best practices benchmarking 09 - 13.03.2015 vantaa, …...,,fabrica‟ de educaţie a societăţii,...
TRANSCRIPT
BEST PRACTICES BENCHMARKING
BEST PRACTICES BENCHMARKING
09 - 13.03.2015
Vantaa, Finland
BEST PRACTICES BENCHMARKING
Cuprins:
1. Argument
2. Elemente de specificitate ale sistemului de educație finlandez
3. Exemple de bune practici în școlile finlandeze din regiunea Vantaa
4. Propuneri de îmbunătățire a calității educației în Liceul cu Program
Sportiv Slatina
5. Concluzii
6. Bibliografie
BEST PRACTICES BENCHMARKING
1. Argument
Educaţia nu trebuie să fie un pat al lui Procust, o matrice rigidă, ci un demers de împlinire
a copilului în calităţile sale nemutilate. Acest motiv trebuie să ne facă pe noi educatorii să
înţelegem că nu trebuie să acceptăm orbeşte şi necondiţionat să pregătim generaţii de copii
pentru o lume, pentru că, corect este să pregătim o lume pentru generaţiile de copii. Şcoala este
,,fabrica‟ de educaţie a societăţii, unde educaţia este ,,producţia şcolii, iar educatorul este
făuritorul de educaţie. Urmărind îndeaproape misiunea şcolii, care nu este deloc una simplă,
uşoară, prin care se urmăreşte descoperirea talanţilor ( calităţilor, virtuţiilor, predispoziţiilor,
potenţialelor latente...) copiilor, crearea condiţiilor materiale şi umane pentru ca aceşti talanţi să
fie descoperiţi, conţtientizarea copilului asupra acestor descoperiri, crearea condiţiilor materiale
şi umane pentru ca aceţti talanţi să fie ,,puşi în valoare‟‟, să fie înmulţiţi calitativ şi cantitativ
spre binele, împlinirea şi bucuria copilului, a familiei şi nu în ultimul rând a societăţii. Educaţia
reprezentând un proces complex în care trebuie să se îmbine informaţia cu aplicaţia, deoarece
practica formează, iar informaţia doar pregăteşte formarea, didactica generală în care se include
şi didactica disciplinei, precum şi metodica disciplinei joacă un rol important în tot procesul de
educaţie a unui copil. Didactica, fiind una din disciplinele ştiinţifice de bază ce compun ştiinţele
educaţiei, în care se îmbină ,,teoria şi metodologia”, necesită o aplecare profundă şi specială din
partea unui cadru didactic răspunzător şi motivat pentru ceea ce face, pentru responsabilitatea ce
o poartă ,, pe umeri‟, an după an, generaţie după generaţie, deoarece este deosebit de important
să ştie cât mai corect, cât mai bine ,,cum să facă‟ ceea ce deja ştie: ,,un sistem de învăţământ
bine gândit poate face dintr-un elev obişnuit, unul excepţional‟. Cumulând toate aceste
argumente putem ajunge logic la ideea că formarea continuă joacă un rol important în cariera
cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.
Finlanda sau Republica Finlandei este o ţară din Europa de Nord, membră a: Uniunii
Europene din anul 1995, Naţiunilor Unite şi a zonei Euro. Finlanda are ieşire directă la Marea
Baltică prin intermediul Golfului Botnic la vest şi Golfului Finic la sud. Se învecinează cu Rusia
la est, cu Suedia la vest şi Norvegia la nord.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez Johan Vilhelm Snellman mobiliza
masele în jurul ideii că numai educaţia poate duce la bunăstare şi punea bazele a ceea ce avea să
devină cel mai performant sistem educaţional din Europa. Ideile acestuia au prins rapid şi
populaţia finlandeză a început să investească, mai întâi efort şi apoi bani în educaţie. Primul
BEST PRACTICES BENCHMARKING
lucru care s-a decis a fost ca şcoala elementară să fie formată din nouă clase. De la nord la sud,
Finlanda a început să se umple de şcoli.
Pe la mijlocul secolului 19, filosoful finlandez Johan Vilhelm Snellman mobiliza masele
în jurul ideii că numai educaţia poate duce la bunăstare şi punea bazele a ceea ce avea să devină
cel mai performant sistem educaţional din Europa. Ideile acestuia au prins rapid şi populaţia
finlandeză a început să investească, mai întâi efort şi apoi bani în educaţie. Primul lucru care s-a
decis a fost ca şcoala elementară să fie formată din nouă clase. De la nord la sud, Finlanda a
început să se umple de şcoli.
Educaţi, oamenii din zonele preponderent agrare, dar şi cei din îngheţata Laponie n-au
mai migrat spre oraşe, ci au rămas să contribuie la prosperitatea zonei. S-a ajuns la concluzia că
e nevoie de profesori şcoliţi la cel mai înalt nivel. Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic să
aibă la bază cinci ani de facultate şi un master în pedagogie
Învăţământului îi revine un procent de 14% din bugetul de stat, bani în care intră
transportul elevilor, prânzul zilnic servit în şcoli şi, pentru primii nouă ani de şcoală, tot ce
înseamnă rechizite de la radieră până la manuale. Sistemul de învăţământ din Finlanda şi politica
în domeniul învăţământului şi formării profesionale are drept scopuri principale :
asigurarea unui nivel înalt de educaţie şi formare pentru toţi cetăţenii,
promovarea creşterii spirituale a naţiunii pentru a da posibilitatea populaţiei de a face
alegeri independente
Elevii sunt motivaţi de lecţiile accesibile, modul interactiv de predare şi relaţia
foarte apropiată cu profesorii. Sistemul a fost gândit astfel încât şcoala să fie o a doua
familie în care copiii şi dascălii să se cunoască foarte bine.
Anul şcolar începe la 15 august şi se încheie în 30 mai, cuprinzând 5 module, în timpul
cărora se predau intensiv 4 sau 5 materii. Fiecare modul se încheie cu lucrări finale de evaluare.
Şcolile sunt deosebit de curate, fiecare profesor având un cabinet echipat cu mijloacele audio-
video corespunzătoare pentru a asigura un învăţământ de calitate.
Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învăţământ viabil, capabil să motiveze
elevii şi să răspundă comenzii sociale.
Primul lucru care te frapează când pătrunzi în şcolile elementare din Helsinki este
atmosfera relaxată, ca de joacă, privirile vesele pe care le schimbă profesorii cu elevii şi
conversaţiile permanente adult-copil ridicate la nivel de artă..Vezi geamurile largi, lumina
generoasă, tablourile care acoperă pereţii şi simţi căldura pe care o degajă locul. De fapt eşti ca
acasă. E materializarea unui concept pus pe hârtie în urmă cu aproape 40 de ani, atunci când a
BEST PRACTICES BENCHMARKING
început reforma în sistemul de învăţământ din Finlanda. După cum afirma Maria Montessori,
inteligenţa este foarte mult determinată de mediu, iar cei care au gândit sistemul educaţional au
ţinut seama de acest aspect.
