au trecut inregistrarea de stat;331.5 Actiuni priveligiate inregistrate evidenta val actiunilor priveligiate palsate de SA care n-au trecut inregistrarea de stat;311.6 Aporturi evidenta existentei si miscarii aporturilor participantilor din societtiile private;311.7 Cote de participatii evidenta existentei si miscarii cotelor de participatie ale asociatiilor din societatile private.Capitalul suplimentar,dupa provenienta sa, este legat de formarea si modificarea cap statutar.Totodata cap social este compus din cote ce apartin unor proprietary anumiti,iar cap suplimentar nu se divizeaza in cote si apartine in intregime ttuturo proprietarilor #. Pentru generalizarea informatiei privind cap suplimentar este destinat contul de pasiv 312 Capital suplimantar”.Soldul acestui cont poate fi creditor-se inregistreaza in Bilantul Contabil si Raportul privind fluxul cap propriu cu cifre obisnuite (fara paranteze sau debitor-se reflecta in rap financiare mentionate ci cifre negative(in paranteze). Dupa inregistrarea de stat a SA la suma cu care val actiunilor proprii vindute depaseste val nominala se intocm f.c: DT242 Dt 243 CT 312

34.Dubla inregistrare si rolul acestuia in organizarea controlului financiar Dubla înregistrare sau contabilitatea în partidă dublă, reprezintă piatra de temelie a

modului de gândire contabil. În stadiile timpurii ale contabilităţii a fost utilizată simpla înregistrare sau contabilitatea în partidă simplă, în varianta căreia înregistrarea operaţiilor economice era efectuată cronologic, într-un singur cont, pe seama formei aritmetice a contului. Specific contabilităţii în partidă simplă, a fost înregistrarea zilnică a operaţiilor economice, însă în conturi separate, izolate funcţional, fapt care a îngreunat permanent cunoaşterea în detaliu a operaţiilor înregistrate şi exercitarea controlului curent asupra activităţii. Modul de înregistrare în partidă dublă a fost prezentat pentru prima dată de Luca Paciolo, cel considerat a fi, cel puţin la nivel teoretic, întemeietorul contabilităţii moderne. Trecerea de la simpla înregistrare la dubla înregistrare, a reprezentat un salt calitativ în conţinutul contabilităţii şi definirea complexă a rolului acesteia în unităţile patrimoniale, înregistrările contabile câştigând în realism, conformitate, fidelitate şi raţionalitate.

Dubla înregistrare, presupune obligaţia ca orice operaţie economică să fie înregistrată în cel puţin două conturi, însă în sens invers, respectiv concomitent în debitul unui cont şi în creditul altui cont. În raport de conţinutul operaţiunilor economice înregistrate şi de conţinutul economic al conturilor, cele două conturi care iau parte la dubla înregistrare pot fi, fie ambele conturi de activ sau ambele de pasiv, fie unul de activ şi altul de pasiv. Pornind de la cele patru tipuri de modificări bilanţiere care pot fi generate de operaţiile economice, se pot constitui în mod similar, patru tipuri fundamentale ale dublei înregistrări.

Primul tip fundamental al dublei înregistrări se formulează pornind de la modificarea de structură în activ, reprezentată prin ecuaţia A + x - x = P. Prin descompunerea bilanţului, cele

două posturi bilanţiere sunt preluate de două conturi cu acelaşi nume. Deci, pe baza regulilor de funcţionare ale conturilor, operaţia economică se va înregistra în două conturi, astfel:

- contul de activ afectat în sensul creşterii, se va debita pe baza regulii a doua de funcţionare a conturilor;- contul de activ afectat în sensul scăderii, se va credita pe baza regulii a treia de funcţionare a conturilor.Primul tip fundamental al dublei înregistrări, constă în înregistrarea operaţiei economice

concomitent în debitul unui cont de activ şi în creditul altui cont tot de activ. Operaţia economică a fost înregistrată în două conturi însă în sens invers, conform principiului dublei înregistrări.

Al doilea tip fundamental al dublei înregistrări se formulează pornind de la cel de-al doilea tip de modificare bilanţieră, de structură de pasiv, reprezentat prin ecuaţia A = P + x - x. Pe baza regulilor de funcţionare ale conturilor, operaţia economică se va înregistra în două conturi, astfel:

- contul de pasiv care creşte, se va credita pe baza regulii a doua de funcţionare a conturilor;- contul de pasiv care scade, se va debita, pe baza regulii a treia de funcţionare a conturilor.Astfel, cel de al doilea tip fundamental al dublei înregistrări constă în înregistrarea

operaţiei economice, concomitent în creditul unui cont de pasiv şi în debitul altui cont tot de pasiv.

Al treilea tip fundamental al dublei înregistrări a operaţiilor economice în conturi, porneşte de la al treilea tip de modificări bilanţiere, respectiv modificarea de volum în sensul creşterii, reprezentată prin ecuaţia A + x = P + x. Prin descompunerea bilanţului, cele două posturi bilanţiere sunt preluate de două conturi cu acelaşi nume, în care valoarea operaţiei economice se va înregistra astfel:

- contul de activ care creşte, se va debita pe baza regulii a doua de funcţionare a conturilor;

- contul de pasiv care creşte, se va credita pe baza regulii a doua de funcţionare a conturilor.Rezultă o dublă înregistrare, în sensul în care, operaţia a fost înregistrată în cel puţin două

conturi şi în sens invers. Deci, cel de-al treilea tip fundamental al dublei înregistrări constă în înregistrarea operaţiei economice, concomitent în debitul unui cont de activ şi în creditul unui cont de pasiv.

Al patrulea tip fundamental al dublei înregistrări a operaţiilor economice în conturi porneşte de la al patrulea tip de modificare bilanţieră, respectiv modificarea de volum în sensul scăderii, reprezentată prin ecuaţia A - x = P - x. Prin descompunerea bilanţului, cele două posturi bilanţiere sunt preluate de două conturi cu acelaşi nume, în care valoarea operaţiei economice se va înregistra astfel:

- contul de activ care scade, se va credita pe baza regulii a treia de funcţionare a conturilor;- contul de pasiv care scade, se va debita pe baza regulii a treia de funcţionare a conturilor. Cel de al patrulea tip fundamental al dublei înregistrări constă în înregistrarea operaţiei

economice, concomitent în creditul unui cont de activ şi în debitul unui cont de pasiv. În unităţile patrimoniale, au loc însă şi operaţii economice complexe, care antrenează mai

mult decât două elemente patrimoniale, fiind utilizate mai mult de două conturi, unele de activ, altele de pasiv. În aceste condiţii, pornind de la tipurile fundamentale ale dublei înregistrări, se vor forma tipuri derivate ale acestora, astfel:

a. + cont activ, îi poate corespunde: - cont activ + cont pasivDeci, unei creşteri într-un cont de activ, adică unei debitări a unui cont de activ, îi

corespunde o creditare a altui cont de activ sau o creditare a unui cont de pasiv.b. - cont activ, îi poate corespunde: + cont activ

- cont pasiv

Deci, unei scăderi într-un cont de activ, adică unei creditări a unui cont de activ, îi corespunde o debitare a unui cont de activ, sau o debitare a unui cont de pasiv.

c. + cont pasiv, îi poate corespunde: - cont pasiv + cont activ

Deci, unei creşteri într-un cont de pasiv, adică unei creditări într-un cont de pasiv, îi corespunde o debitare într-un alt cont de pasiv, sau o debitare a unui cont de activ.

d. - cont pasiv, îi poate corespunde: + cont pasiv - cont activ

Deci, unei scăderi într-un cont de pasiv, deci, unei debitări a unui cont de pasiv, îi corespunde o creditare a unui alt cont de pasiv, sau o creditare a unui cont de activ.

Dubla înregistrare a operaţiilor economice în conturi, determină stabilirea unor importante legături reciproce între conturi, permiţându-se verificarea exactităţii înregistrării operaţiilor economice şi creşterea valorii informaţionale a contabilităţii. Dubla înregistrare a operaţiilor economice în conturi presupune un dublu calcul: pe de o parte un calcul al situaţiei, al nivelului elementului patrimonial în urma operaţiei economice ce a avut loc, iar pe de altă parte, un calcul al rezultatelor activităţii economice, respectiv influenţa activităţii economice desfăşurate asupra eficienţei activităţii economice.

35. CT Cheltuielile anticipate curente

Cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul intreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi consumul de materiale, sau prin marirea pasivului, ca de exemplu, inregistrarea obligatiei de plata pentru utilitati prestate de terti (apa, gaze, curent electric).

Cheltuielile anticipate se refera la operatiuni ce privesc exercitiul financiar ulterior, sau operatiuni privind exercitiul curent, dar care se va materializa mai tarziu. Reflectarea in contabilitate a unor astfel de cheltuieli, presupune utilizarea pentru corespondenta a unui cont de terti (Furnizorii). Exemplu: Pe baza facturii emise de firma X, se inregistreaza in contabilitate, consumul de energie electric ape luna ianuarie 2009, in suma de 8000 lei. Din lipsa de disponibil, factura se onoreaza la plata doar la finele lunii ianuarie 2009. Din cele prezentate, se constata ca firma angajeaza o cheltuiala, intrucit operatiunea in sine, presupune a doua inregistrari in contabilitate.

1. Inregistrarea cheltuielii cu energia electrică şi a obligaţiei deplată faţă de firma X: operaţia constă în înregistrarea pe cheltuielile de exploatare ale firmei, a consumului de energie electrică şi a obligaţiei de plată faţa de furnizor;

în patrimoniul firmei se produce o modificare de volum in sensul creşterii, de forma A+x=P+x , respectiv se majorează pe de o parte cheltuielile de exploatare ale firmei iar pe de altă parte, majorează obligaţiile de plată ale firmei fată de furnizori;

c) Formula contabilă este: "Cheltuieli privind energia = "Furnizori" 8.OOOşi apa"

2. Achitarea din contul de disponibil de la bancă a obligaţiei deplată faţă de RENEL în cursul lunii februarie 2009, în sumă de 8.000 lei.a) Operaţia constă în achitarea obligaţiei de plată fată de unfurnizor;b) în cadrul patrimoniului firmei se produce o modificare de Ivolum în sensul micşorării, de forma: A - x = P - x, respectiv, pe de oparte, se diminuează lichidităţile firmei iar pe de altă parte, scadobligaţiile de plată ale firmei faţă de furnizori;c) Conturile care intervin în această operaţie sunt:"Conturi la bănci în lei", cont bifuncţional (în aceasta situaţie funcţionează ca un cont de activ), care în urma diminuării, se va credita;

"Furnizori", cont de pasiv, care în urma operaţiunii prezentate, se va debita;d) Formula contabilă: "Furnizori" = "Conturi la bănci în lei" 8.000Cheltuielile constatate sunt reprezentate de acele cheltuieli, la care momentul înregistrării acestora într-un cont de cheltuieli, coincide

Cheltuielile anticipate sunt cele efectuate în perioada de gestiune care precede perioada în care se fabrica productia la care se refera . De exemplu,

- cheltuielile privind reparatiile capitale neprevizibile,- reparatiile curente si cele tehnice,

- abonamentele,

- chiriile care se platesc anticipat pe o perioada mai lunga,

- asigurarile .

Tot din aceasta categorie mai fac parte si cheltuielile constatate la închiderea exercitiului financiar ca fiind aferente exercitiului urmator. Aceste cheltuieli urmeaza a fi suportate esalonat pe costuri pe baza unui scadentar în perioadele viitoare .

36.Caracteristica contului si sitemului de conturi contabileContul este procedeu specific metodei contabilităţii, care reflectă existenţa şi mişcarea

fiecărui element patrimonial ca efect al modificărilor (creşterii şi diminuării) produse de operaţiile economice ce au loc într-o perioadă de gestiune.

Acest procedeu este conceput în aşa fel, încît să preia existenţele de active şi pasiv din bilanţul de la începutul perioadei de gestiune, iar în cursul perioadei de gestiune, înregistrează modificările (creşteri sau micşorări) în patrimoniu, ca la finele perioadei de gestiune să-i ofere existenţele patrimoniale necesare întocmirii bilanţului la sfîrşitul perioadei pe baza relaţiei matematice:

existenţe iniţiale + creşteri – micşorări = existenţe finaleConturile contabile îndeplinesc următoarele funcţii:Funcţia economică – fiecare cont reflectă un anumit buz economic sau sau sursă de

finanţare, care determină conţinutul economic al contului respective.Funcţia contabilă – constă într-un anumit mod de înregistrare, în cadrul lor, a

creşterilor şi micşorărilor determinate de operaţiile economico-financiare la care se referă, în raport cu conţinutul economic al conturilor respective.

Funcţia de control – prin calculele ce se realizează cu ajutorul conturilor este posibilă verificarea existenţei unei structure patrimoniale.

Funcţia de grupare – în conturi se înregistrează bunurile economice şi sursele de finanţare pe elemente omogene, reflectîndu-se în fiecare cont toate operaţiile care se referă la un anumit element.

Funcţia de calcul – pe baza ei se calculează situaţia tuturor elementelor patrimoniale, ţn diferite momente ale activităţii economice.

Funcţia de sistematizare - realizată de fiecare cont în cadrul său, prin înregistrarea separată a operaţiilor economico-financiare, care provoacă modificări ale aceluiaşi element patrimonial.

Funcţia statistică – informaţiile furnizate de conturi stau la baza determinării unor indicatori statistici.

Strucura contului:

-titlul(denumirea) contului;-debitul şi creditul contului;-rulajul contului;-soldul contului.

În funcţie de conţinutul economic al fiecărui element component al patrimoniului, se deosebesc două grupe de conturi: conturi de active (destinate evidenţei activelor) şi conturi de pasiv (destinate pentru evidenţa pasivelor).

Conturile de activ – reflectă existenţa şi mişcarea bunurilor economice ca elemente evidenţiate în activul bilanţului. Au sold iniţial deditor, majorările (creşterile) elementelor patrimoniale au loc pe debit, iar micşorările pe credit. Sold final debitor = Sold iniţial debitor + Rulaj debitor - Rulaj creditor.

Conturile de pasiv – reflectă existenţa şi mişcările surselor de intrare a bunurilor economice ca elemente reprezentate de pasivul bilanţului. Au sold iniţial creditor, majorările (creşterile) elementelor patrimoniale au loc pe credit, iar micşorările pe debit. Sold final creditor = Sold iniţial creditor + Rulaj creditor - Rulaj debitor.

Înregistrarea concomitetntă cu aceeaşi sumă a unei operaţii economice sau financiare în două conturi, în debitul uniu cont şi în creditul altui cont poartă denumirea de dubla înregistrare. Legătura care s-a stabilit între cele două conturi poartă denumirea de corespondenţa conturilor.

Modalitatea de prezentare grafică a fiecării operaţii economice în conturile corespondente, pe baza dublei înregistrări sub formă de egalitate valorică, se numeşte formula contabilă.

Conturile sintetice – sunt conturi de bază ale contabilităţii care reflectă bunurile economice, porcesele, sursele şi rezultatele economice grupate duoă caracteristicile lor generale.

Conturile analitice – se deschid în cadrul celor sintetice şi reflectă concomitant părţile componente ale bunurilor economice, porceselor, surselor şi rezultatelor economice.

Conturile se găsesc într-o strănsă legătură reciprocă, determinată de corelaţiile existente între diferitele elemente patrimoniale ce formează obiectul contabilităţii acestora şi de reflectarea elementelor respective cu ajutorul lor, pe baza dublei înregistrări formînd asfel un sistem unitar Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curentă pentru reflectarea obiectului său de studii constituie Sistemul conturilor.

37.Metodele de evaluare şievidenţă a materialelor.

În paragrafele 19-25 din S.N.C 2 “Stocurile de mărfuri şi materiale”, se precizează că la evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale pot fi aplicate următoarele metode:

costului normativ;vînzărilor cu amănuntul;de identificare;costului mediu ponderat;FIFO;LIFO.

Metoda costului normativ poate fi utilizată al evaluarea curentă şi controlul operativ al existenţei şi circulaţiei produselor finite şi producţiei în curs de execuţie. La determinarea costului normativ trebuie să se ţină cont de nivelul normativ al consumurilor şi cheltuielilor materiale şi de muncă vie directe, a consumurilor şi cheltuielilor indirecte.

Metoda vînzărilor cu amănuntul numită şi procentul de profit global, se recomandă a fi aplicată în comerţ la evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au un profit relativ egal în preţul vînzărilor, în cazul unui sortiment care variază rapid.

Metoda de identificare se aplică în cazul determinării costului unităţilor stocurilor de mărfuri ţi materiale ce nu sunt reciproc substituibile, precum şi acostului stocurilor produse şi destinate unor proiecte speciale.

Metoda costului mediu ponderat - costul mediu ponderat poate fi determinat în 2 variante:

1. stabilirea unui cost mediu ponderat unitar calculat ca raportul dintre valoarea stocului şi cantitate, după fiecare intrare.

2. determinarea unui cost mediu ponderat unitar lunar calculat ca raportul dintre valoarea totală a stocului iniţial plus valoarea intrărilor în cursul lunii şi cantitatea existentă în stocul iniţial plus cantităţile intrate în cursul lunii.

Cost mediu ponderat = Valoarea stocului iniţial + valoarea intrarilor / cantitatea în stocul iniţial + cantitatea intrată.

Metoda FIFO – prima intrare – prima ieşire.Potrivit acestei metode stocurile ieşite di gesitiune se evaluează la valoarea de intrare a primei intrări. Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a lotului următor, în ordine cronologică.

Metoda LIFO – ultima intrare, prima ieşire. Bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie a ultimii intrări sau a ultimului lot. Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, pînă la epuizare. Această metodă duce la mi

38. Ct mijloacelor banesti la conturile din banciToate #, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, sunt obligate să păstreze mijloacele băneşti temporare libere în instituţiile bancare.La cererea agentului economic, băncile comerciale pot deschide diferite tipuri de conturi bancare: conturi curente, conturi de depozit, conturi de împrumut, conturi provizorii, precum şi conturi pentru tranzacţii în valută naţională sau în valută străină.În mod normal, # trebuie să efectueze plăţile conform obligaţiilor faţă de alte #, instituţii şi organizaţii prin virament. Plata prin virament este transferul unei sume de bani de la contul plătitorului la contul beneficiarului prin intermediul instituţiilor bancare.Pentru păstrarea mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor şi încasărilor, #deschid conturi de decontare la bănci, prin care sunt efectuate operaţiile de decontare.# aleg de sine stătător banca care îi va deservi. Conform legislaţiei în vigoare, fiecare agent economic poate avea mai multe conturi curente în valută naţională în diferite bănci. Pentru # nou create, până la înregistrarea de stat, se deschid conturi curente provizorii.

Toate documentele primare întocmite într-o zi sau în două – trei zile (în funcţie de volumul operaţiilor efectuate) se anexează la Extrasul de cont care este eliberat de către bancă şi transmis #În baza documentelor anexate la extrasul de cont, contabilitatea verifică veridicitatea operaţiunilor din extrasul de cont primit de la bancă.Pentru generalizarea informaţiilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valuta naţională în contabilitatea întreprinderii, este prevazut contul de activ 242 „Conturi curente în valută naţională”. În debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, iar în credit – utilizarea mijloacelor băneşti de la cont. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti în contul de decontare la finele perioadei de gestiune.

39. CT animalelor la crestere si ingrasat Animalele tinere si la ingrasat reprezinta productia in curs de executie a sect zootehnic.Evidenta tuturor speciilor de animale, animalelor la ingrasat , pasarilor, animalelor cu blana scumpa este destinatcontul de activ 212”Animale la crestere si ingrasat”.In DT se inregistreaza soldul initial, intrarile si soldul final, in CT-iesirile. Produsii se trec la intrare in baza procesului verbal de inregistrare a produsilor animalelor.Viteii, meii si iezii sunt trecuti la intrari in ziua fatarii, iar minjii si puiusorii-la virsta de o zi(24ore). Produsii fatati in ultimele 10zile ale lunii sunt trecuti in luna urmatoare(aceasta e necesar pentru verificarea efectivului nou-nascut). Scoaterea puilor, bobocilor, ratustelor si altor specii de pasari in gospodarie se perfecteaza cu dari de seama despre procesele verbale incubarii, efectivul urmind a fi luate la evidenta peste o zi.In cazul procurarii de la terti tineretul avicol e trecut la intrari in ziua parvenirii in baza facturilor de expeditie, fac fiscale sau altor documente. Contul 212 se DT in contrapartida cu CT conturilor urmatoare:811-la trecerea produsilor la intrari si inregistrarea sporului in masa vie;812 la trecerea minjilor fatati la intrari si inregistrarea sporului valoric al acestora.123 la rebutatrea din cireada de baza si punerea l aingrasat;521-la procurarea efectivului de la furnizori;612-constatarea surplusurilor in timpul inventarierii septelui; Contul 212 se CT in contrapartida cu DT conturilor urm:212-la transferarea animalelor dintr-o grupa;811 la sacrificarea animalelor pentru carne;711- la realizarea septelui si livrarea in contul salariului;723-la pierirea animalelor in consecinta calamitatiilor naturale;714-la constatarea lipsurilor sau sacrificarea foratata a animalelor Rulajul creditor al contului 212 poate fi generalizat in jurnalul-order nr16, iar cel debitor e dispersat pe conturi corespondente in mai multe furnale-order.

40. Contabilitatea capitalul secundar

Capitalul secundar reprezinta o parte componenta a cap propriu si la rindul sau, cuprinde diferentele din reevaluarea activelor pe t/l ale # si subventii de stat. Diferentele din reevaluarea activelor pe t/l se reflecta in CT in baza actului de reevaluare a activelor pe t/l.Evidenta analitica a diferentelor din reevaluarea activelor pe t/l este destinat contul de pasiv 341”diferente din reevaluarea activelor pe t/l”, in creditul careia se reflecta ecarturile de reevaluare a activelor pe t/l, iar in debit-sumele reducerilor din reevaluare.Soldul acestui cont poate fi creditor(daca suma ecartului de reevaluare depaseste suma reducirilor) si se reflecta in Bilantul Contabil si Raportul privind fluxul cap propriu cu cifre pozitive sau debitor(daca suma reducerilor de reevaluare depaseste suma ecartului), reflectindu-se in rap fin cu cifre negative.Diferentele din reevaluarea activelor pe t/l figureaza in componenta cap propriu al # pina la iesirea activelor pe t/l reevaluate.La iesirea obiectului reevaluat diferentele din reevaluarea acestuia se trec la veniturile sau cheltuielile activ de investitii prin f.c.: -La suma ecartului de reevaluare aferenta activelor pe t/l iesite:Dt 341 Diferente din reevaluarea activelor pe t/l CT 621Ven din activ de investitii

- la suma reducerilor de reevbaluare eferenta activelor pe t/l iesite:DT 721 Cheltuieli ale activ de investitiiCt 341 Diferente din reevaluarea activelor pe t/l

A doua parte componenta a cap secundar o constituie subventiile de sta care reprezinta un ajutor de stat acordat # sub forma unor transferuri de resurse in schimbul respectarii anumitor conditii referitoare la active operationala a acestuia.

Subventiile pot avea diferite denumiri si pot imbraca diferite forme de primire(mijl banesti, active mat si nemat., investitii, red datoriilor fata de bugetul de stat).

Evidenta analitica a subventilor se tine pe fiecare subventie primita, iar in cadrul acestuia pe forme de primire.

Evidenta analitica este destinat contul de pasiv 342 “Subventii pentru #de stat”

42. Ct productiei de baza

Contul 811,productia de baza,, este destinat generali\arii informatiei privind consumurile productiei de baza,adica a fabricarii produselor care a constituit scopul crearii # date. In special,acest cont se utilizeaza pentru CT consumurilor #: * industriale si agricole privind fabricarea produselor; *de constructie,geologie si de proiectari-explorari privind executarea lucrarilor de constructii-montaj; *de transport si telecomunicatii privind prestarea serviciilor de catre acestia; *alimentatiei publice privind fabricarea productiei proprii; * de intretinere si reparatie a drumurilor.Contul 811,,productia de baza,, este un cont de calculatie. In cursul per de gest,in Dt 811 acestui cont se reflecta consumurile materiale,consumurile privind retribuirea muncii,consumurile indirecte de productie,precum si valoarea de bilant a produselor rebutate,returnate pentru remediere in sectiile productiei de baza. In acest caz se intocmeste f.c.Dt811,,productia de baza,,Ct 211,,materiale,, Ct 521,,datorii pe t.scurt privind facturile comerciale,, Ct 522,,datorii pe t.scurt fata de partile legate,, Ct 812,,activitati auxiliare,, Ct 531,,datorii fata de personal privind retribuirea muncii,, Ct 533,,datorii privind asigurarile,, Ct 538,,reserve pentru cheltuieli si plati preliminate,, Ct 813,,consumuri indirecte de productie,, Ct 216,,produse,,In Ct 811,,productia de baza,, se reflecta:1.costul efectiv al produselor fabricate si serviciilor prestate:Dt 216,,produse,, Dt 711,,costul vinzarilor,, Ct 811,,productia de baza,,2.costul efectiv al rebutului definitive constatat in sectiile productiei de baza:Dt 714,,alte cheltuieli operationale,, Ct 811,,productia de baza,,3. costul reziduurilor si deseurilor metalice inregistrate la valoarea realizabila neta,precum si al materialelor fabricate in sectiile intreprinderii: Dt 211,,materiale,, Ct 811,,productia de baza,,La finele fiecarei per de gest contul 811,,productia de baza,, se inchide. In acest caz soldul productiei in curs de executie se trece in contul 215,,productia in curs de executie,, prin f.c. Dt 215,,productia in curs de executie,, Ct 811,,productia de baza,,.La inceputul per de gest viitoare soldul productiei in curs de executie se restabileste in contul 811 printr-o inregistrare inverse:Dt 811,,productia de baza,, Ct 215,,productia in curs de executie,,

44. Analiza lichiditatii bilantului contabil.Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central în aprecierea situaţiei financiare a firmei. Calcularea şi interpretarea coeficienţilor lichidităţii în mod obligatoriu sunt incluse practic în orice materiale analitice, ca de exemplu: nota explicativă la Raportul financiar anual; raportul conducerii întreprinderii către adunarea generală a proprietarilor cu privire la rezultatele activităţii în perioada raportată; proiectul de investiţii (pentru fondarea activităţii mixte etc); prospectul ofertei publice a valorilor mobiliare (prospectului de emisie a acţiunilor etc); documentele de lucru ale auditorului privind aplicarea procedurilor analitice; studiul cererii de credit etc.

Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. In cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă - posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de plată la termenele scadente.

Analiza lichidităţii în cadrul analizei exprese

Clasarea activelor în funcţie de capacitatea acestora de a se transforma în mijloacele băneşti şi gruparea surselor de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele scadente permite calcularea coeficienţilor de lichiditate.

Din definiţia lichidităţii Bilanţului contabil formulată în paragraful 10.1. poate fi dedusă formula de bază a acestui indice:

In funcţie de componenţa numărătorului şi numitorului formulei de bază, pot fi constituite numeroase variante de indicatori ai lichidităţii. In continuare vom examina trei din cele mai frecvent folosite sisteme (metodici). Este de menţionat faptul că fiecare din aceste sisteme are o anumită sferă de aplicare, avantaje şi dezavantaje.

Primul sistem (metodă) de apreciere a lichidităţii Bilanţului contabil este multilateral examinat în literatura de specialitate şi se foloseşte pe larg în cadrul analizei exprese a situaţiei financiare a întreprinderii.

Particularitatea metodei constă în faptul că calcularea coeficienţilor se efectuează sub aspect static şi exclusiv în baza datelor Raportului financiar. Conform acestui sistem se calculează şi se interpretează 3 coeficienţi de lichiditate. Caracteristica fiecărui coeficient include următoarele aspecte:

• denumire (variante de denumiri)1;• formulă (modul) de calcul1;• semnificaţie (sensul economic);

•parametri de apreciere1 (intervalul optim, recomandat, cerut, nivelul teoretic suficient, de siguranţă);

• cauze şi consecinţe ale neîncadrării în intervalul optim;• situaţii de aplicare.

Este de menţionat că în literatură de specialitate şi activitatea practică există confuzii numeroase şi semnificative în privinţa denumirilor coeficienţilor de lichiditate. Adică se utilizează diferite denumiri pentru exprimarea coeficienţilor identici şi invers, denumiri similare pentru identificarea diferiţilor coeficienţi. Din punct de vedere practic, mult mai important este sensul economic, modul de calculare şi apreciere a coeficienţilor. Din aceste considerente, este rezonabil ca materialele analitice să conţină formula de calcul a coeficienţilor aplicaţ

lichiditatea curentă, care presupune comparaţia activelor curente cu datoriile pe termen scurt.

