evaluare factori de risc corelati cu infectia cu e -...

1

EVALUAREA FACTORILOR DE RISC CORELA I CU

INFEC IA CU E. COLI

1. Clasa factorilor de risc corela i cu etiologia În cadrul genului Escherichia se identific 5 specii: E.coli, E. blattae, E. fergusonii, E. hermannii i E. vullneris. Dintre acestea, de mare importan pentru patologie este specia tip E. coli, care cuprinde o mare diversitate antigenic de germeni, cunoscu i sub numele de colibacili, comensali sau patogeni pentru animale i om, la care produc în special boli digestive dar i septicemii sau alte infec ii localizate extraintestinal. Colibacilii sunt bacterii Gram negative, de form cocobacilar sau bacilar , nesporulate, adesea capsulate, flagelate, facultativ anaerobe, lactopozitive, care î i exercit patogenitatea cu ajutorul toxinelor i a factorilor de adeziune i invazivitate.

1.1. E. coli se g se te în intestinul animalelor s n toase, ca epifit, de unde este eliminat permanent împreun cu fecalele, în mediul ambiant. Toate animalele superioare prezint în permanen în intestin colibacili i alte bacterii înrudite (numite coliforme), într-o propor ie variabil , care, de regul , nu este dominant sub aspect cantitativ. Bacteriile coliforme din intestin exercit func ii utile macroorganismului, prin aceea c particip la sinteza vitaminelor din grupele B i K. Apreciem factor de risc de un nivel de risc minim deoarece germenul este omniprezent în natur , fiind unul epifit. 1.2. În cadrul speciei E. coli exist o mare heterogenitate antigenic . Colibacilii tr ind în mediul intestinal (dar i în apele reziduale) sunt supu i unui permanent proces de variabilitate genetic , prin conjugare (parasexualitate) i transduc ie prin bacteriofagi (virusuri ce p trund în bacterii), care fac posibil transmiterea de la o specie la alta de epizomi (fragmente autonome de ADN, gene). În acest fel, unele celule de E. coli pot dobândi însu iri antigenice i de patogenitate de la specii de enterobacterii consacrat patogene, cum ar fi Salmonella, Shigella i altele. Asemenea bacterii se mai numesc bacterii himer . S-au identificat cinci categorii de antigene: - antigene somatice - notate cu „O” - antigene capsulare - notate cu „K” - antigene flagelare - notate cu „H” - antigene fimbriale - notate cu „F” - antigene comune cu alte Enterobacteriaceae – notate cu „M” În cadrul fiec rei categorii exist mai multe frac iuni antigenice, pe baza c rora au fost identificate peste 173 antigene „O”, 10 antigene „K” i 56 antigene „H”. Structura antigenic la E. coli fiind extrem de complex i variabil , datorit prezen ei multiplelor frac iuni somatice, de înveli i flagelare, face dificil tipizarea culturilor izolate. Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece heterogenitatea antigenic implic analize de laborator speciale pentru identificarea agentului patogen i pentru serotipizare.

2

1.3. Toate tulpinile de E. coli secret endotoxine, dar unele tulpini elaboreaz , atât in vivo, cât i in vitro enterotoxine, a c ror natur chimic nu difer în func ie de tipurile antigenelor somatice, de înveli sau flagelare ale tulpinii. Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece toxinele secretate de ace ti agen i patogeni pot provoca deteriorarea profund a st rii de s n tate, putându-se ajunge chiar i la exitus. 1.4. Colibacilii î i datoreaz patogenitatea fie unor factori de virulen , fie unor factori de toxicitate, fie ac iunii sinergice a ambelor categorii de factori, combina i în diverse moduri. Principalii factori de patogenitate la E. coli sunt considera i: - Antigenele de suprafa K de natur polizaharidic , au proprietatea de a proteja colibacilii fa de complement i fagocite i de a favoriza aderarea lor la enterocite; - Adezinele fimbriale, de natur proteic faciliteaz aderarea strâns a colibacililor la enterocitele jejunale i ileale evitând astfel evacuarea lor în intestinul gros, prin peristaltism; - Enterotoxinele, sunt exotoxine, elaborate de colibacili in vivo i in vitro. A fost identificat o enterotoxin termolabil i imunogen (LT) i dou enterotoxine termostabile i imunogene (ST I i ST II); - Endotoxina, de natur lipopolizaharidic , prezent i la alte bacterii Gram negative, favorizeaz diseminarea septicemic i particip la producerea ocului endotoxic. Se identific cu antigenele somatice „O” i sunt determinante pentru încadrarea în serogrupe. Semnifica ia patogenic a endotoxinei este bine stabilit numai pentru infec iile extraintestinale (septicemii, mamite, infec ii urinare); - Verotoxinele sau toxinele Shiga-like. S-a constatat c anumite tulpini de E. coli produc o toxin analoag cu toxina Shiga (produs de Shigella dysenteriae tip I - agentul etiologic al dizenteriei umane), cu propriet i citolitice pentru linia de celule Vero, din care cauz a fost denumit verotoxina. Au fost identificate trei tipuri de verotoxine: VT(SL T)1, VT (SL T)2 i VT (SL T)3. Sunt prezente în special la tulpinile din serogrupurile O157:H7, O126 i O111. Verotoxinele au capacitatea de a inhiba sinteza proteic la celulele animalelor infectate - Hemolizinele alfa i beta au unele implica ii în patogenitatea tulpinilor, ac ionând asupra integrit ii membranelor celulare. Sunt prezente obligatoriu la tulpinile incriminate ca agen i etiologici ai bolii edemelor, dar nu numai; - Sideroforii influen eaz ac iunea colibacililor enteroinvazivi, ca urmare a competi iei dintre celulele somatice i cele bacteriene, pentru utilizarea fierului biodisponibil; - Factorii de patogenitate toxici, cu efect necrozant CNF1 i CNF2 au fost descri i la unele tulpini de E. coli izolate de la om, dar i de la unele animale.

Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece patogenitatea acestui agent patogen este direct propor ional cu num rul de c i pe care acesta poate ac iona asupra organismului.

1.5. Colibacilii rezist timp de 20 min la 600C dar sunt distru i dup 30 min.

Apreciem factor de risc de un nivel de risc mediu deoarece tratarea termic a alimentelor posibil contaminate conduce la inactivarea agentului patogen cu condi ia ca tratamentul s dureze minim 30 minute la o temperatur de minim 600C.

1.6. Au o rezisten remarcabil în mediul ambiant, la temperatura obi nuit : 110-330 zile în apa de fântân , 70-270 zile în apa de canal, 45-140 zile în sol. Prezen a cert a colibacililor în mediul extern poate semnifica un risc de transmitere pentru bolile ai c ror agen i etiologici ar putea exista în fecale, al turi de E. coli (bacterii, virusuri, ciuperci, protozoare).

Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece agentul patogen are o rezisten crescut la temperatura mediului ambiant i mai ales în apa de fântân , care este utilizat frecvent în gospod riile popula iei pentru ad patul animalelor, dar i pentru consum uman.

3

1.7. În maternit ile pentru scroafe, cu pardoseala curat i înc lzit (31-220C), colibacilii mor în mai pu in de o or , o dat cu uscarea suprafe elor contaminate, dar în fecale i în gunoiul de grajd, men inute într-un mediu umed, pot s supravie uiasc 45 zile. Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece agentul patogen are o rezisten destul de crescut în gunoiul de grajd i în mediul umed. 1.8. Colibacilii sunt în general sensibili fa de antibiotice (tetraciclin , gcntamicin , polimixin , neomicin , amoxicilin , cloramfenicol, colimicin ) sau chimioterapice (sulfatiazol, sulfametazin , nitrofuran, furazolidon), dar pot s dobândeasc cu u urin rezisten fa de acestea, datorit existen ei unor plasmide (factor R) care se pot r spândi repede în popula ia de bacterii, ducând la selectarea unor tulpini rezistente fa de antibioticul sau chimioterapicul cu care se lucreaz , inclusiv fa de cele folosite ca aditivi furajeri, cum sunt tetraciclinele. Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece agentul patogen c p t rapid antibiorezisten . 1.9. E. coli este repede distrus de antisepticele i dezinfectantele obi nuite (soda caustic 1-2%, aldehida formic 1%, clorura de var cu 1-2% clor activ, etc.). Apreciem factor de risc de un nivel de risc sc zut deoarece agentul patogen este distrus rapid de dezinfectantele i antisepticele uzuale. 2. Clasa factorilor de risc corela i cu epidemiologia 2.1. Sub denumirea generic de colibaciloze sunt reunite toate bolile care au ca etiologie infec ia primar cu E. coli. Principalele colibaciloze: a) la mamifere sunt: - enteritele nou-n scu ilor i ale tineretului în rcat; - septicemiile nou – n scu ilor; - boala edemelor; - mamita colibacilar . b) la p s ri sunt: - coli septicemia; - coli granulomatoza. Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece agentul patogen afecteaz mai multe specii de animale i p s ri producând diferite tipuri de boli, de diferite gravit i.