În Finlanda, liceenii au o viaţă uşoară. Bacalaureatul se poate da treptat, începând cu
clasa a XI-a. Mai mult decât atât, în ultimii doi ani de şcoală lecţiile sunt împărţite astfel încât
absolvenţii să se poată concentra doar pe materiile de care au nevoie pentru examenul de
admitere la universitate. Acest sistem scoate absolvenţi de top, printre cei mai bine pregătiţi din
lume.
Liceul începe cu clasa a zecea, după absolvirea celor nouă clase de şcoală elementară
obligatorie. În primele luni, materiile sunt comune pentru toată lumea. Apoi, elevului îi
revine responsabilitatea de a decide ce vrea să studieze, în funcţie de cum crede că va arăta
viitorul lui
Pentru ca toată lumea să fie sigură că materiile alese sunt cele bune şi că poate acumula
cele 75 de credite necesare absolvirii până în clasa a 12-a, şcoala finlandeză a introdus
consilierul de orar. Dacă nu apar rezultatele bune, un alt consilier, numit educator pentru
probleme speciale, are grijă ca fiecare elev să atingă nivelul cerut. Aparent, rolul profesorului în
liceul finlandez e mai mult de îndrumare decât de predare. Sarcina dificilă îi revine elevului, care
e nevoit să studieze acasă materia indicată de dascăl şi care vine apoi să o predea el însuşi clasei.
Aici ţi se şi permite să îl tratezi pe profesor aproape ca pe egalul tău
Procentul mare de elevi care îşi continuă educaţia după liceu şi evoluţia spectaculoasă a
Finlandei în ultimele decenii demonstrează că sistemul e o reuşită. Poate şi pentru faptul că în
şcoală elevii sunt mai mult în competiţie cu ei înşişi decât cu cei de lângă ei. E drept că presiunea
maşinilor decapotabile şi a ultimelor achiziţii de la Milano nu există. Surprinzător pentru un
popor cu un nivel de trai atât de ridicat, sistemul de valori al finlandezilor are la bază educaţia,
nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vieţii, când, arată statisticile,
adulţii preferă să dea bani pe un program de educaţie continuă decât pe ultimul telefon scos pe
piaţă de faimoasa companie care îşi are sediul chiar la ei în ţară. Este un sistem de valori format
în familie, consolidat în şcoală şi pus apoi în slujba unei ţări căreia îi datorează totul.
În şcoală, atmosfera e de colaborare. Profesorii şi elevii iau inclusiv masa împreună la
cantina liceului, unde mâncarea este gratuită şi conversaţiile sunt libere. Profesorii sunt atât de
deschişi încât până şi lecţiile de dirigenţie sunt date uneori pe mâna elevilor, ca să înveţe să se
organizeze.
BEST PRACTICES BENCHMARKING
Sistemul educaţional din Finlanda este foarte bine gândit şi făcut în sprijinul elevilor . În
lipsa profesorului ora este ţinută de un elev în cea mai mare linişte, ultima oră este mai scurtă
decât restul, pentru că elevii sunt obosiți. Toți elevii şi cadrele didactice au asigurată masa de
prânz în şcoală gratuit .
Punctul forte al educaţiei în sistemul finlandez e probabil exact această libertate. Pe de o
parte, ea îi oferă profesorului ocazia de a lucra în cunoştinţă de cauză cu fiecare elev în parte,
iar pe de altă parte, tinerii învaţă de timpuriu că trebuie să suporte consecinţele deciziilor luate.
În Romania sistemul de învățământ nu prea este în slujba elevilor. Încă din clasele
primare sunt terorizaţi cu dobândirea unor "cunoștințe" complet inutile. Salariile mici
îndepărtează tinerii absolvenţi de cariera didactică, şi pentru cei ce totuşi o aleg e un fel de job
temporar, până îşi găsesc ceva mai bun. Dacă vrem sa avem o şansa cât de cât în competiţia dură
ce ne aşteaptă în UE, învățământul trebuie să fie prima prioritate. Dacă nu, viitorul nostru ca ţară
şi popor e compromis. Cu siguranţă fonduri există pentru un asemenea sistem, lipseşte însă
educaţia. Inteligenţa copiilor români o depășește cu mult pe a altora, însă educaţia (cei şapte ani
de-acasă) este, la mulţi dintre ei, deficitară.
Dacă s-ar aplica sistemul din Finlanda în România, le-ar trebui mult timp elevilor să
înţeleagă că a fi egal cu un profesor, nu înseamnă că poţi să-l ameninţi, să-l îmbrânceşti, să
vorbeşti nepoliticos cu el, ci să îl consideri un colaborator apropiat care impune respect prin felul
cum se comportă, prin cunoştinţele pe care le are prin pasiunea şi arta cu care îşi împlinește
menirea de a fi dascăl.
BEST PRACTICES BENCHMARKING
2. Elemente de specificitate ale sistemului de educație finlandez
Sistemul de educație în Finlanda
Finlanda ocupă primul loc în topul mondial pe educaţie în rândul statelor dezvoltate,
clasament realizat de firma Pearson.
Când vine vorba despre educație, experții din toată lumea, în special americanii și
spaniolii, fac pelerinaj în Finlanda să caute la fața locului răspunsuri la succesul copiilor
finlandezi în testările internaționale.
Unii găsesc răspunsul în faptul că finlandezii nu prea au învățământ preșcolar, copiii
merg la școală la șapte ani: ideea e luată de la suedezi care zic că e mult mai ieftin să lași copiilor
copilăria, decât să plătești, mai târziu, armate de psihologi ca să-i vindece de depresii. Alții se
referă la lipsa evaluării elevilor până la clasa a șasea, n-au testări, nu sunt ascultați la lecție, nu
există note. Mulți se referă la sistemul de formare a cadrelor didactice, șase ani de facultate cu
BEST PRACTICES BENCHMARKING
examen dur de admitere, la fel ca medicii, cei din urmă lucrează cu corpul uman,profesorii, cu
mintea și sufletul copiilor.
După o asemenea pregătire, n-a mai fost nevoie de inspecorate școlare, profesorii știu ce
au de făcut. Finlandezii sunt miraţi de atenţia care li se acordă, deoarece au senzaţia că nu fac un
efort special. Rezultatele foarte bune ale elevilor finlandezi la testele PISA ( primul loc în
Europa şi între primele trei din lume la ştiinţe, matematică, citire şi înţelegerea textului ) , au
făcut multă lume să se întrebe care sunt cauzele acestui succes.
Iată opinia unui expert (Pekka Himanen, filozof, Institutul de Tehnologia Informaţiei din
Helsinki):
„Cheia succeselor în educaţie provine din calitatea profesională a profesorilor finlandezi.
Trebuie să ai licenţa ca să predai într-o grădiniţă. Trebuie să ai masterul ca să predai la şcoala
primară. Mulţi dintre cei mai buni studenţi vor să devină profesori. Trăim în societatea
informaţională, deci este demn de tot respectul să lucrezi intr-un domeniu cheie pentru stăpânirea
informaţiei, cum este învăţământul.".
La testele PISA, Finlanda are cea mai mică diferenţă între şcoala cu rezultatul cel mai
bun şi cea cu rezultatul cel mai slab, deci calitatea şcolii este uniformă în tot teritoriul. Copiii se
duc la şcoala cea mai apropiată, nu la una „bună". Accentul e pus pe obţinerea unor elevi buni
„în medie" şi pe evitarea rebuturilor şcolare.
