o

ii:i:rJ'::ji::ji;,+aji':r'i ,., -i,ir:,: ir ,,i::."i:r r::::i:1.:.:::rijl

j::;:tli:i : t-t.!i:1: -rtq \lllr'

&

Edi?urq l*grcleilq' E$,,,\

)^,,u V*rCbuu

e

@hfiduil @eil@nffifi bume

PF@free#e strfifimtfi@fiee

Traducere din limba englezi deAmalia Mirdsescu

Editura Paralela 45

Cuprins

I. Ohid de reqlizqre q proiectelorpenlru orele si concursurile scoleire de;fiinle

Capitolul 1. Cum sa folosegti aceastd carte /7Capitolul 2. Metoda gtiinlificd / 10

Capitolul 3. Cercetarea in scopul alegerii subiectului / 14

Capitolul 4. SecJiunile / '17

Capitolul 5. Cercetarea in scopul realizirii proiectului / 19

Capitolul 6. Un model de proiect / 23

Capitolul 7. Raportul proiectului/ 32

Capitolul 8. Expunerea / 38

Capitolul 9. Prezentarea oral6 gi evaluarea / 42

ll. 50 de idei de proiectepentru orele si concursurile tcoletre de;fiinfe

Astronomie1. Eclipsd (Astronomie) / 48

2. in cerc (Astronomie) / 52

Biologie3. Modificat (Anatomie) / 56

4. Magina umani (Anatomie)/ 59

5. Clipitul (Comportamentul animalelor) / 62

6. C5!Srdtorii (Botanicd) / 65

7. induntru gi in afard (Botanicd) / 68

8. Cdutitorii de lumind (Comportamentul plantelor) /719. Mostre (Ecologie)/ 75

10. Ciugulitorii (Ecologie) / 79

1 1. E nevoie de doi (Geneticd) / 83

12. Baielel sau fetild (Genetica) / 87

13. Pernule plutitoare (Microbiologie) / gO

14. Rdddcini noduroase (Microbiologie) / 93

15. Tic-tac (Fiziologie) / 96

16. Musculile instantanee (Fiziologie) / 99

17. lzolatori grdsuli (Zoologie) / 102

18. Reflectori (Zoologie) / 105

$tiinlo Pdmdntului19. Curgere ugoard (Geologie) / 1 10

20. Poli magnetici (Geologie) / 1 13

21. De gheald (Meteorologie) /11022. Stropi de roud (Meteorologie) / 1 19

23. Uscat de soare (Oceanografie) / 122

24. Stropire (Oceanografie) / 1ZS

25. incdlzire (Paleontologie) / 128

26. Urme (Paleontologie) / l:t27. lnregistriri (Seismologie) / 1 34

28. Bum! (Seismologie) / 137

29. lntruziuni (Vulcanologie) / 140

30.Timp de curgere (Vulcanologie) / 143

31. Transformdri (Roci) / 1 47

32. Mdrturia rocilor (Fosile) / 150

33. Tipare (Mineralogie) / 153

34. Coleclie (Mineralogie) / 156

Inginerie35. Suporturi (lnginerie) / 160

36. Reproducere la scard (lnginerie) / 163

$tiinlafizicd37. Putere de cur5lare (Chimie) / 168

38. Dizolvare (Chimie) / 171

39. Smucire (Electricitate) / "174

40. Atraclie (Electricitate) / 177

41. intindere (Energie) / 180

42 Mosorul de curse (Energie) / 183

43. Mai^nah tGnvitafie) I 186,l4. Se facem bule (Gravitatie) / t gg

45. RoF dinfate (Matini) / 192

46.lneltitorul de steaguri (MaSini) / 195

4T.SEgtergem (Magnetism) / 19848. Demagnetizare (Magnetism) / 2O1

Matemoticd49. Pur gi simplu la fel (Geometrie) / 206

50. Cu trei laturi (Geometrie) / 209

l.

6II ID DT RtAIIIART A PR(l IT(Itt(lRPTNIRU (lnttt lt (0N(uRSuRltt x0tAnt

llr lT rrN Tr

Capitolul 1

Cum sii folosegti aceast5 carte

eci vei pregiti un proiect pentru orele de gtiin!e. Minunat! Proiectul tiu ar putea fi selec-tat pentru a participa la concursul ;colii gichiar la competilii locale, judelene sau nalionale.Ca participant la concursul de gtiin!e, ili vei expune munca 9i poate cd vei obline 5i premii.