Semnificaţia (sensul economic) coeficientului lichidităţii curente poate fi formulată în felul următor: acest indice arată dacă întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în suma deplină.

Unul dintre neajunsurile lichidităţii curente constă în faptul că aceasta nu ţine cont de componenţa (structura) activelor curente. într-adevăr, ele pot să aibă o dimensiune suficientă, dar o structură inadecvată. Este evident că mijloacele băneşti sau creanţele sunt mai uşor disponibile pentru stingerea datoriilor decвt stocurile de mărfuri şi materiale. In acest context, analiza lichidităţii curente se completează prin calcularea şi interpretarea lichidităţii intermediare şi lichidităţii absolute.

Lichiditatea intermediară reprezintă un caz particular al lichidităţii curente, condiţionat de faptul excluderii din componenţa activelor lichide a stocurilor de mărfuri şi materiale, precum şi a altor active curente.

Sensul economic al lichidităţii intermediare: acest coeficient reflectă cota datoriilor pe termen scurt care întreprinderea este capabilă să achite prin mobilizarea mijloacelor băneşti, investiţiilor pe termen scurt şi creanţelor pe termen scurt.

Cel mai strict şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii îl reprezintă coeficientul lichidităţii absolute. In cadrul calculării acestuia, se compară cele mai lichide active curente cu datorii pe termen scurt.

După conţinutul său economic, acest coeficient caracterizează cota datoriilor pe termen scurt care întreprinderea este capabilă să achite imediat utilizвnd numai mijloacele băneşti disponibile la moment.

In literatura de specialitate există diferite păreri în privinţa parametrilor de apreciere a lichidităţii care sunt prezentate în ultima coloana din tabelul 10.2. Ca un factor pozitiv se apreciază creşterea lichidităţii, dar pină la nivelul maximal recomandat. Cu alte cuvinte, creşterea excesivă a coeficienţilor nu este binevenită. Depăşirea nivelului maximal recomandat reflectă o structură iraţională a activelor întreprinderii, cвnd o parte de mijloace sunt "îngheţate" în stocuri anormale şi nejustificate, care nu aduc venit.

In calitate de avantaje ale sistemului de apreciere a lichidităţii în cadrul analizei exprese, pot fi numite:

• simplitatea şi uşurinţa calculării coeficienţilor;• accesibilitatea sursei informaţionale - Bilanţului contabil.Avantajele menţionate condiţionează utilizarea frecventă a acestui sistem în practica

economică. Situaţiile de aplicare a coeficienţilor lichidităţii sunt foarte variate. Vom menţiona cele mai probabile cazuri de utilizare a acestor coeficienţi:

• la cererea creditului bancar: depăşirea coeficienţilor lichidităţii faţă de nivelul minimal cerut constituie un grad corespunzător de siguranţă pentru acordarea creditului, în caz contrar, creditorul prudent va cere garanţii suplimentare ale rambursării creditului (gajul, leasing-ul, garanţia de la terţi etc);

• la acordarea avansului (plăţii prealabile) pentru activele ce urmează a fi primite şi lucrările (serviciile) ce urmează a fi executate (prestate). De exemplu, titularul (beneficiarul) construcţiei va analiza lichiditatea antreprenorului;

• la acordarea creditului comercial (transmiterea activelor, acordarea serviciilor cu plata amвnată). De exemplu, furnizorul prudent va aprecia lichiditatea consumatorului şi, în cazul nivelului insuficient ai lichidităţii, va insista că în contract de livrare să fie inclusă condiţia achitării în avans;

• la procurarea valorilor mobiliare (acţiunilor, obligaţiunilor etc.) cumpărătorul potenţial va analiza lichiditatea emitentului (în orice caz) şi vвnzătorului (dacă se cere plata în avans);

• la primirea cambiilor în contul achitării activelor (serviciilor vвndute).în cazurile menţionate şi în alte situaţii asemănătoare, persoana care suportă riscul

financiar alege criteriul de apreciere a lichidităţii contragentului pornind de la următoarele considerente: cu cвt mai scurtă este perioada de creditare, împrumutare, avansare, investire etc. cu atвt mai strict şi dur criteriu va fi aplicat.

Printre dezavantajele (neajunsurile) sistemului de apreciere a lichidităţii în cadrul analizei exprese pot fi menţionate următoarele aspecte:

•concordanţa statică a mijloacelor şi obligaţiilor de plată la un moment dat nu asigură corespunderea acestor elemente în viitor;

•caracterul subiectiv al parametrilor de apreciere care nu sunt argumentaţi în mod logic şi s-au stabilit ţinвnd cont de practica activităţii întreprinderilor în condiţiile pieţei dezvoltate şi aplicării S.I.C.;

• ignorarea gradului diferit de lichiditate a activelor reflectate în Bilanţ în componenţa elementului patrimonial unic (produse finite stocate la depozit din insuficienţa ambalajului sau din insuficienţa cererii, calităţii scăzute etc).

45. Documentatia privind miscarea mijl banesti pe conturile din banciToate #, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, sunt obligate să păstreze mijloacele băneşti temporare libere în instituţiile bancare.La cererea agentului economic, băncile comerciale pot deschide diferite tipuri de conturi bancare: conturi curente, conturi de depozit, conturi de împrumut, conturi provizorii, precum şi conturi pentru tranzacţii în valută naţională sau în valută străină.Plata prin virament este transferul unei sume de bani de la contul plătitorului la contul beneficiarului prin intermediul instituţiilor bancare.Pentru păstrarea mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor şi încasărilor, întreprinderile deschid conturi de decontare la bănci, prin care sunt efectuate operaţiile de decontare. Relaţiile dintre întreprindere şi bancă poartă un caracter contractual. Întreprinderile aleg de sine stătător banca care îi va deservi. Pentru întreprinderile nou create, până la înregistrarea de stat, se deschid conturi de decontare provizorii.Eliberarea banilor în numerar şi viramente în conturi se efectuează de către banca conform documentelor bancare tipizate, care trebuie legalizate cu semnăturile persoanelor indicate în fişa cu specimentele de semnături şi amprenta ştampilei.Operaţiunile privind încasarea şi plata mijloacelor băneşti la/de la contul de decontare pot fi perfectate prin următoarele documente primare:a) dispoziţia de plată; b) dispoziţia de plată trezorerialăc) dispoziţia incaso;avizul privind încasarea numerarului;d) cererea – dispoziţia de plată;acreditivul;e) cecul de decontare etc.Documentele spre plată se întocmesc în limita sau peste limita soldului de decontare. Dacă soldul este egal cu zero, cu banca comercială poate fi încheiat un contract de credit de tip overdraft, pentru mentinerea fluxului necesar de plăţi ale întreprinderii.

Documentele de plată, care se utilizează la efectuarea plăţilor prin virament pe teritoriul Republicii Moldova sunt următoarele:1. dispoziţia de plată;2. dispoziţia de plată trezorerială;3. dispoziţia de plată acceptată;4. cerere-dispoziţie de plată;5. acreditivele;6. nota de transfer;7. cecul;8. dispoziţia incaso;9. dispoziţia incaso trezorerială.

46. Definitia si clasificarea consumurilor si cheltuielilor

Consumurile reprezinta resursele # utilizate pentru fabricarea produselor si prestarea serviciilor in scopul obtinerii venitului. Ele sunt legate nemijlocit de procesul de productie si isi gasesc intruchiparea materiala in stocurile produselor si productiei in curs de executie. La finele fiecarei

per de gest consumurile se reflecta in Bilantul CT ca active sin u se iau in calcul la determinarea rezultatului financiar al #.Consumurile incluse in costul productiei cuprind urmatoarele articole:consumuri de materiale-cuprind costul materialelor ; consumuri privind retribuirea muncii- include salariile de baza si suplimentare ale muncitorilor incadrati in procesul de productie,premiile,adaosurile,contributiile la asigurarile sociale,calculate in baza salariilor personalului care participa la procesul de productie ; consumurile indirecte de productie – sunt legate de deservirea si gestiunea subdiviziunilor # si include:*cheltuieli de intretinere si uzura mijloacelor fixe cu destinatie productive; *amortizarea activelor nemateriale utilizate in procesul de productie; *uzura omvsd; *alte consumuri aferente procesului de productie. CIP se subdivizeaza in:consumuri variabile-marimea carora depinde de modificarea volumului productiei (costul materialelor consummate etc); consumuri constante-marimea carora nu depinde de volumul productiei(uzura calculate in baza metodei liniare)

Cheltuielile reprezinta diminuarile de avantaje economice care apar in procesul desfasurarii activitatii economice-financiare a #. Spre deosebire de consumuri,cheltuielile nu se include in costul produselor fabricate,ci se reflecta in raportul privind rezultatele financiare si se scad din venituri la determinarea profitului net al per de gest.Cheltuielile se efectueaza la # care desfasoara toate tipuril de activitati. In functie de directiile efectuarii,acestea se subdivizeaza in tre grupe:1.Ch ale activitatii operationale2.Ch ale activitatii neoperationale3.Ch privind impozitul pe venit.Ch activitatii operationale curind ch ocazionate de desfasurarea activitatii de baza a #. Acestea cuprind: costul vinzarilor ; ch comerciale ; ch generale si administrative ; alte ch operationale.Costul vinzarilor reprezinta o parte din consumurile aferente produselormarfurilor vindute si serviciilor prestate. Acestea cuprind:1.la # de productie- consumurile materiale directe,cons direct privind retrib muncii,contributiile pentru asig sociale,CIP aferente produselor vindute;2.la # de comert-valoarea de bilant a marfurilor vindute;3.la # de prestari de servicii-consum de materiale,cons privind retrib muncii,CIP aferente serviciilor prestate.Ch comerciale st ch aferente desfacerii produselor,marfurilor si prestarilor de servicii,si anume:ch privind operatiunile de marketing ; ch de transport privind desfacerea ; ch de reclama ; ch privind returnarea si reducerea preturilor la marfurile vindute ; comisioanele platite organizatiilor de desfacere,de comert exterior,ch privind procurarea licentelor pentru exportul produselor si marfurilor etc.Ch generale si administrative cuprind ch privind deservirea si gestiunea # in ansamblu:ch privind uzura,repaatia si intretinerea mijloacelor fixe ; ch de intretinere a personalului administrative si de conducere ; impozitele,taxele si platile virate in buget potrivit legislatiei in vigoare,TVa nerecuperat,accizele ; ch in scopuri de binefacere si sponsorizare ; ch pentru protectia muncii etc.Alte ch operationale cuprind ch privind vinzarea altor active curente: ch privind arenda operationala ; ch sub forma de amenzi,penalitati ; CIP nerepartizate etc.Ch activitatii neoperationale cuprind ch suportate de # la desfasurarea altor feluri de activitati. Acestea cuprind: ch activitatii de investitii ; ch activitatii financiare ; pierderi exceptionale.Ch activitatii de investitii rezulta din iesirea activelor pe t.lung si cuprind ch si pierderile aferente iesirii activelor nemateriale,activelor materiale in curs de executie,terenurilor,mijloacelor fixe,resurselor naturale,activelor financiare pe t lung etc.Ch activitatii financiare rezulta din modificarea marimii si structurii capitalului propriu. Acestea cuprind ch privind operatiunile aferente platii redeventelor,arendei finantate a activelor materiale pe t lung etc.

Pierderi exceptionale rezulta din evenimentele sau operatiunile rare si netipice care nu st legate de activitatea economica-financiara a #. Ch privind impozitul pe venit cuprind suma totale a ch privind imp pe venit luata in considerare la calcularea profitului net al per de gest.

47. Formele de decontari fara numerar si contabilizarea acestoraPlatile fara numerar se concretizeaza, din punct de vedere al tehnicii si evidentei bancare, cu virari de sume dintr-un cont în altul, in urma livrarilor de marfuri, executarilor de lucrari, prestarilor de servicii sau altor drepturi de creanta în care intervin atât platitorul cât si beneficiarul sumei datorate, ceea ce generic poarta denumirea de operatii de viramente sau decontare.Efectuarea viramentelor fiind posibila numai prin intermediul conturilor deschise la banci, organizarea operatiilor de încasari si plati este un atribut al operatorului bancar. În ce priveste organizarea operatiilor de plati si încasari fara numerar, un rol important îi revine BNM care are sarcina de a elabora codul normativ si de a concentra la dispozitia sa si operatiile de viramente ale celorlante banci comerciale, devenind astfel centru unic de decontare al economiei nationale.Unitatile bancare au sarcina de a participa la activitatea de organizare a platilor si încasarilor fara numerar, urmarind anumite directii:1. sa determine pe titularii de conturi în a utiliza cele mai potrivite forme si instrumente de plata, care sa duca la accelerarea decontarilor;2. sa urmareasca modul de îndeplinire a obligatiilor contractuale si de plati.Astfel, bancile au posibilitatea sa supravegheze ca încasarile si platile fara numerar sa se efectueze în conformitate cu procesele economice reale si cu obligatiile contractuale dintre participanti.Bancile pot respinge de la plata documentele de decontare care nu reflecta cauze economice reale, care nu corespund din punct de vedere al necesitatii, oportunitatii si eficientei.

48. Obiectul si metoda CT de gestiune.Functiile CT de gestiune

Contab.de gest.se aplica prin diferite forme cum ar fi:-bugetarea (ceea ce se aseamana mult cu sistemul din trecut de elaborare a planului tehnico-financiar a intrepr.);-gestionarea pe centre de responsabilitate (brigazi, ateliere, alte subdiviziuni);-cont.de productie la baza careia sta informatia privind consumurile si calculatia costurilor.CT de gestiune.este contab.care ofera informatii privind gestiunea interna a #si are drept scop de baza solutionarea complexa a problemelor privind asigurarea activ.financiare, de desfacere si de investitii in baza analizei situatiei economice create, elaborarii deciziilor concrete, organizarii si controlului asupra acestora.Metoda contab.de gest.presupune un ansamblu de procedee si mijloace prin intermediul carora obiectele contab.de gest.sint reflectate in sistemul international al intreprinderii. Elementele metodei CG sint variate din acestea fac parte:1.elementele de baza a contab.financiare (documentatia, evaluarea, dubla inregistrare, conturile contabile, inventarierea);2.planificarea (bugetarea);3.metoda indicilor de dezvoltare a intrepr.si ritmurile de crestere a indicatorilor activitatii acestora;4.calculatia – este un proces de determinare a costului de productie. La aceasta etapa in primul rind se face o delimitare a consumurilor intre consumurile ce se atribuie productiei fabricate si celei ce apartin productiei nefinisate. Se evalueaza productia secundara si deseurile.5.procedeele analizei economice (determinarea abaterilor a factorilor ce au influentat indicatorii rezultativi);6.metodele economico-matematice (programarea liniara, extrapolarea, „arborele de decizii”, matricile);7.rapoartele interne care sint necesare p-u executarea bugetelor si exercitare controlului acestora, luarii deciziilor precum si alegerii politicii de contab.a intrepr.

Informatia din rapoartele interne este destinata doar utilizatorilor interni. Scopurile de baza ale contab.de gest.sint:-furnizarea informatiei managerilor intrepr.p-u luarea deciziilor operative;controlul, planificarea si pronosticarea eficientei economice a activitatii economice;-asigurarea bazei informationale p-u stabilirea preturilor;-alegerea celor mai eficiente directii de dezvoltare a intrepr.Functiile contab.de gest:1)asigurarea tuturor nivelurilor de gestiune cu informatii necesare p-u bugetare;2)formarea informatiilor care servasc drept mijloc de comunicare interna intre nivelurile de conducere si diferite subdiviziuni structurale ale intrepr;3)controlul operativ si evaluarea activitatii subdiviziunilor si a intrepr.in ansamblu;4)planificarea de perspectiva si coordonarea dezvoltarii intrepr.pe viitor in baza analizei si avaluarii rezultatelor efective ale activitatii.

49. Perfectarea documentara si CT mijloacelor banesti in caserie

Întreprinderile, indiferent de tipul de proprietate şi formă juridică de organizare, în procesul activităţii sunt obligate să efectueze decontări cu persoanele juridice şi fizice prin virament. De aceea întreprinderile păstrează mijloacele băneşti în conturile bancare. Totodată pentru efectuarea decontărilor curente # li se permite să aibă disponibilităţi băneşti în numerar.Încasarea şi păstrarea numerarului, precum şi decontările în numerar se efectuiază la # prin casierie.Operaţiunile în casierie sunt efectuate de către casier care poartă responsabilitatea materială pentru integritatea disponibilului bănesc şi a hârtiilor de valoare primite la păstrare. Responsabilitatea materială poartă un caracter juridic numai în cazul când cu casierul s-a încheiat contractul de răspundere materială.În casierie se permite păstrarea mijloacelor băneşti pentru scopuri gospodăreşti, delegarea salariaţilor în scopuri de serviciu etc, în limita stabilită de către banca comercială la care întreprinderea are cont bancar.În casieria întreprinderii băncii în numerar pot fi primiţi din contul bancar, din vânzările produselor, mărfurilor şi serviciilor, în urma rambursării avansurilor neutilizate de către titularii de avans, sub formă de despăgubiri din partea gestionarilor şi în alte cazuri.Casierul primeşte numerarul în casierie din contul bancar în baza cecului bancar, întocmit de către contabilul-şef sau altă persoană numită de acesta. În cec se indică denumirea emitentului, numele şi prenumele mandatarului, suma solicitată în cifre şi în litere. Verso cecului cuprinde suma divizată după destinaţie (remunerarea muncii, avans, cheltuieli gospodăreşti, etc.), semnăturile emitentului (prima – a conducătorului, iar a două – a contabilului-şef sau a altor persoane cu drept de a pune semnătura respectivă) adeverite prin ştampila întreprinderii, datele din buletinul de identitate al persoanei care primeşte numerarul.La intrarea mijloacelor băneşti în casierie din contul bancar şi în alte cazuri se întocmeşte Dispoziţia de încasare semnată de contabilul-şef sau de altă persoană împuternicită.Chitanţa la dispoziţia de încasare semnată de contabilul-şef şi casier, certificată prin ştampila casierului serveşte drept confirmare a primirii numerarului. Ea se înmînează plătitorului.La eliberarea numerarului din casierie se întocmeşte Dispoziţia de plată semnată de către conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii sau de altă persoană împuternicită. La sfîrşitul fiecarei zile de muncă, dispoziţiile de încasare şi de plată se înregistrează de către casier în Registrul de casă, în care se determină soldul de mijloace băneşti în casierie la începutul zilei, încasările şi ieşirile acestora în decursul zilei, precum şi soldul la sfârşitul zilei.Registrul de casă se întocmeşte în două exemplare. Primul exemplar rămâne în casierie, iar al doilea se detaşează de la registru şi serveşte casierului drept raport, care împreună cu documentele anexate se prezintă în contabilitate.Registrul de casă mai poate fi întocmit şi automatizat, la calculator, prin intermediul programelor contabile specializate.Controlul asupra ţinerii corecte a registrului de casă se pune în sarcina contabilului #.

50. Continutul si modul de intocmire a Raportului privind fluxul capitalului propriu Raportului privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componenta a raportului financiar total.Raportul caracterizeza acea parte a activelor care constituie proprietatea #.Aceasta reprezinta o garantie pentru creditori privind achiatrea datoriiilor in cazul lichidarii #.anume la aceasta parte a activelor au dreptul sa pretind proprietarii dupa satisfacerea pretentiilor patrimoniale ale creditorilor. Raportul privind fluxul capitalului propriu constan din 4 capitole, care cuprind date privind soldurile si modificarile partilor componente ale cap propriu: A) capital statutar si suplementar;B) rezerve;C) profit nerepartizat(pierderea neacoperita);D)capital secundar.In postul Capital statutar (rd 010) se arata marimea valorii privind aporturile proprietarilor # la patri,oniul acestuia contabilizata in contul 311 „Cap statutar”.In SA in postul nominalizat se reflecta val nominala a acitiunilor plasate, in SRL-val partilor sociale ale asociatiilor. In postul Capital suplimentar (rd 020) se reflecta fluxul capiatlului suplimentar sub forma de diferente dintre pretul de realizare a actiunilor si val nominala a acestora, precum si sub forma de diferente de curs aferente aporturilor valutare la capit statutar.La completarea Raportului trebuie de luat in considerare faptul ca soldul contului 312 „Cap suplimentar” paote fi debitor sau creditor. In postul Capital nevarsat (rd 030) se reflecta informatia privind existenta si modificarea datoriilor proprietarilor # aferente aporturilor la cap statutar.Se reflecta in Raport in baza datelor contului 313 Cap nevarsat numai cu cifre negative si se scad la completarea rindurilor de totalizare din raportul in cauza. In postul Capiatal retras (rd 040)se reflecta datele privind existenta si miscarea actiunilor propriirascumparate de la actionari.Acestea actiuni se reflecta in contul 314 Capital retras la val de procurare si se arata cu cifre negative. In cap 2 din raport se prezinta datele privin existenta si miscarea cap de rezerva a;l # care cuprinde „rezerve satabilite de legislatie”(rd 060), „Rezerve prevazute de stat” (rd 070)si „alte Rezerve”(rd 080). In cap 3 din raport se prezinta informatia privind existenta si miscarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al #.I postul „Profit nerepartizat (pierderea neacoperita) al anilor precedenti (rd 110)se reflecta inform privind existenta si miscarea prof nerepartizat(pierderea neacoperita) al anilor precedenti.In baza datelor din contul 332 Profit nerepartizat (pierderea neacoperita) al anilor precedenti in coloana 5 se arata acoperirea pierderilor anilor trecutiiar in coloana 6-utilizarea profitului nerepartizat. In postul „Profit net (pierdere) al per de gest”(rd 120) se reflecta informatia privind existenta si miscarea profitului nerepartizat (pierderii)al anului de gest carea aramas la dispozitia # dupa impozitare.In postul „Profit utilizat al anului de gestiune”(rd 130) se reflecta informatia privind utilizarea profitului conform deciziei proprietarilor # efectuate in cursul anului si contabilizata in contul 334 „Dividende platite in avans”. In cap 4 din raport se reflecta datele referitaore la existenta si miscare cap secundar al #. In postul „Diferente din reevaluarea activelor pe t/l(rd 150)se reflecta informatia privind diferentele rezultate la #din reevaluarea activelor pe t/l.Diferentele de reevaluare se evidenteaza in contul 341 Diferente de reevaluarea activelor pe t/l pina la momentul iesirii activelor., atunci cind

suma ecarturilor de reevaluare se trece la venituri din activ de investitii, iar suma reducerii-la chelt activ de investitii. In postul „Subventii”(rd 160) se reflecta informatia privind existenta si miscarea subventiilor de sta.In baza datelor din contul 342 „Subventii # de stat” in coloana 5 din raport se arata constatarea subventiilor contabilizate prin metoda de capital, iar in coloana 6- constatarea subventiilor ca venit.

51. Contabilitatea investitiilor pe termen lung si scurt

Investitia este un activ detinut de # investitoare in scopul ameliorarii situatiei sale financiare prin maj cap propriu, obtinerea veniturilor si altor profituri. In functie de termenul presupus de detinere, investitiile se grupeaza in: -investitii pe t/l; investitii pe t/s;Investitia pe t/l sunt investitiile, pe care # are intentia sa le detina mai mult de un an.Investitia pe t/s cuprind investitiile pe care # are intentia sa le vinda sau sa le achita in curs de un an. Evidenta analitica a investitiilor se tine intr-un registru special care includ:den investitie, emitentul titlurilor de val, cantitatea, val nominala, val de piata.Pentru ev sintetica a invest pe t/l in Planul de conturi sunt prevazute urm conturi: 131 Invest pe t/l in parti nelegate 132 Invest pe t/l in parti legate 133 Modificarea valorii investitiilor pe t/lIn cazul intrarii investitiilor se evaluiaza la val de intrare care este egala cu suma mijl banesti platita sau val venala a altei forme de compensare oferita la procurarea investitiilor. Val de intare se compune din val de procurare si cheltuielile eferente procurarii(comisioane de broker, impozite nerecuperate prevazute de legislatie)Investitiile pe t/l se reflecta in bilant in baza uneia din urm met de evaluare: -la val de intrare; -la val de reevaluare; - la val cea mai mica dintre val de intare si val de piataMet valorii de intare este considerata ca met de baza.Esenta ei consta in aceea ca val de intare ramine neschimbata pe parc per de detinere a investitiei.Exceptie fac doar obligatiunilor procurate la pretul diferit de cel nominal in cazul cind diferenta se amortizeaza.Scopul amortizarii dieferentei de pret consta in aveea ca la momentul rambursarii obligatiunilor val de profcurare trebuie sa fie egala cu cea nominala.Met reevaluarii periodice a investitiilor poate fi utilizata de # pentu a lua ijn consideratie variatia schimbarii cursului lor pe piata titlurilor de valoare. In componenta investitiilor pe t/s se includ obligatiunile cu termenul de detinere presupus nu mai mare de un an,alte titluri de val cu lichiditate inalta, depozite si imprumutri acordate.Investitiile pe t/s se reflecta in conturile:231 Investitii pe t/s in parti nelegate232 Investitii pe t/s in parti legate233 Diminuarea valorii investitiilor pe t/s Procurarea investitiilor pe t/s se inreg in CT(la val de intrare) astfel: Dt 231 CT 241, 242, 243Aceasta operatiune paote fi reflectata si cu ajutorul conturilor 532 Datorii fata de personal privind alte opartiuni” si 539 Alte datorii pe t/s in cazul cind momentul procurarii investitiilor nu coincide cu momentul platii acestora.

52. Continutul si modul de intocmire a raportului privind Fluxul mijl banesti.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul din formularele de bază ale rapoartelor financiare în care se reflectă toate modificările în resursele financiare ale # din punct de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor băneşti în perioada de gestiune respectivă. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti se întocmeşte în baza metodei de casă. Toate încasările şi plăţile mijloacelor băneşti şi ale echivalentelor acestora se contabilizează la sumele încasate efectiv în casierie sau înscrise în conturile evidenţei lor.Plăţile mijloacelor băneşti se reflectă în sumele eliberate efectiv în casierie sau transferate de pe conturile bancare. Operaţiunile se consideră finalizate în ziua în care au fost suportate cheltuielile efective sau au fost primiţi bani reali în casierie sau în conturile bancare.

Conform cerinţelor SNC 7, mijloacele băneşti, în scopul includerii în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, cuprind: Numerarul care se află la dispoziţia întreprinderii (monede, bancnote, valută); Depuneri în conturile de decontare şi valutar la bănci; Mijloace în acreditive, carnete de cecuri, carduri de credit; Depuneri în conturi curente, speciale şi de altă natură la bănci (cu excepţia depozitelor).

La întocmirea raportului specificat toate mijloacele băneşti şi echivalentele lor (inclusiv cele legate) se însumează şi se contabilizează la suma totalăÎn practica internaţională se aplică două metode de întocmire a Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti:Metoda direct ă , prin intermediul căreia în raport se prezintă încasările şi plăţile totale ale mijloacelor băneşti pe direcţiile activităţii #. Această metodă permite a arăta sursele principale ale fluxului şi direcţiile retragerii mijloacelor băneşti, a trage concluzii operative privind suficienţa mijloacelor pentru plăţile aferente datoriilor curente, stabileşte legătura reciprocă între suma de vânzare şi încasările băneşti;Metoda indirect ă, prin intermediul căreia profitul net (pierderea) din activit operaţ se ajustează, ţinînd cont de modificările operate în cursul perioadei de gestiune în mărimea stocurilor de materiale, datoriilor şi creanţelor legate de activ operaţ, posturilor nebăneşti (amortizarea, amînarea impozitelor etc.), precum şi a tuturor posturilor legate de activitatea de investiţii şi financiară în mijloace băneşti reale. Această metodă permite a arăta legătura reciprocă dintre diferite tipuri de activităţi ale #, precum şi dintre profitul net şi modificările operate în activele întreprinderii în cursul anului de gestiune.Conform cerinţelor SNC 7, toţi agenţii economici din Republica Moldova întocmesc Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti prin metoda directă care

permite a generaliza în raport toate încasările şi plăţile reale ale mijloacelor băneşti în baza registrelor contabile şi documentelor primare cu total cumulativ de la începutul perioadei de gestiune.Metoda indirectă se recomandă în scopuri de verificare.