Este interesant că, între ţările OECD, elevii finlandezi petrec cel mai mic număr de ore la
şcoală. Diferenţa este mai mare în clasele primare, ca apoi să se estompeze o dată cu creşterea
vârstei elevilor. Motivul este dorinţa ca, în special la început, elevii să poată asimila toate
cunoştinţele prevăzute în programă şi să progreseze în ritmul lor natural.
Gândirea creativă şi independentă
Educaţia şcolară se bazează pe dezvoltarea gândirii şi a expresiei, nu pe acumularea
masivă de informaţie. Pentru a favoriza gândirea creativă şi independentă, multe din temele
pentru acasă au formă de proiect; elevul nu rezolvă numai probleme după o reţetă, ci încearcă să
descopere utilitatea soluţiilor în diferite aspecte practice. Un exemplu de temă: să meargă în
pădure, să fotografieze copacii sau plantele studiate în clasă, să le identifice şi să facă un raport
despre vegetaţia din zona respectivă. Raportul final este prezentat în clasă, de multe ori la
proiector. Se antrenează în acest fel să înveţe şi pentru mai târziu să ştie cum să îşi prezinte
rezultatele personale.
Învăţământul obligatoriu are nouă clase, plus un an pregătitor înainte de intrarea la şcoala
primară (grădiniţa de la noi).
BEST PRACTICES BENCHMARKING
Liceul durează trei ani şi are filieră teoretică şi tehnologică sau vocaţională. Abandonul
şcolar este redus, 4% la liceu, 10% la şcolile tehnologice.
Aproape 50% dintre absolvenţi urmează studii universitare, Finlanda având cel mai mare
procent de licenţiaţi din UE. Şcolile „politehnice" ( învăţământ profesional superior orientat
explicit spre practică ) au mare succes. De altfel, orientarea profesională a viitorului licean sau
student este urmărită permanent de profesor, alocându-i-se o oră pe săptămână. Elevul află ce fel
de licee există, care-i diferenţa între filiera teoretică şi cea tehnologică (şcoala profesională de la
noi, mai exact, şcolile de meserii), ce perspective are la fiecare.
Se consideră important ca la această vîrstă, cca 14, 15 ani, elevul să fie informat de
meseriile cele mai solicitate (electrician, instalator etc), câţi oameni lucrează într-o meserie în
întreaga ţară, care sunt domeniile cele mai căutate la momentul respectiv etc.
Învăţământul finlandez pleacă de la un crez simplu: toţi copiii sunt îndreptăţiţi la o
educaţie egală, nu trebuie lăsaţi pe dinafară fiindcă au avut un start mai nefericit în viaţă şi nu
trebuie etichetaţi.
Printre particularităţile educaţiei finlandeze se numără o încredere foarte mare în
competenţele profesorilor, iar sistemul este descentralizat, nici măcar nu există inspectori şcolari.
Testele sunt de aşa natură încât să nu-i ierarhizeze deloc pe copii, nu există liste cu note
primite la evaluări naţionale, cu admişi şi respinşi, nu există eticheta elevului picat, copilul de
nota 2 şi cel de nota 10, şi nu există şcoli slabe şi şcoli pentru elite.
Părinţii ştiu că oriunde îşi dau copilul, el va beneficia de aceeaşi calitate a educaţiei.
De asemenea, pentru ca în perioade de tumult politic guvernanţii să nu facă abuz de legi,
ordonanţe şi hotărâri de guvern, s-a decis în anii ’70 ca în trei ministere esenţiale să nu se
schimbe miniştrii mai devreme de patru ani, iar aceştia să fie numai tehnocraţi, în niciun caz
oameni politici.
Educaţia era unul dintre aceste ministere şi tot la ei s-a mai decis ca nici un ministru să nu
schimbe ce a făcut predecesorul său, ci să completeze.
Învăţământul gratuit de la vârsta preşcolară şi până la universitate include săli de clasă,
bufet, cărţi, manuale şi alte materiale şcolare, care sunt plătite doar în caz de pierdere.
Programul tine intre orele 8,30-9 - 15.00 , cu o pauză de masă între orele 12 - 12,30.
În total sunt 608 de ore de curs la şcoala primară, faţă de 875 de ore în Spania, cu teme
pentru acasă care nu sunt excesive.
Cum pot obţine rezultate atât de bune? 'Succesul finlandez se datorează îmbinării a trei
elemente: familia, şcoala şi resursele socio-culturale (biblioteci, activităţi de recreere, film...).
BEST PRACTICES BENCHMARKING
Cele trei elemente sunt strâns legate şi funcţionează în mod coordonat.
Flexibilitatea sistemului
La nivel de liceu, cea mai mare parte a curiculumului este bazat pe materii opționale, pe
care elevii și le aleg în funcție de interesele lor viitoare (de profesie, de facultatea pe care o vor
urma). Chiar la nivel de învățământ de bază, apar materii opționale sau extra-curiculare încă din
clasa a 3-a. Printre ele se numără ore de teatru, de limbi străine suplimentare, de artă, de
informatică, de auto-apărare, de fotografie etc.
Rezultatul este cel al unui curiculum flexibil, ce este personalizat de către fiecare elev în
parte.
Profesorul Jukka Kangaslahti expert în învățământul finlandez a sumarizat atu-uri ale
sistemului de educație finlandez și a explicat de ce Finlanda are unul din cele mai bune sisteme
educaționale din lume.
Principiile sistemului de învățământ finlandez:
- Fiecare copil este important - sistemul trebuie să fie capabil să ofere cea mai bună
educație posibilă fiecărui copil, în mod egal;
- Nu există școli pentru elite - elevii sunt educați să accepte diferențele dintre ei și să le
folosească pentru a colabora în tot ceea ce fac;
- Profesorii au putere de decizie în ce privește: manualele, metodele de evaluare ale
studenților/elevilor, conținutul cursurilor;
- Exista un curriculum la nivel național, însă doar ca o bază de lucru pe care profesorii o
îmbunătățesc și îi adaugă elemente, după cum consideră ei;
- Nu există teste - elevii dau primul lor examen în clasa a IX-a
- Nu exista inspecții școlare - evaluarea profesorilor și dezvoltarea lor se bazează pe
încredere;
- Doar primii 10% dintre cei mai buni studenți sunt acceptați pentru a deveni profesori;
masterul este obligatoriu pentru a putea preda.
Învățământul finlandez, un posibil model pentru învățământul românesc
În cadrul sesiunii plenare din deschiderea Congresului Educației 2013, Reijo Aholainen,
consilier în Ministerul Educației și Culturii din Finlanda, a susținut comunicarea Sistemul de
învățământ finlandez. Trecut și prezent.Reforme și alte măsuri pentru succes.
Această expunere în fața unei săli arhipline a prezentat un interes special pentru
decidenții și actorii sistemului educațional românesc, în contextul în care învățământul
finlandez este considerat cel mai performant din lume. În cadrul dezbaterii privitoare la reforma
BEST PRACTICES BENCHMARKING
învățământului românesc, învățământul finlandez a fost invocat deseori ca un exemplu de
eficiență și performanță și ca un posibil model. Rămâne de văzut în ce măsură modelul finlandez
poate inspira reforma Educației în România și genera schimbările necesare pentru modernizarea
și eficientizarea sistemului. În cele ce urmează, prezentăm selectiv o serie de date relevante
referitoare la sistemul de învățământ finlandez.