2.2. Gradul de patogenitate al serotipurilor de E. coli difer , dependent de virulen i echipamentul toxic (endotoxina, neurotoxina, hemolizina, enterotoxina guvernat de plasmide transferabile), patogenitatea fiind mai degrab un atribut întâmpl tor al unor tulpini, decât o însu ire specific unor serotipuri. Gravitatea infec iilor este dependent de specie, vârst , starea imunologic i însu irile tulpinii infectante.

Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece animalele cu status imun deficitar, cele prost între inute sau foarte tinere fac forme grave de boal .

2.3. În afar de acestea, E. coli intervine adesea ca germen de infec ie secundar în alte procese

infec ioase cum sunt nefritele, cistitele, metritele, artritele i pneumoniile la mamifere sau micoplasmoza i virozele respiratorii la p s ri.

Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece agentul patogen apare frecvent ca germen al unei infec ii secundare, complicând evolu ia infec iei primare, chiar pân la moartea animalului.

4

2.4. Luându-se în considerare factorul de patogenitate dominant, tulpinile de E. coli care produc infec ii intestinale la om, au fost clasificate în patru grupe: a) E. coli enterotoxigen (ETEC), este grupa cu cea mai mare pondere în patologia enteritelor infec ioase la animale. Cuprinde tulpinile de E. coli care posed factori de adeziune fimbriali sau de alta natur , a c ror prezentare se coreleaz cu capacitatea de a elabora enterotoxine LT sau ST; b) E. coli enteropatogen (EPEC, AEEC) include tulpinile de E. coli care nu produc enterotoxine, majoritatea nu produc nici verotoxine i nu posed nici caracterul de invazivitate descris la Shigella sau tulpinile enteroinvazive de E. coli (EIEC), dar posed adezine, posibil fimbriale, cu ajutorul c rora ader la enterocitele vilozitare, pe care pot chiar s le penetreze, producând enterite; c) E. coli enterohemoragic (EHEC) include tulpinile care, la fel cu EPEC ader la mucoasa intestinal i produc distrugerea microvililor, dar nu sunt invazive i au efect inflamator mai ales la nivelul intestinului gros. Principala lor caracteristic este c elaboreaz verotoxine. Sunt incriminate în etiologia sindromului hemolitic-uremic i al colitelor hemoragice la om, dar sunt tot mai numeroase lucrurile care atest rolul lor i în patologia animal , precum i rolul animalelor ca surs de infec ie pentru om; d) E. coli enteroinvaziv (EIEC) cuprinde tulpinile capabile s invadeze celulele mucoasei colonului, de unde difuzeaz în suprafa spre mucoasa ileonului i limfonodurile mezenterice, tinzând spre diseminarea septicemic i enterotoxiemie.

Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece agentul patogen prin diversitatea patogenic pe care o manifest poate crea dificult i în diagnostic, fiind necesare investiga ii de laborator detaliate. 2.5. O alt mare grup de colibacili cuprinde tulpinile care nu produc infec ii intestinale, dar produc septicemii sau diverse infec ii extraintestinale: urocistite, pielonefrite, meningite, peritonite, artrite, salpingite, pneumonii, aerosaculite. Acestea pot s posede sau nu unii din factorii de virulen men iona i mai sus. Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece agentul patogen poate produce infec ii sistemice afectând profund s n tatea animalelor. 2.6. Infec ia cu tulpini de E.coli produc toare de verotoxine este asociat unei boli distincte al c rei spectru clinic include diaree nespecific , colit hemoragic i sindrom hemolitic - uremic (SHU) ce constituie principala cauz a insuficien ei renale acute la copii. Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece consecin ele verotoxinei sunt unele foarte grave. 2.7. Infec ia cu E.coli verotoxigen a devenit larg recunoscut drept cauza major a unei boli de origine alimentar , în special în societ ile industrializate.

Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece procesarea industrial a alimentelor este asociat expunerii la riscul reprezentat de E. coli.

2.8. Infec ia cu E.coli verotoxigen poate fi contactat prin ap sau prin transmitere de la o

persoan la alta; prin contaminarea fecal a alimentelor (igiena uman necorespunz toare) i tratarea termic necorespunz toare; prin contaminarea legumelor i fructelor (ca urmare a utiliz rii gunoiului de grajd drept îngr mânt natural) care nu au fost sp late abundent cu ap clorinat .

Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece c ile de contaminare sunt multiple. 2.9. Rezervorul natural de E. coli verotoxigen este tractusul intestinal al animalelor domestice, în

special bovinele, iar alimentele provenite de la acestea, cum ar fi carnea tocat i laptele nepasteurizat, sunt surse majore ale bolii la om.

5

Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece probabilitatea transfer în lan ul alimentar a agentului patogen este foarte crescut , iar consecin ele verotoxinei sunt unele foarte grave.

2.10. Morbiditatea i mortalitatea asociate infec iei cu E. coli verotoxigen , în mare ca rezultat al

SHU, constituie o problem zoonotic grav pentru s n tatea public . Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece consecin ele verotoxinei sunt

unele foarte grave. 2.11. Perioada de incuba ie a îmboln virilor cu E. coli verotoxigen este de aproximativ 3-5 zile de

la ingestia de alimente contaminate. Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece perioada de incuba ie este una relativ

scurt . 2.12. E. coli verotoxigen se multiplic în intestin în mod similar serotipurilor enteropatogene i se

caracterizeaz prin distrugerea microvililor i aderen a intim a bacteriei la mucoasa intestinal . Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece modul de manifestare a infec iei cu E.

coli este, în general, acela i pentru toate serotipurile pân la momentul în care verotoxina începe s produc efecte, astfel c într-o prim etap nu se pot face diferen e din punct de vedere clinic între serotipurile poten ial implicate în episodul de boal .

2.13. Infec iile colibacilare la om sunt extrem de variate: infec ii digestive, toxiinfec ii alimentare, infec ii urinare, apendicite, septicemii urmate de localiz ri în pl mân, endocard, meninge, c i biliare etc. Pe lâng aceste categorii de infec ii, cunoscute de mult timp i care, de regul , nu afecteaz colectivit i mari, în ultimele decenii aten ia speciali tilor a fost re inut de circula ia unor tipuri de E. coli, care produc infec ii digestive grave, chiar i letale. Aceste îmboln viri apar în familie sau în colectivit ile umane fiind adeseori în strâns leg tur cu infec iile la animale i cu poluarea de tip fecal a alimentelor, apei i a mediului de via . Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece infec ia cu E. coli poate conduce la infec ii digestive grave, chiar i letale. 3. Clasa factorilor de risc corela i cu circula ia i comercializarea animalelor vii i a produselor provenite de la acestea pe pia a autohton 3.1. Circula ia i comercializarea de animale ce pot constitui sursa de infec ie cu E.coli pentru celelalte animale i pentru oameni. Apreciem factor de risc de un nivel de risc sc zut deoarece circula ia animalelor se realizeaz sub supraveghere sanitar veterinar . 3.2. Circula ia i comercializarea de produse provenite de la animalele ce pot constitui sursa de infec ie cu E.coli. Apreciem factor de risc de un nivel de risc sc zut deoarece circula ia produselor de origine animal se realizeaz sub supraveghere sanitar veterinar . 4. Clasa factorilor de risc corela i cu sistemele de cre tere a animalelor i de producere a alimentelor de origine animal în România 4.1. Cre terea animalelor în România se realizeaz în principal în sistem privat, dar o pondere covâr itoare o are cre terea animalelor în ferme mici de tip familial, cu excep ia suinelor. De i nu este absent complet, sectorul de stat al cre teri animalelor este pu in reprezentativ. Raportul tehnic operativ asupra situa iei din zootehnie la data de 31.10.2015, disponibil on-line la “ttp://www.madr.ro/cresterea-animalelor/bovine.html”, arat c în România existau la data respectiv :