53.Ct altor creante pe termen scurt Inregistarea si achitarea creantelor pe termen scurt e destinat contul de activ 229 „Alte creante pe t/s”.In Dt se reflecta inregistrarea creantelor pe t/s, iar in Ct-achitarea lor.Soldul contului e debitor si reprezinta suma altor creante pe t/s la finele per de gestiune.Evidenta analitica a altor creante pe t/s se tine pe fiecare debitor in parte si termnene de aparitie a acestora.La contul 229 pot fi deschise urm subconturi: 2291 Creante pe t/s ale companiilor de asigurari” 2292 Creante pe t/s ale organelor de asigurari sociale; 2293 Creante pe t/s privind pretentiile inaintate si recunoscute; 2294 Creante pe t/s privind alte operatii Contul 229 se DT in contrapartida cu Ct urm conturi:

612 la reflectarea sumelor pretentiilor inaintate si recunoscute de furnizori sau alti subiecti economici, acre urmeaza a fi recuperate de acestea in termenele coordonate reciproc;623 la reflectarea creantei companiilor de asigurare privind suma calculata a despagubirii de asigurare la intervenirea cazurilor de risc prevazute in contract Contul 229 se CT in contrapartida cu DT urm conturi:241 la stingerea in numerar a reclamatiilor adjudecate sau recunoscute benevol de partenerul de afaceri;242 la inregistrarea pe contul curent in valuta nationala a sumei despagubirii de asigurare transferata de compania respectiva;714 la trecerea la pierderi a altor creante pe t/s compromise.

54. Continutul si caracteristica Raportului de profit si pierdere.

In lumea de afaceri Raportul de profit si pierdere se considera ca una din cele mai importante si esentiale a rapoartelor financiare care prezinta un interes primordial atit p/ conducerea intreprinderii, cit si pentru altsi utilizatori externi.

Indicatorii prezentatsi in Raportul de profit si pierderepot fi divizatsi in 3 grupe:

- venituri

- cheltuieli

- rezultate financiare(profituri sau pierdere) care prezinta diferentsa intre venituri si cheltuieli.

In prectica mondiala Raportul de profit sau pierdere se intocmeste in formaq de treapta sau mai multe trepte. In primul caz se grupeaza separat toate veniturile si cheltuielile intreprinderei, a caror suma algebrica reflecta rezultatul financiar. A doua modalitate se bazeaza pe o serie de calcule intermediare ale profitului sub aspectul unor feluri distincte de activitati ale intreprinderii (operationala , de investitii, financiara) si ca urmare a evenimentelor exceptionale.

Raportul de profit si pierdere cuprinde 15 indicatori ce reflecta veniturile, cheltuielile si profiturile(pierdere) realizate in cursul perioadei de gestiune curente si perioadei corespunzatoare a anului precedent. Primii 8 indicatori omponenti ai raportului nominalizat caracterizeaza veniturile,

cheltuielile si rezultate din activitatea operationala a intreprinderei, determinate de statutul acesteia care prezinta, in fond o activitate curenta ce se reinnoeste continuu.

Tehnica de intocmire a Raportului de profit si pierdere consta in complitarea fiecarui rind in baza rulajelor aferente conurilor de venituri si cheltuieli din clasele 6 si 7 ale Planului de conturi contabile. In procesul completarii raportului nominalizat, rezultatele pozitive(profit) se inregistreaza cu cifre obisnuite, fara pranteze, iar cele negative(pierdere) ku paranteze.

- In postul „Venitul in vinzari” (cod rd.010) se reflecta valoarea produselor, marfurilor expediate, lucrarilor executate, serviciilor prestate la tarif de livare, fara TVA si

accize. Veniturile din vinzari reprezinta suma rulajului creditor al contului611”venituri din vinzari”

- In postul „Costul vinzarilor”(cod 020) se arata costul produselor, marfurilor vindute(voalarea marfurilor vindute la intrep de comert), prestari de servicii(consumuri p/u materiale si retribuire muncii-la intrep de prestari de servicii). Costul vinzarilor reprezinta suma rulajului debitor a contului 711 „costul vinzarilor”

- Postul „Profit brut(pierdere globala)”(cod rd. 030) prezinta diferenta dintre marimea diferentelor nete(rd 010) si costul vinzarilor( rd 020) .

- In postul „Alte venituri opereationale” (cod rd. 040) se inregistreaza veniturile reflectate in crediul contului 612” Alte venituri operationale”

- In postul „Cheltuieli comerciale ” (cod rd 050) se refl chelt aferente vinzarii produselor finite, marfurilor si serviciilor contabilizate in debitul contului 712” Cheltuieli comerciale”.

Cheltuieli comerciale cuprind : cheltuieli de ambalare, ch. de transport, ch. de reclama, ch.de marketing, ch. Privind retribuirea muncii vinzatorilor etc.

- In postul „Cheluieli generale si administrative” (cod rd 060) se inregistreaza cheltuieli aferente gestiunii intreprinderii acumulate in debitul contului 713” Cheluieli generale si administrative” si iclude: ch. Privind retribuirea muncii personalului de administratie, contributiile p/u asigur sociale, uzura, ch p/u intretinerea transp auto de serviviu etc

- In postul”Alte cheltuieli operationale” (cod rd 070) din Raportu de profit si pieredere se reflecta chelt inregistrate in contul 714”Alte cheltuieli operationale” . O parte a chelt nominalizate poarta un caracter justificat (valoarea de bilants a activilor curente realizate, sumele diferentei dintre stocuri de marfuri si materiale si valoarea realizabila nete a acestora etc)O alta parte din aceste chelt poarta un caracter neprodutiv(amenzile,penalitatsi si dezpagubirile spre plata, costul rebutului definitiv)

- In potul „Rezultatul din activitatrea operationala:profit (pierdere)” (cod rd 080) se reflecta rezultatatul financiar determinat in modul urmator: la profitul brut(pierdere)aratat in (rindul 030) se insumeaza alte venituri oprationale(rindul 040), iar din suma obtinuta se scad cheltuielile comerciale(rd 050), cheltuieli generale si administrative (rd 060) si alte cheltueli oprationale(rd 070)

- In postul „Rezultatu din activitatea de investitii:profit(pierdere)”( cod rd 090) se reflecta dif dintre venituri si cheltuieli din operatiunile legate de existenta si miscarea activelor pe termen lung. Venituri din activitatea de investitii pot servi: valoarea activelor pe termen lung vindute la preturi livrate fara TVA si accize, dividendele de primit aferente actiunilor, si alte venituri acumulate in creditl contului 621” Venituri din activitatea de investitii”. La determinarea rezultatului financiar din activitatea de investitii in categoria cheltuielilor pot sa figureze: valoarea de bilant a activlor pe termn lung iesite,sumele reducerelor aferente activelor pe termen lung iesite si alte cheltuieli acumulate in debitul contului 721”cheltuieli ale activitatii de investitii”

- In postul „rezultatul din activitatea financiara :profit(pierdere)” (cod rd 100) se refl dif dintre venituri si cheltuieli aferente operatiunilor legate de modificarile in marimea si structura capitalului propriu si mijl imprumutate.i componenta veniturilor se inklude: chiria(dobinda)calculata aferenta activelor pe termen lung predate in arenda finantsata, valoarea activelor primite ku titlu gratuit si alte venituri acumulute in creditul 622”venituri din activitatea financiara”.

Cheltuielile cuprind: platile(dobinda) aferente activelor pe termen lung luate in arenda finantsata,pierderi din diferente de curs aferente conturilor valutare si operatiunilor in valuta straina, si alte cheltuieli acumulate in debitul contului 722”Cheltuieli ale activitatii financiare”

- In postul „Rezultatul din activitatea economico-financiara:profit(pierdere)” (cod rd 110) se inregistreaza profitul sau pierderea obtinuta de intreprindere in cusul perioadei de gesiune din toate feluilr de activitati.acest rezultat se determina prin insumarea datelordin rindurile: Rezultatul din activitatrea operationala:profit (pierdere)” (cod rd 080); „Rezultatu din activitatea de investitii:profit(pierdere)”( cod rd 090); „rezultatul din activitatea financiara :profit(pierdere)” (cod rd 100)

- In postul „Rezultat exceptional:profit(pierdere)” (cod rd 120)se refl dif dintre veniturile si cheltuieli aparute ca rezultat al evenimentelor si operatiunilor exceptionale neprevazute(calamitatsi naturale, actiuni militare).Se determina dif dintre rulajul acumulat la contul 623”venituri exceptionale” si rulajul debitor in cadrul contului 723”pirdere exceptionala”

- In postul „Profitul(pierderea)perioadei de gestiune pina la impozitre”(cod rd 130) se reflcta rezultat financiar obtinut de intreprindere in cursul perioadei din de gesiune din toate felurile de activaitati si rezultatul exceptional, se determina prin insumarea datelor din rindurile: „Rezultatul din activitatea economico-financiara:profit(pierdere)” (cod rd 110) si „Rezultat exceptional:profit(pierdere)” (cod rd 120)

- In postul „Cheltuieli (economii)pivind impozitul pe venit”(cod rd 140) se refl suma impozitului pe venit calculata prin metoda acceptat de intreprinderea contribuabila spre plata in rate, se indica cu total cumulativ

- Postul de „pofit net(pierdere neta)”( cod rd 150) reprezinta diferentsa dintre „Profitul(pierderea)perioadei de gestiune pina la impozitre”(cod rd 130) si „Cheltuieli (economii)pivind impozitul pe venit”(cod rd 140). Datele din acest rind trebuie sa corespunda cu profitul net(pierdere) al perioadei de gestiune reflectate i bilantul contabil(rd 590)

55.CT creantelor pe termen scurt privind veniturile calculate Generalizarii informatiei privind existenta, inregistrarea si achitarea creantelor pe t/s(adica nu mai mare de un an)aferente veniturilor calculate e destinat contul de activ 228”creantelor pe termen scurt privind veniturile calculate”. In Dt se reflecta inregistrarea creantelor privind veniturile calculate, iar in CT-achiatrea acestora.Soldul e debitor si reprezinta suma creantelor pe t/s aferente veniturilor calculate la finele per de gestiune. La contul 228 pot fi deschiseurm subconturi:2281 Creante pe t/s privind arenda2282 Creante pe t/s privind dobinziile si redeventele calculate;2283 Creante pe t/s privind dividentele calculate;2284 Creante pe t/s privind alte venituri Evidenta analitica a creante pe t/s privind veniturile calculate se tine pe fiecare debitor in parte si termene de achitare.

Contul 228 se DT in contrapartida cu Ct urm conturi:612 la transmiterea MF in arenda curenta altei #;621 la procurarea obligatiunilor si actiunilor, acordarea imprumuturilor;

622 la transmiterea MF in arenda finantataContul 228 se CT in contrapartida cu DT urm conturi:241 la depunerea numerarului in casa;242 si 243 la incasarea mijloacelor in contul curent in valuta nationala sau straina deschis la BC respectiva.

56. Bilanţul contabil - procedeu metodic specific contabilităţii

Contabilitatea este singura formă a evidenţei economice care reflectă întreaga activitate economică a unităţilor patrimoniale. Ea realizează acest lucru, nu ca un scop în sine, ci pentru a asigura informaţiile necesare fundamentării deciziilor de conducere economică, pentru a reflecta gestiunea patrimonială şi pentru a contribui implicit la cunoaşterea rezultatelor activităţii economice. Pe o anumită treaptă a dezvoltării economico-sociale, activitatea economică s-a amplificat deosebit de mult, odată cu aceasta amplificându-se şi conţinutul informaţiei contabile. Pe fondul progresului economic generalizat, s-a produs creşterea cantităţii şi diversităţii informaţiei contabile, situaţie care a îngreunat utilizarea acesteia în mod eficient în conducerea activităţilor economice, rezultând necesităţi suplimentare de sistematizare şi prezentare. În această ordine de idei, contabilitatea şi-a creat un ansamblu de instrumente de sistematizare şi generalizare a informaţiei, dintre acestea cea mai importantă lucrare fiind bilanţul contabil.

Expresia de bilanţ, provine de la cuvintele latineşti „bi” şi „lanx”, care desemnează etimologic o balanţă cu două talere egale. Termenul se referă în primul rând la reprezentarea grafică a bilanţul similară ca forma unei balanţe cu două braţe egale, sugestiv comparabilă cu forma literei „T”. Această reprezentare are la bază principiul dublei reprezentări a patrimoniului unităţilor, considerat fundamentul noii abordări moderne a contabilităţi.

Bilanţul este un procedeu metodic specific contabilităţii, întocmit pe baza principiului dublei reprezentări a patrimoniului, care sistematizează şi generalizează informaţia contabilă. El este o amplă lucrare de sinteză, constituindu-se practic într-o oglindă a patrimoniului entităţii economice la un moment dat.

Partea stângă a bilanţului (partea stângă a „T”-ului) se numeşte ACTIV. În această parte se evidenţiază patrimoniul unităţii din punct de vedere al formei sale concrete, al manifestării şi existenţei sale fizice, aici regăsindu-se activele imobilizate, activele circulante precum şi activele de trezorerie, constituite în forme practice de utilizare a resurselor întreprinderii. Denumirea de activ este dată de principala caracteristică a componentelor sale, în sensul în care acestea se află într-o continuă mişcare, transformându-se permanent dintr-o stare fizică de existenţă în alta (de exemplu: activele băneşti sunt cheltuite pentru achiziţionarea de materie primă, aceasta se consumă devenind produs finit, valorificat ulterior prin vânzare devenind din nou în bani).

Partea dreaptă a bilanţului (partea dreaptă a „T”-ului) se numeşte PASIV. În această parte a talerului bilanţier regăsim acelaşi patrimoniu valoric, dar privit din punct de vedere al provenienţei, pasivele reflectând sursele (resursele) patrimoniale, aici regăsindu-se capitalurile şi datoriile instituţiei. Denumirea de pasive provine de la tendinţa relativ statică a acestor elemente, modificările în timp fiind mult mai lente decât dinamica elementelor de activ.

În activitatea practică bilanţul nu are forma asemănătoare unei balanţe cu două laturi, ci se prezintă sub formă de tabel în care cele două părţi se succed, însă în scop didactic bilanţul este tratat simplificat şi reprezentativ, sub forma unei balanţe cu două laturi, astfel: B I L A N Ţ U L .........Încheiat la data de ............

ACTIV PASIV ACTIVE PATRIMONIALE 

SURSE PATRIMONIALE

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

În titlu, după cuvântul bilanţ se înscrie numele unităţii patrimoniale al cărei patrimoniu este reprezentat şi perioada fiscală pentru este întocmit acesta. În cuprinsul bilanţului, patrimoniul unităţii este prezentat pe trei trepte de sistematizare, astfel:

- pe treapta I-a de sistematizare sunt prezentate cele două părţi ale bilanţului, activul şi pasivul, detaliate sintetic şi simplificat, pe seama principiului dublei reprezentări a patrimoniului (grad de generalizare maxim);

- pe treapta a II-a de sistematizare, fiecare din cele două părţi ale bilanţului sunt detaliate la rândul lor, pe patru grupe astfel:

a. pentru activ: grupa I Active imobilizate grupa II Active circulante grupa III Conturi de regularizare şi asimilate grupa IV Primele privind rambursarea obligaţiunilor

 b. pentru pasiv: grupa I Capital propriu

grupa II Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli grupa III Datorii grupa IV Conturi de regularizare şi asimilate

- pe treapta a III-a de sistematizare, fiecare grupă, atât din activ cât şi din pasiv este detaliată analitic, pe un număr de posturi bilanţiere, mai multe sau mai puţine, funcţie de complexitatea grupei. Elementul de bază al bilanţului este postul bilanţier, care tratează categorial unul sau mai multe elemente patrimoniale, funcţie de nivelul său analitic.

Astfel conceput, bilanţul comportă o relevanţă economică, în sensul în care, fiecare post bilanţier conţine informaţii despre un anumit element patrimonial de care agentul economic are nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţii rezonabile. Orice activ imobilizat sau circulant, orice sursă sau orice proces economic (fie sub formă de cheltuieli, fie sub formă de venituri), satisface anumite necesităţi economice ale unităţii patrimoniale şi creează în ansamblu, condiţiile necesare pentru ca agentul economic să participe la activităţile specifice din sfera producţiei sau a prestărilor de servicii.

Este de remarcat în acelaşi timp şi relevanţa juridică a bilanţului, care rezidă din manifestarea personalităţii juridice a unităţilor patrimoniale şi din comportamentul responsabil şi opozabil faţă de terţi, în termenii drepturilor şi obligaţiilor asumate. Astfel, în activ sunt prezente elemente patrimoniale, respectiv posturi bilanţiere, ce exprimă relaţii juridice (de natură comercială sau contractuală), rezultate din stabilirea unor raporturi de drept cu alţi agenţi economici sau persoane fizice (de exemplu posturile bilanţiere „Clienţi”, „Debitori diverşi” sau „Decontări cu asociaţii privind capitalul”). În ceea ce priveşte pasivul, practic toate posturile bilanţiere incumbă o relevanţă juridică, resursele unităţilor patrimoniale derivând practic din manifestările unor raporturi juridice de diferite naturi (de exemplu posturile bilanţiere „Capital social”, „Furnizori”, „Personal - remuneraţii datorate” sau „Dividende de plată”). Este evident însă că între cele două planuri de relevanţă, respectiv cel economic şi cel juridic, există relaţii de determinare şi intercondiţionare, însă dată fiind raţiunea existenţei patrimoniale, prioritară este accepţiunea economică a fenomenelor (ceea ce constituie de fapt unul din principiile enunţate ale contabilităţii).

Bilanţul nu cuprinde însă numai situaţia patrimonială, înregistrată şi prezentată sinoptic la un moment dat, ci oglindeşte în final rezultatele financiare obţinute de unitatea patrimonială, prin postul bilanţier denumit „Profit şi pierdere” (regăsit în pasivul bilanţului datorită naturii sale de resursă).

Pe baza celor prezentate, pot fi formulate următoarele trăsături definitorii ale bilanţului:

a. bilanţul reprezintă un tablou static ce reflectă în expresie valorică şi într-o formă sistematizată, situaţia patrimoniului agenţilor economici, la un moment dat, precum şi rezultatele financiare finale obţinute de aceştia;

b. sistematizarea informaţiei contabile în bilanţ se face pe trepte de detaliere, de la general la particular şi de la sintetic la analitic, ceea ce conduce la obţinerea unor indici sau indicatori din ce în ce mai sintetici, cu valoare informaţională sporită în vederea fundamentării deciziilor de conducere economică;

c. între activul şi pasivul bilanţului trebuie să existe permanent o deplină egalitate, denumită generic egalitate bilanţieră, în primul rând pentru faptul că la baza întocmirii acestuia stă principiul dublei reprezentări a patrimoniului, ceea ce face ca orice post bilanţier din activ să aibă o sursă de provenienţă în pasiv („oricare utilizare are o resursă iniţială”), după cum oricărei surse din pasivul bilanţului trebuie să-i corespundă un activ patrimonial („oricărei resurse îi corespunde o manifestare practică sub formă de utilizare”).

57.CT creantelor pe t/s ale personalului

Generalizarii informatiei privind existenta formarea si achitarea creantelor salariantelor fata de # e destinat contul 227 Creante pe t/s ale personalului.

Contul e de activ.In Dt se reflecta inregistrarea creantelor pe t/s ale personalului fata de #, iar in CT-achitarea acestor creante sau casarea in cazuri neordinare.Soldul e Dtsi reprezinta datoriile perosnalului fata de unitatea la sf per de gestiune. La contul 227 pot fi deschise urm subconturi:2271 Creante pe t/s privind retribuirea muncii2272 Creante pe t/s privind ale titularilor de avans2273 Creante pe t/s privind marfurile vindute in credit2274 Creante pe t/s privind recuperarea daunei materiale2275 Creante pe t/s privind ale personalului privind alte operatiuni. Ev analitica a creantelor pe t/s ale personalului se tine pe fiecare debitor, tipuri de creante, termene de inregistrare si achiatre a acestora.Pe masura calcularii creantelor pe t/s ale personalului se debiteaza contul 227 si se crediteaza conturile:241-la acordarea avansurilor personalului in contul retribuirii muncii :612- la reflectarea sumelor prejudiciului material, recunoscute de persoanele vinovate , carea urmeaza a fi recuperabile in per de gestiune curenta;531-la reflectarea sumelor platite in plus aferente retribuirii muncii la finele per de gestiune;512-la reflectarea creditelor pe t/s acordate direct din banca salariatilor pentru scopuri personale. Pe masura stingerii creantelor pe t/s ale personnalului se crediteaza contul 227 si se debiteaza conturile:531-la achitarea creantelor personalului prin retinerea de salariu;241-la varsarea numeralului de catre personal in caseria #;123.211- la inregistrarea bunurilor materiale procurate prin intermediul titularilor de avans 241,531-la recuperarae daunei materiale prin depunerea banilor in caserie sau retinerea resalonata a salariului.

59. CT avansurilor pe t/s acordate Generalizarii informatiei privind avansurile pe t/s acordate (pina la un an) acordate furnizorilor si antreprenorilor e destinat contul 224 „avansurilor pe t/s acordate”.

Casta cont e de activ, in Dt se reflecta sumele avansurilor pe t/s acordate, iar in CT-sumele avansurilor trecute in cont(adica la stingerea datoriilor fata de furnizori sau antreprenori).Soldul e debitor si reprezinta avansurile acordate, dar inca netrecute in cont la finele per de gestiune.Acest sold se reflecta in comportamentul 2 al bilantului. Ev analitica se tine pe fiecare beneficiar de avans in parte cu indicarea destinatiei avansului si datei acordarii. La acordarea avansurilor in contul viitoarelor livrari de marfuri sau materiale Dt 244 CT 242Daca operatia comerciala din anumite cauze n-a avut loc, atunci avansul e restituit: DT242 CT 224Dupa primirea bunurilor de la furnizor si inregistrarea datoriei fata de acesta(DT 211 CT 521) se purcede la trecerea avansului in cont cu stingerea partiala sau completa a datoriei. DT 521 CT 224Cu acordul ambelor parti avansul acordat poate fi perfectat ca imprumut pe t/s DT 231 CT 224

60.Modul de calculare si CT TVA si accizelor

TVA este un impozit general de stat si reprezinta forma de percepere la buget a unei parti din val impozabila a marfurilor livrate si serv prestate pe teritoriul RM. In cazul livrarii marfurilor si prestarii serv se aplica urm cote ale TVA:-cota standart-20%pentru majoritatea marfurilor si servicii;-cota redusa-8%-pentru piine si produse de panificatie, lapte prroduse lactate, medicamente;-cota redusa 5%-pentru gazenaturale si luchifiate;-cota 0-pentru marfurile si serv exportate, traficul de marfuri inter. Platitori ai TVA sunt pJsi PF care dsfasoara activitatea de intreprinzator si efectuiaza livrariu impozabile pe parcursul a 12 luni consecutivein suma ce depaseste plafonul satbilit de lege. Data obligatiei fiscale apare la momenetul livrarii bunurilor sau serviciilor, fie la momentul eliberari FF sau primirii platii. Fiecare subiect impozabil e obligat sa intocmeasca si sa prezinte declaratia privind TVA pentru fiecare per fiscala nu mai tirziu de ultima zi a lunii care urmeaza dupa per fiscala. Livrarile impozabile cu Tva trebuie sa fie insotite de FF-document cu regim special care justifica operat econ, suma TVA si atesta dreptul trecerii in cont a TVA la cumparator.Procurarile si livrarile sunt inregistrate in Reg de evidenta a procurarilor si Reg de evidenta a livrarilor, in baza carora se intocmeste declaratia privind TVA TVA aferenta livrarilor de bunuri si serv impozabile cu TVA pe piata interna se reflecta in Ct contului 534”Dat privind decontarile cu bugetul”in corespondenta cu Dt conturilor de evidenta a mijl banesti sau a creantelor. Accizele repr un impozit indirect de stat care se stabilesc pentru unele marfuri de consum si pentru activ dasfasurata in domeniul jocurilor de noroc.Acest impozit se include in valoarea de cumparare a marfurilor supuse accizelor, iar la vinzare nu sete calculat si ele sunt achitate de catre consumator. Baza impozabila a accizelor se exprima in etalon natural in cazul cind cota aciizelor e stabilita in suma absoluta la o unitate de masura a marfii, in cazul in care cota accizelor e stabilita in %, numita ad valorem. Obligatia de plata a accizelor apare la data livrarii marf supuse accizelor din incaparea de acciz care repr totalitatea locurilor ce apartin subiectului impunerii. Suma aciizelor platite la buget se calc lunar in marimea accizelor aferente livrarilor de marfuri supuse accizelor din CT contului 534 „Dat privind decontarile cu bugetul” Daca agentul economic procura marfa supusa accizelor cu intentia de o prelucra sau a produce alta marfa supusa accizelor, suma accizelor se refl in Dt 225 „creante pe t/s privind decontarile cu bugetul” subcontul 2251 „Acize de trecut in cont”

61. CT creantelor pe t/s afereante facturilor comerciale

Generalizarii informatiei privind existenta formarea si achitarea creantelor cu o durata mai mica de un an de catre cumparatori sau clienti sunt destinate conturile 221 creante pe t/s aferente facturilor comerciale. E cont de activ , in Dt se reflecta formarea creantelor, iar in CT-achtarea lor.Soldul e debitor si se reflecta in comportamentul 2 al bilantului. La contul 221 pot fi deschise urm subconturi:2211 Facturi de primit in tara;2212 Facturi de primit in strainatate;2213 Cambii primite In caliatate de docum justificative sunt folosite contractele, dispoziile de plata, diverse chitante, fact de expeditie, fact fiscale.Ev analitica se tine pe fiecare debitor in parte cu indicarea termenului de formare si de achiatare. La inregistrarea creantelor clientilor pentru produsele finite vindute(fara tVA) se intocmeste f.c: DT 221 CT 611 Intrarea mijl banesti in scopul achitarii creantelor pe t/s afereante fac fiscale :DT 242 CT 221La trecerea creantelor pe t/l in categoaria creantelor pe t/s DT 221 CT 134

62.Ct altor cheltuieli operationale

Alte ch operationale include ch aferente activitatii de baza a # care nu se refera la ch comerciale,generale si administrative. Evidenta lor se tine la contul 714,, Alte ch operationale,,In cursul per de gest alte ch operationale se acumuleaza in Dt 714 cu total cumulative de la inceputul anului si se reflecta prin urmatoarele inregistrari contabile:1 reflectarea val de bilant a materialelor,animalelor la crestere si ingrasat,omvsd,titluri de valoare pe t scurt,documentelor banesti vindute:Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 211,,materiale,, Ct 212,,animale la crestere si ingrasat,, Ct 213,,omvsd,, Ct 231,,investitii pe t scurt in parti nelegate,, Ct 246,,documente banesti,,2. reflectarea ch aferente vinzarii materialelor,animalelor la crestere si ingrasat si altor active curente:Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 211,,materiale,, Ct 227,,creante pe t scurt ale personalului,, Ct 521,,datorii pe t scurt privind facturile comerciale,, Ct 522,,datorii pe t.s. fata de partile legate,, Ct 531,,datorii fata de personal privind retribuirea muncii,, Ct 533,,datorii privind asigurarile,, Ct 539,,alte datorii pe t.s.,, Ct 812,,activitati auxiliare,,3. achitarea sau calcularea ch privind creditele si imprumuturile primate,cu exceptia cazurilor de capitalizare a acestoraDt 714,, alte ch operationale,, Ct 511,,credite bancare pe t.s.,, Ct 512,,credite bancare pe t.s. privind salariatii,, Ct 513,,imprumuturi pe t.s.,,4. reflectarea ch anticipate aferente per de gest curente:Dt 714,, alte ch operationale,, CT 251,,ch anticipate curente,,5. trecerea la ch a avansurilorpe t.s. acordate anterior si nereclamate,la care a expirat termenul de prescriptieDt 714,, alte ch operationale,, CT 224,,avansuri pe t.s. acordate,,6. trecerea la ch a creantelor personalului,a creantelor privind veniturile calculate etc cu termenul de prescriptie expiratDt 714,, alte ch operationale,, Ct 227,,creante pe t. s ale personalului,, Ct 228,,creante pe t.s. privind veniturile calculate,, Ct 229,,alte creante pe t.s.,,7. trecerea la ch a valorii de bilant a investitiilor pe t.s.care nu pot fi achitate:Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 231,,investitii pe t.s. in parti nelegate, Ct 232,,investitii pe t.s. in parti legate,,8. reflectarea lipsurilor si pierderilor valorilor materiale,mijloacelor si documentelor banesti constatate cu ocazia inventarierii:

Dt 714,, alte ch operationale,, CT 211,,materiale,, Ct 212,,animale la crestere si ingrasat,, Ct 213,,omvsd,, Ct 215,,productia in curs de executie,, Ct 216produse,, Ct 217,,marfuri,, Ct 241,,casa,, Ct 246,,documente banesti,,9. reflectarea costului rebutului definitive sic h privind remedierea rebuturilor:Dt714,, alte ch operationale,, Ct 811,,productia de baza,, Ct 812,,activitati auxiliare,, Cr 211,,materiale,, Ct 531,,datorii fata de personal privind retribuirea muncii,, Ct 533,,datorii privind asigurarile,,10. reflectarea ch aferente emisiunii si plasarii titlurilor de valoareDt 714,, alte ch operationale,, Ct 242,,cont de decontare,, Ct 243,,cont valutar,, Ct 539,,alte datorii pe t. s.,,11. trecerea la ch a consumurilor de productie indirecte constante nerepartizate:Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 813,,CIP,,12. trecerea la ch a sumelor diferentelor dintre costul stocurilor de materiale si marfuri si valoarea realizabila neta a acestora:Dt714,, alte ch operationale,, CT 211,,materiale,, Ct 212,,animale la crestere si ingrasat,, Ct 213,,omvsd,, Ct 215,,productia in curs de executie,, Ct 216,,produse,, 13. calcularea uzurii activelor nemateriale si mijloacelor fixe transmise in arenda operationala:Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 113,,uzura activelor nemateriale,, Ct 124,,uzura mijloacelor fixe,,14. achitarea sau calcularea amenzilor,penalitatilor,despagubirilor:Dt714,, alte ch operationale,, Ct 242,,cont de decontare,, Ct 243,,cont valutar,, Ct 539,,alte datorii pe t.s.,,15. reflectarea sumei diminuarii valorii de intrare sau a celei reevaluate a investitiilor pe t.s.:Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 233,,diminuarea valorii investitiilor pe t.s,,La finele fiecarei per de gest rulajul Dt 714,, alte ch operationale,, se reflecta in rindul cu aceeasi denumire 070 al raportului privind rezultatele financiare si se ia in calcul la determinarea rezultatului financiar.La finele per de gest,conturile de evidenta a ch activitatii operationale se inched prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. In acest caz se intocmeste f.c.:Dt 351,,rezultatul financiar total,, Ct 711,,costul vinzarilor,, Ct 712,,ch comerciale,, Ct 713,,ch generale si administrative,, Ct 714,,alte ch operationale,,

63. Documentataia primara si CT productiei si marfurilor Ev existentei si miscarii produselor finite, semifabricatelor de productie proprie si a produselor sec se tine in contul 216 „Produse.”Acesta e un cont de activ.In Dt se inregistreaza costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor si produselor secundare, obtinute in unitate in decursul anului de gest, iar in CT-iesirea produselor din gestiune prin utilizare, expediere si vinzare. Soldul e Dt si indica existenta produselor finite, semifabricatelor si produselor secundare la finele per de gest.