Pregătirea profesorilor în Finlanda constă în:
• Master la universitate;
• Învățământul superior permite profesorilor să adapteze teoriile educaționale la clasă;
• Programele includ multă practică la clasă;
• Programele de pregătire a profesorilor sunt foarte solicitate – doar 10% dintre candidați
sunt acceptați.
Profesorii:
• Independență la clasă, în școli cu largă autonomie;
• Stabilesc standarde înalte de cunoștințe și evaluează rezultatele elevilor;
• Profesioniști foarte apreciați.
Reformă continuă în sistemul de învățământ
Reforme după reforma învățământului obligatoriu:
• Reforma înv. pedagogic 1973; • Reforma învățământului secundar (și gimnaziu) 1982-
1988;
• Descentralizare 1991-1997; • Reforma politehnici 1991-1999; • Reforma înv. preprimar
2001;
• Reforma înv. pentru adulți 2001-2006;
• Reforma universitară 2007-2010.
Descentralizarea
Sistemul a fost descentralizat rapid la începutul anilor ’90
• Administrație publică nouă – a promovat descentralizarea;
• S-a eliminat inspecția școlară și a manualelor;
• Responsabilitate sporită a școlii pentru curriculum local laolaltă cu un curriculum-cadru
național;
• Reforma finanțării – transfer al responsabilității decizionale la nivel local.
Evaluarea în învățământ
Principiile evaluării:
• Evaluarea trebuie să sprijine dezvoltarea școlară;
BEST PRACTICES BENCHMARKING
• Evaluarea rezultatelor școlare pe bază de eșantionare – fără clasamente;
• Autoevaluarea obligatorie pentru școli și municipalități;
• Comitete de evaluare independente responsabile pentru evaluarea națională.
Politică educațională consecventă, susținută
• Finanțarea și politicile privind învățământul public au rămas relativ constante și de
durată;
• Încrederea în școli și profesori, condiții preliminare pentru politici consecvente,
susținute;
• Consensul privind politicile educaționale au supraviețuit recesiunii și reorganizării
administrației publice din anii ’90;
• Guverne multipartid au promovat continuitatea politicilor educaționale.
Aspecte-cheie privind învățământul obligatoriu
1. Calitate
• Curriculum cadru național ca bază pentru curriculumul în dezvoltare locală;
• Profesori foarte competenți.
2. Egalitate
• Grupe de studiu eterogene;
• Servicii de bunăstare (mese gratuite, transport școlar, sănătate, consiliere);
• Acces la continuarea studiilor.
3. Cultură a încrederii
• Școli publice locale cu autonomie;
• Cooperarea cu comunitatea locală.
4. Dezvoltare continuă
• Politici sprijinite de cercetare;
• Dezvoltarea unui model pentru evaluare.
Ce se poate învăța din experiența finlandeză?
Un ciclu motivațional pozitiv
1) Creșterea nivelului de educație a contribuit la creștere și a pavat calea către societatea
informațiilor.
2) Învățământul ca o cale a progresului social.
3) Creșterea și bunăstarea au facilitat mobilitatea socială.
Motivația pentru învățare este încă mare în Finlanda.
Învățământul pedagogic de calitate asigură învățare de calitate, dar necesită timp și răbdare.
BEST PRACTICES BENCHMARKING
După finalizarea învățământului obligatoriu au 3 variante de parcurs educațional:
-învățământ academic (la noi, liceu);
-învățământ vocațional (la noi, școli de arte și meserii).
-abandonarea studiilor
95% dintre elevi își continuă studiile, iar dintre aceștia 53% învățământ academic și 47%
vocațional.
Clasele pregătitoare, I, II se învață în limba finlandeză.
În clasa a III-a se introduce limba engleză. După 1 an de studiu se fac anumite discipline
în limba engleză.
În clasa a VI-a se introduce limba suedeză, iar în clasa a VIII-a, la alegere, germană, rusă,
franceză, spaniolă.
TIC în școli:
-fiecare clasă este dotată cu videoproiector, ecran de proiecție/tablă inteligentă și
retroproiector
-1 tabletă la 2 elevi
-conexiune gratuită la internet în toate școlile
Primăria are un departament care se ocupă de predare cu ajutorul IT. Sunt cîteva
persoane care se deplasează în școli și-i ajută pe profesori cu tot ce este nevoie.
Există un plan de implementare a TIC în primii ani de școală, astfel:
BEST PRACTICES BENCHMARKING
Curriculu
m
and
ICT
developme
nt
Syllabus
and
personal
developme
nt plan
In-service
training
Education
al
use of ICT
and
pedagogic
al
support
Learning
environme
nt,
materials,
software
(tools&ap
ps)
Social
networks
and
communit
y building
Equipmen
t
Infrastructu
re and
support
services
S
chool
year
3
1) new
national
curriculum
is taken into
use,
consequence
s
2) ICT
steering
group of
municipality
and ICT
teams of
schools
collaborate
intensively
3) on-going
research of
development
4)
intensified
collaboratio
n of school
administrato
rs &
principals
5) regional
& national
steering of
development
, actions
based on
facts and
well-funded
plans
1) updates of
ICT
pararaph for
development
plan of 3
years
2) schools
ICT
strategies
updated for
3 years
3) )
development
discussions
of principals
& teachers
on the basis
of personal
development
plans
1) municipal
system for
contact
training
consolidated
2) on-going
distant
training
3) targeted
expert
training
outside
school
4) coaching
disseminated
and
expanded
5) well-
funded use
of Erasmus+
and other
international
training
opportunitie
s
1) ICT use
in schools
on good
national
level, local
development
gaps
abolished,
normal
investment
on ICT in
schools
2) ICT team
and principal
have know-
how of
managing
ICT in
school
3) European
dimension
and
international
ization are
part of
school’s
everyday
practices
4) use of
ICT and of
distant
learning
services
belong to
teaching,
studying and
learning
processes of
school
1) agile and
flexible use
of learning
platform
2) integrated
digital
materials via
cloud
channel
3) apps &
tools for all
educational
purposes
4)
ubiquitous
use of digital
content
5) combined
synchronous
onsite and
live online
learning
1) school is
part of
municipal
and regional
learning
networks
2) school is
part of
learning
networks of
the EU
3) teachers
are members
of
colleagues
networks, in
networks
and
communities
of social
media
4) most
advanced
teachers
develop
international
networks
and
communities
1) ICT
equipment
corresponds
to good
international
level
2) Developer
schools:
mobile
technology
enables
ubiquitous
and seamless
use of ICT
in education,
3) BYOD is
enabled, use
of devices
not
dependent
on the brand
of device
4) mirroring
screen from
device to
device,
BYOD
enabled
1) mobile
learning
spaces enable
interactive
learning
sessions &
seamless
virtual
interaction
ubiquitously
2)
infrastructure
of all schools
corresponds to
guidelines of
national
curriculum
3)
infrastructure
of all schools
corresponds to
regional ICT
strategy
4) media
centres with
full equipment
are available
for all schools
3) help desk is
immediate
during school-
days,
technological
support and
ICT service is
sufficient
S1) Standing 1) use of 1) building 1) Developer 1) 1) putting 1)Developer 1) Developer
BEST PRACTICES BENCHMARKING
chool
year
2
curriculum
follow-up,
school’s
own
curriculum
2) state-of-
art analysis
updated
(OPEKA
tool)
3) regular
interaction
between ICT
steering
group of
municipality
and ICT
team of
schools
4)
intensified
collaboratio
n of school
administrato
rs &
principals
5) regional
& national
steering of
development
, actions
based on
facts and
well-funded
plans
ICT
paragraph in
development
plan and
syllabus for
next 2 years
2) school’s
own ICT
strategy
updated for
3 years
3) )
development
discussions
of principals
& teachers
on the basis
of personal