Dar, cel mai important aspect, veiinvila o mullime de lucruri despre;tiinla din observalia directd9i din disculiile cu alli participanli la concurs.

Un proiect gtiinlific seamini cu o povestire polilistd in care tu e;ti detectivul ce cautd rds-punsuri. Proiectele de acest felili permit si puiin practic5 gi si-!i arili abilitelile detectivistice.Nu numai cd polialege misterul pe care si il dezlegi, ci poli gi crea metode noi de descoperirea indiciilor care te vor ajuta si afli p6na la urmi cine, ce, c6nd, unde, cum gi de ce. Aceasti cartete va ghida giiliva oferi idei.Treaba ta va fi si descoperi rdspunsurile!

Pentru solulionarea unui mister gtiinlific, la fel ca pentru solulionarea unui mister polilist, estenevoie de planificare gi de o atentd colectare a datelor. incercarea de a realiza peste noapte unproiect poate conduce la frustrare gi ili poate diminua pldcerea de a fi detectiv in domeniul gti-in!ei. Cu pulini organizare insd, experienla ta legatd de efectuarea unui proiect ;tiinlific poatefi pozitivi 5i ddtitoare de satisfaclii. Aceasti carte ili arata cum si-!i planifici munca. De aseme-nea,ili ofera abilitali gitehnici prin care sd transformi simple experimentein proiecte competitivepentru concursurile de gtiin!e. Deci, inainte de a incepe experimentele, citegte toati partea l. Ea

ili dezvaluie cele mai importante opt lucruri pe care trebuie si le gtii pentru a avea succes la orele

;iconcursurile de ttiin!e. Aceste opt lucruri sunt:

1, Metoda;tiinSifica. Metoda gtiinlifici te ajuti sa te gdndegti la solulii pentru dificultdlilepe care le intAmpini gi si verifici fiecare posibilitate pentru a gasi cea mai bund solu!ie.Capitolul 2 prezintd etapele metodei gtiinlifice gi modulin care oamenii de gtiinla utilizeaziacest instrument de baz5.

Janice VanCleave

2. Cercetareain scopul alegerii subiectului.Alegerea unui subiect este deseori considerati ceamai dificild parte a unui proiect;tiinfific. Sugestiile din Capitolul 3 referitoare la cercetarevor face plScutd alegerea unui subiect. Cercetarea este procesul de strdngere de informaliigi date. Datele, in cazul acestei cdr!i, sunt observaliile gi/sau misurStorile rezultate in urmaexperimentelor. Cercetarea in scopul alegerii subiectului este investigalia efectuatdpentru a selecta un subiect pentru proiect.

3.Sec,tiunile.ln Capitolul 4, gdsegti o lista a secliunilorfolosite la concursurile de proiectegtiinlifice. La inceputul cercetdrii, trebuie sd identifici secliunea in care se incadreazi pro-iectul tau. Membriijuriului evalueazd conlinutul proiectului in funclie de secliunea in careil inscrii. De exemplu, un proiect de botanici de nota 10+ inscris incorect in sectiuneamatematicd va primicel mai probabil un calificativ prost.

4. Cercetarea in scopul realizdrii proiectului. Dupa ce !i-ai ales subiectul, trebuie sd afli c6t maimulte despre el. Cercetarea in scopul realizdrii proiectului te ajutd sa inlelegi subiectul.Acest lucru implicd mai mult decAt lecturarea unor materiale pe care le gdsegti la bibliotecd;vei dori si diiculi cu persoane care delin informalii despre subiect;i sd faci experimenteexploratorii. in cartea de fa!d, experimentele exploratorii sunt folosite la colectarea deinformalii. Capitolul 5 oferi sugestii ;i indicalii pentru realizarea lor.Tot in acest capitol, veigasigi instrucliuni referitoare la felul cum sd ceri anumitor persoane gi organizalii sd-!iofereinforma!ii tipirite.

5- Un model de proiect Capitolul 6 te conduce pas cu pas prin procesul de colectare de dategi de utilizare a lor pentru identificarea unei probleme (chestiunea gtiinlificd pe care ur-meazi si o studiezi), propunerea unei ipoteze de lucru gi propunerea unui experiment pecare sd-l utilizezi in cadrul proiectului. lpoteza de lucru este ideea pe care o ai despresolulionarea unei problenre pe baza cunogtinlelor tale ;i a cercetirii fdcute. Experimentulpe care urmeazi si{ dlizezi in cadrul proiectului este un experiment gdndit pentru averifica o ipotezd.Veigasi instrucliunile din acest capitol de nepreluit atunci cAnd iliveipregiti proiectul.