La contul 216 pot fi deschise urm subconturi:2161 Produse finite2162 Semifabricate din prod proprie2163 Produse secundare

Produsele procurate sunt estimate la val de cumparare(fara TVA si rabatul comercial).Produsele receptionate de la arandasi sunt estimate la val contractuala.

Produsele fabricate la # se inreg astfel Dt 216 Ct 811Procurarea produselor: DT 216 CT 521

Mărfurile cuprind bunurile achizitonate în vederea revinzării în aceeaşi stare.Organizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată de mai mulţi factori.Un prim factor îl reprezintă forma

circulaţiei:cu ridicată sau cu amănuntul, comercializarea şi producerea mărfurilor necesitînd întocmirea actelor adecvate. În cazul circulaţiei mărfurilor cu ridicata, vînzarea se efectuează în baza de documente , încasarea urmînd a se realiz prin virament. În cazul circulaţiei cu amănuntul, vînzarea se efectuiază cu plată imediată, în numerar.

Pentru evidenţa mărfurilor se utilizează contul 217 “Mărfuri”, care se utilizează pentru evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor. Este un cont cu funcţie contabilă de activ şi se debitează cu valoarea de intrare a mărfurilor.Soldul e Dt si reprezinta existenta marfurilor in depozite si alte locuri de pastrare la finele per de gestiune. Document primar pentru efectuarea înregistrarii contabile serveşte factura fiscală.

64. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR GENERALE Şl ADMINISTRATIVE

Cheltuielile generale şi administrative reprezintă cheltuielile ce ţin de gestiunea (conducerea) şi deservirea întreprinderii în ansamblu. în componenţa lor se includ:

sumele retribuirii muncii calculate personalului administrativ şi gospodăresc; contribuţiile pentru asigurările sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de

asistenţă medicală calculate în procentul stabilit de la sumele salariului personalului administrativ şi gospodăresc;

uzura calculată şi cheltuielile privind întreţinerea (reparaţia, încălzirea, iluminarea etc.) mijloacelor fixe cu destinaţie generală de-gospodărie sau destinate ocrotirii naturii;

amortizarea calculată a activelor nemateriale cu destinaţie generală de gospodărie; plata calculată pentru bunurile luate în arendă operaţională cu destinaţie generală de

gospodărie (computere, spaţii pentru depozitare ş.a); impozitele şi taxele calculate conform legislaţiei în vigoare (cu excepţia impozitului pe

venit); cheltuielile de filantropie (binefacere) şi sponsorizare; ajutorul material acordat salariaţilor şi pensionarilor; cheltuielile de deplasare ale personalului administrativ şi gospodăresc; cheltuielile de reprezentanţă legate de recepţia delegaţiilor altor întreprinderi cu scopul

încheierii contractelor bilaterale; cheltuielile de poştă şi telegraf, de judecată, de audit, consultative şi de alt gen; cheltuielile pentru pregătirea şi reciclarea personalului, inclusiv plata pentru instruirea în

bază de contract la universităţi şi colegii; cheltuielile pentru întreţinerea instituţiilor de cultură şi curative, căminelor şi cantinelor

aflate la bilanţul întreprinderii; cheltuielile pentru procurarea literaturii speciale, actelor normative şi legislative, pentru

abonarea la ediţiile periodice necesare în activitatea de întreprinzător (de exemplu, la revistele „Contabilitate şi audit", „Agricultura Moldovei" ş. a.);

cheltuielile pentru procurarea sau confecţionarea blanchetelor de documente şi registre necesare pentru ţinerea contabilităţii;

plăţile efectuate în favoarea lucrătorilor concediaţi în legătură cu reorganizarea întreprinderii sau reducerea statelor de personal;

alte cheltuieli aferente deservirii şi gestiunii întreprinderii.Nomenclatorul detaliat al cheltuielilor generale şi administrative este prezentat în paragraful

20 din S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".Măsurarea şi constatarea cheltuielilor generale şi administrative se efectuează prin analogie

cu costul vînzărilor.Totodată spre deosebire de costul vînzărilor şi cheltuielile comerciale care au fost examinate

în întrebările precedente pentru unele tipuri de cheltuieli generale şi administrative sunt stabilite de Guvern anumite limite şi normative (de exemplu, pentru cheltuielile de deplasare, de filantropie şi sponsorizare etc.). Depăşirile acestor limite şi normative sunt considerate diferenţe permanente, nu se acceptă ca deduceri în scopuri fiscale, iar la determinarea venitului impozabil se adaugă la rezultatul financiar pînă la impozitare fară înregistrări contabile (adică prin calcul).

Cu toate acestea depăşirile în cauză se reflectă în contabilitatea financiară deopotrivă cu celelalte sume ale cheltuielilor generale şi administrative" .

Operaţiile ce ţin de constatarea cheltuielilor generale şi administrative se perfectează cu următoarele documente:

•solicitarea în scris a organizaţiei necomerciale, religioase sau altei organizaţii privind acordarea ajutorului filantropic sau de sponsorizare, contractul de acordare a ajutorului filantropic sau de sponsorizare, factura de expediţie, ordinul de plată - în cazul transmiterii bunurilor materiale sau virării mijloacelor băneşti cu titlul de filantropie sau sponsorizare. Perfectarea documentelor enumerate este prevăzută de Regulamentul privind modul de confirmare a donaţiilor în scopuri filantropice şi/sau pentru susţinerea de sponsorizare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 489 din 4 mai 1998;

• ordinul conducătorului întreprinderii privind recepţia delegaţiei altei întreprinderi (cu indicarea obligatorie a componenţei delegaţiei, scopului, programului şi termenului vizitei), informaţia în scris privind rezultatele vizitei, raportul privind cheltuielile suportate cu documentele justificative anexate (cecuri, bilete, facturi fiscale, foi de parcurs ş. a.).procesul-verbal de raportare a cheltuielilor în cauză la cheltuielile de reprezentanţă - în cazul constatării cheltuielilor pentru recepţia delegaţiilor ca cheltuieli de reprezentanţă;

■ tabelul de pontaj - în cazul calculării retribuirii muncii personalului administrativ şi gospodăresc;

■ decontul de avans - în cazul decontării avansurilor primite de persoane cu destinaţie generală de gospodărie la detaşarea acestora în deplasări de serviciu;

• borderoul de calculare a amortizării activelor nemateriale şi borderoul de calculare a uzurii mijloacelor fixe - în cazul calculării amortizării şi uzurii patrimoniului cu destinaţie generală de gospodărie;

• ordinul conducătorului întreprinderii, dispoziţia de plată, bonul (de uz intern) - în cazul acordării ajutorului material cu bani în numerar, produse, combustibil sau alte active pensionarilor sau salariatilor nevoiaşi;

• factura fiscală sau factura de expediţie - in cazul calculării plăţilor (datoriilor) ordinare pentru bunurile luate în arendă operaţională, precum şi pentru alte servicii prestate de terţi;

■ nota de contabilitate - în cazul calculării contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în procentul stabilit de la sumele salariului personalului administrativ şi gospodăresc etc.

Generalizarea informaţiei privind cheltuielile generale şi administiative constatate se efectuează cu ajutorul contului de activ 713 "Cheltuieli generale şi administrative". În debit se reflectă cu total crescînd de la începutul anului sumele cheltuielilor constatate, iar în credit - decontarea lor la finele anului la rezultatul financiar total. Pe parcursul anului soldul contului este debitor si reprezintă suma cheltuielilor acumulate la finele lunii sau trimestrului. La 31 decembrie soldul contului este egal cu zero.

La contul 713 "Cheltuieli generale şi administrative" pot fi deschise subconturi pe grupe comasate de cheltuieli (de exemplu, cheltuieli de reprezentanţă, cheltuieli de deplasare, întreţinerea personalului administrativ şi gospodăresc etc).

Evidenţa analitică se ţine pe articole, centre de apariţie a cheltuielilor şi alte directii stabilite de politica de contabilitate a întreprinderii.

În continuare sunt prezentate cele mai frecvente înregistrări contabile care ţin de constatarea cheltuielilor generale şi administrative, precum şi de decontarea lor după destinaţie.

1. Calcularea retribuirii muncii personalului administrativ şi gospodăresc:debit contul 713, credit contul 531.

2. Calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat în procentul stabilit de la sumele salariului personalului administrativ şi gospodăresc.

debit contul 713, credit contul 533.3. Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în procentul stabilit de

la sumele salariului personalului administrativ şi gospodăresc:debit contul 713,

credit contul 535.

4. Decontarea valorii de bilanю a activelor curente utihzate pentru necesitгюi generale de gospodгrie:

debit contul 713,

credit conturile 211, 213, 216 etc.5. Calcularea amortizării activelor nemateriale şi uzurii mijloacelor fixe cu destinaţie

generală de gospodărie:debit contul 713,credit conturile 113 şi 124.

6. Decontarea după destinaţie a unei părţi din cheltuielile anticipate curente legate de deservirea şi gestiunea întreprinderii în ansamblu:

debit contul 713, credit contul 251.7. Calcularea impozitului funciar şi taxelor locale:

debit contul 713,credit contul 534.8. Calcularea ajutorului material persoanelor nevoiaşe:

debit contul 713,credit contul 532.

Notă. în continuare, dacă ajutorul material se acordă în formă bănească, se întocmeşte înregistrarea conitabilă: debit contul 532 şi credit conturile 241, 242, 244. Dacă ajutorul material se acordă în formă naturală (de exemplu, cu produse agricole, combustibil solid є. a.), atunci contul 532 se debitează în contrapartidă cu creditul conturilor 211,212, 216, 123 ş. a. Totodată se calculează taxa pe valoarea adгugată în procentul stabilit de la valoarea de piaţă a activelor transmise: debit contul 532 şi credit contul 534. În încheiere în ambele cazuri din venitul total al salariatului (inclusiv suma ajutorului material acordat) se reţine impozitul pe venit: debit cmtul 531 şi credit contul 534.

9. Reflectarea cheltuielilor de filantropie şi sponsorizare:debit contul 713,

credit conturile 211, 216,123, 242 etc.10. Constatarea cheltuielilor generale de gospodărie suportate de titularii de avans (cu sau fără acordarea avansului):debit contul 713,

credit conturile 227 єi 532.

11. Achitarea plăţii pentru serviciile bancare (cu excepţia dobînzilor pentru creditele primite):debit contul 713, credit contul 242.

Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte în baza extrasului din contul curent în valută naţională.

12. Decontarea cheltuielilor acumulate după destinaţie la finele anului:debit contul 351,

credit contul 713.

65. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR COMERCIALE

Cheltuielile comerciale sunt legate direct sau indirect de vînzarea produselor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor contra plată, în componenţa lor se includ:• cheltuielile de transport care în cazul expedierii produselor vîndute nu sunt recuperate de cumpărători (adică ele se acoperă pe seama întreprinderii-vînzător);• cheltuielile privind sortarea şi ambalarea produselor finite efectuate la depozitul de producţie-marfa;

• cheltuielile privind diverse tipuri de publicitate;• cheltuielile ce ţin de retumarea şi reducerea preţurilor la produsele vîndute;• sumele decontate ale creanţelor compromise aferente facturilor comerciale;

• salariile calculate angajaţilor care deservesc procesul de comercializare a produselor;• contribuţiile pentru asigurările sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate de la sumele salariului lucrătorilor de mai sus;• uzura calculată şi cheltuielile privind întreţinerea mijloacelor fixe (reparaţia, încălzirea, iluminarea etc.) utilizate în procesul comercializării produselor;

■ amortizarea calculată a licenţelor şi altor active nemateriale legate de procesul de comercializare a produselor;• plăţile efectuate în valoarea punctelor vamale în cazul operaţiilor de export;

• cheltuielile ce ţin de participarea la expoziţii şi tîrguri; valoarea mostrelor de produse transmise gratuit cumpărătorilor in conformitate cu

contractele încheiate şi care în continuare nu trebuie restituite întreprinderii;■ cheltuielile privind studierea pieţelor interne şi externe, colectarea şi prelucrarea datelor privind producătorii - concurenţi;

■ constituirea provizionului pentru decontarea (acoperirea) creanţelor dubioase ale cumpărătorilor şi clienţilor etc.

Nomenclatorul detaliat al cheltuielilor comerciale este indicat în paragraful 18 din S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".

Operaţiile ce ţin de constatarea cheltuielilor comerciale se perfectează cu următoarele documente:

■ borderou de calculare a amortizării activelor nemateriale şi borderou de calculare a uzurii mijloacelor fixe - în cazul calculării amortizării şi uzurii patrimoniului care deserveşte procesul de comercializare a produselor;

• foaie de evidenţă a muncii şi lucrărilor executate, tabel de pontaj, ordin de lucru în acord - în cazul calculării salariului angajaţilor implicaţi în sfera de comercializare a produselor;

• proces-verbal de casare a materialelor - în cazul decontării materialelor utilizate pentru ambalarea producţiei-marfă, întreţinerea gheretelor şi altor încăperi de tîrguiala;

• bon (de uz intem) - în cazul decontării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată mai ieftine de 1500 lei/bucata la eliberarea acestora din depozit pentru necesităţile sferei de comercializare (de exemplu, căldiri, îmbrăcăminte specială etc.);

• listă de inventariere a creanţelor, proces-verbal al comisiei de inventariere, ordin (dispoziţie) al conducătorului întreprinderii - în cazul decontării creanţelor compromise privind facturile comerciale ale altor întreprinderi şi persoane;

• decont de avans - în cazul aprobării cheltuielilor suportate de titularii de avans în legătură cu exportul produselor, studierea pieţelor de desfacere, participarea la expoziţii etc.;

• factură de expediţie sau factură fiscală - în cazul calculării datoriilor faţă de alte întreprinderi pentru serviciile comandate (de publicitate, de transportare a producţiei - marfă, de deservire a utilajului de cîntărit şi măsurat etc.);

• notă de contabihtate - în cazul constituirii provizionului pentru creanţele dubioase, calculării contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de la suma salariului angajaţilor din sfera de desfacere, decontării cheltuielilor comerciale la finele anului după destinaţie etc.

Generalizarea informaţiei privind cheltuielile comerciale constatate se efectuează cu ajutorul contului de pasiv 712 „Cheltuieli comerciale". În debit se reflectă cu total crescînd de la începutul anului sumele cheltuielilor constatate, iar în credit - decontarea lor la finele anului la rezultatul financiar total Pe parcursul anului soldul contului este debitor ţi reprezintă suma cheltuielilor acumulate la finele lunii sau trimestmlui. La 31 decembrie soldul contului este egal cu zero.

La contul 712 „Cheltuieli comerciale" pot fi deschise subconturi pe grupe comasate de cheltuieli (de exemplu, cheltuieli de transport privind desfacerea, cheltuieli de ambalare a produselor ş. a.).

Evidenţa analitică se ţine pe articole, centre de responsabilitate şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a întreprinderii.

În continuare sunt prezentate cele mai frecvente înregistrări contabile care ţin de constatarea cheltuielilor comerciale şi decontarea lor după destinaţie.

1.Calcularea salariului angajaţilor implicaţi în sfera de-desfacere (vînzători, hamali, marketologi, paznici ş. a.):

debit contul 712, credit contul 531.2.Calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat în procentul stabilit de la suma

salariului angajaţilor din sfera de desfacere:debit contul 712, credit contul 533.3.Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în procentul stabilit de

la suma salariului angajaţilor din sfera de desfecere:debit contul 712, credit contul 535.4.Decontarea valorii de bilanţ a activelor curente utilizate în sfera de desfacere:debit contul 712,credit conturile 211, 213, 216 etc.5. Reflectarea cheltuielilor privind transportarea producţiei-marfa după destinaţie cu forţe

(mijloace) proprii:debit contul 712, credit contul 812.6.Reflectarea cheltuielilor privind transportarea producţiei-marfa după destinaţie cu ajutorul

terţilor:debit contul 712, credit contul 521.7. Constituirea provizionului pentru creanţele dubioase:debit contul 712,credit contul 222.8.Constituirea provizionului pentru returnarea sau reducerea preţurilor la produsele vîndute:debit contul 712, credit contul 538.9.Calcularea amortizării licenţelor cu dreptul la exportul produselor, precum şi a uzurii

mijloacelor fixe care deservesc procesul de desfacere:debit contul 712,credit conturile 113 єi 124.10. Decontarea creanţelor compromise privind facturile comerciale:debit contul 712,credit conturile 221 єi 223.11. Raportarea după destinaţie a unei părţi din cheltuielile anticipate curente legate de

desfacerea produselor:debit contul 712, credit contul 251.12. Decontarea cheltuielilor acumulate după destinaţie la finele anului:debit contul 351,credit contul 712.

66.CT activelor materiale pe t/l

Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care sunt în majoritatea cazurilor absolute necesare pentru a începe o afacere,pentru a menţine procesul de producţie şi chiar pentru a putea lichida în caz de necessitate ,,afacerea,,. Conform SNC 16 ,,Contabilitatea activelor materiale pe termen lung,, , activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală,pot fi utilizate o prioadă mai mare de un an în activitatea economico-financiară a întreprinderii în scoputi productive,neproductive,administrative sau pot fi predate în chirie pentru a obţine un avantaj

economic(profit),precum şi elemente ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decît cea de gestiune şi nu sunt destinate vînzării. După componenţă şi omogenitate,activele materiale pe termen lung , se subdividează în următoarele grupe:

Active materiale in curs de executie Terenuri Mijloace fixe Uzura mijloacelor fixe Resurse naturale Epuizarea resurselor naturaleActivele materiale pe termen lung se recunosc în cazul în care există o certitudine

întemeiată că în urma utilzării activului,întreprinderea va obţine un profit. Evaluarea iniţială a activelor materiale pe termen lung are loc în momentul recunoaşterii elementului respective drept active la valoarea de intrare.Valoarea de intrare a activelor pe termen lung cuprind:valoare de cumpărare,inclusive taxele vamale,taxele de import,impozitele prevăzute de legislaţie pentru obiectele cumpărate,precum şi cheltuielile de aducere a acestora în stare de lucru pentru a fi utilizate după destinaţie. Evaluarea ulterioară se efectuează prin metoda recomandată de SNC 16,adică la valoarea de intrare diminuată cu suma uzurii calculate.Înafară de aceasta,întreprinderea verifică periodic dacă valoarea de bilanţ a activului n-a devenit mai mare decât valoarea de recuperare.Dacă apare această situaţie,valoarea de bilanţ a activului este micşorată pînă la valoarea de recuperare,iar suma diminuării se recunoaşte drept cheltuieli de investiţii. Mijloacel fixe reprezintă activele materiale,al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie,planificate pentru utilizare o perioadă mai mare de un an în activitatea de producţie,comercială şi alte activităţi,in scopuri administrative.

Contabilizarea mijloacelor fixe are loc conform SNC 16 ,,Contabilitatea activelor materiale pe termen lung,, şi depinde de condiţiile şi modul de achizitionare şi creare. Mijloacele fixe procurate contra plată – în cazul în care acestea nu necesită montaj şi momentul achiziţionării coiencide cu momentul punerii in functiune,ele se include în componenţa mijloacelor fixe direct.

În cazul procurării mijlocului fix care necesită montaj,vor fi effectuate următoarele înregistrări contabile:

o În baza facturii fiscale,la procurarea mijlocului fix

În debitul contului 121,,Active materiale în curs de execuţie,, În debitul contului 534,,Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul,, În creditul contului 521,,Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale,,

o În baza procesului-verbal de primire-predare

În debitul contului 123,,Mijloace fixe,, În creditul contului 121,,Active materiale în curs de execuţie,,

În baza procesului-verbal de primire-predare se deschide pentru fiecare obiect de inventar o fişă de inventar.Fişa de inventar conţine următoarea informaţie:

Valoarea de intrare; Valoarea probabil rămasă; Data,luna,anul punerii în funcţiune; Valoarea uzurabilă;

Durata de funcţionare utilă; Metoda calculării uzurii; Data,luna,anul reevaluării şi rezultatele acesteia.

Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect de inventar.Fiecărui obiect de inventar i se atribuie un număr de inventar care este utilizat mai departe în toate documentele legate de mişcarea mijlocului fix. Datele din fişele de inventar sunt înserate în memoria computerului la data trecerii la prelucrarea informaţiei în regim computerizat.Fişierele de inventar se competează lunar cu informaţia privind intrările,ieşirile,amplasările interne a mijloacelor fixe în cadrul întreprinderii.Întreprinderea emite borderoul de evidenţă a mişcării mijloacelor fixe(Anexele 8,11),in care se ţine evidenţa sintetică a acestora.

Conform Politicii de contabilitate), metoda de calcul a uzurii mijloacelor fixe estemetoda liniară şi se efectuiază conform ,,Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale,, , luîndu-se ca bază durata de funcţionare utilă a acestora.

Evidenţa analitică a uzurii mijlocului fix se ţine pe fiecare obiect în parte.Pentru evidenţa sintetică a uzurii este destinat contul 124,,Uzura mijloacelor fixe,,. În creditul acestui cont se înregistrează sumele uzurii mijloacelor fixe calculate,iar în debit-casarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe ieşite.Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la # ,, la finele perioadei de gestiune La casarea mijloacelor fixe se întocmeşte un Proces-verbal de casare a mijloacelor fixe

Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe constă în reflectarea sumei uzurii lunare şi cumulate de la începutul anului şi din momentul punerii în funcţiune pe fiecare obiect de inventar în calculul uzurii ce ar depăşi valoarea uzurabilă.

Ieşirea mijloacelor fixe de la întreprindere poate fi din mai multe cause,de exemplu: Ieşirea mijlocului fix în urma uzurii complete:a) la decontarea sumei uzurii cumulate,se va înregistra formula contabilă:

În debitul contului 124,,Uzura mijloacelor fixe,,În creditul contului 123,,Mijloace fixe,,

b) la cheltuielile aferente scoaterii din uz a mijlocului fix:În debitul contului 721,,Cheltuieli ale activităţii de investiţii,,În creditul contului 211,,Materiale,,

Înainte de aceasta se organizează o comisie care examinează starea mijlocului fix uzat,în urma căreia se întocmeşte Actul despre lichidarea resurselor de bază, pe care se semnează toţi membrii comisiei şi se scrie concluzia.

Ieşirea mijlocului fix prin vânzare:a) la suma uzurii cumulate:În debitul contului 124,,Uzura mijloacelor fixe,,In creditul contului 123,,Mijloace fixe,,

b)la casarea valorii de bilanţ:

În debitul contului 721,,Cheltuieli ale activitaţii de investiţii,,În creditul contului 123,,Mijloace fixe,,

Pe parcursul duratei de funcţionare utilă a mijlocului fix,la întreprindere se petrece periodic inventarierea lor.În urma acestui process se întocmeşte procesul-verbal de inventariere

67.Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit

Cheltuielile privind imp/venit cuprind suma totala a cheltuielilor aferente imp/venit luata in considerare la calcularea profitului9pierderii) net al per de gest. Componenta,modul de calculare si de contabilizare a acestor cheltuieli st reglementate de prevederile SNC 12,,CT imp/venit,,Pentru evidenta cheltuielilor aferente impozitului pe venit e destinat contul 731,,Cheltuieli e conomii privind impozitul pe venit,,In cursul anului de gestiune in Dt 731 se reflecta sumele impozitului pe venit achitate in rate la buget.Metoda de achitare a imp pe venit in rate se allege de catre fiecare intreprindere de sine statator,la inceputul anului de gestiue.La calcularea si achitarea imp pe venit in rate se intocmeste f.c.:1.Dt 225-Ct 2422.Dt 731 – Ct 535,5352.Cheltuielile effective aferente imp pe venit se determina la sf anului, tinindu-se cont de diferentele permanente si temporare aparute intre venitul contabil si cel impozabil.La calcularea sumei effective a cheltuielilor privind imp pe venit se intocmeste f.c:

1. Reflectarea sumei datoriilor curente privind decontarile cu bugetul afernte imp pe venitDt 731-Ct 5342. reflectarea sumei datoriilor aminate privind imp pe venitDt 731 –Ct 4253. inregistrarea sumei activelor aminate privind imp pe venitDt 135 – Ct 7314.diminuarea datoriilor privind decontarile cu bugetul in limita sumei imp e venit achitata in rateDt 534 –Ct 2255.decontarea sumei cheeltuielilor aferente imp pe venit achitata in rate pe parcursul anuluiDt 5352 –Ct 7316.achitarea datoriilor fata de buget privind imp pe venit:Dt 534 – Ct 242.

La fiecare per de gest Rul Dt 731 se reflecta in rindul 140 cu aceeasi denumire din Raportul privind rezultatele financiare si se scade din rezultatul financiar la determinarea profitului net al #.La finele per de gest contul 731 se inchide prin f.c.;Dt 351 – Ct 731Dupa inchidere contul de evidenta a cheltuielilor si veniturilor in contul 351 se determina profitul net al # obtinut in cursul an de gest.

69. Contabilitatea cheltuielilor din activităţi neoperaţionale

Cheltuielile activităţii neoperaţionale includ cheltuielile suportate de întreprindere la desfăşurarea altor tipuri de activităţi.

Acestea cuprind: 1. Cheltuielile activităţii de investiţii. 2. Cheltuielile activităţii financiare. 3. Pierderi excepţionale.

Cheltuielile activităţii de investiţii apar în urma ieşirii activelor pe termen lung (paragraful 24 din S.N.C. 3).