development
plans
up municipal
and regional
system for
contact
training
2) distant
training
(MOOC,
“massive
open online
courses”
.e.g. by
European
Schoolnet
EU)
3) targeted
expert
training
from outside
4) coaching
expanded
from
developer
schools to
others
5) Erasmus+
courses and
projects are
benefitted
schools:
special
funding goes
on,
innovations
of ICT use,
strong
sharing of
competences
to other
schools
2) Follower
schools:
normal
investments
3) Backward
schools:
outleveling
differences
4) school’s
ICT
team works
regularly
and is
responsible
for school’s
development
together
with
principal
4) amount of
distant
learning
increases
intensified
use of
learning
platform
2)intensified
exploitance
of apps &
tools and
web services
in education
3) follow-up
of
innovations
both in
development
of programs
and OS
4) system
for
collecting
innovative
ideas &
initiatives
for further
development
work of
municipal
and regional
network for
training on
regular basis
2) favoring
membership
s in
networks
and
communities
of social
media
3) promoting
teachers to
join social
networks
and
communities
of teachers
in the
Internet
4) promotion
of
international
networks
and
communities
schools
investments
on smart
ICT, sharing
BYOD
experiences
to others,
screen
mirroring
from device
to device
2) Follower
schools
updates of
mobile
technology,
wifi
functionable
in all
learning
spaces
3) updates
of LTSP
schools:
wifi
ubiquitous in
school,
equipment up
to industrial
standards
2) Follower
schools:
wifi
expansion,
fibre
connections if
possible
3) ) media
center gives
support to
schools
4) ensuring
fast help desk
services and
technological
support of
municipal
and/or
regional ICT
service
S
chool
year
1
1) regular
follow-of
national
curriculum
and of new
ICT
methods
2)consolidati
on of ICT
team of
school
3)
1) ICT
paragraph
for
development
plan 2014-
15
2) school’s
own ICT
strategy
updated for
2015-18
3)
1)
developing
municipal
and regional
contact
training
(training of
trainers, in-
house
training,
digital
apprenticesh
1) Developer
schools get
special
funding,
share
competences
to other
schools
2) Follower
schools:
normal
funding
1) use of
new learning
platform
consolidated
2) proper
apps& tools
introduced
3) services
of digital
learning
ecosystem
are exploited
1)
development
of municipal
and regional
network for
training
2) promoting
schools to
join social
media
networks
and net
1) Developer
schools:
tablets,
smart
phones,
laptops,
hybrids to
enable
innovative
use of ICT
in education,
testing
1) Developer
schools:
Fibre
connection to
school, wifi in
most spaces
2) Follower
schools: wifi
spaces, fibre
connection
where
possible
BEST PRACTICES BENCHMARKING
consolidatio
n of ICT
team of
city/municip
ality
4)personal
development
plans of
school
administrato
rs &
principals
5) regional
& national
steering of
development
6)
disseminatio
n of research
results,
consequence
s, action
development
discussions
of principals
& teachers
on the basis
of personal
development
plans
ip in
classroom)
2) targeted
training
courses out
of school
3) coaching
in developer
schools
4) Erasmus+
training
courses
3) Backward
schools:
extra
funding
continues
4) ICT team
of schools
(steered by
municipal/ci
ty steering
group)
creates
paragraph
for schools
syllabus and
school’s 3-
year ICT
strategy
5)
improvemen
ts in distant
learning
opportunitie
s
4) OS &
other
programs
updated for
smart use of
ICT
communities
of education
3) domestic
networks
and
communities
of teachers
(STEM,
foreign
languages
etc.) are
made better
known
4)
international
networks
and
communities
of teachers
are made
better known
BYOD
2) Follower
schools:
mobile
devices on
basis of
good
practices,
learning
environment
s to
correspond
the actual
needs of ICT
use
3) wireless
learning
environment
s based on
LTSP
system, new
devices
3) Backward
schools:
4 g networks
tested
3) media
centre in
municipal
library with
enough
desktop
computers
4)intensified
pedagogical
and
technological
support of
municipality
and region
according to
the needs of
ICT use
S
chool
year
Z
ero
1) New
curriculum
preparation
, follow up,
participatio
n
2)
instructions
for ICT
team of
school
3) ICT
steering
group of
municipalit
y
4)
developme
nt
discussions
of school
administrat
ors &
1) ICT
paragraph in
development
plan school-
year 2013-
14
2) Own ICT
plan of
school 2014-
2017
3) personal
ICT
development
plans
4)
development
discussions
1) Contact
training
(own or
neighboring
school
2) In-service
training
offered by
KUUMA
consortium
http://www.
peda.net/ver
aja/jarvenpa
a/tvt/taydenn
yskoulutusta
rjotin/alueell
isetkoulutuk
set
3) piloting
events for
coaching
1)
Developer
schools (one
primary,one
secondary,
one upper
secondary )
additional
input
2) Follower
schools (comprehens
ive, primary
schools)
normal input
3) Backward
schools:
additional
input to
outlevel
differences
4) ICT team
of school for
1) Learning
platform of
KUUMA –
first use in
advanced
schools
2) web
materials
into use in
teaching
(KUUMA
and other)
3) Web2.0,
Social
media,
apps&tools
taken into
use
4)
functionality
of LTSP
with
Android,
1) schools
take part in
training
events of
KUUMA
learning
network
(tray for
trainings,
contact
training,
coaching)
2) pilot
schools for
coaching
and
development
of learning
environment
3) knowing
Social media
networks
and
1)Developer
schools:
tablets,
active
boards,
interactive
data
projectors,
experiment
smart
phones of
students,
webcams&h
eadsets for
video
sessions,
2)Follower
schools: document
cameras,
data
projectors,
mobile
1) Developer
schools:
fiber
connection,
WLAN/Wi-fi
2) Follower
schools:
faster
connections,
WLAN
3) problems
of learning vs
admin
network to be
solved
4) IVT team
responsible
for contact
between
pedagogical &
technological
support of
municipality
BEST PRACTICES BENCHMARKING
principals
5) regional
& national
steering of
developme
nt
6) State-of-
art
investigatio
n and
research
Curriculu
m
and
ICT
developme
nt
Syllabus
and
personal
developmen
t plan
In-service
training
working
according
instructions
Educational
use of ICT
and
pedagogical
support
Win8 and
Apple tools
clarified
Learning
environmen
t, materials,
software
(tools&apps
)
communities
in FB,
LinkedIn,
twitter)
4) knowing
networks of
net
communities
of different
learning
areas
5) knowing
international
learning
networks
and
communities
Social
networks
and
community
building
devices
3) LTSP
server
updates,
validation of
of
compatibilit
y of mobile
devices in
LTSP
Equipment
and
technological
support of
regional
service
5)
pedagogical &
technological
support of
municipality
Infrastructur
e and
support
services
Sistemul de învăţământ finlandez, recunoscut ca fiind cel mai bun din lume, va cunoaşte
în următorii ani una dintre cele mai radicale reforme prin care materii clasice precum matematica
sau istoria vor fi eliminate şi înlocuite cu studiul unor teme sau fenomene. Promotorii acestei idei
spun că schimbarea reprezintă de fapt o adaptare a educaţiei la felul în care a evoluat lumea în
care trăim, în condiţiile în care pentru finlandezi principala menire a şcolii este de a-i pregăti pe
copii pentru viitor. Asta în timp ce în România, educaţia rămâne un domeniu subfinanţat, în care
nu s-a găsit încă o strategie coerentă pentru simplificarea programelor şi în care manualele
digitale, impuse de noile realităţi sociale, au reprezentat o adevărată piatră de moară pentru
oficialii de la minister.