6

a) 2.268.348 bovine, din care 6.539 în proprietatea statului i 2.261.809 animale în sectorul privat. Dintre animalele aflate în proprietate privat 27.312 sunt de inute în unit i cu flux industrial de cre tere i exploatare, 163.098 de societ i i asocia ii, iar 2.071.399 în ferme de tip familial; b) 3.079.403 porcine, din care 868 în proprietatea statului i 3.078.535. animale în sectorul privat. Dintre animalele aflate în proprietate privat 2.161.741 sunt de inute în unit i cu flux industrial de cre tere i exploatare, 671.442 de societ i i asocia ii, iar 245.352 în ferme de tip familial; c) 15.025.796 ovine i caprine, din care 19.710 în proprietatea statului i 15.006.086 animale în sectorul privat. Dintre animalele aflate în proprietate privat 14.552.452 sunt de inute în ferme de tip familial; d) 80.584.673 p s ri din care 83.676 în proprietatea statului, 60.631 dintre acestea fiind de inute în unit i cu flux industrial i 80.500.997 p s ri în sectorul privat. Dintre p s rile aflate în proprietate privat 19.649.218 sunt de inute în unit i cu flux industrial de cre tere i exploatare, 14.469.113 de societ i i asocia ii, iar 46.382.666 în ferme de tip familial. Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece cre terea animalelor în propor ie covâr itoare în sistemul fermelor de tip familial conduce la dificult i în aplicarea programelor de supraveghere i control datorit multitudinii acestor exploata ii de animale de tip familial, cu excep ia suinelor. Specia animale

Total efective animale la 31.10.2015

Proprietatea statului – total animale

Proprietate privat – total animale

Animale de inute în unit i private cu flux industrial

Animale de inute în societ i i asocia ii private

Animale de inute în ferme de tip familial

Bovine 2.268.348 6.539 2.261.809 27.312 163.098 2.071.399 Porcine 3.079.403 868 3.078.535 2.161.741 671.442 245.352 Ovine i caprine

15.025.796 19.710 15.006.086 - - 14.552.452

P s ri 80.584.673 83.676 80.500.997 19.649.218 14.469.113 46.382.666 4.2. Sistemul de producere i valorificare a produselor de origine animal în România este predominant de tip privat, îns , corelat cu cre terea animalelor în principal în exploata ii de tip familial, cu excep ia suinelor, sunt produsele de origine animal destinate în principal consumului de tip familial sau valorific rii directe. Raportul tehnic operativ asupra situa iei din zootehnie la data de 31.10.2015, disponibil on-line la “ttp://www.madr.ro/cresterea-animalelor/bovine.html”, arat c în România se produceau pân la data respectiv : a) 34.962.226 litri lapte vac din care: 76.505 în sectorul de stat i 34.885.721 în sectorul privat. Au fost valorifica i pe pia 67.734 litri lapte provenit din sectorul de stat i 18.893.292 din sectorul privat. Procesarea industrial a utilizat 50.869 litri lapte din sectorul de stat i 8.517.307 litri din sectorul privat. Pentru consum familial au fost utiliza i 12.163.203 litri lapte provenit din sectorul privat. Au fost valorifica i direct 16.865 litri lapte provenit din sectorul de stat i 10.375.985 litri lapte provenit din sectorul privat. b) 177.902 litri lapte bivoli din care: 1.840 în sectorul de stat i 176.062 în sectorul privat. Au fost valorifica i pe pia 1.620 litri lapte provenit din sectorul de stat i 85.044 din sectorul privat. Procesarea industrial a utilizat 1.620 litri lapte din sectorul de stat i 25.593 litri din sectorul privat. Pentru consum familial au fost utiliza i 65.716 litri lapte provenit din sectorul privat. Au fost valorifica i direct zero litri lapte provenit din sectorul de stat i 59.451 litri lapte provenit din sectorul privat. c) 1.930.123 litri lapte capr din care: 724 în sectorul de stat i 1.929.399 în sectorul privat. Au fost valorifica i pe pia 333 litri lapte provenit din sectorul de stat i 941.563 din sectorul privat. Procesarea industrial a utilizat 75 litri lapte din sectorul de stat i 81.068 litri din sectorul privat. Pentru consum

7

familial au fost utiliza i 789.105 litri lapte provenit din sectorul privat. Au fost valorifica i direct 258 litri lapte provenit din sectorul de stat i 860.495 litri lapte provenit din sectorul privat. d) 157.757 tone carne ovine i caprine din care: 146 tone carne provenit din sectorul de stat i 157.611 tone din sectorul privat. Au fost valorificate pe pia 146 tone carne provenit din sectorul de stat i 111.289 tone carne provenit din sectorul privat. Procesarea industrial a utilizat zero tone carne din

sectorul de stat i 18.099 tone din sectorul privat. Pentru consum familial au fost utilizate 46.322 tone carne provenit din sectorul privat. Au fost valorificate direct 146 tone carne provenit din sectorul de stat i 93.190 tone carne provenit din sectorul privat.

e) 404.357 tone carne pas re din care: 38 tone carne provenit din sectorul de stat i 404.319 tone carne provenit din sectorul privat. Au fost valorificate pe pia 38 tone carne provenit din sectorul de stat i 362.948 tone din sectorul privat. Procesarea industrial a utilizat zero tone carne din sectorul de stat i 337.963 tone din sectorul privat. Pentru consum familial au fost utilizate 41.371 tone carne provenit

din sectorul privat. Au fost valorificate direct 38 tone carne provenit din sectorul de stat i 24.985 tone carne provenit din sectorul privat. e) 5.228.298 mii ou pas re tone carne pas re din care: 12.479 mii ou provenite din sectorul de stat i 5.215.819 mii ou provenite din sectorul privat. Au fost valorificate pe pia 2.467 mii ou provenite din sectorul de stat i 2.678.952 mii ou provenite din sectorul privat. Procesarea industrial a utilizat zero mii ou provenite din sectorul de stat i 1.108.606 mii ou provenite din sectorul privat. Pentru consum familial au fost utilizate 2.196.217 mii ou provenite din sectorul privat. Au fost valorificate direct 2.467 mii ou provenite din sectorul de stat i 1.570.346 mii ou provenite din sectorul privat. Apreciem factor de risc de un nivel de risc sc zut deoarece, de i producerea i consumul alimentelor de origine animal în fermele de tip familial se realizeaz exclusiv pe r spunderea produc torului, gravitatea consecin elor la nivelul s n t ii publice este redus prin prisma m rimii popula iei expus riscului prin consumul de alimente în sistem familial sau achizi ionate prin sistemul vânz rii direct de la produc tor.

8

Produsul Cantitate

total la 31.10.2015

Cantitate provenit din Valorificare pe pia Procesarea industrial Valorificare direct Pentru consum familial

Sectorul de stat

Sectorul privat

Sectorul de stat

Sectorul privat

Sectorul de stat

Sectorul privat

Sectorul de stat

Sectorul privat Sectorul privat

Lapte vac (litri)

34.962.226 76.505 34.885.721 67. 734 18.893.292

50.869 8.517.307 16.865 10.375.985 12.163.203

Lapte bivoli (litri)

177.902 1.840 176.062 1.620 85.044 1.620 25.593 0 59.451 65.716

Lapte capr (litri)

1.930.123 724 1.929.399 333 941.563 75 81.068 258 860.495 789.105

Carne ovine i caprine (tone)

157.757 146 157.611 146 111.289 0 18.099 146 93.190 46.322

Carne pas re (tone)

404.357 38 404.319 38 362.948 0 337.963 38 24.985 41.371

Ou (mii buc i)

5.228.298 12.479 5.215.819 2.467 2.678.952 0 1.108.606 2.467 1.570.346 2.196.217

9

5. Clasa factorilor de risc corela i cu activit ile de supraveghere i control în exploata iile profesionale i non-profesionale de rumeg toare Pân la intrarea României în UE, în ar a existat un centru na ional pentru Escherichia i câteva laboratoare zonale, umane i veterinare, care erau în m sur s identifice structura antigenic a principalelor tipuri de E. coli. În prezent, nu mai exist niciun laborator care s fie dotat cu seruri specifice pentru stabilirea formulei antigenice complete O:K:H (de exemplu: serotipul care produce septicemii la vi ei i p s ri O78K80(B)H(-). Unele laboratoare dispun de echipamente doar pentru caracterizarea sumar a structurii antigenice i identificarea unui num r foarte limitat de categorii de E: coli. F r analiza structurii antigenice complete i a factorilor de patogenitate (sau m car analiza structurii ADN) nu poate fi efectuat un studiu aprofundat al filia iei unei infec ii. (afirma ia apar ine Profesor emerit Dr. Mihai Decun, Membru al Academiei de tiin e Agricole i Silvice, membru de onoare al Academiei Oamenilor de tiin ) 5.1. Pentru domeniul s n t ii i bun st rii animalelor, “Programul ac iunilor de supraveghere, prevenire, control i eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protec ia animalelor i protec ia mediului, de identificare i înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor i ecvideelor”, aprobat prin Ordinul nr. 29 din 25 februarie 2014 a c rui aplicare prelungit a fost dispus prin Nota de Serviciu a ANSVSA nr. 6133 din 10.02.2016, denumit în continuare Program Strategic, prevede urm toarele: a) în PARTEA 2, CAPITOLUL I: PROGRAME NA IONALE DE SUPRAVEGHERE I CONTROL AL BOLILOR LA ANIMALE, la (i) SUBSEC IUNEA 35: 3.5. Programul privind monitorizarea i raportarea rezisten ei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice i comensale Scop: furnizarea de date privind rezisten a antimicrobian pentru evaluarea tendin elor i a surselor de rezisten antimicrobian a bacteriilor zoonotice i comensale în România E antionarea i colectarea izolatelor de: - Salmonella spp; - Campylobacter jejuni i Campylobacter coli (C. Jejuni i C. Coli); - Escherichia coli (E. Coli) – indicator comensal;

ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2014, 2016, 2018 I 2020

A. Izolate de Salmonella spp: - din popula ia de g ini ou toare, pui de carne i curcani pentru îngr are de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor na ionale de control stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al Regulamentului (CE) nr. 2160/2003; B. Izolate de Campylobacter jejuni: - probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne i a curcanilor pentru îngr are C. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din: - probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne i a curcanilor pentru îngr are D. Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemaz provenite din: probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne i a curcanilor pentru îngr are E. Izolate de Campylobacter coli: - probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne;

PRECIZ RI TEHNICE

A. Frecven a e antion rii E antionarea, colectarea i testarea susceptibilit ii la agen ii antimicrobieni se efectueaz odat la doi ani, pe baza unui sistem de rota ie, dup cum urmeaz : a) în anii 2014, 2016, 2018, 2020 – pentru g inile ou toare, puii de carne i curcanii pentru îngr are. b) în anii 2015, 2017, 2019 – pentru porcine i bovine cu vârst mai mic de un an, carnea de porc i carnea de bovine. B. Dimensiunea e antioanelor Testarea susceptibilit ii la antimicrobiene se realizeaz utilizând 170 de izolate pentru fiecare combina ie de specii bacteriene i tip de e antion de popula ie animal sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul c rnii de pas re i de porc, dac produc ia este mai mic de 100.000 de tone/an, se testeaz 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare combina ie specific corespunz toare.

10

Pentru monitorizarea specific vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemaz , se analizeaz 300 de e antioane din fiecare popula ie animal i categorie de produse alimentare. În cazul c rnii de pas re i de porc, dac produc ia este mai mic de 100.000 de tone/an, iar în cazul c rnii de bovine dac produc ia este mai mic de 50.000 de tone/an, se testeaz 150 de izolate în loc de 300 de izolate pentru fiecare combina ie specific corespunz toare. C. Metoda e antion rii Izolatele supuse test rii susceptibilit ii la antimicrobiene se ob in prin programele de monitorizare pe baza unei metode de e antionare aleatorie, provenite de la unit i epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau s fie selectate în mod aleatoriu în abatoare. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceea i unitate epidemiologic /an. D. Raportare a) Informa ii referitoare la fiecare e antion individual b) Descrierea general a punerii în aplicare a monitoriz rii RAM (rezisten antimicrobian ) c) Informa ii generale d) Informa ii specifice privind e antionarea e) Informa ii specifice privind testarea susceptibilit ii la antimicrobiene f) Informa ii specifice cu privire la rezultatele metodei de diluare g) Rezultatelor testelor sinergice

PRECIZ RI EXECU IE

Prelevarea probelor se realizeaz numai de c tre medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilit i privind examinarea postmortem. Testarea susceptibilit ii la antimicrobiene a izolatelor se realizeaz în cadrul IDSA i LSVSA

Instruc iunile detaliate referitoare implementarea programului de monitorizare i raportare a rezisten ei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice i comensale vor fi transmise prin nota de serviciu

(ii) SUBSEC IUNEA 36: 3.6. Supravegherea standardelor microbiologice i de marcare cu gliceroltriheptanoat (gth) pentru produsele derivate ob inute în unit ile de procesare, unit ile de biogaz i unit ile de compostare autorizate sanitar-veterinar conform Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European i al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animal i produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman i de abrogare a Regulamentului (CE) NR. 1774/2002 Unitate de biogaz Reziduuri de digestie Escherichia Coli

Salmonella 2 probe/unitate/an Conform prevederilor

din Anexa V, capitolul III, sec iunea 3 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011

Unitate de compostare Compost Escherichia Coli Salmonella

2 probe/unitate/an Conform prevederilor din Anexa V, capitolul III, sec iunea 3 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011

b) la SEC IUNEA 4: SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA I CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE I EMERGENTE LA ANIMALELE, SUBSEC IUNEA 1: 1. BACTERIOZE Supraveghere anatomopatologic i de laborator la speciile receptive, notificare i raportare la autorit ile sanitar-veterinare competente pentru: a) RUJET b) STREPTOCOCIE c) STAFILOCOCIE d) YERSINIOZ e) CHLAMYDIOZA AVIAR f) COLIBACILOZ

11

Observ m c pentru domeniul s n t ii i bun st rii animalelor, infec iile cu E. coli se reg sesc la nivelul programului de monitorizare a rezisten ei la antimicrobiene. De asemenea, infec iile cu E.coli sunt specificate la nivelul supravegherii, profilaxiei i controlului altor boli transmisibile, zoonoze i emergente la animale, f r a exista preciz ri suplimentare privind modul de execu ie, responsabilitatea, frecven a, etc. Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece nu exist informa ii privind inciden a infec iilor cu E. coli la animale, în special a celor de la care se ob in produse destinate consumului uman (lapte i carne), pe parcursul vie ii, pân la momentul în care animalele destinate t ierii sunt supuse examenului antemortem sau produsele de origine animal intr sub inciden a prevederilor specifice ale Programului Strategic.

5.2. Pentru domeniul siguran ei alimentelor, Programul Strategic prevede: a) la ANEXA nr. 2: NORME METODOLOGICE din 25 februarie 2014 DE APLICARE A PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE I CONTROL ÎN DOMENIUL SIGURAN EI ALIMENTELOR, CAPITOLUL I: PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE I CONTROL ÎN DOMENIUL SIGURAN EI ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMAL , (i) SEC IUNEA 1: DEPISTAREA PRINCIPALILOR AGEN I ZOONOTICI LA ANIMALE I ÎN ALIMENTE DE ORIGINE ANIMAL

Nr. crt. Boala Strategia i conduita de execu ie Preciz ri t

8. ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGEN*

E. ANIMALE VII Bovinele i ovinele se supun examenului ante mortem în unit i de t iere autorizate sanitar-veterinar, de c tre medici veterinari oficiali sau de c tre personalul auxiliar oficial. II. CARNE a) Recoltarea de probe de pe suprafa a carcaselor de bovine i ovine, dup toaletare, dar înainte de r cirea carcaselor, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC), de c tre medici veterinari oficiali, din abatoare, conform programului specific pentru monitorizarea prevalen ei E. Coli verotoxigene (VTEC), elaborat de ANSVSA. b) Recoltarea de probe de carne tocat de bovine i ovine, probe de carne tocat amestec, care con ine carne de bovine i/sau ovine, precum i probe de carne preparat de bovine i ovine, de c tre medici veterinari oficiali, din

re eaua de desfacere cu am nuntul, conform programului specific pentru monitorizarea prevalen ei E. Verotoxigene (VTEC) elaborat de ANSVSA. III. LAPTE CRUD

E. ANIMALE VII (bovine) Supraveghere prin examene de laborator – a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE 1. Se recolteaz probe de pe suprafa a carcaselor de bovine i ovine, dup toaletare, dar înainte de r cirea carcaselor. Recoltarea de probe este efectuat de c tre medicii veterinari oficiali din abatoare, iar analiza acestora se efectueaz în cadrul IISPV, conform programului specific elaborat de ANSVSA. 2. Se recolteaz probe de carne tocat de bovine i ovine, probe de carne tocat amestec, care con ine carne de bovine i/sau ovine, precum i probe de carne preparat de bovine i ovine.