Pentru generalizarea informaţiei privind cheltuielile activităţii de investiţii este destinat contul 721 «Cheltuieli ale activităţii de investitii», în care, în particular se ref1ectă:

valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung ieşite (vîndute, transmise sub formă de aport la capitalul statutar al altei întreprinderi, schimbate cu alte active etc.);

cheltuielile legate de ieşirea activelor pe termen lung; lipsurile şi pierderile din deteriorarea activelor pe termen lung constatate la inventariere; sumele reducerii de reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite; pierderile din cotele de participaţie la capitalurile statutare ale altor întreprinderi şi din

operaţiunile cu părţile legate; sumele decontate ale creanţelor compromise privind dobînzile şi dividendele calculate; alte cheltuieli aferente ieşirii activelor pe termen lung.

În Planul de conturi pentru contul 721 sînt prevăzute următoarele subconturi: 7211 «Cheltuieli privind ieşirea activelor nemateriale»;, 7212 «Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen lung»; 7213 «Cheltuieli privind ieşirea activelor financiare pe termen lung»; 7214 «Cheltuieli din reevaluarea activelor pe termen lung la ieşirea acestora»; 7215 «Cheltuieli aferente participaţiilor în alte întreprinderi»; 7216 «Cheltuieli privind operaţiile cu părţile legate»; 7217 «Alte cheltuieli ale activităţii de investiţii».

Evidenţa analitică a cheltuielilor activităţii de investiţii se ţine pe tipurile lor, pe articole şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

În cursul perioadei de gestiune cheltuielile activităţii de investiţii se acumulează în debitul contului 721 şi se reflectă prin următoarele formule contabile: 1. Reflectarea valorii de bilanţ a activelor pe termen lung ieşite: Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Ct 111 "Active nemateriale" Ct 112 "Active nemateriale în curs de execuţie" Ct 121 "Active materiale în curs de execuţie" Ct 122" Terenuri" Ct 123 "Mijloace fixe" Ct 125 "Resurse naturale" Ct 131 "Investiţii pe termen lung în părţi nelegate" Ct 132 "Investiţii pe termen lung în părţi legate".2. Reflectarea cheltuielilor aferente ieşirii activelor pe termen lung: Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Ct 211 "Materiale" Ct 531 Datorii fată de personal privind retribuirea muncii" Ct 533 "Datorii privind asigurările" Ct 812 "Activităţi auxiliare" Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" Ct 522 "Datorii pe termen scurt privind părţile legate" Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt". 3. Crearea rezervelor pentru acoperirea cheltuielilor probabile de ieşire a mijloacelor fixe la expirarea duratei de exploatare utilă a acestora: Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Ct 538 "Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate". 4. Reflectarea sumei reducerii din reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite: Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Ct 341 "Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung". 5. Reflectarea lipsurilor şi pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii: Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Ct 111 "Active nemateriale"

Ct 112 "Active nemateriale în curs de execuţie" Ct 121 "Active materiale în curs de execuţie" Ct 123 "Mijloace fixe".

6. Trecerea la cheltuieli a sumelor ecartului de reevaluare a investiţiilor pe termen lung la ieşirea acestora: Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Ct 133 "Modiftcarea valorii investiţiilor pe termen lung".

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" se scade din venituri la determinarea indicatorului din rîndul 090 "Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)" al Raportului privind rezultatele financiare.

Cheltuielile activităţii financiare apar în urma modificării mărimii şi structurii capitalului propriu, împrumuturilor şi creditelor întreprinderii (paragraful 25 din S.N.C.3). Pentru generalizarea informaţiei privind cheltuielile activităţii financiare ale întreprinderii

este destinat contul 722 «Cheltuieli ale activitatii financiare» în care, în particular, se reflectă: plata sub forma de redevenţe (royalty) pentru activele nemateriale primite în folosinţă

temporară; plata (dobînda) pentru bunurile primite în arendă finanţată (leasing financiar), în cazul

în care arenda (leasingul) nu constituie activitatea de bază a întreprinderii; diferenţele nefavorabile de curs valutar şi de sumă aferente mijloacelor băneşti,

creanţelor şi datoriilor exprimate în valută străină (în unităţi convenţionale ); sumele decontate ale creanţelor compromise privind redevenţele şi plata pentru arenda

finanţată (leasingul financiar);

cheltuielile aferente transmiterii cu titlu gratuit a activelor pe termen lung şi curente altor întreprinderi, inclusiv valoarea de bilanţ a acestor active;

alte cheltuieli aferente activităţii financiare a întreprinderii.În Planul de conturi pentru contul 722 sînt prevăzute următoarele subconturi: 7221 «Cheltuieli privind plata redevenţelor »; 7222 «Cheltuieli privind arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung»; 7223 «Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar»; 7224 «Alte cheltuieli ale activităţii financiare». În afară de subconturile menţionate, întreprinderea poate deschide la contul 722 şi alte subconturi, de exemplu:

«Cheltuieli privind diferenţele de sumă»; «Cheltuieli legate de transmiterea cu titlu gratuit a activelor pe termen lung şi curente».

Evidenţa analitică a cheltuielilor activităţii financiare se ţine pe tipurile lor, pe articole şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

În cursul perioadei de gestiune cheltuielile activităţii financiare se acumulează în debitul contului 722 şi se reflectă prin formulele contabile:

1. Achitarea sau calcularea plăţii (dobînzii) pentru activele pe termen lung primite în arendă finanţată:

Dt 722 "Cheltuieli ale activităţii financiare"Ct 242 "Cont curent în valută naţională" Ct 243 "Cont curent în valută străină" Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt".

2. Reflectarea pierderilor aferente diferenţelor nefavorabile de curs privind mijloacele şi operaţiunile în valută străină:

Dt 722 "Cheltuieli ale activităţii financiare" Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale"

Ct 223 "Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate" Ct 224 "A vansuri pe termen scurt acordate" Ct 241 "Casa" Ct 243 "Cont curent în valută străină " Ct 244 "Conturi speciale la bănci" Ct 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului" Ct 511 "Credite bancare pe termen scurt" Ct 512 "Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi" Ct 513 "Împrumuturi pe termen scurt"Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"Ct 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate" Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul".

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 722 "Cheltuieli ale activităţii financiare" se ia în calcul la determinarea indicatorului din rîndul 100 "Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)" al Raportului privind rezultatele financiare.

Pierderile excepţionale apar ca rezultat al evenimentelor sau operaţiunilor netipice, nelegate de activitatea economico-financiară (ordinară) a întreprinderii (paragraful26 din S.N.C. 3). Pentru generalizarea informaţiei privind pierderile din evenimentele_ exceptionale este destinat contul 723 "Pierderi exceptionale", în care, în particular, se reflectă: valoarea de bilanţ a bunurilor (activelor pe termen lung şi curente) ieşite (distruse, casate,etc) ca rezultat al accidentelor, incendiilor, calamităţilor naturale şi altor evenimente excepţionale; valoarea prejudiciilor (defectelor) din deteriorările bunurilor în urma accidentelor, incendiilor, calamităţilor naturale şi altor evenimente excepţionale; cheltuieli1e legate de prevenirea şi/sau lichidarea consecinţelor evenimentelor excepţionale: - salariile angajaţilor, - contribuţiile de asigurări sociale şi primele de asistenţă medicală, - valoarea (costul) materialelor, energiei electrice consumate, serviciiloractivităţilor auxiliare proprii şi ale altor întreprinderi etc.; pierderile din stoparea activităţii de bază a întreprinderii în urma evenimentelor

excepţionale: - salariile angajaţilor în perioada staţionărilor şi contribuţiile de asigurări sociale şi

primele de asistentă medicală, - valoarea bunurilor materiale, energiei electrice, apei, energiei de toate tipurile

consumate etc. În Planul de conturi pentru contul 723 sînt prevăzute următoarele subconturi: 7231 «Pierderi din calamităţi naturale»; 7232 «Pierderi din perturbări politice»; 7233 «Pierderi din modifcarea legislaţiei ţării».

Evidenţa analitică a pierderilor excepţionale se ţine pe tipurile lor, pe cauzele apariţiei şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. În cursul perioadei de gestiune în debitul contului 723 se acumulează cu total cumulativ de la începutul anului pierderile din evenimentele excepţionale. În acest caz se întocmesc formulele contabile:

1. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente nimicite sau detetiorate rezultate din evenimentele excepţionale:

Dt 723 "Pierderi excepţionale"Ct 111 "Active nemateriale" Ct 112 "Active nemateriale în curs de execuţie" Ct 121 "Active materiale în curs de execuţie"

Ct 123 "Mijloace fixe" Ct 211 "Materiale" Ct 212 "Animale la creştere şi îngrăşat" Ct 213 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" Ct 215 "Producţia în curs de execuţie " Ct 216 "Produse" Ct 217 "Mărfuri" Ct 241 "Casa" Ct 242 "Cont curent în valută naţională" Ct 243 "Cont curent în valută străină" Ct 244 "Conturi speciale la bănci" Ct 245" Transferuri băneşti în expediţie" Ct 246 "Documente băneşti" Ct 252 "Alte active curente".

2. Reflectarea cheltuielilor privind lichidarea consecinţelor evenimentelor excepţionale: Dt 723 "Pierderi excepţionale"Ct 211 "Materiale" Ct 531 "Datorii fată de personal privind retribuirea muncii"Ct 533 "Datorii privind asigurările" Ct 241 "Casa" Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"Ct 812 "Activităţi auxiliare".

La fine]e fiecărei perioade de gestiune pierderile excepţionale acumulate în debitul contului 723 se reflectă în Raportul privind rezultatele finaciare şi se iau în calcu la determinarea indicatorului din rîndul 120 "Rezuitatul excepţional: profit (pierdere)".

La finele anului de gestiune conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii neoperaţionale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:Dt 351 "Rezultat financiar total" Ct 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Ct 722" Cheltuieli ale activităţii financiare"Ct 723 "Pierderi excepţionale".

70.Cadrul legislativ contabil din RM

Organizarea şi funcţionarea contabilităţii în întreprindere se realizează în conformitate cu actele legislative şi normative prin care se asigură 0 reglementare unitară a acesteia la scara întregii economii. Sistemul de reglementare normativă al contabilităţii reprezintă totalitatea actelor legislative şi normative, care reglementează ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. Prin aceasta se asigură urmărirea şi raportarea unitară a indicatorilor economico-financiari. Contabilitatea cuprinde 0 terminologie unica şi este bazată pe anumite reguli comune pentru toate întreprinderile care desfăşoară activitate de întreprinzător şi sunt înregistrate în

Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenta ramurală şi forma organizatorico-juridică a acestora (cu excepţia organizaţiilor bugetare). Obiectivele reglementarii contabilitatii privesc uniformizarea nomenclaturii conturilor prin planul de conturi şi tipizarea principalelor documente şi registre cantabile de uz general. Ca acte legislative şi normative privind reglementarea contabilităţii în Republica Moldova se aplică: Legea contabilităţii; Standardele naţionale de contabilitate;

Comentarii la standardele naţionale de contabilitate; Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor; Instrucţiuni, scrisori şi alte acte instructive emise de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova; Codul fiscal; Legea bugetului etc.

Legea contabilităţii este un act normativ care stabileşte principiile metodologice unice ale contabilităţii şi rapoartelor financiare, regulile generaIe privind documentarea operaţiilor economice, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, corectarea erorilor contabile, întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare.

Standardele naţionale de contabilitate reprezintă norme generale şi reguli de ţinere a contabilităţii, evaluare şi constatare a activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare, întocmire a rapoartelor financiare, anexelor la acestea şi a notei explicative. Comentarii la standardele naţionale de contabilitate constituie explicaţii oficiale (in baza exemplelor concrete) privind aplicarea prevederilor standardelor naţionale de contabilitate.

Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor este un model normativ privind clasificarea şi codificarea conturilor. El reprezintă un tablou al sistemului de conturi, în cadrul căruia fiecare cont desemnat printr-o denumire şi simbol cifric este încadrat într-o anumită grupă şi clasă în raport cu 0 anumită caracteristică de grupare.

Instrucţiuni, scrisori şi alte acte instructive emise de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova reprezintă explicaţii privind modul de ţinere a contabilităţii în diferite domenii de activitate a întreprinderilor.

Codul fiscal stabileşte principiile generaIe ale impozitării in Republica Moldova şi relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ce priveşte impozitele şi taxele generale de stat şi principiile generale de determinare şi percepere a impozitelor şi taxelor locale.

71.Metodele de calculare a uzurii

In conformitate cu cerintele S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung", se recomanda urmatoarele metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:

a) liniara;

b) in raport cu volumul de produse (articole) fabricate (metoda de productie);

c) degresiva cu rata descrescatoare:

d) soldului degresiv.

Ultimele doua metode fac parte din metodele accelerate. E de mentionat ca in baza calcularii uzurii mijloacelor fixe dupa primele trei metode, este pusa valoarea uzurabila, iar dupa a patra metoda - valoarea de intrare a obiectului respectiv. Totusi valoarea ramasa probabila este necesara pentru a determina uzura obiectului din ultimul an al duratei de functionare utila.

Metoda liniara. In conformitate cu aceasta metoda, valoarea uzurabila a obiectului va fi decontata (repartizata) uniform pe parcursul duratei de functionare utila. Suma uzurii nu depinde de intensitatea utilizarii activului si se determina prin raportul valorii uzurabile catre numarul anilor (perioadelor gestionare) ale duratei de functionare utila. Norma uzurii va fi egala cu raportul 100 catre numarul de ani ai duratei de functionare utila.

Metoda in raport cu volumul de produse (piese) fabricate (de productie). Uzura calculata, conform cerintelor acestei metode, se determina tinand cont numai de volumul de produse, articole, piese, kilometrajul parcurs etc.Uzura lunara va fi determinata de volumul efectiv de produse fabricate sau servicii prestate din luna gestionara. Marimea uzurii acumulate va varia in raport cu modificarea volumului de productie, iar valoarea de bilant se va micsora intocmai cu aceeasi suma pana se va egaliza cu valoarea ramasa probabila. Aceasta metoda poate fi aplicata la calcularea uzurii utilajelor tehnologice, care, nemijlocit, participa la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor.

Metode accelerate. La baza acestor metode este pusa teoria ce prevede obtinerea unui volum mai mare de produse si servicii in primii ani de functionare a mijloacelor fixe, iar in a doua jumatate a duratei de functionare utila - obtinerea unui volum mai mic. Respectiv, obiectele (masinile, utilajele) in a doua jumatate a duratei de functionare se supun mai des reparatiilor. Din aceasta cauza, uzura calculata in primii ani e mai mare, iar in anii ulteriori -mai mica. Concomitent, cheltuielile de reparatie in primii ani de functionare sunt mai mici, iar in cei ulteriori - mai mari. Pe parcursul duratei de functionare utila, din punctul de vedere teoretic, exista urmatorul echilibru: sumele mai mari ale uzurii plus cheltuielile (consumurile) de intretinere si reparatie mai mici in primii ani de utilizare sunt aproximativ egale cu sumele mai mici ale uzurii calculate plus cheltuielile mai mari de reparatie in anii ulteriori de exploatare. Grafic aceasta poate fi prezentat in felul urmator:

Evident, aceasta prezentare poarta caracter teoretic, insa ea nu este lipsita de natura practica de folosire a masinilor si utilajelor, ba chiar si a altor tipuri de mijloace fixe.

Metoda degresiva cu rata descrescatoare (cumulativa). In baza acestei metode, uzura este determinata prin produsul unui coeficient si a valorii uzurabile. Acest coeficient se calculeaza prin raportul numarului de ani a duratei de functionare (in ordinea descrescatoare) catre suma anilor duratei de functionare utila (numarul cumulativ).

Metoda soldului degresiv. Conform acestei metode, suma uzurii unor mijloace fixe se calculeaza in baza normei de uzura prevazuta dupa metoda liniara, majorata nu mai mult de doua ori. De exemplu, norma de uzura (metoda liniara) a utilajului constituie 20%.

Ultimele doua metode necesita o atentie deosebita si o caracteristica mai profunda. Ele stimuleaza dezvoltarea progresului tehnico-stiintific, deoarece intreprinderea are posibilitate in primii ani sa deconteze cea mai mare parte a valorii uzurabile. Prin urmare, in caz de necesitate a scoaterii din uz a masinilor, utilajelor sub influenta pietei, pierderile vor fi minimale. Utilizarea metodelor accelerate da posibilitate intreprinderii, fara pierderi mari, sa introduca noi tehnologii, noi masini si utilaje, sa reduca costul produselor fabricate, respectiv sa micsoreze pretul de vanzare si sa devina competitiva.

In scopuri fiscale suma uzurii se determina din valoarea de bilant la sfarsitul anului gestionar si norma de uzura aferenta categoriei respective a mijloacelor fixe.

Indiferent de metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe,se întocmeşte calculul lunar(în mod

manual sau computerizat). În calcul, mijloacele fixe se grupează pe subdiviziuni(secţii,sectoare),iar în

cadrul subdiviziunii – pe grupe de clasificare:clădiri,construcţii speciale,instalaţii de transmisie etc.

Conform acestui calcul,suma uzurii calculate a mijloacelor fixe se repartizează şi se include în consumuri

sau cheltuieli,în funcţie de destinaţia de utilizare a obiectelor:

Dt 112,,Active nemateriale în curs de execuţie,, şi

Dt 121,,Active materiale în curs de execuţie,, - la suma uzurii mijloacelor fixe utilizate la crearea

activelor nemateriale şi materiale pe termen lung

Dt 141,,cheltuieli anticipate pe termen lung,, şi

Dt 251,,cheltuieli anticipate curente,, - la suma uzurii mijloacelor fixe utilizate la executarea

lucrărilor privind recultivarea terenurilor,pregătirea şi valorificarea noilor tipuri de produse,procese

tehnologice etc.

Dt 722,,cheltuieli ale activităţii financiare,, - la suma uzurii mijloacelor fixe create din mijloacele

subvenţiilor de stat

Dt 712,,cheltuieli comerciale,, - la suma uzurii mijloacelor fixe ce deservesc procesul de

desfacere a produselor finite şi mărfurilor

Dt 813,,consumuri indirecte de producţie,, - la suma uzurii obiectelor

subdiviziunilor(maşinelor,utilajelor etc.)

Dt 714,,alte cheltuieli operaţionale,, - la suma uzurii mijloacelor fixe predate în arenda

operaţională

Dt 811,,producţia de bază,, - la suma uzurii mijloacelor fixe ce reprezintă o componentă a

consumurilor directe în unele ramuri(în agricultură,de exemplu,uzura viilor,livezelor) etc.

Dt 713,,cheltuieli generale şi administrative,, - la suma uzurii mijloacelor fixe cu destinaţie

generală a întreprinderii)clădirile biroului,depozitele centrale ale întreprinderii,casele de odihnă etc.)

Ct 124,,uzura mijloacelor fixe,, - la suma totală a uzurii mijloacelor fixe ale întreprinderii.

Această formulă contabilă se reflectă în diferite registre analitice cum sunt: fişele de evidenţă a

producţiei(în cazul cînd uzura reprezintă un consum direct), borderourile de evidenţă a consumurilor

indirecte,a cheltuielilor comerciale,generale şi administrative, borderourile de evidenţă a cheltuielilor

anticipate la crearea activelor nemateriale şi materiale pe termen lung etc. Totalurile obţinute prin

însumarea uzurii din aceste registre cu descifrarea sumelor pe conturi corespondente se trec în registrul de

evidenţă sintetică,în funcţie de forma de contabilitate aplicată de către întreprindere. În condiţiile

computerizării contabilităţii mijloacelor fixe întreprinderea emite maşinograme după una din metodele

prezentate în paragraful 2.2.1,,Evidenţa intrării mijloacelor fixe,, privind descifrarea rulajelor contului

124,,uzura mijloacelor fixe,, pe conturi corespondente cu indicatorii necesari cerinţelor interne şi externe :

calcularea uzurii lunare pe fiecare obiect de inventar,indicînd subdiviziunea şi grupa de

clasificare,generalizarea uzurii în fiecare secţie şi pe fiecare grupă de clasificare a mijloacelor fixe,

corespondenţa conturilor etc. În cazul decontării sumei uzurii cumulate,la ieşirea mijloacelor fixe se

întocmeşte formula contabilă:

Dt 124,,uzura mijloacelor fixe,,

Ct 123,,mijloace fixe,,

Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe constă în reflectarea sumei uzurii lunare şi cumulate

de la începutul anului şi din momentul punerii în funcţiune pe fiecare obiect de inventar în calculul uzurii

mijloacelor fixe. Suma uzurii cumulate din momentul punerii în funcţiune a fiecărui mijloc fix este

necesară pentru a nu admite calcularea uzurii ce ar depăşi valoarea uzurabilă.

72. Principiile si conventiile CT.Politica de cT

Sunt ipoteze şi convenţii contabile ce au apărut ca rezultat al observaţiilor şi experienţelor practice, plecând de la cazuri practice repetate s-a ajuns la generalizări. Aceste principii evoluează în timp – unele se perfecţionează, altele apar sau dispar.

În prezent pe plan internaţional există un consens cu privire la denumirea acestora şi la structura lor.

Prin Directiva IV CEE s-a adoptat o denumire conună a principiilor contabile generale. Există un număr mare de principii. La noi, prin reglementare armonizată s-au adoptat 9 principii:

1. Principiul prudenţei: nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a venitului, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterior. Prudenţa consta în contabilizarea oricăror pierderi probalile şi necontabilizarea profiturilor sperabile.

principiul este legat de evaluarea patrimoniului şi operează la finele oricărui exerciţiu, când pentru fiecare element din patrimoniu se compară valoarea contabilă cu valoarea de inventar (actuală, de piaţă). Diferenţa rezultată are semnificaţii diferite şi se contabilizează diferit pentru elementele de activ şi cele de pasiv:- pentru activ : când valoarea contabilă este mai mare decât valoarea de inventar

rezultă o diferenţă negativă, un minus de valoare care, dacă minusul are caracter definitiv se contabilizează pe seama analizei (cheltuieli = analiză), dacă minusul nu are caracter definitiv se contabilizează pe seama provizioanelor pentru depreciere (cheltuieli = provizioane); când valoarea contabilă este mai mică decât valoarea de inventar, rezultă o diferenţă pozitivă, un plus de valoare contabilă care nu se contabilizează.

- pentru pasiv: când valoarea contabilă este mai mică decât valorea de inventar rezultă o diferenţă pozitivă, un plus de valoare, care dacă are caracter ireversibil este un plus de datorie şi se contabilizează ca atare, dacă are caracter reversibil se contabilizează ca provizion; când valoarea contabilă este mai mare decât valoarea de inventar, rezultă un minus de valoare contabilă, care dacă este ireversibil se contabilizează ca o reducere de datorii, iar dacă este reversibilă nu se contabilizează.

2. Principiul permanenţei metodelor: constă în continuitatea aplicării regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor de patrimoniu şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.

nerespectarea acestui principiu are diferite implicaţii, în final în plan financiar şi fiscal nu trebuie înţeles rigid (metodele odată alese nu pot fi schimbate – nu). Schimbarea

metodelor se face de la un exerciţiu la altul dacă ea este determinată de cauze obiective (exemplu: schimbul de metodă contabilă decisă în intreprinderile în privinţa prezentării

situaţiei financiare, inclusiv a metodelor de evaluare, datorită schimbării reglementărilor contabile, fiscale, a corectării de erori ce provin din exerciţiul precedent). Condiţia este ca orice schimbare de metodă să facă obiectul unei informări în notele situaţiei financiare, unde trebuie calculaţi şi indicatorii influenţaţi, în principal rezultatele finale.

3.Principiul continuităţii activităţii: se consideră că intreprinderea îşi continuă în mod normal funcţiile, într-un viitor previzibil, fără a intra în starea de lichidare sau de reducere a activităţii.

Continuitatea/ Necontinuitatea se stabileşte la sfârşitul exerciţiului şi are 2 consecinţe pentru intreprindere:

a. metoda de evaluare: în cazul continuităţii evaluarea bunurilor în bilanţ se face la valoarea lor actuala ?, iar în cazul necontinuităţii pentru evaluarea bilanţieră se folosesc alte valor (valori lichidative).

b. aplicarea practicilor contabile: decuparea veniturilor intreprinderii în exerciţii?, elaborarea unor cheltuili pe mai multe exerciţii, utilizarea costurilor istorice(?) în evaluarea patrimoniului. Pentru continuitate se operează cu aceste practici. Pentru necontinuitate intervin particularităţi:- durata exerciţiului financiar poate fi mai mică de 1 an;- diferitele cheltuieli ce urmau a fi etalate pe mai multe exerciţii viitor, sunt

contabilizate în exerciţiul curent;- se renunţă la aplicarea costurilor istorice, etc.

3. Principiul independenţei exerciţiului4. Principiul intangibilităţii5. Principiul necompensării6. Principiul pragului de semnificaţie7. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului8. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv.

Politica de contabilitate reprezinta o totalitate de principii, conventii, reguli, metode si procedee adoptate de conducerea intreprinderii pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. e8j10jnPolitica de contabilitate constituie o parte integranta a rapoartelor financiare si trebuie sa fie elaborata de fiecare intreprindere care desfasoara activitate de intreprinzator si este inregistrata in Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenta ramurala si forma organizatorico-juridica a acesteia (cu exceptia organizatiilor bugetare).Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuata de catre contabilitate, de o comisie speciala, compusa din reprezentantii serviciilor contabil, financiar, juridic si altor servicii ale intreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleasa poate fi examinata si adoptata prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dupa aceasta trebuie sa fie aprobata de conducatorul intreprinderii.Politica de contabilitate se elaboreaza in baza ansamblului de conventii fundamentale ale contabilitatii. Notiunea "conventie" inseamna presupunere (ipoteza), conditie de la care intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.In S.N.C. 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei conventii fundamentale ale contabilitatii: continuitatea activitatii, permanenta metodelor si specializarea exercitiilor.Procedura formarii politicii de contabilitate privind o problema (sector) concreta a contabilitatii consta in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative si normative, in

justificarea metodei alese, pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de baza pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.De exemplu, S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomanda cateva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:- metoda casarii liniare;- metoda proportional volumului produselor (serviciilor);- metoda soldului degresiv;- metoda degresiva cu rata descrescatoare.La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metoda de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevazut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. S.N.C. 18 "Venitul" prevede doua variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzactie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Intreprinderea alege acea varianta, care permite determinarea mai exacta a marimii venitului obtinut in cursul perioadei de gestiune.Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate sa difere esential la diverse intreprinderi. Variantele si regulile de evaluare si contabilizare a activelor, veniturilor si cheltuielilor acceptabile pentru o intreprindere pot sa influenteze negativ asupra rezultatelor activitatii altei intreprinderi sau sa fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, in conformitate cu S.N.C. 2 "Stocurile de marfuri si materiale", evaluarea materialelor poate fi efectuata prin trei metode: de identificare, FIFO si costului mediu ponderat.Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecarei unitati a stocurilor de marfuri si materiale si este adecvata pentru intreprinderile cu productie individuala si in serii mici. Metodele FIFO si costului mediu ponderat pot fi utilizate la intreprinderile care dispun de un asortiment bogat si variat de stocuri de marfuri si materiale. Politica de contabilitate in anul curent este aprobata de conducatorul intreprinderii la finele anului precedent si intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie sa fie aplicata de toate subdiviziunile structurale ale intreprinderii, inclusiv de cele evidentiate intr-un bilant distinct, indiferent de sediul lor. Subdiviziunile situate peste hotarele Republicii Moldova trebuie sa aplice politica de contabilitate adoptata de intreprindere si sa respecte concomitent regulile contabilitatii care sunt in vigoare in tara respectiva. Intreprinderea nou-creata isi elaboreaza politica sa de contabilitate pana la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la dobandirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile si metodele contabile alese se aplica de intreprindere din ziua inregistrarii de stat.Politica de contabilitate aleasa de intreprindere trebuie sa fie aplicata consecutiv - de la o perioada de gestiune la alta. In unele cazuri prevazute de S.N.C. 1, intreprinderea poate sa introduca modificari in politica de contabilitate, adica sa nu respecte in decursul anului de gestiune principiul permanentei. Toate modificarile introduse in politica de contabilitate trebuie sa fie argumentate si perfectate prin documente de dispozitie (ordine, dispozitii), indicandu-se data intrarii in vigoare a acestora.Politica de contabilitate adoptata de intreprindere trebuie sa fie data publicitatii, adica sa fie adusa la cunostinta tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinata de insasi intreprinderea. Insa in toate cazurile politica de contabilitate trebuie sa fie inclusa intr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot sa nu cuprinda informatii referitoare la politica de contabilitate atunci cand in ultima n-au fost introduse modificari, incepand cu data prezentarii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate.Daca politica de contabilitate a intreprinderii este elaborata in baza conventiilor fundamentale ale contabilitatii stabilite de S.N.C. 1 "Politica de contabilitate", acestea pot sa nu fie publicate in rapoartele financiare. In cazul formarii politicii de contabilitate in baza conventiilor care difera de cele prevazute de standardul mentionat, atare conventii, impreuna cu cauzele aplicarii acestora si evaluarea lor in expresie valorica, trebuie sa fie dezvaluite detaliat in rapoartele financiare.Modificarile introduse in politica de contabilitate care influenteaza substantial evaluarea si luarea

deciziilor de catre utilizatorii rapoartelor financiare in cursul perioadei de gestiune sau in perioadele ulterioare, cauzele acestor modificari, precum si evaluarea consecintelor acestora in expresie valorica urmeaza sa fie publicate distinct in nota explicativa la rapoartele financiare.Dezvaluirea politicii de contabilitate nu justifica reflectarea gresita sau inexacta a informatiilor si nu exonereaza conducerea intreprinderii de raspundere pentru incalcarea regulilor stabilite de tinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare.