Cu un sistem de învăţământ în care 93% dintre absolvenţii de liceu promovează examenul
de bacalaureat, în care peste 65% dintre liceeni ajung la facultate şi în care doar 10% dintre cei
care îşi doresc să devină profesori ajung la catedră, Finlanda nu se culcă pe lauri şi devine prima
ţară care face pasul următor: adaptează educaţia la realităţile lumii în care trăim. Astfel, în anii
următori, în orarul elevilor din Finlanda nu vor mai apărea materii precum literatură, geografie,
matematică sau istorie, ci teme sau fenomene.
BEST PRACTICES BENCHMARKING
De exemplu, un adolescent care urmează cursurile unei şcoli profesionale ar putea urma
lecţii pentru a deveni ospătar care vor include elemente de matematică, comunicare şi scris,
precum şi limbi străine pentru a-i putea servi şi pe clienţii străini. Pe de altă parte, elevii de la
liceele teoretice vor aborda teme ample cum este, de exemplu, Uninea Europeană, care va
combina elemente de economie, istorie (a ţărilor membre), limbi străine şi geografie.
Sistemul de educaţie de la care toate ţările europene, inclusiv România, vrea să înveţe a
început deja aceste schimbări şi le aplică progresiv pentru ultimele clase de liceu, în Helsinki.
“Ceea ce tocmai am început va fi o schimbare radicală a sistemului de învăţământ din Finlanda”,
spune Liisa Pohjolainen, una dintre coordonatoarele acestui proiect de reformă.
“Ceea ce avem nevoie acum este un altfel de educaţie care să-i pregătească pe oameni
pentru viaţa profesională. Tinerii folosesc în acest moment computere destul de performante. În
trecut, băncile aveau o mulţime de funcţionari care făceau calcule, lucru care s-a schimbat total
astăzi. Prin urmare trebuie să facem schimbari în educaţie care sunt necesare industriei şi
societăţii moderne”, a explicat Pasi Silander, directorul de dezvoltare al oraşului Helsinki.
Înlocuirea materiilor clasice nu este însă singura modificare. Reforma vizează şi
“desfiinţarea” sălii de clasă tradiţionale în care elevii stau în bănci pasivi, ascultându-şi
profesorii şi aşteptând să li se pună întrebări. În anii următori se va pune în practică o abordare
care pune mai mult accent pe colaborarea dintre profesori şi copii, care vor lucra în grupuri mici
pentru a rezolva diverse probleme prin care îşi vor îmbunătăţii abilităţile de comunicare.
„Chiar trebuie să regândim educaţia şi să reconfigurăm sistemul astfel încât să-i
pregătească pe copiii noştri pentru viitor, având aptitudinile de care este nevoie astăzi şi mâine.
Există şcoli în care se predă după metoda veche ceea ce era în beneficiul societăţii la începutul
anilor 1900, dar nevoile nu mai sunt aceleaşi şi avem nevoie de ceva potrivit pentru secolul 21”,
susţine şeful Educaţiei din Helsinki.
Schimbarea sistemului de învăţământ, o provocare pentru profesori
Să devii profesor în Finlanda nu este deloc uşor. Doar 10% dintre cei care îşi doresc acest
lucru reşeşesc să ajungă la catedră. Unul dintre principiile sistemului de învăţământ finlandez
este pregătirea foarte bună a cadrelor didactice, astfel că educatorii care predau la grădiniţă
trebuie să fie absolvenţi de studii superioare, iar cei care predau la şcoală trebuie să aibă neapărat
masterat de doi ani, în care cursurile de pedagogie şi psihologia copilului ocupă un loc central.
BEST PRACTICES BENCHMARKING
Schimbările care vizează sistemul de educaţie va fi o provocare şi pentru ei, obişnuiţi
până acum să se concentreze pe o materie anume. Oficialii de la Helsinki încearcă să-i stimuleze
să adopte această nouă viziune prin acordarea unui stimulent la salariu.
În prezent, aproximativ 70% dintre profesorii de liceu din Helsinki sunt instruiţi pentru a
adopta noua abordare. Oficialii spun că este destul de greu să-i convingi pe profesori să facă
acest pas, dar cei care au făcut-o deja spun că nu mai pot da înapoi.
Până în 2020, în toate şcolile din Finlanda se va preda după noua metodă
Noile metode de predare au fost deja aplicate sub diverse forme în ultimii doi ani, iar
datele preliminare arată că ele sunt benefice pentru că rezultatele elevilor s-au îmbunătăţit.
Şcoliile din Finlanda au fost obligate să introducă cel puţin o dată pe an o perioadă în care
să fie aplicată noua metodă de predare, lucru care în şcolile din Helsinki s-a întâmplat chiar de
două ori pe an. Proiectul reformei va fi publicat până la sfârşitul acestei luni, iar până în 2020, în
toate şcolile din Finlanda maniera de predare va fi schimbată.
Cum arată o oră de curs într-o şcoală în care se predă după noua metodă
Este o oră de limba engleză, dar pe tablă este o hartă a Europei continentale. Elevii
trebuie să potrivească condiţiile meterologice cu ţările de pe tablă. De exemplu, astăzi este soare
în Finlanda, dar ceaţă în Danemarca. Prin această activitate, copiii combină limba engleză cu
geografia.
“Vrem ca elevii să înveţe într-o atmosferă sigură, fericită şi relaxată”, spune directorul
unei şcoli din Helsinki unde învaţă 240 de copii şi care a adoptat deja noua metodă de predare.