Recoltarea de probe este efectuat de c tre medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA i analiza acestora se efectueaz în cadrul IISPV, conform programului specific elaborat de c tre ANSVSA. Tulpinile de E. coli verotoxigene (VTEC) trebuie stocate la IISPV pentru confirmare i colec ie. III. M SURI Carne 1. În cazul izol rii E. coli verotoxigene (VTEC) în probele recoltate de pe suprafa a carcaselor de bovine i ovine, la nivelul abatoarelor, carnea i organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restric iilor sanitare veterinare. 2. În cazul izol rii E. coli verotoxigene (VTEC), carnea tocat de bovine i ovine, carnea tocat tocat amestec, care con ine carne de bovine i/sau ovine, precum i carnea

12

preparat de bovine i ovine se confisc i denatureaz . 3. Medicul veterinar oficial controleaz prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabrica ie i igien , a programului HACCP în toate unit ile de abatorizare bovine i în mod special a formulelor de tratament termic în toate unit ile de procesare i alimenta ie public ; b) evitarea contamin rii carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine i caprine; c) respectarea m surilor de prevenire a contamin rii încruci ate în toate unit ile de procesare, alimenta ie public i în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi; d) evitarea contamin rii prin manipularea de c tre personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unit ile de alimenta ie public . IV. LAPTE Respectarea igienei mulsului.

(ii) SEC IUNEA 4:

SUBSEC IUNEA 1: EXPERTIZA SANITAR-VETERINAR A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMAL PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII*. EXPERTIZA SANITAR-VETERINAR A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMAL INTRODUSE PE PIA I AFLATE ÎN PERIOADA DE VALABILITATE**. CRITERII MICROBIOLOGICE DE SIGURAN A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMAL (ÎN CAZ DE NECONFORMITATE, SE VOR APLICA M SURI DIRECTE ASUPRA PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMAL , CONFORM REG. COM 2073/2005)

Categoria de alimente(4)

Nr. unit i (e antioane)/prob (3) Criterii

Metoda analitic de referin (1)

Referen ial interpretare rezultate(2)

Etapa c reia i se aplic criteriul de siguran a alimentelor

Molu te bivalve vii i echinoderme,

tunicate i gasteropode vii(18)

1 E. coli(13) ISO/TS 16649-3

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Alimente introduse pe pia în timpul perioadei lor de conservare

(iii) SUBSEC IUNEA 2: B. EXPERTIZA SANITAR-VETERINAR A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMAL LA NIVELUL UNIT ILOR DE PROCESARE -–CRITERII MICROBIOLOGICE DE IGIEN A PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICA IE A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMAL (ÎN CAZ DE NECONFORMITATE, SE VOR APLICA M SURI DE REVIZUIRE A IGIENEI PROCESULUI TEHNOLOGIC, A PROGRAMELOR DE AUTOCONTROL, A PROCEDURILOR SPECIFICE, ETC. ÎN CONFORMITATE CU REGULAMENTUL (CE) NR. 2073/2005, CU AMENDAMENTELE ULTERIOARE)

13

Categoria de alimente(4)

Nr. unit i (e antioane)/prob (3) Criterii

Metoda analitic de referin (1)

Referen ial interpretare rezultate(2)

Etapa c reia i se aplic criteriul de igien a procesului tehnologic

Carne tocat 5 E. coli(12) ISO 16649-1 sau 2


Sfâr itul procesului de fabrica ie

Carne separat mecanic(13)

E. coli(12) ISO 16649-1 sau 2



Carne preparat 5 E. coli(12) ISO 16649-1 sau 2



Brânzeturi din lapte sau zer care a fost supus unui tratament termic

5 E. coli(15) ISO 16649-1 sau 2


În timpul procesului de fabrica ie, când se preconizeaz c num rul de E. coli este cel mai ridicat

Unt i smântân fabricate din lapte crud sau din lapte care a fost supus unui tratament termic inferior celui de pasteurizare

5 E. coli(15) ISO 16649-1 sau 2



Produse decorticate i f r cochilie din crustacee i molu te tratate termic

5 E. coli ISO 16649-3 Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare


(12)E. coli este folosit aici ca indicator al contamin rii fecale. (15)E. coli este folosit aici ca indicator al nivelului de igien . (iv) SEC IUNEA 6: SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR ÎN TIMPUL PRODUC IEI A ALTOR PRODUSE CARE INTR ÎN COMPOZI IA MATERIILOR PRIME I PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMAL SAU CARE VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA

Trimestrial pentru apa din surs proprie conform prevederilor Legii nr. 458/2002, cu modific rile i complet rile ulterioare

PH SR ISO 10523

amoniu SR ISO 5664

Ap (1) de la punctul de intrare în unitate i utilizat în

procesul tehnologic

Re ea public de la punctul de intrare în unitate -–semestrial Surs proprie -–trimestrial

Apa din re ea public de la punctul de intrare în unitate i utilizat în procesul tehnologic E. coli Enterococi Apa din surs

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modific rile i complet rile ulterioare

azoti i SR ISO 6777/A99

14

azota i SR ISO 7890/1

cloruri SR ISO 9297

proprie: E coli Enterococi Cl. Perfringes -–(inclusiv pentru spori)

Sau metode alternative validate care s îndeplineasc condi iile impuse de prevederile Legii nr. 458/2002, cu modific rile i complet rile ulterioare.

(v) SEC IUNEA 10: MONITORIZAREA UNOR AGEN I ZOONOTICI ÎN ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMAL , ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE DIRECTIVEI 2003/99/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI DIN 17 NOIEMBRIE 2003 PRIVIND MONITORIZAREA ZOONOZELOR I A AGEN ILOR ZOONOTICI, DE MODIFICARE A DECIZIEI 90/424/CEE A CONSILIULUI I DE ABROGARE A DIRECTIVEI 92/117/CEE A CONSILIULUI I ALE SPECIFICA IILOR TEHNICE ELABORATE DE C TRE EFSA, PRECUM I CONFORM CERIN ELOR PENTRU CERTIFICAREA UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMAL DESTINATE EXPORTULUI ÎN RI TER E*

Se observ c pentru domeniul siguran ei alimentelor, Programul Strategic impune reguli stricte de control a produselor de origine animal , a apei utilizat în procesul tehnologic, a suprafe elor carcaselor de animale, din punctul de vedere al prezen ei E. coli. Existen a E. coli în ap , lapte, brânz etc. nu conduce în mod necesar la infec ia colibacilar , deoarece infec ia poate fi declan at doar de anumite tipuri de E. coli i de o anumit doz de germeni, în condi iile în care imunitatea organismului este pr bu it . Laptele proasp t muls poate con ine un num r redus de colibacili, f r a prezenta un pericol deosebit pentru consumator, dac înainte de consum este supus pasteuriz rii sau ferment rii. Pentru stabilirea filia iei unei infec ii colibacilare la om i la animale trebuie dovedit c în probele prelevate a fost pus în eviden acela i biotip de E. coli care a fost izolat i din cadavre sau din materialele patologice. Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece, reglementarea legislativ impune depistarea prezentei E. coli în lan ul alimentar exclusiv ca indicator al contamin rii fecale sau ca indicator al nivelului de igien .

5.3. Detectarea verotoxinelor are o mare importan deoarece într-un substrat nu poate exista bacteria f r s nu fie prezent verotoxina liber , îns verotoxina poate fi prezent , f r a se putea izola bacteria. Din aceast cauz se acord o mare aten ie metodelor de detectare a verotoxinelor din diferite substraturi (fecale, alimente,culturi)

15

Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece inexisten a bacteriei într-un substrat nu poate fi asociat în mod direct cu absen a verotoxinei. 5.4. Strategia optim în diagnosticul de laborator al infec iei cu E.coli verotoxigen implic decelarea i izolarea agentului patogen i/sau demonstrarea prezen ei verotoxinei libere în fecalele pacien ilor cu o boal cu tablou clinic compatibil. Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece sunt necesare analize de laborator specifice pentru izolarea i tipizarea tulpinii de E.coli responsabil de secre ia verotoxinei. 5.5. Inexisten a unui sistem integrat de supraveghere i control a E.coli care s cuprind atât sistemul de supraveghere control în domeniul de prelucrare i comercializare a alimentelor de origine animal , cât i în domeniul cre terii animalelor, în special a bovinelor i suinelor, atât din sectorul comercial, cât i din cel non-comercial.

Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece nu exist informa ii privind inciden a infec iilor cu E. coli la animale, în special a celor produc toare de alimente purt toare de risc pentru om (lapte i carne). 6. Clasa factorilor de risc corela i cu cadrul de reglementare

6.1. În prezent infec ia cu E.coli verotoxigen la animale nu este declarabil sau desemnat în reglement rile agricole din întreaga lume. De obicei, investiga iile sunt rezultatul anchetelor retroactive în cazul unor episoade de origine alimentar sau ale cercet rilor tiin ifice privind prevalen a.

Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece nu exist informa ii privind inciden a infec iilor cu E. coli verotoxigen la animale. Concluzii 1. Colibacilozele produc pierderi extrem de însemnate la principalele specii de animale de ferm , fiind considerate printre cele mai p gubitoare boli infec ioase ale animalelor. 2. La pierderile men ionate anterior se adaug i importan a pentru s n tatea public , multe dintre serotipurile de E. coli de la animale întâlnindu-se frecvent ca agen i ai enteritelor la nou-n scu i sau ai unor infec ii localizate umane. O mare aten ie se acord serotipului 0157 :H7, produc tor de verotoxin , care se dovede te a fi deosebit de patogen pentru om, dar care se izoleaz i de la bovine, porci, p s ri i alte specii de animale, de la care se poate transmite la om, în special prin alimente de origine animal . 3. Au fost identifica i 32 factori de risc din care: -17 factori cu risc foarte crescut - 9 factori cu risc crescut - 1 factor cu risc mediu - 4 factori cu risc sc zut - 1 factor cu risc minim Nr. crt.

Factor de risc Nivel de risc

1 Toate tulpinile de E. coli secret toxine foarte crescut 2 Colibacilii î i datoreaz patogenitatea fie unor factori de virulen ,

fie unor factori de toxicitate, fie ac iunii sinergice a ambelor foarte crescut

16

categorii de factori, combina i în diverse moduri 3 Rezisten a remarcabil în mediul ambiant, la temperatura

obi nuit : 110-330 zile în apa de fântân , 70-270 zile în apa de canal , 45-140 zile în sol

foarte crescut

4 Sub denumirea generic de colibaciloze sunt reunite toate bolile care au ca etiologie infec ia primara cu E. coli

foarte crescut

5 Gravitatea infec iilor este dependent de specie, vârst , starea imunologic i însu irile tulpinii infectante

foarte crescut

6 E. coli intervine adesea ca germen de infec ie secundar în alte procese infec ioase cum sunt nefritele, cistitele, metritele, artritele i pneumoniile la mamifere sau micoplasmoza i virozele

respiratorii la p s ri

foarte crescut

7 E. coli clasificat în patru grupe dup factorul de patogenitate dominant

foarte crescut

8 Unele tulpini de E.coli nu produc infec ii intestinale, dar produc septicemii sau diverse infec ii extraintestinale: urocistite, pielonefrite, meningite, peritonite, artrite, salpingite, pneumonii, aerosaculite

foarte crescut

9 Infec ia cu tulpini de E.coli produc toare de verotoxine este asociat unei boli distincte al c rei spectru clinic include diaree nespecific , colit hemoragic i sindrom hemolitic - uremic (SHU) ce constituie principala cauz a insuficien ei renale acute la copii

foarte crescut

10 Rezervorul natural de E. coli verotoxigen este tractusul intestinal al animalelor domestice, în special bovinele, iar alimentele provenite de la acestea, cum ar fi carnea tocat i laptele nepasteurizat, sunt surse majore ale bolii la om

foarte crescut

11 Morbiditatea i mortalitatea asociate infec iei cu E. coli verotoxigen , în mare ca rezultat al SHU, constituie o problem zoonotic grav pentru s n tatea public

foarte crescut

12 Pentru domeniul s n t ii i bun st rii animalelor, Programul Strategic nu cuprinde prevederi suficiente privind infec iile cu E. coli astfel încât s se poat realiza o supraveghere eficient a acestor infec ii la animalele de la care se ob in produse destinate consumului uman (lapte i carne)

foarte crescut

13 Pentru domeniul siguran ei alimentelor, Programul Strategic impune reguli stricte de control a produselor de origine animal , a apei utilizat în procesul tehnologic, a suprafe elor carcaselor de animale, din punctul de vedere al prezen ei E. coli.

foarte crescut

14 Detectarea verotoxinelor are o mare importan deoarece într-un substrat nu poate exista bacteria f r s nu fie prezent verotoxina liber , îns verotoxina poate fi prezent , f r a se putea izola bacteria. Din aceast cauz se acord o mare aten ie metodelor de detectare a verotoxinelor din diferite substraturi (fecale, alimente culturi)

foarte crescut

15 Inexisten a unui sistem integrat de supraveghere i control a E. coli care s cuprind atât sistemul de supraveghere control în domeniul de prelucrare i comercializare a alimentelor de origine animal , cât i în domeniul cre terii animalelor, în special a bovinelor i suinelor, atât din sectorul comercial, cât i din cel non-comercial.

foarte crescut

16 În prezent infec ia cu E.coli verotoxigen la animale nu este declarabil sau desemnat în reglement rile agricole din întreaga lume. De obicei, investiga iile sunt rezultatul anchetelor retroactive în cazul unor episoade de origine alimentar sau ale cercet rilor tiin ifice privind prevalen a.

foarte crescut

17 Infec iile colibacilare la om sunt extrem de variate: infec ii digestive, toxiinfec ii alimentare, infec ii urinare, apendicite, septicemii urmate de localiz ri în pl mân, endocard, meninge, c i

foarte crescut

17

biliare etc. Unele tipuri de E. coli, produc infec ii digestive grave, chiar i letale. Aceste îmboln viri apar în familie sau în colectivit ile umane fiind adeseori în strâns leg tur cu infec iile la animale i cu poluarea de tip fecal a alimentelor, apei i a mediului de via .

18 E. coli prezint o mare heterogenitate antigenic . crescut 19 În maternit ile pentru scroafe, cu pardoseala curat i înc lzit

(31-220C), colibacilii mor în mai pu in de o or , o dat cu uscarea suprafe elor contaminate, dar în fecale i în gunoiul de grajd, men inute într-un mediu umed, pot s supravie uiasc 45 zile.

crescut

20 Colibacilii sunt în general sensibili fa de antibiotice sau chimioterapice dar pot s dobândeasc cu u urin rezisten a fa de acestea, datorit existen ei unor plasmide.

crescut

21 Infec ia cu E.coli verotoxigen a devenit larg recunoscut drept cauza major a unei boli de origine alimentar , în special în societ ile industrializate.

crescut

22 Infec ia cu E.coli verotoxigen poate fi contactat prin ap sau prin transmitere de la o persoan la alta.

crescut

23 Perioada de incuba ie a îmboln virilor cu E. coli verotoxigen este de aproximativ 3-5 zile de la ingestia de alimente contaminate.

crescut

24 E. coli verotoxigen se multiplic în intestin în mod similar serotipurilor enteropatogene.

crescut

25 Cre terea animalelor în România se realizeaz în principal în sistem privat, dar o pondere covâr itoare o are cre terea animalelor în ferme mici de tip familial. De i nu este absent complet, sectorul de stat al cre terii animalelor este pu in reprezentativ.

crescut

26 Strategia optim în diagnosticul de laborator al infec iei cu E.coli verotoxigen implic decelarea i izolarea agentului patogen i/sau demonstrarea prezen ei verotoxinei libere în fecalele

pacien ilor cu o boal cu tablou clinic compatibil.

crescut

27 Colibacilii rezist timp de 20 min la 600C dar sunt distru i dup 30 min.

mediu

28 E. coli este repede distrus de antisepticele i dezinfectantele obi nuite (soda caustic 1-2%, aldehida formic 1%, clorura de var cu 1-2% clor activ etc.).

sc zut

29 Circula ia i comercializare de animalele infectate cu E.coli ce pot constitui sursa de infec ie cu E.coli pentru celelalte animale i pentru oameni.

sc zut

30 Circula ia i comercializarea de produse provenite de la animalele ce pot constitui sursa de infec ie cu E.coli

sc zut

31 Sistemul de producere i valorificare a produselor de origine animal în România este predominant de tip privat, îns , corelat cu cre terea animalelor în principal în exploata ii de tip familial, cu excep ia suinelor, sunt produsele de origine animal sunt destinate în principal consumului de tip familial sau valorific rii directe.

sc zut

32 E. coli se g se te în intestinul animalelor s n toase, ca epifit, de unde este eliminat permanent împreun cu fecalele, în mediul ambiant.

minim

4. E. coli are rezisten crescut în gunoiul de grajd i în mediul umed, la temperatura mediului ambiant i mai ales în apa de fântân , care este utilizat frecvent în gospod riile popula iei pentru ad patul animalelor, dar i pentru consum uman, ceea ce conduce la necesitatea de a testa toate sursele de ap utilizate pentru consumul animalelor i/sau al omului, mai ales inând cont de faptul c în zonele rurale este foarte frecvent utilizat apa de fântân în consumul casnic.