73.CT intrarii si iesirii MF

Evidenţa intrărilor de mijloace fixe

Mijloacele fixe se contabilizează în conformitate cu prevederile S.N.C. 16 în dependenţă de

modul de achiziţionare şi creare.

Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe se consideră data punerii în funcţiune a

obiectului. Începînd cu această dată începe calcularea uzurii1. Drept document justificativ serveşte

procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe semnat de către preşedinte şi membrii comisiei

permanente a întreprinderii.

Mjloacele fixe procurate se reflectă în contabilitate în felul următor:

în cazul cînd mijloacele fixe nu necesită montaj şi data punerii în funcţiune coincide cu

momentul procurării, valoarea de cumpărare şi cheltuielile suportate sunt incluse în debitul contului 123

„Mijloace fixe”.

în cazul cînd mijloacele fixe nu necesită montaj, iar data procurări nu coincide cu

momentul punerii în funcţiune. Cheltuielile acumulate pentru achiziţionare se înregistrează în debitul

contului 121”Active materiale în curs de execuţie”.

mijloace fixe care necesită montaj sau momentul punerii în funcţiune nu coincide cu

momentul procurării. Cheltuielile suportate se înregistrează în contul 121” Active materiale în curs de

execuţie”.

La punerea în funcţiune a mijloacelor fixe se efecuează următoarea înregistrare:

Dt 123 „Mijloace fixe „

Ct 121 „Active materiale în curs de execuţie”

Intrarea mijloacelor fixe are loc în următoarele cazuri:

Procurarea contra plată de la alte întreprinderi;

Primirea sub formă de aport la capitalul statutar al întreprinderii;

Pot fi create de întreprindere;

Primirea în arendă finanţată (leasing financiar);

Transferarea din proprietatea investiţională şi din activele curente;

Obţinerea la casarea resurselor natural;

1 . A. Nederiţă „Contabilitate financiară” , ACAP, Ediţia a II-a, Chişinău 2003;

Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixeIeşirea mijloacelor fixe are loc în urma:

casării în cazul uzurii fizice sau morale; vînzarea altor întreprinderi şi persoane fizice; transmiterii ca aport la capitalul statutar al altor întreprinderi; lichidării în cazul accidentelor, calamităţilor naturale şi altor evenimente excepţionale; transmiterii cu tiltu gratuit; predării în arendă funcţională; altor operaţiuni;

La contabilizarea şi impozitarea operaţiunilor de ieşire a mijloacelor fixe este necesar să se acorde atenţie2 :

Conform paragrafului 59 al S.N.C. 16: rezultatele din scoaterea din uz sau vînzarea mijloacelor fixe se determină ca diferenţa dintre încasările nete şi valoarea de bilanţ la momentul scoaterii din uz şi se constată ca venit sau cheltuieli în raportul privind rezultatele financiare.La scoaterea din uz a obiectului de mijloace fixe anterior duratei probabile de funcţionare utilă, suma uzurii necalculate se trece la cheltuielile privind scoaterea din uz.

La ieşirea mijloacelor fixe se întocmesc următoarele documente: procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe sau procesul verbal de casare a mijloacelor fixe. Mijloacele fixe ieşite se exclud din Registrul de evidentţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi uzurii acestora în scopul impozitării.

Mijloacele obţinute de la înstrăinarea mijloacelor fixe, cu excepţia celor obţinute de către locator din înstrăinarea mijloacelor fixe ce au constituit obiectul unui contract de leasing operaţional, se raportează la reducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. Dacă reducerea indicată conduce, la sfîrşitul perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pe categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include în venit, iar valoarea categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune corespunzătoare se egalează cu zero. Venitul sau pierderea calculată ca diferenţă între suma mijloacelor obţinute de la înstrăinarea mijloacelor fixe ce au constituit obiectul unui contract de leasing operaţional şi baza lor valorică la începutul perioadei fiscale se recunoaşte drept venit sau pierdere a perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea.(art. 27 alin.2 din Codul Fiscal)

În cazul transferului intern nu se întocmesc formule contabile, se întocmeşte un bon de transfer intern al mijloacelor fixe.

74. Importanta si tipurile de inventariere.Modul de reflectare in CT a rezultatelor inventarierii.

Mijlocul principal prin care se constată situaţia reală a patrimoniului şi compararea datelor obţinute pe această cale cu datele contabilităţii, îl reprezinta inventarierea. Inventarierea constă în verificarea faptică a diferitor elemente existente şi a stării patrimoniale şi confruntarea ulterioară a datelor obţinute cu cele contabile. Prin inventariere se realizează un control asupra integrităţii elementelor patrimoniale.

Scopul inventarierii este asigurarea veridicităţii şi plenitudinii datelor contabile. Ea constituie baza de pornire pentru deschiderea şi organizarea evidenţei operative şi contabile la unităţile patrimoniale nou înfiinţate. Inventarierea poate fi clasificată după următoarele criterii:

2

1.După sfera de cuprindere inventarierea poate fi completă ( generală) sau parţială: Inventarierea completă (generală) cuprinde întregul patrimoniu, adică toate elementele patrimoniale ale unităţii, precum şi toate bunurile deţinute, cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice. Inventarierea parţială cuprinde numai anumite elemente patrimoniale sau numai anumite gestiuni şi are, de regulă, caracter ocazional. . Ea se efectuează în următoarele situaţii: a) în cazul modificării preţurilor;b) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului sau a altor organe prevazute de lege;c) ori de câte ori sunt indicii ca există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere;d) ori de câte ori intervine o predare - primire de gestiune;2.După modul de efectuare şi caracterul inventarierii Inventarierile planificate (anunţate, fixate) se efectuează conform graficului întocmit în prealabil.Acestea cuprind şi inventarierile anuale care au o mare importanţă pentru #.Inventarierile planificate sunt stabilite şi prevăzute în planul de inventariere întocmit de conducător şi politica de contabilitate a #.Acestea se efectuează înainte de întocmirea rapoartelor financiare anuale în scopul asigurării veridicităţii indicatorilor acestora.Pîna la prezentarea raportului anual în baza rezultatelor inventarierii aprobate de către conducătorul # trebuie să fie introduse înregistrările corespunzătoare în conturi şi registrele contabile. Inventarierile neplanificate (inopinate) se efectuează după caz,la dispoziţia sau solicitarea administratorului, proprietarului, organelor de control şi juridice în cazul calamităţilor naturale, la reevaluarea bunurilor, la semnalele personalului, la depistarea unor operaţiuni economice dubioase etc. Inventarierile de lichidare sunt legate de închiderea #, firmei şi au o mare însemnătate în legătură cu faptul că # lichidată are, datorii care trebuie achitate.3.După volumul totalităţii obiectilor de contabilitate se distinge Inventarierea totală se consideră inventarierea, în cursul căreia se supun controlului şi recalculării etc.toate bunurile de tipul respectiv.Acestei inventarieri se supun numerarul în casierie, hîrtiile de valoare existente, unele bunuri materiale şi mărfuri distincte. Inventarierea selectivă (prin sondaj) este o modalitate specifică de verificare a existenţei unor anumite categorii de bunuri materiale, mărfuri.Aceste inventarieri se utilizează în cazul controlului volumului lucrărilor executive pentru constatarea existenţei reale, stabilirea integrităţii unor bunuri materiale şi mărfuri distincte.Diferenţele constatate cu ocazia inventarierii pot fi sub formă de plusuri sau de minusuri. Plusurile constatate la inventariere se înregistrează în patrimoniu prin debitarea conturilor de activ corespunzătoare, şi majorarea veniturilor astfel:

Plusurile de active pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii se evaluează la valoarea de bilanţ în momentul depistării şi se reflectă prin înregistrarea contabilă:

Debit 111 “ Active nemateriale”Debit 112 “ Active nemateriale în curs de execuţie” Debit 121 „Active materiale in curs de execuţie”Debit 123 „ Mijloace Fixe”Debit 125 „ Resurse naturale”Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii”

Plusurile din activele curente stabilite cu ocazia inventarierii se reflectă prin înregistrarea contabilă:

Debit 211 „ Materiale”- la valoarea materialelorDebit 213 „OMVSD- la valoarea OMVSDDebit 215 „Producţia în curs de execuţie”- la costul producţiei

neterminate

Debit 216 „ Produse”- la costul produselor finiteDebit 216 „ Mărfuri” – la valoarea mărfurilorCredit 612 „ Alte venituri operaţionale”

Plusuri de mijloace băneşti şi documente băneşti stabilite în casa în urma inventarierii se înregistrează:

Debit 241 „Casa”Debit 246 „Documente băneşti”Credit 612 „ Alte venituri operaţionale”

Lipsurile constatate la inventariere se înregistrează ca o ieşire din patrimoniu a elementelor activ, prin creditarea conturilor corespunzătoare, şi se trec la cheltuieli astfel:

Lipsuri de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii se reflecta prin înregistrarea contabilă:

Debit 721 „ Cheltuieli din activitatea de investiţii”- la valoare de bilanţDebit 124 „ Uzura mijloacelor fixe”- la suma uzurii calculateCredit 123 „ Mijloace fixe”- valoarea de intrare a mijloacelor fixe

Lipsurile de materiale, mărfuri, obiecte de mică valoare şi de scurtă durată se reflectă prin înregistrarea contabilă:

Debit 714 „ Alte cheltuieli operaţionale”Credit 211 „ Materiale”- la valoarea materialelorCredit 215 „Producţia în curs de execuţie”-la valoarea producţiei în curs de execuţieCredit 216 „Produse”-la valoarea produselor finiteCredit 217 “Mărfuri” –la valoarea mărfurilor Credit 213 „OMVSD”-la valoarea OMVSD

Lipsuri de mijloace băneşti şi documente băneşti depistate în casierie se înregistrează prin formula contabilă:

Debit 714 „ Alte cheltuieli operaţionale”Credit 241 „ Casa”Credit 246 „ Documente băneşti”

Minusurile de inventar comise din cauza persoanelor vinovate trebuie să fie compensate de către acestea.În cazul cînd este stabilită persoana vinovată de producerea daunei (lipsurile), iar suma daunei a fost recunoscută sau a fost judecată de organele judiciare, în contabilitate se efectuează următoarele înregistrări: 1. La suma daunei imputate persoanei vinovate: a) în cazul cînd dauna este recunoscută şi va fi recuperată în perioada de gestiune:

Debit 227 „Creanţe pe termen scurt al personalului”;Credit 612 „Alte venituri operaţionale”;

b)în cazul cînd dauna va fi recuperată în perioadele viitoare, dar pe o perioadă de pînă un an, precum şi dacă persoana vinovată nu recunoaşte suma daunei se intenteză un proces judiciar şi pînă la anunţarea hotărîrii judecăţii se întocmeşte:

Debit 227 „Creanţe pe termen scurt al personalului”;Credit 515 „Venituri anticipate curente”;

c) în cazul cînd dauna va fi compensată în perioadele viitoare, iar termenul de recuperare se prevede să fie mai mare de un an, se va înregistra:

Debit 134 „Creanţe pe termen lung”;Credit 422 „Venituri anticipate pe termen lung”;

2.La suma daunei recuperate se va întocmi înregistrarea contabilă: a) a daunei recunoscute:

Debit 241 „Casa”- cînd se încasează în casierie;Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”-cînd se reţine din

salariu;

Credit 227 „Creanţe pe termen scurt al personalului”; b) cînd se recuperează dauna aferentă perioadei viitoare, termenul de achitare al căreia este de pînă la un an: la suma creanţei stinse:

Debit 241 „Casa”- cînd se încasează în casierie;Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”-cînd se reţine din

salariu;Credit 227 „Creanţe pe termen scurt al personalului”;

la suma venitului constatat aferent perioadei curente:Debit 515 „Venituri anticipate curente”;Credit 612 „Alte venituri operaţionale”;

c) cînd se recuperează dauna aferentă perioadei viitoare, termenul de achitare al căreia este mai mare de un an: La suma creanţei stinse:

Debit 241 „Casa”- cînd se încasează în casierie;Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”-cînd se reţine din

salariu;Debit 227 „Creanţe pe termen scurt al personalului”;

la suma venitului constatat aferent perioadei curente:Debit 422 “Venituri anticipate pe termen lung”;Credit 612 „Alte venituri operaţionale”;

3. Cînd termenul de achitare al creanţei pe termen lung privind dauna produsă devine mai mic de un an se va reflecta înregistrarea contabilă: a) la suma creanţei pe termen lung termenul de achitare al căreia este de pînă la un an:

Debit 227 „Creanţe pe termen scurt al personalului”;Credit 134 “Creanţe pe termen lung”;

b) concomitent se constată suma venitului:Debit 422 “Venituri anticipate pe termen lung “;Credit 515 „Venituri anticipate curente”;

75.Contabilitatea activelor materiale in curs de executie prevede evidenta la beneficiar a chelt la crearea activelor materiale pe termen lung noi si a cheltuielelor aferente ameliorarii starii activelor ce se afla in utilizare, indiferent de modul de executare a lucrarilor de constructie, montaj, reparatie capitala, modernizare, extindere in antrepriza sau regie proprie.Activele materiale in curs de executie se recunosc in baza principiului specializarii exercitiului.Componenta activelor materiale in curs de executie si caracterizarea contului de evidenta a acestora. In componenta lor se include:-chelt legate de constructia cladirilor, edificiilor, drumurilor, podurilor etc inclusiv al celor arteziene, lacurilor.-utilajele, masinile, si instalatiile tehnologice, de productie, energetice, electrotehnice, de transmisie care necesita montaj si toate chelt privind procurarea acestora.-masinile, utilajele si alte obiecte care nu necesita montaj in cazul cind momentul procurarii nu coincide cu momentul punerii in utilizare;-chelt de reparatie a obiectelor procurate la pregatirea acestora pentru a fi utilizate.-chelt de reparatie capitala a mij fixe aflate in utilizare in cazul efectuarii lucrarilor de reparatie in locul de expoatare atunci cind aceste chelt vor fi supuse capitalizarii;-investitiile capitale ulterioare, lucrarile de modernizare, extindere fiind efectuate in locul de utilizare a obiectelor respective in cazul cind acestea se supun capitalizarii.-chelt la sadirea viilor si livezilor, arbustilor, cresterea si ingrijirea ulterioara a acestora pina la transmiterea in categoria celor pe rod;-chelt de inlaturare a lipsurilor in vii si livezi in cazul capitalizarii acestora;

-chelt p-u restabilirea proprietatilor mij fixe de a participa la activitatea # in cazul anterioar valoarea de bilant a fost decontata din cauza diverselor evenimente neobisnuite: avarii, incendii, inundatii, alunecari de terean etc.IN SCOPUL CONTABILIZARII ELEMENTELOR DE ACTIVE MATERIALE IN CURS DE EXECUTIE INDICATE SI ALTOR COMPONENTE ESTE DESTINAT CONTUL SINTETIC 121,,Activ materiale in curs de executie” care cuprind urm subconturi:121.1,,Constructii in curs de executie” –in afara de chelt aferente lucrarilor de constructie a obiectelor respective se reflecta si valoarea masinilor, utilajelor, instalatiilor predate in montaj precum si chelt la plantare, crestere si ingrijirea plantelor perene pina la intrarea acestora pe pod.121.2,,Utilaj destinat instalarii”-este destinat contabilitatii operatiunilor de achizitionare a masinilor, utilajelor, instalatiilor.121.3,,Utilaj si alte obiecte pina la punerea in functiune”-reflectarii obiectelor care nu necesita montaj, insa momentul punerii in exploatare nu coincide cu momentul achizitionarii.121.4,,Investitii capitale ulterioare”-se contabilizeaza toate chelt de reparatie, indiferent de tipul acesteia.Documentele primare, centralizatoare si registrele de evidenta:-factura fiscala privind obiectele achizitionate de la furnizori si a intreprinderii de transport, in cazul cind aceste obiecte si servicii se impoziteaza cu TVA;-factura de expeditie in cazul cind masinile, utilajele si alte obiecte nu sunt impozitate cu TVA;-factura fiscala a antreprenorului si procesul verbal de primire predare a lucrarilor de constructii montaj;-dispozitie de plata si chitantele privind achitarea taxei vamale, serviciilor vamale.-fisa de lucru in acord la calcularea salariilor muncitorilor si ecesutarea lucrarilor de constructii-montaj, reparatie, modernizare, extindere in cazul salarizarii in acord.-calculul sau borderoul de repartizare a salariilor calculate muncitorilor care executa lucrarile mentionate;-fisa de pontaj in cazul salarizarii muncitorilor in regie;-fisa-limita de livrare a materalelor si bonul de consum;- tebelul de repartizare a materialelor consumate sau raportul privind consumul de materiale de constructie, in comparatie cu normele de productie;-calculele de repartizare a consumurilor privind intretinerea si exploatarea masinilor si mecanismelor de constructie, a serviciilor transportului auto, a energiei electrice si alte documente.Contabilitatea chelt de constructie a cladirilor, constructiilor speciale, altor obiecte. Chelt privind constructia unor obiecte noi sunt contabilizate pe fiecare obiect si articole de cheltuieli respective cu total cumulativ de la inceputul constructiei pina la punerea in folosinta a obiectului.Efectuarea lucrarilor de antrepriza. In cazul executarii lucrarilor de constructie in antrepriza beneficiarul incheie cu antreprenorul un contract de antrepriza .La finalizarea elementului constructiv sau a intregului obiect se intocmeste un proces verbal de primire predare a elementului constructiv sau a obiectului finalizat in baza caruia antreprenorul elibereaza o factura fiscala sau o factura de expeditie. In baza acestor documente beneficiarul intocmeste inregistrarea contabila:Dt 121.1-la valoarea de deviz a elementului constructiv sau a obiectului fara TVADt 534,, Datorii privind decontarile cu bugetul”-la suma TVAaferentaCt 521,,Datorii pe t/s privind facturile comerciale” sau 539,, Alte datorii pe t/s”- la suma totala(inclusiv TVA).Virarea mij banesti p-u achitarea datoriei fata de antreprenor va fi reflectata astfel:Dt521 sau Dt539Ct242,, Cont de decontare”, 243,,Cont valutar”, 244,,Alte conturi la banca”, 511,,Credite bancare pe t/s”.In baza procesului verbal de primire predare a mij fixe obiectul construit se pune in folosinta, intocminduse inregistrarea contabila:

Dt 123,,Mij fife”Ct 121,,Active materiale in curs de executie”, subcontul 1211,, Constructii in curs de executie”.Efectuarea lucrarilor in regie proprie- toate cheltuielile de constructie se contabilizeaza de beneficiar. In baza documentelor primare valorile materiale indicate se reflecta ca fiind transferate din gestiunea sefului de depozit in gestiunea persoanei ce lea primit prin inregistrarea contabila:Dt 211,,Materiale”, subconturile respective- gestionarul care lea primitCt 211,,Materiale”, acelasi cubcont respectiv- seful depozitului.Subcontul 121.1 va fi debitat in contrapartida cu cu conturile:211,,Materiale”, 213,,OMVSD”,214,,Uzura OMVSD”, 531,,Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”, 533,,Datorii privind asigurarile”, 812,,Activitati auxiliare” in functie de tipul cheltuielelor.Dupa finalizarea lucrarilor de constructie a obiecteloe( magazii, soproane, depozite de pastare a materialelor de constructie pe santier etc) acestea se trec la intrari prin inregistrarea contabila:Dt213,,OMVSD”, subcontul 213.3,, Constructii speciale provizoriiCt 812,,Activitati auxiliare” sau alt cont din clasa 8.Unice sunt numite consumuriele privind incarcarea, transportarea, descarcarea, pregatirea locului de instalare, montare, demontare dupa finalizarea constructiei, precum si incarcarea, transportarea si descarcarea masinii, mecanismului sau utilajului.Cheltuieli curente cuprind chelt de intretinere, ingrijire si exploatare a masinilor, mecanismelor, utilajelor de constructie.Contabilitatea utilajului destinat instalarii-utilajul destinat instalarii , indiferent de modul de efectuare a lucrarilor de montaj, il procura beneficiarul- intreprinderea p-u care se monteaza acest utilaj. In baza facturii fiscale sau facturii de expeditie utilajul cumparat se inregistreaza la intrari prin fc: Dt 121.1 –la valoarea utilajului fara TVADt 534-la suma TVA aferentaCt521 sau 539 sau 522 –la suma totala inclusiv TVA.Importul utilajelor:-contractul incheiat cu exportatorul strain;-factura comerciala;-certificatul de origine;-factura de transport;-documentele bancare- in cazul unei plati in avans;-declaratia vamala de import;-delegatia reprezentantului # de a efectua plata impozitului si serviciile vamale.Contabilitatea obiectelor care nu necesita montaj. Utilajele, instrumentele, inventarul, si alte obiecte care nu necesita montaj in cazul cind momentul achizitionarii coincide cu momentul punerii in functiune se contabilizeaza nemijlocit in contul 123,,Mij fixe”Procurarea utilajelor, instrumentelor, inventarului si altor obiecte:Dt121.3-la valoarea de cumparare fara TVADt534-la suma TVACt521 sau 539 –la valoarea totala inclusiv TVA.Contabilitatea plantelor perene neroditoare se contabilizeaza in subcontul 121.5 ,,Cresterea si ingrijirea plantelor perene”. In componenta lor se include:-chelt privind pregatirea solului;-costul materialului saditor;-chelt legate de sapatul gropilor-etc.Subcontul 121.1,,Constructii in curs de executie” se va debita cu suma totala a chelt in contrapartida cu conturile:

211,,Materiale”-la valoarea materialului saditor, ingrasamintelor, mijloacelor de protectie a plantelor.213,,OMVSD” sau 214,,Uzura OMVSD”- LA VALOAREA SAU SUMA UZURII OBIECTELOR DE INVENTAR531,,Datorii fata de personal privind retribuirea muncii” si 533,,Datorii privind asigurarile”- la salariile calculate muncitorilor ce executa operatiuni tehnologice in mod manuakl la saditul si ingrijirea plantelor si la contributii p-u asigurarile sociale si medicale aferente;811,,Productia de baza” sau 215,,Productia in curs de executie”-la suma consumurilor de baza repartizate in baza calculelor de repartizare a acestora la sfirsitul anului de gestiune;812,,Activitati auxiliare”- la valoarea serviciilor activitatilor auxiliare, precum si la salariile tractoristilor- masinistilor;521 si 539-la valoarea serviciilor prestate de intreprinderile terte.Contabilitatea altor elemente de active materiale in curs de executie – se refera valoarea lucrarilor de proiectare si exploatare, serviciile de supraveghere exercitata de beneficiarul constructiei, precum si expertiza proiectelor.In baza documentelor respective (contracte, facturi fiscale, procese- verbale de receptie- predare a lucrarilor ) beneficiarul constructiei inregistreaza la majorarea costului obiectului de constructie valoarea lucrarilor specificate astfel: Dt121.1-la valoarea lucrarilor si serviciilor fara TVADT534-la suma TVACT539- la valoarea totala inclusiv TVA.Contabilitatea chelt p-u restabilirea proprietatilor mijloacelor fixe si investitiilor capitale ulterioare. In cazul in care valoarea de bilant a unui mijloc fix reflecta deja pierderea avantajului conomic, investitiile capitale ulterioare p-u restabilirea proprietatilor pierdute, prin urmare si a avantajului pierdut, se capitalizeaza in limba valorii de recuperare a mij fix.

76.Evaluarea si calculatia-procedee ale metodei CTEvaluarea consta in transformarea unitatilor naturale, in unitati valorice cu ajutorul monedei. Aceasta operatie are o importanta deosebita pentru sintetizarea si generalizarea informatiilor generate de existenta, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale Evaluarea este procedeul metodei contabilitatii care asigura reflectarea realitatii economice.Evaluarea elementelor patrimoniale se efectueaza in patru momente : la intrarea bunurilor in patrimoniu, la iesirea bunurilor din patrimoniu, cu ocazia inventarierii si la inchiderea exercitiului financiar.1.Evaloarea la intrarea in patrimoniu se face la unul din urmatoarele preturi sau costuri : costul de achizitie, costul de productie, valoarea de utilitate, valoarea nominala.Costul de achizitie este utilizat pentru evaluarea bunurilor cumparate si se formeaza din pretul platit furnizorului la care se adauga alte cheltuieli efectuate cu ocazia aprovizionarii : cheltuieli de transport-aprovizionare, taxe nerecuperabile, etc.Costul de productie este utilizat la evaluarea bunurilor produse in cadrul intreprinderii. Acesta se formeaza din valoarea materiilor prime si materialelor consumate, cheltuielile cu salariile, alte cheltuieli directe precum si cota cheltuielilor de productie.Valoarea de utilitate numita si valoarea actuala se stabileste in functie de pretul pietei, utilitatea bunului, starea si locul unde se afla si este utilizata in cazul bunurilor aduse ca aport la societate si acelor primite prin donatii cu titlu gratuit.Valoarea nominala reprezinta valoarea consemnata in documente a creantelor si datoriilor. 2.Evaluarea la iesirea bunurilor din patrimoniu se face pentru scoaterea din evidenta a bunurilor vandute, consumate in procesul de productei, constate lipsa, distruse sau deteriorate si reprezinta valoarea lor la intrare.3.Evaluare la inventariere se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element

patrimonial. 4.Evaluarea la inchiderea exercitiului financiar se face in scopul stabilirii pierderilor probabile si al scaderii veniturilor probabile. Cu aceasta ocazie se compara valoarea contabila cu valoarea de inventar.La elementele de activ, daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila diferenta conastatata nu se evidentiaza in contabilitate, iar daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila, diferenta constatata se inregistreaza ca o pierdere de valoare, sub forma amortizarii – daca pierderea este definitiva, sau sub forma provizioanelor pentru depreciere – daca pierderea este probabila.La elementele de pasiv, daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila, diferenta constatata nu se inregistreaza, iar daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila, diferenta constatata se evidentiaza sub forma provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli.Astfel, evaluarea este strans legata de calculatie ca procedeu al metodei contabilitatii, deoarece, pentru a reflecta in conturi cat mai exact existenta si miscarea patrimoniului unitatilor economice si sociale, in toate fazele circuitului ecomonic, precum si rezultatele finaleale activitatii, este necesar sa se determine cu cea mai mare exactitate valoarea acestora.Acest procedeu isi gaseste aplicarea cea mai larga in domeniul calculatiei costurilor si rezultatelor. Notiunea de calculatie are insa o aceptiune mult mai cuprinzatoare in contabilitate ; ea include toate formele de calcul, incepand cu simpla calculare a datelor consemnate in documentele primare, continuand cu calcul rulajelor, sumelor si soldurilor conturilor, cu calculul valorii elementelor patrimoniale inventariate, a diferentelor de inventar, si terminand cu stabilirea costului productiei si calculul rezultatelor finale, precum si a tuturor indicatorilor economico-financiari prin care se apreciaza activitatea unitatii economice sau sociale.Calculatia, ca procedeu al metodei contabilitatii, actioneaza cu preponderenta in intreprinderile de productie si are drept scop calcularea costurilor de achizitie si a costurilor de productie. Pentru a cunoaste situatia reala a patrimoniul reflectat in contabilitate, trebuie sa se verifice existenta faptica, directa a tuturor elementelor sale in scopul descoperirii neconcordantelor dintre datele inregistrate in conturi si realitatile de pe teren. In continuare, elementele patrimoniale constatate faptic se evalueaza la valoarea actuala sau curenta. In acest scop, contabilitatea se foloseste de un alt procedeu, cunoscut sub denumirea de inventariere. Pe baza constatarilor la care s-a ajuns in urma inventarierii se fac reflectarile necesare in conturi, stabilindu-se concordanta dintre datele rezultate la fata locului prin operatia de inventariere. Prin compararea valorii actuale cu cea din contabilitate se determina deprecierea elementelor patrimoniale inventariate.