Formula de succes a unui sistem de învăţământ eficient
Rezultatele elevilor din Finlanda – locul 3 la testele PISA la care au participat 65 de ţări,
rată de promovare a examenului de bacalaureat de peste 90%, peste 65% dintre absolvenţii de
liceu merg la facultate – vorbesc de la sine despre un sistem eficient de învăţământ de la care
toate statele europene, inclusiv România, vor să înveţe. Din păcate, sistemul de educaţie autohton
este foarte departe de ceea ce se întâmplă în Finlanda, iar acum că exista o nouă reformă, va fi şi
mai departe. Educaţia din România este în prezent subfinanţată, iar performanţele elevilor, atât
ale celor de gimnaziu, cât şi ale celor de liceu sunt foarte slabe. La testele PISA, România s-a
clasat pe locul 46 din 65 de ţări participante, iar când vine vorba de bacalaureat sau Evaluare
Naţională, doar unul din doi elevi reuşesc să obţină o notă de trecere. Una dintre dintre cauzele
acestor rezultate este şi programa încărcată pe care oficialii din minister tot promit că o vor
simplifica. O altă problemă a sistemului de învăţământ românesc o reprezintă resursa umană
BEST PRACTICES BENCHMARKING
atrasă. Salariile foarte mici, de 900 -1.000 de lei pentru debutanţi, fac din învăţământ un domeniu
neatractiv pentru studenţii foarte buni care se reorientează pentru că vor salarii mai mari.
În Finalanda, lucrurile sunt total diferite. Reforma sistemului de învăţământ finlandez a
început în urmă cu 40 de ani, dar metodele au fost mereu îmbunătăţite şi adaptate la evoluţia
societăţii. În Finlanda, învăţământul este gratuit pentru cei care optează pentru sistemul de stat,
indiferent că vorbim de sistemul preuniversitar sau universitar. Curricula naţională este mai
degrabă orientativă, există un singur test naţional, iar profesori ajung numai cei mai buni
studenţi, această meserie fiind foarte apreciată şi mai bine plătită decât în cazul altor categorii
sociale (salariile sunt între 2.000 şi 6.000 de euro). Relaţia dintre profesori şi elevi se bazează pe
comunicare deschisă şi pe colaborare. Orele de curs sunt puţine, scurte (45 de minute) şi
eficiente, iar temele pentru acasă nu depăşesc 30 de minute. Elevii pot alege, încă din şcoala
primară, materii opţionale în funcţie de aptitudinile şi pasiunile lor.
Un sistem bine gândit poate face dintr-un elev obișnuit, unul excepțional.
Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ.
Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top la
testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai ales
modul cum aceștia gândesc. Cum se face că finlandezii se plasează consecvent pe primele locuri
la testările educaţionale internaţionale? Nu este de mirare. Sunt mai multe explicații pentru
aceste performanțe.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza
masele în jurul unei idei că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele a ceea ce
avea să devină cel mai performant sistem educațional din lume. Ideile acestuia au prins rapid și
populația finlandeză a început să investească, mai întâi efort și apoi bani în educație. În prezent,
învățământului îi revine nu mai puțin de 14% din bugetul de stat.
Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu 40 de ani.
Guvernul a hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând astfel fonduri
importante educației, cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educațional.
Iar acest sistem se referă de fapt la egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul
socio-economic din care aceștia provin. Conceptul este „peruskoulu” și el desemnează o școală
„comprehensivă” pentru toți elevii între 7 și 16 ani.
BEST PRACTICES BENCHMARKING
Primul lucru care s-a decis a fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este
o școală finanțată de stat și care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și
disponibilă pentru toți, dar și o școală fără examene de admitere și fără taxe.
Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul
socio-economic din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și
trebuie să aibă aceleași șanse la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și
școli mai proaste. Nu există învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt
permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă.
Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același
tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale
nu studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase
normale, indiferent dacă au handicapuri grave.
„Politicile educaționale în majoritatea țărilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei
mai buni, de a alege vârfurile, în timp ce ceilalți elevi sunt lăsați deoparte”, spune Pasi Sahlberg,
un educator celebru în Finlanda. „Noi nu suntem așa, noi mergem pe cooperare, nu pe
competiție. Dacă e să ne întrecem cu cineva, atunci tot ce putem spune e că vrem să fim mai buni
decât suedezii. Pentru noi asta e suficient.”
În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.
În Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care
realizează performanțe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În
Finlanda trebuie să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel,
legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în
pedagogie. Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu
oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.
Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea
Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de
angajare.
În Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale, nici măcar când
faci o facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport
gratuit dacă locuiesc la mai mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie
gratuit, nutritiv și cu multe feluri de salate și fructe. Dacă orele se prelungesc până după-amiază,
școala are obligația de a oferi o gustare elevilor.
BEST PRACTICES BENCHMARKING
Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când
susțin singurul examen important în sistemul lor educațional. Orele sunt scurte (45 min), intense
și, mai ales, foarte participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raționamentul
critic înaintea memorizării mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe
practică, de aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum
16 elevi şi se concentrează pe experimente ştiinţifice.
În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei
au obţinut cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la
matematică şi apetitul pentru lectură.
Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învățământ viabil, capabil să motiveze
elevii. Sistemul educativ este foarte bine gândit și făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai
mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi
promovează liceul. În același timp, diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea
mai mică din lume.
Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri. Acest
lucru este valabil pe tot parcursul vieții, când, arată statisticile, adulții preferă să dea bani pe un
program de educație continuă decât pe ultimul telefon scos pe piață. Este un sistem de valori
format în familie, consolidat în școală, pus apoi în slujba țării.
BEST PRACTICES BENCHMARKING
3. Exemple de bune practici în școlile finlandeze din
regiunea Vantaa
Liceul Tikkurila, Vantaa
BEST PRACTICES BENCHMARKING
BEST PRACTICES BENCHMARKING
Conducerea școlii:
1 director și
1 director asistent,
1 director adjunct și
1 coordonator IB,
cu responsabilități foarte clare.
CA este compus din:
BEST PRACTICES BENCHMARKING
-director
-5 profesori
-reprezentantul elevilor
Ședințele CA se organizează la fiecare 2 săptămâni. Totul este pe site-ul școlii pentru
transparență.
Pe parcursul celor 3 ani de liceu, 1 elev trebuie să parcurgă 75 de cursuri. Dintre acestea:
-47 – 51 sunt cursuri obligatorii
-10 cursuri opționale la nivel național
-restul sunt opționale la nivelul școlii
1 an școlar are 5 perioade a câte 38 – 40 de zile/ 3 lecții a câte 75 minute pe
săptămână.
Repartizarea celor 75 cursuri din perioada liceului este la latitudinea elevului.
La fiecare curs se evaluează elevii săptămânal.
SALARIILE PROFESORILOR
-profesor debutant –3000€
-5 ani vechime – 6%
-8 ani vechime – 3%
-10 ani vechime – 10%
-15 ani vechime – 4%
-20 ani vechime – 6%
→ un profesor cu ceva vechime și număr minim de cursuri – 3870€
PROGRAMUL ZILNIC AL DIRECTORULUI
În școală/birou:
-între 07.50 – 15.10 sau 08.50 – 16.10
Concediu:
-între 30 și 38 zile, în funcție de vechime
-luna iulie și în timpul vacanțelor școlare
EVALUARE
Conducerea unităților de învățământ este evaluată în fiecare aprilie.
Profesorii și activitatea comisiilor se evaluează în fiecare mai
Evaluarea constă în discuții privind activitatea desfășurată.