18

5. Diversitatea patogenic pe care o manifest poate crea dificult i în diagnostic, fiind necesare investiga ii de laborator detaliate, sunt necesare analize de laborator specifice pentru izolarea i tipizarea tulpinii de E.coli responsabil de secre ia verotoxinei. 6. Probabilitatea de transfer în lan ul alimentar a E. coli este foarte crescut iar consecin ele verotoxinei sunt unele foarte grave, iar procesarea industrial a alimentelor poate fi asociat expunerii alimentelor la riscul contamin rii cu E. coli. 7. Producerea i consumul alimentelor de origine animal în fermele de tip familia se realizeaz pe exclusiv pe r spunderea produc torului. 8. Nu exist informa ii privind inciden a infec iilor cu E. Coli la animale, în special a celor de la care se ob in produse destinate consumului uman (lapte i carne), pe parcursul vie ii. 9. Nu exist informa ii privind inciden a infec iilor cu E. Coli verotoxigen la animale. 10. Este un germen care cap t rapid antibiorezisten 11. Dificult i în aplicarea programelor de supraveghere i control datorit multitudinii exploata ilor de animale de tip familial în care sunt ob inute produse alimentare destinate consumului casnic sau vânz rii directe 12. Tratarea termic a alimentelor posibil contaminate conduce la inactivarea agentului patogen cu condi ia ca tratamentul s dureze minim 30 minute la o temperatura de minim 600C 13. Pân la intrarea României în UE, în ar a existat un centru na ional pentru Escherichia i câteva laboratoare zonale, umane i veterinare, care erau în m sur s identifice structura antigenic a principalelor tipuri de E. coli. În prezent nu mai exist nici un laborator care s fie dotat cu seruri specifice pentru stabilirea formulei antigenice complete O:K:H (de exemplu: serotipul care produce septicemii la vi ei i p s ri O78K80(B)H(-). Unele laboratoare dispun de echipamente doar pentru caracterizarea sumar a structurii antigenice i identificarea unui num r foarte limitat de categorii de E: coli. F r analiza structurii antigenice complete i a factorilor de patogenitate (sau m car analiza structurii ADN) nu poate fi efectuat un studiu aprofundat al filia iei unei infec ii. (Profesor emerit Dr. Mihai Decun, Membru al Academiei de tiin e Agricole i Silvice, membru de onoare al Academiei Oamenilor de tiin ) 14. Nerespectarea regulilor de igien în colectivit i asigur pasajul permanent al bacteriilor de la un individ la altul, ceea ce duce la selec ia celor mai virulente celule din popula iile de colibacili existente în mediul de via . Primele cazuri apar, de regul , la indivizii cu imunitate sc zut , ca urmare a stresului, a tulbur rii echilibrului natural dintre componen ii biocenozei intestinale i a caren elor vitaminice. (Profesor emerit Dr. Mihai Decun, Membru al Academiei de tiin e Agricole i Silvice, membru de onoare al Academiei Oamenilor de

tiin ) 15. Dup cum a rezultat din episoadele de sindrom hemolitic - uremic ce au evoluat în alte

ri, stabilirea surselor i a c ilor de transmitere a infec iei este extrem de dificil , chiar i în cazul statelor care dispun de laboratoare bine dotate i de microbiologi specializa i în

19

domeniul enterobacteriilor. Directorul Institutului Robert Koch, din Germania, care a monitorizat infec ia cu E. coli, a declarat ca stabilirea exact a sursei de contaminare este dificil i poate dura mai multe luni, dup cum este posibil s nu se afle niciodat . În cazul

rii noastre, se pare c autorit ile competente au fost surprinse nepreg tite, f r un plan de management pentru asemenea investiga ii. Faptul c , dup o întârziere apreciabil , s-a izolat din materiale patologice o tulpin de E. coli din serogrupul O26 (cazul din jude ul Arge ), f r o caracterizare complet privind antigenii de suprafa (K) i flagelari (H), care a fost urmat de izolarea din unele alimente a altei tulpini de E. coli, din acela i serogrup O26, a condus la iluzia c a fost stabilit filia ia contamin rii. Este posibil ca factorii de decizie s nu fi tiut c structura antigenic la E. coli este extrem de complex i c izolarea a dou tulpini din probe diferite, apar inând la acela i serogrup, nu reprezint dovada identit ii acelor tulpini, pentru c acestea ar putea apar ine la serotipuri diferite, cum ar fi: O26K60H- sau: O26K60H11, sau O26K60H32 etc. (Profesor emerit Dr. Mihai Decun, Membru al Academiei de tiin e Agricole i Silvice, membru de onoare al Academiei Oamenilor de tiin )

16. Necesitatea stabilirii unei strategii de viitor, care s includ : - o eviden i o raportare mai bun a bolilor diareice infec ioase, la copii i în general; - perfec ionarea trasabilit ii produselor alimentare i în mod deosebit a celor destinate copiilor sugari; - o mai bun preg tire a mamelor i a bonelor care îngrijesc copii mici, îndeosebi privind igiena individual ; - cre terea nivelului de educa ie sanitar a popula iei prin mijloacele mass-media privind importan a tratamentului termic al alimentelor, la temperaturi de peste 70°C i decontaminarea legumelor, fructelor, c p unilor, imediat ce au fost aduse în buc t rie, prin sp larea abundent cu ap clorinat (eventual prin folosirea unui antiseptic pe baz de halazon , cloramin sau un alt produs pe baz de clor); - înt rirea supravegherii epidemiologice a personalului implicat în colectarea i prelucrarea laptelui i altor produse alimentare; - recoltarea i examinarea periodic , sub aspect microbiologic, a probelor din alimentele expuse contamin rii de natur fecal ; - stabilirea de conduite adecvate pentru trierea culturilor de microorganisme ce se izoleaz în laboratoare i desemnarea laboratoarelor care s fie în m sur s fac examene antigenice complete, teste de patogenitate i eventual examene genetice pentru compararea tulpinilor de colibacili ce se izoleaz în cursul evolu iei infec iilor digestive. (Profesor emerit Dr. Mihai Decun, Membru al Academiei de tiin e Agricole i Silvice, membru de onoare al Academiei Oamenilor de tiin )

20

Factori de risc identifica i i evalua i

Nr. crt.

Factor de risc Nivel de risc Observa ii

1 E. coli se g se te în intestinul animalelor s n toase, ca epifit, de unde este eliminat permanent împreun cu fecalele, în mediul ambiant.

minim germenul este omniprezent în natur , fiind unul epifit

2 E. coli prezint o mare heterogenitate antigenic . crescut heterogenitatea antigenic implic analize de laborator speciale pentru identificarea agentului patogen i pentru serotipizare.

3 Toate tulpinile de E. coli secret toxine foarte crescut provoc deteriorarea profund a st rii de s n tate, putându-se ajunge chiar i la exitus

4 Colibacilii î i datoreaz patogenitatea fie unor factori de virulen , fie unor factori de toxicitate, fie ac iunii sinergice a ambelor categorii de factori combina i în diverse moduri

foarte crescut patogenitatea acestui agent patogen este direct propor ional cu num rul de c i pe care acesta poate ac iona asupra organismului

5 Colibacilii rezist timp de 20 min. la 600C dar sunt distru i dup 30 min.

mediu tratarea termic a alimentelor posibil contaminate conduce la inactivarea agentului patogen cu condi ia ca tratamentul s dureze minim 30 minute la o temperatura de minim 600C

6 rezisten a remarcabil în mediul ambiant, la temperatura obi nuit : 110-330 zile în apa de fântân , 70-270 zile în apa de canal, 45-140 zile în sol

foarte crescut rezisten a crescut la temperatura mediului ambiant i mai ales în apa de fântân , care este utilizat frecvent în gospod riile popula iei pentru ad patul animalelor, dar i pentru consum uman

7 În maternit ile pentru scroafe, cu pardoseala curat i înc lzit (31-220C), colibacilii mor în mai pu in de o or , o dat cu uscarea suprafe elor contaminate, dar în fecale i în gunoiul de grajd, men inute într-un mediu umed, pot s supravie uiasc 45 zile.

crescut rezisten destul de crescut în gunoiul de grajd i în mediul umed

8 Colibacilii sunt în general sensibili fa de antibiotice sau chimioterapice dar pot s dobândeasc cu u urin rezisten a fa de acestea, datorit existen ei unor plasmide.

crescut cap t rapid antibiorezisten

9 E. coli este repede distrus de antisepticele i dezinfectantele obi nuite (soda caustic 1-2%, aldehida formic 1%, clorura de var cu 1-2% clor activ etc.).

sc zut distrus rapid de dezinfectantele i antisepticele uzuale

10 Sub denumirea generic de colibaciloze sunt reunite toate bolile care au ca etiologie infec ia primar cu E. coli

foarte crescut afecteaz mai multe specii de animale i p s ri producând diferite tipuri de boli, de diferite gravit i

11 Gravitatea infec iilor este dependent de specie, vârst , starea imunologic i însu irile tulpinii infectante

foarte crescut animalele cu status imun deficitar, cele prost între inute sau foarte tinere fac forme grave de boal .