77. Contabilitatea activelor nemateriale si amortizarii lor

Conform SNC 13 ,,Contabilitatea activelor nemateriale(imobilizărilor necorporale),, ,activele nemateriale reprezintă active nepecuniare(nebăneşti) identificate care nu îmbracă o formă materială.sînt controlate de către întreprindere,pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea de producţie,comerţ sau în alte tipuri de activităţi,precum şi în scopuri administrative sau sunt destinate pentru a fi predate în folosinţă persoanelor juridice şi-sau fizice. Distingem următoarele elemente patrimoniale,care sunt incluse în clasa activelor nemateriale:

Cheltuieli de constituire Fond commercial Brevete

Embleme comerciale Licente Programme informatice Alte active nemateriale Active nemateriale arendate pe t lung

Este firesc faptul că indiferent de forma organizatorico-juridică,toţi agenţii economici din RM activează numai în baza licenţelor eliberate de Ministerul Finanţelor.

Licenţa este un document official prin care se atestă capacitatea şi dreptul deţinătorului de a desface activitatea în domeniul dat în condiţii care să le asigure beneficiarilor un înalt nivel calitativ şi siguranţă în conformitate cu legislaţia în vigoare şi se eliberează pe un anumit termen fin valabil pe întreg teritoriu al RM.

În general,pentru obţinerea licenţei intreprinderea treb sa corespunde tuturor condiţiilor date:este înregistrată la Camera Înregistrărilor de Stat pe lâangă Ministerul Justiţiei,e luată la evidenţă în calitate de contribuabil la organul territorial al serviciului fiscal de stat.are cod fiscal atribuit,a onorat necondiţionat angajamente faţă de buget şi de fondul social.

Recunoasterea activelor nemateriale-reprezinta examinarea corespunderii insusirilor, particularitatilor, caracteristicilor, proprietatilor elementelor respective definitiei si criteriilor stabilite.

Activele nemateriale sunt recunoscute in baza acelorasi criterii ca si activle materiale pe t/l conform carora:

-intreprinderea dispune de o certitudine ferma ca in urma utilizarii elementului respectiv va obtine anumite avantaje economice;

-valoarea articolului poate fi determinata.Momentul recunoasterii il constituie p-u activele nemateriale:-cumparate ce nu necesita chelt de pregatire- data procurarii;-procurate ce necesita chelt de pregatire spre utilizare- dupa finisarea lucrarilor de pregatire a

activului nematerial sau a lucrarilor de instalare a utilajului brevetat si primit in baza contractului de licenta;

-create de catre intreprindere-dupa obtinerea titlului de protectie sau dupa finisarea lucrarilor de cercetare-proiectare.

La întreprindere,activele nemateriale sunt recunoscute în baza următoarelor criterii: Întreprinderea dispune de o certitudine femă că în uma utilizării elementului respective

va obţine anumite avantaje economice; Valoarea articolului poate fi determinată.

Momentul recunoaşterii pentru aceste active nemateriale îl constituie momentul procurării acestora,în baza documentelor de procurare-facturi fiscale,process-verbal de evaluare,contract de licenţă sau al altui contract. Evaluarea activelor nemateriale la momentul recunoaşterii acestora (evaluarea iniţială) este efectuată în conformitate cu SNC 13, Prin urmare,activele nemateriale se estimează la valoarea de procurare însumată ci impozetele,texele nerecuperabile prevăzute de legislaţie,achitarea serviciilor de evaluare a activelor nemateriale procurate. Evaluarea ulterioară a activelor nemateriale este efectuată prin metoda recomandată de SNC 13,adică activul nematerial este contabilizat la valoarea de intrare diminuată cu suma amortizării accumulate.Totodată unitatea economică umăreşte ca valoarea de bilanţ a activului nematerial să nu depăşească valoarea de recuperare.Dacă aceasta s-a întîmplat,valoarea de bilanţ se reduce la valoarea de recuperare. Pentru evidenţa sintetică a activului nematerial este utilizat contul de active 111 ,,Active nemateriale,,.În debitul căruia s-a reflectat intrările de active nemateriale primate spre utilizare,iar în credit-ieşirea acestora din componenţa elementelor patrimoniale din motivul expirării duratei de utilizare. Evidenţa analitică a activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora.

Unitatea economică calculează amortizarea activelor nemateriale primite spre utilizare.Calculul amortizării începe din luna primirii spre utilizare a activului nematerial şi se suspendă în luna ulterioară lunii ieşirii din patrimoniul întreprinderii

Amortizarea activelor nemateriale se calculează conform cerinţelor metodei liniare (uniforme),în conformitate cu care,valoarea amortizabilă a obiectului este decontată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă.Suma amortizării nu depinde de identitatea utilizării activului şi se determină prin raportul dintre valoarea amorizabilă şi numărul de ani(perioade de gestiune) al duratei de funcţionare utilă.Calcularea amortizării activelor nemateriale

Metoda de calculare a amortizării activelor nemateriale, aplicată de întreprindere, trebuie să reflecte schema de obţinere a avantajului economic (profitului) din aceste active. Există diferite metode de calculare a amortizării activelor nemateriale: liniară (uniformă), soldului degresiv, în raport cu cantitatea de unităţi de produse fabricate (volumul de servicii). Metoda liniară prevede calcularea sumelor de amortizare constante pe toată durata de exploatare utilă a activului. Amortizarea calculată prin aplicarea metodei soldului degresiv treptat se diminuează în decursul perioadei de exploatare utilă, iar în cazul calculării amortizării în raport cu cantitatea unităţilor de produse fabricate (volumul de servicii) mărimea acesteia depinde de volumul unităţilor de produse fabricate (volumul de servicii). Modul de consum al calităţilor utile ale activului nematerial determină alegerea unei sau altei metode de calculare a amortizării. Metoda aleasă se aplică consecutiv de la o perioadă de gestiune la alta, dacă nu se aşteaptă modificări în schema de obţinere a avantajului economic (profitului). Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri sau cheltuieli în funcţie de destinaţia utilizării activelor nemateriale corespunzătoare. Pentru unele ramuri amortizarea dreptului de utilizare a tehnologiei sau amortizarea altor elemente ale activelor nemateriale, utilizate pentru fabricarea unui fel de produs, prestarea unui fel de serviciu poate fi considerată consumuri (articol de calculaţie) directe. În cazul în care un activ nematerial sau altul se utilizează pentru producerea activelor materiale (materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb, instrumentelor etc. ), amortizarea unui asemenea activ nu se consideră ca cheltuială şi se include în valoarea acestor active materiale în conformitate cu S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale". Amortizarea activului nematerial, utilizat pentru executarea lucrărilor de construcţie în regie, se include în cheltuielile aferente executării acestor lucrări care se capitalizează (S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung")".

Reflectarea formulei contabile privind procurarea activului nematerial:Debit contul 111.6 Active nemateriale Credit contul 521.1 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale TVA aferentă procurării activului nematerial se reflectă conform formulei contabile:Debit contul 534.2 Datorii privind decontările cu bugetul

Credit contul 521.1 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale

Amortizarea activului nematerial „1C-Contabilitate” se contabilizează prin următoarea formulă contabilă :

Debit contul 713 Cheltuieli generale si administrative Credit contul 113.6 Amortizarea programelor informatice

Contabilitatea iesirii activelor nemateriale.

Activele nemateriale separabile si inseparabile de cele materiale pot fi scoase din circuitul

economic al # din diferite motive:

-expirarea duratei de exploatare utila- termenului de valabilitate al titlului de protectie(la

licentiar) sau al termenului contractual (la licentiat);

-rezilierea contractului de licenta(la licentiat);

-casarea activului nematerial din motivul utilizarii neeficiente;

-cesiunea dreptului de utilizare a unor active nemateriale fara a pastra titlul de proprietar la

posesorul de drepturi.

Documentul de baza prin care este perfectata iesirea activelor nemateriale este procesul-

verbal cu privire la suspendarea actiunii drepturilor de utilizare a activului nematerial.

Ieşirea activelor nemateriale din circuitul economic al întreprinderii poate avea loc reeşind din mai

multe cauze:

expirarea duratei de exploatare utilă:

Debit contul 113Amortizarea activelor nemateriale

Credit contul 111 Active nemateriale

rezilierea contractului de licenţă este reflectata prin doua inregistrari contabile:

- decontarea amortizarii decontate

Debit contul 113Amortizarea activelor nemateriale

Credit contul 111 Active nemateriale

- decontarea valorii de bilant a activului iesit

Debit contul 721 Cheltuieli ale activitatii de investitii

Credit contul 111 Active nemateriale

78„Contabilitatea reparaţiilor mijloacelor fixe”Reparaţia obiectelor de mijloace fixe se efectuează pentru menţinerea lor în stare de lucru normală, restabilirea calităţilor iniţiale pierdute şi/sau în scopul obţinerii unor avantaje economice suplimentare de la asemenea obiecte

Reparaţia mijloacelor fixe poate fi efectuată în regie proprie sau în antrepriză.

1. Reparaţia mijloacelor fixe in regie proprieReparaţia mijloacelor fixe în regie proprie poate fi efectuată de către:

-subdiviziunea (sectia ) de reparative a intreprinderii (variant I ); sau- angajaţi nemijlocit la locul de exploatare a obiectelor de mijloace fixe (varianta II).

În cazul utilizării variantei 1 consum urile de reparaţie efective se acumulează în prealabil în debitul contului 812 în corespondenţa cu creditul conturilor de evidenţă a materialelor, datoriilor privind retribuirea muncii, contribuţii lor pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală etc. La finalizarea lucrărilor de reparaţie costul efectiv al acestora se decontează în conturile corespunzătoare de active, consumuri/cheltuieli sau provizioane constituite anterior (în funcţie de destinaţia şi locul de exploatare a obiectelor de mijloace fixe şi sursa de acoperire a consumurilor aferente reparatiei acestora).

În cazul utilizării variantei a 2 consumurile efective aferente reparaţi ei mijloacelor fixe se reflectă (în funcţie de locul de utilizare a acestora) nemijlocit în conturile de active, consumuri şi/sau cheltuieli - 112, 121, 251, 712, 713, 714, 813,538 etc. (fără aplicarea contului 812).

La efectuarea reparaţiei mijloacelor fixe în regie proprie se întocmesc formulele contabile prezentate în tabelul. 1.

№ Continutul operatiunii Debit credit Temei pentru inregistrare

Efectuarea reparatiei din contul consumurilor /cheltuielelor perioadei de gestiune curente

Varianta 1 Lucarile de reparatie se executa de subdiviziunea de reparatie a intreprinderii

1 Reportarea la inceputul perioadei de gestiune a consumurilor aferente lucratorilor de reparatie in curs de executie

812 215 Nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 812

2 Calcularea amortizarii activelor nemateriale utilizate nemijlocit pentru reparatia obiectelor de MF

812 113 Borderou de calculare a amortizarii activelor nemateriale. Registrul de evidenta la contul 812

3 Calcularea uzurii obiectelor de MF utilizate nemijlocit pentru reparatia altor obiecte de MF ale subdiviziunelor auxiliare a intreprinderii

812 124 Borderoul de calculare a uzurii MF. Registrul de evidenta la contul812

4 Decontarea valorii pieselor de schimb, articolelor de completare si altor materiale utilizate la reparatia obiectelor de MF

812 211 Bonuri de consum, procese verbale de casare a materialelor. Registrul de evidenta la contul 812

5 Casarea OMVSD cu valoarea unitara nu mai mare de ½ din limita stabilita, utilizate la reparatia obiectelor de MF

812 213 Bonuri de consum, procese verbale de casare a OMVSD in exploatare, nota de contabilitate, registrul de evidenta la contul 812

6 Calcularea uzurii OMVSD utilizate la reparatia obiectelor de MF. Uzura se calculeaza numai pentru OMVSD valoare unitara a carora depaseste ½ din limita stabilita

812 214 Bonuri de eliberare a OMVSD in exploatare, nota de contabilitate, registrul de evidenta la contul 812

7 Decontarea costului efectiv al productiei in curs de executie utilizate la reparatia obiectelor de MF. Formula contabila se intocmeste, de regula , la intreprinderile micului business care nu aplica conturile din clasa 8

812 215 Process verbale de casare a productiei in curs de executie, nota de contabilitate, registrul de evidenta 812

8 Decontarea costului efectiv al produselor utilizate la reparatia obiectelor de MF

812 216 Procese verbale de casare a produselor, bonuri de consum Registru de evidenta la contul 812

9 Decontarea valorii de bilant a marfurilor utilizate la reparatia obictelor de MF

812 217 Procese verbale de casare a marfurilor , bonuri de condom, Registru de evidenta la cont 812

10 Trecerea la costul lucrarilor de reparatie a cotei cheltuielelor anticipate curente

812 251 Nota de contabilitate , Registrul de evidenta a cont 812

11 Reflectarea consumurilor de reparatie a obiectelor de MF effectuate prin titularii de avans

812 227532

Decontari de avans cu documentele de decontare si de plata justificate registri de evidenta la cont 812

12 Reflectarea consumurilor aferente reparatiei achitate cu mijloace banesti nemijlocit in momentul efectuarii acestora

812 241.242243.244

Disp. de plata, registr. de casa, bon de plata, ordin de plata, extrase de cont si alte doc. Registru de evidenta a cont 812

13 Reflectarea datoriilor fata de furnizori- pentru apa, energie, abur si fata de antreprenori – pentru serviciile comunalesi alte servicii

812 521.522539

Facturi fiscale, facturi de expeditie Registru de evidenta a 812

prestate la reparatia obiectelor de mijloace fixe.

14 Calcularea remuneratiilor angajatilor incadrati in procesul de reparatie a MF

812 531 Bonuri de lucru in accord, registru de salariu. Registru de evidenta a 812

15 Calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii aferente remuneraţiilor angajaţilor încadraţi în procesul de reparatie a miiloacelor fixe

812 533 Nota de contabilitate Registrul de evidenţă la contul 812

16 Reflectarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente remuneraţiilor angajaţilor încadraţi în procesul de reparaţie a mijloacelor fixe. Formula contabilă se întocmeşte în cazul în care salariile angajaţilor se calculează şi se achită în 'aceeasi lună

812 533 Nota de contabilitate Registrul de evidenţă la contul 812

17 Reflectarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente remuneraţiilor angajaţilor încadrati în procesul de reparaţie a mijloacelor fixe. Fonnula contabilă se întocmeşte în cazul în care salariile angajaţilor se calculează şi se achită În diferite luni

812 535 Nota de contabilitate Registrul de evidenţă la contul 812

18 Decontarea costului efectiv al producţiei în curs de execuţie din activitatea de bază a întreprinderii utiIiz.ată Ia reparaţia obiecte lor de miiloace fixe

812 811 Procese-verbale de producţiei în curs de exectie,nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

19 Decontarea costului efectiv al producţiei inl curs de execuţie din activităţile auxiliare ale întreprinderii utilizata la reparaţia obiectelor de miiloace fixe

812 812 Procese-verbale de producţiei în curs de exectie,nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

20 Reflectarea costului serviciilor altor subdiviziuni (secţii) auxiliare ale întreprinderii

812 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

21 Decontarea consumurilor indirecte de producţie ale secţiei de reparaţie incluse în costul lucrărilor de reoaratie

812 813 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

22 Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de schimb uzate şi a altor materiale obţinute la reparaţi a obiectelor de mijloace fixe

211 812 Bonuri de intrări , Registrulde evidenţă la 812

23 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la crearea activelor nemateriale şi îmbunătăţirea calităţilor iniţiale ale acestora

112 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

24 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe efectuate pînă la punerea În funcţiune a acestora

121 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

25 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la crearea (construcţia) altor obiecte de mijloace fixe şi efectuarea investiţiilor capitale ulterioare

121 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

26 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la efectuarea cheltuielilor anticipate pe termen lung şi curente (însuşirea unor tipuri noi de produse, recultivarea terenu- rilor etc.)

141.251 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

27 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la procurarea:

nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

materialelor 211 812

OMVSD 213 812

mărfurilor 217 81228 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de

reparaţie a obiectelor de mijloace fixe care deservesc procesul de desfacere a produselor (mărfurilor)

712 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

29 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe cu destinatie generală şi administrativă

713 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

30 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe utilizate În unităţile de producţie şi gospodăriile de deservire

713 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

31 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe transmise în arendă operaţională (leasing, locaţiune). Formula contalbilă se întocmeşte la arendator (locator) în cazul în care arenda (leasingul, locaţiunea) nu constituie activitatea de bază a Întreprinderii

714 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

32 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe deteriorate ca urmare a accidentelor,

723 812 Procesul verbal privind evenimentul exceptional nota de contabilitate Registrul

calamităţilor naturale şi altor evenimente excentionale

de evidenţă la 812

33 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe utilizate nemijlocit în activitatea de bază a întreprinderii pentru fabricarea produselor (de prestarea serviciilor)

811 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

34 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe transmise în arendă operaţională (leasing, locaţiune). Fonnula contabilă se întocmeşte la arendator (locator) în cazul în care arenda (leasingul, locaţiunea) constituie activitatea de bază a întreprinderii

811 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

35 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe utilizate nemijlocit în activităţile auxiliare ale întreprinderii

812 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

36 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe cu destinaţie generală de oroductie

813 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

37 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe cu destinaţie generală aferente contractelor de construcţie

814 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

38 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la transmiterea valorilor materiale spre prelucrare tertilor

816 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

39 Decontarea la finele perioadei de gestiune a consumurilor aferente lucrărilor de reparaţie în curs de executie

215 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

Lucrarile de reparatie se executa de angajati nemijlocit la locul de exploatare a obiectelor de mijloace fixe40 Reflectarea consumurilor de reparaţie a

obiectelor de mijloace fixe efectuate de angajaţi nemijlocit la locul de exploatare a unor asemenea obiecte. Înregistrarea se efectuează în debitul unuia din conturile 112, 121,712, 713 etc. (în funcţie de locul exploatării) şi creditul conturilor de evidenţă a materialelor, remuneraţiilor, decontărilor cu antreprenorii etc.

112 sau121.141251.712713.714723.811812.813814.816

124.121213.214227.241242.244521.522531.532533.535539.812

Bonuri de consum, procese verbalede casare a materialelor si OMVSD, deconturi de avans, dispozitii de plata, registru de casa, ordin de plata, extrase de cont, registru de salariu, facturi fiscale, nota de contabilitate

41 Trecerea în cont a TV A de la valoarea serviciilor prestate de întreprinderi terţe la reparaţia obiectelor de mijloace fixe nemijlocit la locul de exploatare a acestora

534 521.522539

Facturi fiscale. Registrulde evidenţă la 812

42 Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de schimb uzate şi a altor materiale rezultate din reparaţi a obiectelor de mijloace fixe, consum urile cărora au fost decontate la majorarea:

nota de contabilitate Bonuri de intrari

valorii active lor pe termen lung 211 112.121

cheltuielilor anticipate pe termen lung şi curente

211 141.251

cheltuielilor perioadei de gestiune curente 211 612

consumurilor de producţie 211 813

altor consumuri 211 814.816

Efectuarea reparaţiei din contul provizioanelor aferente cheltuielilorsi plătilor preliminare

43 Calcularea provizioanelor pentru reparaţia mijloacelor fixe utilizate la crearea activelor nemateriale

112 538 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

44 Calcularea provizioanelor pentru reparaţia mijloacelor fixe utilizate la crearea (constructia) altor obiecte de mijloace fixe

121 538 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

45 Calcularea provizioanelor pentru reparaţia mijloacelor fixe utilizate la efectuarea cheltuielilor anticipate pe termen lung şi curente (însuşirea noilor tipuri de produse recultivarea terenurilor etc.)

141.251 538 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

46 Calcularea provizioanelor pentru reparaţi a mijloacelor fixe utilizate la desfacerea produselor (mărfurilor)

712 538 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

47 Calcularea provizioane1or pentru reparatia.mijloacelor fixe cu destinaţie generală şi administrativă

713 538 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

48 Calcularea provizioanelor pentru reparaţia mijloacelor fixe transmise În arendă operaţională (leasîng, locatiune)

714 538 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

49 Calcularea provizioanelor pentru reparaţi a mijloacelor fixe utilizate în activitatea de bază a Întreprinderii

811 538 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

50 Calcularea provizioanelor pentru reparaţia mijloacelor fixe utilizate în activităţile auxiliare ale întreprinderii

812 538 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

51 Calcularea provizioanelor pentru reparaţia 813 538 nota de contabilitate Registrul

mijloacelor fixe cu destinaţie generală de producţie

de evidenţă la 812

52 Calcularea provizioanelor pentru reparaţi a mijloacelor fixe cu destinaţie generală aferente contractelor de constructie

814 538 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

53 Calcularea provizioanelor pentru reparaţia mijloacelor fixe utilizate la transmiterea valorilor materiale spre prelucrare terţilor

816 538 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

Notă la operaţiunile 43-53. In contabilitatea financiară calcularea provizioanelor pentru reparaţia mijloacelor fixe se efectuează lunar în mărime de 1/12 din suma anuală a consumurilor (cheltuielilor) de reparaţie prognozate. În cazul în care suma efectivă a consumurilor aferente reparaţiei mijloacelor fixe depăşeşte suma provizioanelor constituite la fmele anului de gestiune, se efectuează calcularea suplimentară a provizioanelor, prin întocmirea aceloraşi formule contabile ca şi la constituirea acestora. Suma provizioanelor neutilizate la finele anului de gestiune (soldul contului 538) se reportează În perioadele de gestiune unnătoare. În scopuri fiscale nu se pennite deducerea defalcărilor în fondurile de rezervă, inclusiv şi pentru reparaţia mijloacelor fixe (art. 31 alin. (2) din Codul flscal). 54 Decontarea costului efectiv al lucrărilor de

reparaţie a obiectelor de mijloace fixe efectuate de subdiviziunea (secţia) de reparaţie a întreprinderii. Consumurile aferente reparaţiei se acumulează în prealabil În debitul contului 812 în modul expus în formulele contabile pentru operatiunile 1-21 din prezentul tabel. In acest caz, valoarea realizabilă netă a pieselor de schimb uzate şi a altor materiale rezultate din reparaţia obiectelor de mijloace fixe se reflectă prin formula contabilă următoare: debit contul 211, credit contul 812

538 812 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

55

Reflectarea consumurilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe efectuate de angajaţi nemijlocit la locul de exploatare a unor asemenea obiecte

538 124.211213.214227.241242.244521.522531.532533.535539.812

Borderouri de calculare a uzurii MF, Bonuri de consum, procese verbalede casare a materialelor si OMVSD, deconturi de avans, dispozitii de plata, registru de casa, ordin de plata, extrase de cont, registru de salariu, facturi fiscale, nota de contabilitate

56 Trecerea în cont a TV A de la valoarea serviciilor prestate de întreprinderi terţe la reparatia obiectelor de mijloace fixe

534 521.522539

Facturi fiscale, registru de evidenta a procurarilor

57 Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de schimb uzate şi a altor materiale rezultate din reparaţia obiectelor de mijloace fixe la locul de exploatare a acestora

211 538 Bonuri de intrari, nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

58 Decontarea la venituri a sumei provizioanelor neutilizate pentru reparaţi a mijloacelor fixe. Fonnula contabilă se întocmeşte în cazul în care întreprinderea, conform politicii de contabilitate, încetează constituirea provizioanelor pentru reparaţia obiectelor de miiloace fixe

538 612 nota de contabilitate Registrulde evidenţă la 812

3. Reparaţia mijloacelor fixe in antrepriză

În condiţiile antreprizei lucrările de reparaţie sînt executate de întreprinderi specializate sau persoane în baza contractelor încheiate. Valoarea unor asemenea lucrări (fără TVA) se reflectă în debitul conturilor de evidenţă a activelor, consumurilor/cheltuielilor sau provizioanelor aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare în corespondenţă cu creditul unuia din conturile - 521, 522, 539. La efectuarea reparaţiei mijloacelor fixe în antrepriză se întocmesc formulele contabile prezentate în tabelul 2.

Formule contabile pentru operaţiunile de reparaţie a mijloacelor fixe in antrepriză

Table.2.№ Continutul operatiunii Cont corespondente Temei pentru

înregistrare Tipurile de documente

debit credit

Efectuarea reparatiei din contul consumurilor/cheltuielilor perioadei de gestiune curente1 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor

de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe prestirea calitătilor initiale ale acestora (crearea) active lor nemateriale şi îmbunătătate de antreprenori, utilizate la procurarea

112 521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire.

2 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor investitiilor capitale ulterioare prestate de antreprenori, utilizate la procurarea (crearea/construirea) altor obiecte de mijloace fixe şi la efectuarea de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe

121 521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire.

3 Reflectarea valorii (fără TV A') serviciilor de reparatie a obiectelor de mijloace fixe prestate de antreprenori, utilizate la efectuarea cheltuielilor anticipate pe termen lung şi/sau curente (însuşirea unor noi tipuri de produse etc)

141 sau251

521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire.

4 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe prestate de antreprenori, utilizate nemijlocit la procurarea:

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

materialelor 211 521.522539

OMVSD 213 521.522539

marfurilor 217 521.522539

5 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe care deservesc procesul de desfacere(vînzare) a produselor (mărfurilor), prestate de antreorenori

712 521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

6 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor de 713 521.522 Facturi fiscale,procese

reparaţie a obiectelor de mijloace fixe cu destinaţie generală şi administrativă, prestate de antreorenori

539 verbale de predare primire

7 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe transmise în arendă operaţională (leasing, locaţiune), prestate de antreprenori. Formula contabilă se întocmeşte în cazurile în care consumurile aferente reparatiei se efectuează pe seama arendatorului (locatorului) şi arenda (leasingul, locaţiunea) nu constituie activitatea de bază a întreprinderii

714 521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

8 Reflectarea valorii (Iară TV A) serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe deteriorate ca urmare a accidentelor, calamităţilor haturale şi altor evenimente excepţionale, orestate de antreprenori

723 521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

9 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe utilizate nemijlocit în activitatea de bază, prestate de antreprenori

811 521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

10 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe transmise în arendă operaţională (leasing, locaţiune), prestate de antreprenori. Fonnula contabilă se întocmeşte în cazurile in care consumurile aferente reparaţiei se efectuează pe seama arendatorului (locatorului) şi arenda (Ieasingul, locaţiunea) constituie activitatea de bază a întreprinderii

811 521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

11 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe utilizate nemijlocit în activităţile auxiliare prestate de antreprenori

812 521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

12 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe cu destinaţie generală de producţie, prestate de antreprenori

812 521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

13 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe cu destinatie generala aferente contractelor de constructie, prestate de antreorenori

814 521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

14 Reflectarea valorii (fără TV A) serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la transmiterea valorilor materiale spre prelucrare terţilor, prestate de antreorenori

816 521.522539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

15 Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de schimb uzate si altor materiale rezultate din reparaţia obiectelor de mijloace fixe, consumurile cărora au fost decontate la majorarea:

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

valorii activelor pe termen lung şi curente 211 112.121211.213217

cheltuielilor anticipate pe termen lung si curente

211 141.251

cheltuielilor perioadei de gestiune curente 211 612

consumurilor de producţie 211 813altor consumuri 211 814.816

16 Trecerea în cont a TV A de la valoarea serviciilor de reparaţie a obiectelor de miiloace fixe, prestate de antreorenori

534 521.522539

Facturi fiscale, registru de evidenta a lucrarilor

17 Trecerea în cont a avansurilor acordate anterior în contul achitării datoriilor faţă de antreprenori pentru serviciile de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe, prestate de către acesti a

521.522539

224 Nota de contabilitate

18 Achitarea prin titularii de avans a datoriilor faţa de antreprenori privind lucrările de reoaratie executate

521.522539

227 sau232

Decontari de avans cu documenteb de plata

19 Achitarea cu mijloace băneşti a datoriilor faţă de antreprenori pentru lucrările de reparaţie executate

521.522539

241.242243.244

Disp. De plata, registru de casa, ordine de plata, extrase din cont

Efectuarea reparaţiei din contul provizioanelor aferente cheltuielilor si plătilor preliminare20 Calcularea provizioanelor pentru reparaţia

obiectelor de mijloace fixe. 112.131141.251712.713714.811812.813

538 Nota de contabilitate Registru de contabilitate la contul 538

21 Decontarea valorii (fără TV A) serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe prestate de antreprenori pe seama provizioanelor constituite anterior

538 521.522539

Facturi fiscale Registru de contabilitate la contul 538

22 Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de schimb uzate şi a altor materiale rezultate din reparaţia obiectelor de miiIoace fixe

211 538 Nota de contabilitate Registru de contabilitate la contul 538

23 Trecerea în cont a TV A de la valoarea serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe, prestate de antreprenori

534 521.522539

Facturi fiscale, registru de evidenta a procurilor

24 Trecerea în cont a avansurilor acordate anterior pentru achitarea datoriilor faţă de antreprenori pentru lucrările de reparaţie a obiectelor de miiIoace fixe

521.522539

224 Nota de contabilitate

25 Achitarea prin titularii de avans a datoriilor faţă de antreprenori privind lucrările de reoaratie executate

521.522539

227 sau532

Decontari de avans cu documenteb de plata

26 Achitarea mijloacelor banesti a datoriilorfata de antreprenori pentru serviciile de reparatie executate

521.522539

241 sau242.243244

Disp. De plata, registru de casa, ordine de plata, extrase din cont

27 Decontarea la venituri a sumei provizioanelor pentru reparatia mijloacelor fixe neutralizate. Formula contabila se intocmeste in cazul in care intreprinderea, conform politicii de contabilitate, inceteaza sa constituie proviziane pentru reparatia de mijloace fixe

538 612 Nota de contabilitate Registru de contabilitate la contul 538

Reparatia curentă reprezintă schimbul parţial al unor piese neesenţiaie, reparaţi a neînsemnată, lichidarea deteriorălilor fără demontarea maşinii sau utilajului, vopsirea, văruirea clădirilor etc.