Directorul:
BEST PRACTICES BENCHMARKING
-nu asistă la lecții
-nu evaluează profesorii pentru că aceștia sunt foarte bine pregătiți și știu ce au de
făcut.
Școala Gimnazială Jokiniemi, Vantaa
Elevul în centru
Cum răspunde Școala Gimnazială Jokiniemi la nevoia de susținere a elevilor:
Date statistice:
3 clădiri
690 elevi
de la clasa I la clasa a IX-a, 28 clase de elevi
7 clase pentru copii autiști sau cu dizabilități
56 profesori
45 profesori de sprijin
Reguli generale:
Școala reprezintă locul de muncă pentru multe persoane, pentru copii și
adulți, deopotrivă. Oricine are dreptul să lucreze în liniște și siguranță, să ofere și să
primească ajutor.
BEST PRACTICES BENCHMARKING
Când toată lumea respectă drepturile și proprietatea comună, școala este un loc de muncă
bun pentru toți.
3 niveluri de suport
Suport general
predare remedială
asistență din partea elevilor
evaluări orale
predare diferențiată
învățarea prin cooperare
cooperarea cu părinții
Asistență crescută + profesori pentru elevi cu nevoi speciale (part-time)
Suport special + decizii pentru învățământ special
Vechiul orar:
A, 18 elevi, tradițional
B, 18 elevi, tradițional
C, 18 elevi, tradițional
D, 18 elevi, tradițional
E, 10 elevi, nevoi speciale,
profesor de sprijin
BEST PRACTICES BENCHMARKING
Noul orar
3 profesori pentru Limba finlandeză și câte unul pentru Limbile engleză, suedeză și
Matematică
Noul orientare:
aceleași resurse
mai mulți eevi asistați
•se lucrează în grupuri mici în limba engleză
•profesori de sprijin
C, tradițional,
21 elevi
•se lucrează în grupuri mici în limba engleză
•profesori de sprijin
D, tradițional,
21 elevi
BEST PRACTICES BENCHMARKING
cooperare
inovare
flexibilitate
competențe ale profesorilor pentru a susține creșterea numărului de elevi la
clasă
BEST PRACTICES BENCHMARKING
4. Propuneri de îmbunătățire a calității educației în
Liceul cu Program Sportiv Slatina
-dotarea tuturor sălilor de clasă cu videoproiector + laptop/ tablă inteligentă
-conexiune gratuită la internet în fiecare școală pentru cadrele didactice și elevi
-stabilirea foarte clară a responsabilităților pentru fiecare funcție/persoană și
responsabilizarea acestora pentru a și le îndeplini
-existența/înființarea unor cabinete/birouri pentru profesori pe discipline/arii curriculare;
acestea nu vor fi niste depozite de materiale didactice, ci niște locuri unde își vor petrece orele
libere, vor corecta lucrări/proiecte, se vor întâlni și vor discuta probleme legate de disciplinele pe
care le predau
-introducerea studierii anumitor discipline în limbi străine de circulație internațională; ex.
- matematica în limba engleză, educația civică în franceză etc.
-creșterea ponderii opționalelor în planul cadru pentru liceu, astfel încât elevii să studieze
disciplinele care-i interesează cu adevărat, cele spre care s-au orientat pentru studiile
universitare;
-regândirea activităților extrașcolare și extracurriculare astfel încât acestea să servească
interesele copiilor și atingerea scopurilor educaționale;
-înființarea unei clase remediale pe fiecare serie; aici vor merge elevii cu rămâneri în
urmă la disciplinele la care se susțin examene naționale din celelate clase; se va lucra cu ei
exclusiv la aceste discipline și se vor întorce în clasele lor după o lună, două sau trei când
rămânerile în urmă vor fi recuperate
-schimbarea modului în care profesorii sunt asistați, pe diverse tematici; deplasarea în
școli a persoanelor resursă pe diverse teme - utilizarea mijloaceloer IT, sprijin pentru lucrul cu
elevii cu dificultăți de învățare etc.
BEST PRACTICES BENCHMARKING
5. Concluzii
1. Copiii finlandezi nu merg la școală până nu împlinesc vârsta de 7 ani
2. Comparativ cu alte sisteme educaționale, aceștia nu primesc teste, evaluări sau teme
pentru acasă decât foarte rar sau atunci când devin adolescenți
3. Copiii nu primesc niciun fel de calificativ în primii 6 ani de școală.
4. Există doar un singur test standardizat obligatoriu în Finalnda pe care elevii îl susțin la
vârsta de 16 ani
5. Toți copiii, inteligenți sau nu, învață împreună în aceleași clase
6. Finalnda alocă cu 30% mai puțini bani
pentru fiecare elev față de Statele Unite
7. 30% dintre copii primesc ajutor
suplimentar în primii nouă ani de școală
8. 66% dintre elevi urmează studii
superioare – cel mai mare procent din Europa
BEST PRACTICES BENCHMARKING
9. Diferența dintre cele mai slab și cel mai bun elev este cea mai mică din lume
10. La orele de știință participă maxim 16 studenți o dată pentru ca fiecare să poată urma
experiențe practice la fiecare curs
11. 93% dintre elevi sunt absolvenți de liceu
12. 43% dintre absolvenții de liceu urmează școli profesionale
13. Elevii de școală primară au 75 de minute de pauză pe zi, comparativ cu 27 de minute
în Statele Unite
14. Profesorii petrec doar 4 ore pe zi în sala de clasă și alocă 2 ore pe săptămână pentru
„dezvoltare profesională”
BEST PRACTICES BENCHMARKING
15. Finalnda are cam același număr de profesori ca și orașul New York dar mult mai
puțini studenți (600,000 comparativ cu 1,1 mil. în New York)
16. Sistemul de învățământ finlandez este 100% finanțat de stat
17. Toți profesorii finlandezi trebuie sunt absolvenți de masterat, acesta fiind 100%
subvenționat de stat
18. Curricula națională are doar caracter orientativ
19. Profesorii sunt selectați din primii 10% dintre absolvenți
20. În 2010 au fost 6,600 de aplicanți pentru 660 de posturi la școala primară
21. Salariul mediu pentru un profesor debutant în Finlanda era în 2008 de $29,000 pe an
(comparativ cu $36,000 în Statele Unite)
22. Totuși, profesorii cu 15 ani de experiență pot avea un salariu mai mare și cu 102%
mai mare decât un debutant
23. Nu există salariu de merit sau prime
24. Profesorii au același statut social și profesional ca și medicii sau avocații
25. Conform unui studiu internațional comparativ din 2001, copiii finlandezi s-au situat
pe primele locuri la științe, citire și matematică
BEST PRACTICES BENCHMARKING
6. Bibliografie
1. Mariana Momanu, Curente şi orientări în pedagogia contemporană,
Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi
2. Mică enciclopedie de geografie LAROUSSE, editura Lider, Bucureşti
1997
3. Dicţionar Enciclopedic, volI, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996
4. Site-uri internet: http://www.studentie.ro/scolile _de_ meserii_din
Finlanda,
5. http://tribuna invatamantului.ro
6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda
7. http://www.sibiujobs.ro/06utile_stire.php
8.
9. http://www.tribunainvatamantului.ro/invatamantul-finlandez/