12 E. coli intervine adesea ca germen de infec ie secundar în alte procese infec ioase cum sunt nefritele, cistitele, metritele, artritele i pneumoniile la mamifere

foarte crescut apare frecvent ca germen al unei infec ii secundare, complicând evolu ia infec iei primare, chiar pân la moartea animalului)

21

sau micoplasmoza i virozele respiratorii la p s ri 13 E. coli clasificat în patru grupe dup factorul de patogenitate

dominant foarte crescut diversitatea patogenic pe care o manifest poate crea dificult i în

diagnostic, fiind necesare investiga ii de laborator detaliate 14 Unele tulpini de E.coli nu produc infec ii intestinale, dar

produc septicemii sau diverse infec ii extraintestinale: urocistite, pielonefrite, meningite, peritonite, artrite, salpingite, pneumonii, aerosaculite

foarte crescut produce infec ii sistemice afectând profund s n tatea animalelor

15 Infec ia cu tulpini de E.coli produc toare de verotoxine este asociat unei boli distincte al c rei spectru clinic include diaree nespecific , colit hemoragic i sindrom hemolitic - uremic (SHU) ce constituie principala cauz a insuficien ei renale acute la copii

foarte crescut consecin ele verotoxinei sunt unele foarte grave

16 Infec ia cu E.coli verotoxigen a devenit larg recunoscut drept cauza major a unei boli de origine alimentar , în special în societ ile industrializate

crescut procesarea industrial a alimentelor este asociat expunerii la riscul reprezentat de E. coli

17 Infec ia cu E.coli verotoxigen poate fi contactat prin ap sau prin transmitere de la o persoan la alta; prin contaminarea fecal a alimentelor (igiena uman necorespunz toare) i tratarea termic necorespunz toare; prin contaminarea legumelor i fructelor (ca urmare a utiliz rii gunoiului de grajd drept îngr mânt natural) care nu au fost sp late abundent cu ap clorinat

crescut c ile de contaminare sunt multiple

18 Rezervorul natural de E. coli verotoxigen este tractusul intestinal al animalelor domestice, în special bovinele, iar alimentele provenite de la acestea, cum ar fi carnea tocat i laptele nepasteurizat , sunt surse majore ale bolii la om

foarte crescut probabilitatea de transfer în lan ul alimentar a agentului patogen este foarte crescut iar consecin ele verotoxinei sunt unele foarte grave

19 Morbiditatea i mortalitatea asociate infec iei cu E. coli verotoxigen , în mare ca rezultat al SHU, constituie o problem zoonotic grav pentru s n tatea public

foarte crescut consecin ele verotoxinei sunt unele foarte grave

20 Perioada de incuba ie a îmboln virilor cu E. coli verotoxigen este de aproximativ 3-5 zile de la ingestia de alimente contaminate

crescut perioada de incuba ie este une relativ scurt

21 E. coli verotoxigen se multiplic în intestin în mod similar serotipurilor enteropatogene

crescut modul de manifestare a infec iei cu E. Coli este, în general, acela i pentru toate serotipurile pân la momentul în care verotoxina începe s produc efecte

22 Infec iile colibacilare la om sunt extrem de variate: infec ii digestive, toxiinfec ii alimentare, infec ii urinare, apendicite, septicemii urmate de localiz ri în pl mân, endocard, meninge,

risc foarte infec ia cu E. coli, poate conduce la infec ii digestive grave, chiar i letale

22

c i biliare etc. Unele tipuri de E. coli, produc infec ii digestive grave, chiar i letale. Aceste îmboln viri apar în familie sau în colectivit ile umane fiind adeseori în strâns leg tur cu infec iile la animale i cu poluarea de tip fecal a alimentelor, apei i a mediului de via .

23 Circula ia i comercializarea de animalele infectate cu E.coli ce pot constitui sursa de infec ie cu E.coli pentru celelalte animale i pentru oameni.

sc zut circula ia animalelor se realizeaz sub supraveghere sanitar veterinar

24 Circula ia i comercializarea de produse provenite de la animalele ce pot constitui sursa de infec ie cu E.coli

sc zut circula ia produselor de origine animal se realizeaz sub supraveghere sanitar veterinar

25 Cre terea animalelor în România se realizeaz în principal în sistem privat, dar o pondere covâr itoare o are cre terea animalelor în ferme mici de tip familial, de i nu este absent complet sectorul de stat al cre teri animalelor este pu in reprezentativ.

crescut dificult i în aplicarea programelor de supraveghere i control datorit multitudinii exploata ilor de animale de tip familial

26 Sistemul de producere i valorificare a produselor de origine animal în România este predominant de tip privat, îns , corelat cu cre terea animalelor în principal în exploata ii de tip familial, cu excep ia suinelor, sunt produsele de origine animal sunt destinate în principal consumului de tip familial sau valorific rii directe.

sc zut de i producerea i consumul alimentelor de origine animal în fermele de tip familial se realizeaz exclusiv pe r spunderea produc torului, gravitatea consecin elor la nivelul s n t ii publice este redus prin prisma m rimii popula iei expus riscului prin consumul de alimente în sistem familial sau achizi ionate prin sistemul vânz rii direct de la produc tor

27 Pentru domeniul s n t ii i bun st rii animalelor, Programul Strategic nu cuprinde prevederi suficiente privind infec iile cu E. coli astfel încât s se poat realiza o supraveghere eficient a acestor infec ii la animalele de la care se ob in produse destinate consumului uman (lapte i carne)

foarte crescut nu exist informa ii privind inciden a infec iilor cu E. coli la animale, în special a celor de la care se ob in produse destinate consumului uman (lapte i carne), pe parcursul vie ii

28 Pentru domeniul siguran ei alimentelor, Programul Strategic impune reguli stricte de control a produselor de origine animal , a apei utilizat în procesul tehnologic, a suprafe elor carcaselor de animale, din punctul de vedere al prezen ei E. coli. ca indicator al contamin rii fecale sau ca indicator al nivelului de igien .

foarte crescut reglementarea legislativ impune depistarea prezentei E. coli în lan ul alimentar exclusiv ca indicator al contamin rii fecale sau ca indicator al nivelului de igien .

29 Detectarea verotoxinelor are o mare importan deoarece într-un substrat nu poate exista bacteria fara a nu fi prezenta verotoxina liber , îns verotoxina poate fi prezent , fara a se putea izola bacteria. Din aceast caut se acord o mare aten ie metodelor de detectare a verotoxinelor din diferite substraturi (fecale, alimente culturi)

foarte crescut inexisten a bacteriei într-un substrat nu poate fi asociat în mod direct cu absen a verotoxinei

23

30 Strategia optim în diagnosticul de laborator al infec iei cu E.coli verotoxigen implic decelarea i izolarea agentului patogen i/sau demonstrarea prezen ei verotoxinei libere în fecalele pacien ilor cu o boal cu tablou clinic compatibil.

crescut sunt necesare analize de laborator specifice pentru izolarea i tipizarea tulpinii de E.coli responsabil de secre ia verotoxinei

31 Inexisten a unui sistem integrat de supraveghere i control a E. coli care s cuprind atât sistemul de supraveghere control în domeniul de prelucrare i comercializare a alimentelor de origine animal , cât i în domeniul cre terii animalelor, în special a bovinelor i suinelor, atât din sectorul comercial cât i din cel non-comercial.

foarte crescut nu exist informa ii privind inciden a infec iilor cu E. coli la animale, în special a celor produc toare de alimente purt toare de risc pentru om (lapte i carne)

32 În prezent, infec ia cu E.coli verotoxigen la animale nu este declarabil sau desemnat în reglement rile agricole din întreaga lume. De obicei, investiga iile sunt rezultatul anchetelor retroactive în cazul unor episoade de origine alimentar sau ale cercet rilor tiin ifice privind prevalen a.

foarte crescut nu exist informa ii privind inciden a infec iilor cu E. coli verotoxigen la animale

evaluare factori de risc corelati cu infectia cu e -...

Documents