Reparatia medie a mijloacelor fixe după complexitatea sa este aproape de cea capitala, dar fiind efectuata periodic, pina la un an, se include in reparatia curentă. Repuraţia curentă are scopul de a păstra obiectele de mijloace fixe în stare normală de lucru pe parcursul duratei de funcţionare utilă şi

nicidecum nu aduce întreprinderii vreun avantaj economic suplimentar, în cazul când această reparaţie n-a fost luată în considerare la punerea în funcţiune a obiectului.

Reparatia capitală reprezintă schimbul ansamblurilor şi pieselor esenţiale cu descompletarea parţială sau totală a utilajului, mijloacelor de transport, îmbunătăţirea posibilităţilor de exploatare a obiectelor în funcţiune. Pentru clădiri reparaţie capitală se consideră schimbul uşilor şi ferestrelor, podelelor şi tavanului etc. Din reparaţia capitală face parte. şi reparaţi a medie cu O periodicitate mai mare de un an. Reparaţia capitală poate să aducă în unele cazuri întreprinderii un avantaj economic suplimentar.

.

79.Caracteristica SNC1 „Politica de CT”

Politica de CT reprezintă o totalitate de principii, convenţii, reguli, metode şi procedee adoptate de conducerea întreprinderii # pentru ţinerea CT şi întocmirea rapoartelor financiare.Politica de CT constituie o parte integrantă a rapoartelor financiare şi trebuie să fie elaborată de fiecare # care desfaşoară activitate de întreprinzător şi este înregistrată în RM, indiferent de tipul de proprietate, apartenenţa ramurală şi forma organizatorico-juridică a acesteia (cu e Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuată de către contabilitate, de o comisie specială, compusă din reprezentanţii serviciilor contabil, financiar, juridic şi altor servicii ale întreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica CT aleasă poate fi examinată şi adoptată prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar după aceasta trebuie să fie aprobată de conducătorul întreprinderii.În S.N.C. 1 "Politica de CTe" sunt stabilite 3convenţii fundamentale ale contabilităţii: continuitatea activităţii, permanenţa metodelor şi specializarea exerciţiilor.Procedura formării politicii de CT privind o problemă (sector) concretă a contabilităţii constă în alegerea unei variante din câteva, admise de actele legislative şi normative, în justificarea metodei alese, pornind de la particularităţile activităţii #i şi acceptarea acesteia în calitate de bază pentru ţinerea CT şi întocmirea rapoartelor financiare.Politica de CT în anul curent este aprobată de conducătorul # la finele anului precedent şi intră în vigoare începând cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie să fie aplicată de toate subdiviziunile structurale ale întreprinderii#, inclusiv de cele evidenţiate într-un bilanţ distinct, indiferent de sediul lor. Subdiviziunile situate peste hotarele RM trebuie să aplice politica de CT adoptată de #şi să respecte concomitent regulile contabilităţii care sunt în vigoare în ţara respectivă. Întreprinderea nou-creată îşi elaborează politica sa de contabilitate până la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la dobândirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile şi metodele contabile alese se aplică de întreprindere din ziua înregistrării de stat.

Politica de CT adoptată de # trebuie să fie dată publicităţii, adică să fie adusă la cunoştinţa tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinată de însăşi #.

80.Metoda cT si elemetele eiContabilitatea ca ştiinţă socială are un obiect de cercetare bine stabilit şi o metodă de

cercetare clar conturată. În general, între obiectul şi metoda contabilităţii există o interdependenţă şi o condiţionare reciprocă în cadrul căreia obiectul este factorul prim determinant, iar metoda este factorul secund şi determinat. Chiar şi în calitatea sa secundară, metoda de cercetare a contabilităţii, poate juca însă un rol activ, sugerând în permanenţă obiectului, stări şi efecte specifice, pornind de la extinderea cercetării, aria de specificitate

tehnică şi până la descrierea sau reflectarea unor fenomene particulare sesizate în demersul practic al ştiinţei contabile.

Fiecare ştiinţă are o metodă de cercetare unică şi unitară în conţinutul, forma şi relevanţa ei tehnică şi practică. La rândul ei, contabilitatea ţine seama de complexitatea obiectului său de studiu, adoptând ca unitate de măsură simetrică, o metodă la fel de specifică şi de complexă, marcată de anumite particularităţi sesizabile, pornind de la perspectivele economice ale mişcărilor cu caracter patrimonial relevate. În realizarea conţinutului ei, metoda contabilităţii se foloseşte de o serie de procedee şi instrumente metodice. Aceste procedee metodice se pot grupa în trei grupe fundamentale, astfel: procedee generale tuturor ştiinţelor, procedee metodice comune pentru ştiinţele economice şi procedee metodice specifice numai contabilităţii.

Procedeele metodice generale se numesc astfel întrucât se regăsesc în cadrul metodologic comun al tuturor ştiinţelor. Dintre aceste procedee, cele mai importante şi mai relevante faţă de obiectul de studiu al contabilităţii, sunt: observarea, înregistrarea, clasificarea, raţionamentul inductiv şi deductiv, analiza şi sinteza. Toate aceste procedee au un conţinut clar, sugerat intrinsec chiar prin denumirea lor şi reprezintă în fapt etapele care intervin în demersul metodic operat de ştiinţa contabilităţii. Astfel, procesul cunoaşterii debutează prin observarea fenomenelor şi înregistrarea acestora într-un anumit mod, în continuare urmând formularea unor raţionamente, pornind de la însuşirile şi proprietăţile determinate, procesul finalizându-se cu emiterea unor judecăţi fundamentate cu privire la manifestarea fenomenelor cercetate. După formularea judecăţilor se procedează la analiză, adică la descompunerea fenomenelor în părţile lor componente în scopul cunoaşterii structurii interne şi a legilor care le guvernează, etapă urmată în final de procedura sintetizării informaţiilor, concretizată prin reconstituirea fundamentată şi în cunoştinţă de cauză a fenomenului analizat.

Procedeele metodice generale, deşi se aplică în toate ştiinţele, îmbracă totuşi forme particulare şi caracteristice în dreptul fiecărei ştiinţe care le utilizează (de exemplu: una reprezintă analiza în chimie, alta analiza în matematică, altceva presupune analiza în contabilitate.

Procedeele metodice comune ştiinţelor economice se numesc astfel, deoarece acestea se aplică în cadrul demersului metodologic al mai multor ştiinţe economice. Dintre cele mai importante procedee metodice comune, amintim:

- documentaţia are pentru contabilitate o importanţă deosebită, deoarece orice operaţiune economică, pentru a putea fi înregistrată în contabilitate, trebuie consemnată iniţial într-un document de evidenţă, anume conceput, cu o formă şi un conţinut tipizat;

- evaluarea reprezintă generic procedura axiomatic fundamentată, privind exprimarea operaţiunilor economice în expresie bănească, demers obligatoriu pentru ştiinţa contabilităţii, implicit dar nu exclusiv, fiind utilizată pentru orice altă formă de evidenţă economică;

- calculaţia constă în folosirea unor determinări matematice sau algoritmi, în vederea obţinerii unor indici sau indicatori relevanţi atât pentru ştiinţa contabilităţii cât şi pentru alte ştiinţe economice deopotrivă;

- inventarierea este procedeul metodic prin care, la anumite perioade de timp, se confruntă informaţia contabilă pe de o parte, cu situaţia patrimonială reală pe de altă parte, în vederea stabilirii eventualelor diferenţe, soluţionate ulterior pe baza rezultatelor inventarierii, în raport de cauzele care le-au determinat.

Procedeele metodice specifice contabilităţii, au ca principală trăsătură faptul că sunt utilizate numai în contextul tehnicii contabile. Procedeele metodice specifice ale contabilităţii sunt: dubla reprezentare a patrimoniului unităţilor patrimoniale (cu ajutorul bilanţului), dubla înregistrare a operaţiilor economice în conturi şi verificarea exactităţii informaţiei contabile (cu ajutorul balanţelor de verificare).

Metoda contabilităţii nu se reduce la o sumă de procedee sau tehnici de investigare folosite izolat ci, între aceste procedee există interdependenţe şi intercorelări dinamice, completări sau susţineri reciproce, permiţând practic adâncirea procesului cunoaşterii proceselor şi fenomenelor ce formează obiectul contabilităţii.

Pe de altă parte, în procesul de urmărire şi realizare a obiectivelor sale principale, contabilitatea nu acţionează ca o ştiinţă izolată, ci se manifestă într-un cadru larg, caracterizat printr-o serie de legături interdisciplinare. Astfel, fiind o ştiinţă de natură economică, contabilitatea intră în legături fireşti pe plan metodic şi conceptual cu „Economia politică” disciplină care cercetează şi fundamentează conţinutul multor categorii economice cu care lucrează contabilitatea sau celelalte ştiinţe economice. Se mai remarcă legăturile dintre contabilitate şi economiile de ramură, cum ar fi economia industriei, economia agriculturii, economia comerţului etc. Toate aceste discipline adâncesc procesul cunoaşterii în ramurile lor, folosind raţionamente, categorii sau reflectări contabile. Un loc aparte, extrem de important şi de relevant, în contextul fenomenului economic general, îl au legăturile dintre ştiinţa contabilităţii şi ansamblul ştiinţelor juridice. Astfel, pentru profesionistul din domeniul contabilităţii este esenţială cunoaşterea actelor normative elaborate în domeniul economic şi mai mult, fiind necesară dobândirea competenţelor practice privind interpretarea acestor acte normative.

Tot astfel, pe plan metodic este importantă legătura dintre contabilitate şi ştiinţele tehnologice. A realiza o bună urmărire a activităţii economice, înseamnă printre multe altele şi cunoaşterea în amănunt a tehnologiei de fabricaţie, numai astfel urmărirea activităţii economice se poate face cu fidelitate. În continuare mai remarcăm legăturile pe plan metodic dintre contabilitate şi matematică. Pentru economişti este esenţială pregătirea matematică. Apoi legătura dintre contabilitate şi ştiinţa statistică, legăturile cu informatica şi cibernetica şi, desigur, sunt legături şi cu o serie de alte ştiinţe.

81. Componenta si caracteristica Planului de conturi CT ale activitatii economico-financiare ale # RM

82. Particularitatile organizarii contabilitatii la intreprinderile mici.Întreprinderea mică ţine contabilitatea în conformitate cu principiile metodologice şi regulile

stabilite prin Legea contabilităţii-simplificat în partidă dublă care nu depăşesc limitele a două din următoarele trei criterii pentru perioada de gestiune precedentă

1) totalul veniturilor din vînzări – cel mult 15 mil. lei, inclusiv; 2) totalul bilanţului contabil – nu depăşeşte 6 mil. lei, inclusiv;

3) numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune – cel mult 49 de persoane; sau)

In cazul aplicarii sist contabil simplificat intreprinderea trebuie sa :

a) elboreze si sa aplice planul de conturi contabile simplificat

b) utilizeze formularile de rgistre contabile recomandate :

1. în baza Registrului-jurnal de evidenţă a operaţiilor economice; 2. cu utilizarea Borderourilor de evidenţă a operaţiilor economice pe conturi (grupe de conturi) contabile).c)intocmirea rapoartelor financiare simplificate conform formularelor prevazute de SNC 4:

- Bilanţul contabil - Raportul privind rezultatele financiare - Notă informativă privind avansurile, investiţiile şi decontările cu clienţii externi

la___200_ - Anexa la Bilanţul contabil (anexa 19 la SNC 4) - Anexa la Raportul privind rezultatele financiare (anexa 20 la SNC 4). - Nota explicativă (simplificată).

Sistemul contabil simplificat are dou variante:

- în baza Registrului-jurnal de evidenţă a operaţiilor economice-se recomanda intreprinderilor care produc un singur produs(presteaza un singur gen de servicii), efectuiaza decontari cu furnizorii nemijlocit in momentul executarii operatiunilor economice, nu au productie (servicii) in curs de executie si nu dispun de stocuri mari de materiale si marfuri. - cu utilizarea Borderourilor de evidenţă a operaţiilor economice pe conturi (grupe de conturi) contabile).-poate fi aplicat de intreprinderile care in procesul de productie(prestare a serviciilor) suporta cheltuieli materiale si de munca considerabile, au stocuri mari de contabilitate, produse si marfuri,efectuiza decontari cu debitorii si creditorii, in special prin banci

83. Particularităţile contabilităţii patrimoniului în instituţiile publice "instituţii publice" reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare al acestora.Instituţiile cuprind autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiile publice şi serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. O altă modalitate de a defini instituţiile publice este aceea legată de caracteristicile bunurilor produse de către acestea şi modul de verificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora către beneficiari.Din acest punct de vedere, se poate spune că instituţiile publice produc bunuri publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit, urmărind satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile consumatorilor. Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei instituţii publice. De aceea, fiind legate, din punct de vedere financiar, de bugetul public, instituţiile publice sunt organizate după principiul "nonprofit". Există şi excepţia potrivit căreia o instituţie este publică, în funcţie de caracteristicile prestaţiilor acesteia, adresându-se publicului larg. Delimitarea unor asemenea instituţii nu ţine seama în primul rând de caracteristicile finanţării, de dependenţa lor de bugetul statului, ele putând fi chiar private sau să funcţioneze după principiile finanţelor private.I.2. Clasificarea instituţiilor publiceInstituţiile publice pot fi clasificate după mai multe criterii, astfel: A. După importanţa activităţii, instituţiile publice pot fi grupate îna) Instituţiile administraţiei publice centrale ce cuprind: Parlamentul, Preşedenţia, Guvernul, ministerele şi celelalte autorităţi centrale de specialitate ale administraţiei publice şi instituţiile din subordinea lor directă.b) Instituţii ale administraţiei publice locale ce cuprind: consiliile comunale, orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al Chisinaului, ca autorităţi executive. B. După statutul juridic, instituţiile publice se clasifică în:a) Instituţii publice cu personalitate juridică, unităţi ai căror conducători au calitate de ordonatori de credite. Aceste instituţii au patrimoniu propriu, cont curent deschis la trezorerie, buget propriu de venituri şi cheltuieli, întreţin relaţii cu terţii, conduc contabilitate proprie.b) Instituţii publice fără personalitate juridică, unităţi ai căror conducători nu au calitate de ordonatori de credite. Sunt instituţii care funcţionează ca entităţi dinstincte în subordinea sau pe lângă instituţii cu personalitate juridică, nu au cont curent la trezorerie şi nu conduc contabilitate proprie (grădiniţe, şcoli generale, dispensare medicale etc.) C. După nivelul ierarhic, instituţiile publice se grupează în:a) Instituţii publice superioare reprezintă unităţile ai căror conducători au calitate de ordonatori principali de credite (miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat) care primesc mijloacele băneşti direct de la bugetul de stat şi repartizează credite bugetare aprobate unităţilor

ierarhic inferioare.b) Instituţii publice subordonate reprezintă unităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari şi terţiari de credite şi primesc prin repartizare de la instituţiile ierarhicsuperioare mijloacele bugetare pentru acoperirea nevoilor proprii. D. După regimul de finanţare, instituţiile publice pot fi :a) Instituţii publice finanţate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărior sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetele locale, după caz .Creditele bugetare ale acestor instituţii publice şi a celor din subordine sunt stabilite de ordonatorul de credite ierarhic superior şi de comun acord cu Ministerul Finanţelor Publice în corpul ordonatorilor principali de credite.

84. Particularitatiile CT OMVSD si uzurii acestora OMVSD sunt active, val unitara a carora e mai mica decit plafonul stability de lege(300lei), indiferent de durata de explotare, indifferent de val unitara. Generalizarii informatiei privind existenta si miscarea OMVSD e destinat contul 213”OMVSD”.Acesta e un cont de activ.In DT se inregistreaza val initiala a obiectelor intrate si constructiile special ridicate, iar in CT-iesirea acestor bunuri.Soldul e Dt si reprezinta existenta la # la finele per de gestiune a OMVSD. LA contul 213 pot fi deschise urm conturi:2131 OMVSD in stoc;2132 OMVSD in explotare;2133 Constructii provizorii(neprevazute in lista de titulari) Obiectele indicate sunt procurate de regula de la terti.Ele sunt estimate la val de cumparare cu includerea cheltuielilor ce tin de incarcarea, transportarea si descarcarea lor. Trecerea la intrari se efectuiaza in baza fact de expeditie, fac fiscale si altor documente.Daca in docum furnizorului e evidentiata suma TVA, iar obiectele procurate sunt destinate necesitatilor de antrprenoriat, atunci TVA se reflecta DT 534 CT 521La livrarea obiectelor mai scumpe de 1500lei/buc ele sunt trecute spre decont beneficiarilor prin Dt 213 si Ct aceluiasi cont.Aici se calculeaza si uzura in marime se 100%din val obiectelor.Pentru aceasta e folosit contul de pasiv 214 „Uzura OMVSD”.La calcularea uzurii se Dt conturile 811.812.713(inn functie unde sunt utilazate obiectele)si se CT contul 214.La vinzarea obiectelor partial uzate cu casarea uzurii se intocmesc urm fc Dt 714 CT 213-la val de bilant; Dt 214 Ct 213-la suma uzurii stabilite prin calcul

85. Caracteristica formelor de evidenta contabilaFormele de evidenta o anumita organizare si constituire a sistemelor de register, in scopurile

controlului current asupra starii si miscarii mijloacelor si surselor de venit si cheltuieli si obtinerii informatiei necesare pentru intocmirea rapoartelor financiare.

Forma contabilitatii depinte de doi factori: sistemul de register contabile utilizate si consecutivitatea inregistrarilor in acestea si modul de intocmire a registrelor.

In present in RM se utilizeaza 2 forme de contabilitate care se bazeaza pe munca manuala: memoriale-order si jurnalele order.

Memoriale-order se utilizeaza rar,desi este o metoda mai simpla. In calitate de registru sintetic se foloseste nota de contabilitate care se intocmeste pentru fiecare cont sintetic in baza documentelor primare si centralizate..In acest registru se inscriu sumele pe conturile corespondente cu indicarea datei si numarului documentului primar.separat se tine evidenta analitica a mijloacelor si datoriilor in carti, fise in baza carora se intocmesc balante de verificare.

Generalizarea informatieipe toate conturile sintetice se poate efectu cu ajutorul:1. jurnalului-sah;

2. cartii mari;3. registrului principal

In primul caz totalurile fiecarei note de contabilitate se inscriu in jurnalul-sah,care inlocuieste Cartea mare. In cel 2-lea caz datele din nota de contabilitate se inscriu la inceputul in jurnalul de inregistrare, iar din aceasta se trec in cartea mare, iar registrul principal se inregistreaza fiecare nota de contabilitate este prezentata suma totala cu gruparea pe debit si credit conturilor corespondente.

Jurnale-order este o forma de evidenta mai larga ,anume infomatia de intrare din documentele primare se trece in borderourile si fisele contabilitatii analitice in scopul controlului asupra intocmirii si miscarii mijloacelor si datoriilor. Datele din documentele primare se inscriu in registrele contabilitatii sintetice, principalele din care sunt jurnalele-order,iar din documentele primare datele se trec direct in jurnale-order in cazul in care pe un oarecare cont se efectueaza un numar neinsemnat de operatiuni.

In caz contrar,informatia primara se grupeaza sau se acumuleaza in borderouri speciale, apoi se trece in jurnale-order, unde se formeaza informatia necesara privind conturile sindetice. La sfirsitul perioadei de gestiune rulajele conturilor sintetice se trec in Cardea mare. Datele acesteia se compara cu totalurile sumelor din balanta de verificare a conturilor analitice si cu soldurile mijloacelor banesti in numerar din registrul de casa. Baza informatiei privind conturile din Cartea mare se intocmesc bilantul contabil si alte rapoarte financiare.

O alta forma de evidenta contabila este automatizarea. Aplicarea acestei forme ale sistemului de contabilitate automatizat documentele primare constituie baza informationala initiala,insa acesta pot fi de 2 tipuri: complet manual pe formulare tip sau intocmite prin intermediul tehnicii de calcul.In primul caz informatia se introduce in baza de date a compiuterului, iar in al 2-lea se afla deja in memoria tehnicii de calcul. Introducerea informatiei de contabilitate se face cu ajutorul programelor ,,1-C – contabilitate’’ , ,,Wiscount”, ,,Book-Keeper” etc.

86. Bugetarea si controlul executarii bugetelor de consumuri

Bugetarea reprezintă un proces de determinare a acţiunilor care urmează să fie efectuate în viitor şi de prezentare a acestora sub forma unui sistem de bugete.Bugetul reprezintă un document financiar, elaborat până la momentul efectuării acţiunilor previzibile. El reprezintă expresia monetară a planurilor de activitate şi de dezvoltare a întreprinderii care coordonează şi concretizează în cifre proiectele administratorilor.Bugetele se întocmesc pentru o perioadă viitoare limitată în timp, maximum pe un an, cu eşalonarea pe perioade mai mici: trimestre, luni.Scopurile bugetării (funcţiile bugetului) sunt:planificarea operaţiunilor ce asigură realizarea obiectivelor strategice ale întreprinderii;coordonarea diverselor tipuri de activităţi ale diferitelor subdiviziuni;stimularea conducătorilor de toate nivelurile în vederea atingerii scopurilor centrelor de responsabilitate;controlul activităţii curente, asigurarea disciplinei prevăzute de plan;evaluarea îndeplinirii planurilor de către centrele de responsabilitate şi conducătorii lor;instruirea managerilor şi altor angajaţi din serviciile economico-financiare ale întreprinderii. Controlul asupra executării bugetului general îl efectuează managerul cu probleme de buget. Reuşita acestui proces este determinată de două momente importante:să fie înţelese exact şi corect previziunile şi obiectivele de către toţi lucrătoriiresponsabili ai întreprinderii; să existe susţinerea şi un sistem de stimulare din partea conducerii de vârf.Controlul activităţii de execuţie a bugetelor se bazează pe compararea, la intervale regulate(de exemplu, lunar), a prevederilor bugetare cu rezultatele obţinute. Situaţiile şi rapoartele întocmite în urma controlului informează conducerea firmei unde anume în cadrul acesteia

lucrurile nu merg conform planului. Managerii pot decide asupra formei măsurilor corective care trebuie luate.Pentru ca abaterile observate să aibă o semnificaţie este important ca valorile planificate şi cele realizate să fie exprimate în aceleaşi unităţi de măsură şi să fie raportate la acelaşi volum de activitate.

87. Ct consumurilor si calculatia costurilor productiei auxiliare

Activitati auxiliare- activitatile ce efectueaza lucrari,presteaza servicii atat pentru activit de baza cit si pentru alti consumatori.La activit auxiliare se refera: atelierele de reparatii, transportul auto, parcul de masini si animale, asigurarea cu surse energetice, reparatia cladirilor,etc.Caracteristicile activit auxiliare 1.ele nu au o importanta distincta 2.sunt constituite pentru deservirea altor activit si ramuri 3.rezultatul functionarii acestuia reprez nu produse cu lucrari se serviciiPentru evidenta consumurilor,lucrarilor si serviciilor activit auxiliare in planul de conturi e rezervat contul 812,,activit auxiliare,, care e de activ,e cont de calculatie care nu-si gaseste reflectarea in Bilantul Ct.In DT --raportarea soldului productiei in curs de executie la inceputul urmatoarei perioade de gestiune prin f.c.DT812-Ct215 –toate consumurile effective directe si indirecte pe perioada de gestiune.In Ct reflectam valoarea lucrarilor effectuate si serviciilor prestate.La unele # mari la inceputul per.de gestiune se calcula costul lucrarilor si serviciilor planificat; Cand costul efectiv e mai mare ca cel planificat se intocmeste f.c. Dt811.712.813 etc-Ct 812 Cand costul efectiv e mai mic ca cel planificat reflectat in contabilitate pe parcursul anului la sf.per.de gestiune se intocmeste aceleasi f.c. utilizind metoda storno(se scrie cu rosu).La contul 812 se recomanda de deschis conturi analitice pe fiecare tip de activit.auxiliare.Exista urmat.etape de evidenta a activit.auxiliare: 1.intocmirea docum.primare in subdiviziuni 2.generalizarea datelor in subdiviziuni cu gruparea acestora in diferite rapoarte pe tipuri de activitati 3.intocmirea raportului de activit.al subdiviziunii 4.raportarea rulajelor dt si ct in prisma conturilor corespondente din rapoartele de activitate a subdiviziunii in registru sintetic. Contabilitatea activit.auxiliare are urmat.obiective 1.perfectarea corecta si oportuna a tuturor operatiilor economice in docum.primare2.delimitarea consum.pe articole sip e tipuri de activit.auxiliare 3.controlul operativ privind utilize.resurs.materiale,de munca si financiare 4.repartizarea corecta a lucrarilor si serviciilor pe consumatori 5.calcularea corecta si argumntata a costurilor effective.Pentru evidenta consumurilor,retribuirii muncii si rezultatelor obtinute se folosesc urmat.documente justificative 1.bon de lucru in accord-se perfecteaza in atelierele de reparatie,reparatia cladirilor.fabricarea ambalajelor2.foaia de evidenta a automobilului3.foaia de evidenta a muncii si lucrarilor executate4.tabel de evidenta a timpului de munca.Pentru reflectarea consum.materiale se intocmesc urmat.documente 1.Proces-verbal de casare a inventarului de productie si gospodaresc,omvsd 2.fisa limita de ridicare a bunurilo materiale-se perfecteaza in cazul operatiilor cu un character systematic.Pentru calcularea uzurii mijl.fixe se intocmesc documentele 1.borderoul de calcul a uzurii mijl.fixe conform situatiei la incep.anului 2.calculul uzurii privind mijl.fixe intrate si iesite

3.calculul uzurii transportului auto 4.borderoul de calcul a uzurii pe luna. .Nomenclatorul articolelor de consum pu contabilitatea acivit.auxiliare se stabileste de intrprindere desinestatator tinind cont de: tipul activit.auxiliare,structura consumurilor,cerintele aparatului managerial.de regula pot fi stabilite urmat.articole de consum 1.consum.directe de materiale-pot fi specificate material prima.piese de schimb 2.cons.directe privind retrib.muncii 3.contributii pu asig.sociala si medicala 4. cons.indirecte de productie. In atelierele de repartie pentru evidenta lucrarilor se intocm docum.primare 1.bonul de lucru in accord 2.fisa limita de ridicare a bunurilor materiale 3. borderoul defectelor la reparatia masinilor . Evidenta analitica se tine pe fiecare obiect reparat.La sf.per.de gestiune se intocm reportul de productie in care sunt separate consum.de baza,intretinerea si exploatarea utilajului atelierului,cons.indirecte de productie. In Dt812 - se reflecta toate consum.atelierului de reparatie. In Ct 812 se inregistreaza 1.costul lucrarilor de reparatie dupa finalizare intocmind process-verbal pe fiecare mijloc reparatDt712-Ct812. 2.valoarea obiectelor confectionate Dt216-Ct 812. 3.piesele de schimb demontate de pe obiectele reparate si transmise la deposit Dt211-Ct812 4.consumurile privind reparatia mijl.fixe ce urmeaza a fi capitalizate DT123-Ct 812.