6- Roportul proiectului.Acest raPort este o prezentare scrisd a desfaguririi proiectului tiu de lainceput pdna la sfdrSit. Capitolul 7 ili aratd cum sd scrii un astfel de raport dupd ce proiectuls-a incheiat. Profesorultiu coordonatoriliva spune c6t de detaliat trebuie sd fie el.in aceastdcarte gisegti instrucliuni utile atit pentru un raport simplu, cdt gi pentru unul complex.

7. Expunerea. Expunerea proiectului poate fi o experienld amuzanti. Exemplele din Capitolul8 referitoare la construirea unui panou ar trebui sd facd aceasti experienld mai simpla gi

maidistractivd.

Ghidul celor moi bune proiecte ;tiinlifice gcolare 9

8. Prezentorea Sievaluarea.Capitolul 9 te ajuta si te pregitegti pentru momentul cdnd Veifijurizat giili spune la ce si te agtepli cdnd vei participa la un concurs.

Partea a ll-a oferd cercetiri gi ideiin scopul planificdrii 9i elaboririi de proiecte gtiinlifice pebaza a 50 de subiecte. Planurile nu sunt complete, ci doar oferd linii directoare pentru elaborareapropriilor tale proiecte. Toatd distraclia la un proiect gtiinlific constd in explorarea unui subiectcare te intereseaz5, in gdsirea gi notarea de informalii, in planificarea experimentului proiectului,in organizarea datelor giin tragerea unei concluzii. Un proiect gtiinlific te ajutd sd faci propriiledescoperiri. Daci ai destul entuziasm, egti gata de acliune! sd incepem!

T.lniiuntru si in afa ri,

PROBTETA

Ce se afla in exteriorul unei boabe de fasole?

Materiale

4-6 boabe de fasole pestri!5 uscatd api de la robinetcani de cafea cronometruriglS prosop de hdrtie

Procedee

1. Pune boabele in cand ;i acoperS-le cu ap.roximativ 5 cm de api.2. Lasa-le aqa24 de ore.

3. Dupa 24 de ore, scoate boabele 9i pune-le pe prosopul de hSrtie, care va absorbi excesulde api.

4. indepdrteazd cu unghia inveli;ul extern al uneia dintre boabe. Observi culoarea gi gro-simea inveligului.

NOTA: Pdstreazd celelalte boabe pentru urmdtoarele doua experimente.

Rezultate

Exteriorul boabei consti dintr-un inveli; extern sublire, de culoare maro inchis, cu pete negrede formi neregulatd.

leaumentfeilinal hipocoti I

radisull

coti ledoane

m ieropil

hil

Botanico 69

De ce?

Fasolea este o sim6nfi, in interiorul cireia se afli un embrion (un organism in cel mai tim-

puriu stadiu de dezvoltare), inconjurat de o rezervi de hrani. Sdm6nla e acoperitd de un invelig

exterior numit tegument seminal, care protejeazd interiorulacesteia de insecte, boli ;i alli da-

undtori. Tegumentul seminal al boabei de fasole pestrili are o cicatrice de culoare deschisi ;icu formd ovald numiti hil gi un punct mic la un capit al hilului numit micropil.

HAI SA EXPLORAM

1. Ce se afld sub tegumentul seminal al unei boabe de fasole pestri-ta? Folosegte una dintre

boabele ude din experiment. inldtura tegumentul seminal ;i vei da de o structurd albi cu

doud jumitili separate, unite in vdrf intr-un singur punct. Cele doud jumitili sunt cotile-

doanele sau frunzele seminlei ;i stocheazi hnna pentru embrionulin dezvoltare al plantei.

(Plantele cu doui cotiledoane se numesc di'cotiledonate.) Extinzindu-se din punctul de

legdturd, se afli o structuri de forma unui cioc, numiti hipocotil. Hipocotilul este partea

din embrionul plantei care, atunci cand se dezvoltd, formeazi rdddcina ;i, deseori, tulpina

inferioard a acesteia. Virful hipocotilului, numit radiculi, va genera ridicina. Folosegte o

lupi pentru a examina aceste pir!i. Repeti procedura, folosind alte 3 sau 4 boabe.

2. Ce se afl| in interiorul unei boabe de fasole? Folosegte boabele ude din experimentul inilial.

indepirteazi tegumentul seminal, desfi ugor cotiledoanele cu ajutorul unghiei, iar apoi

separd-le unul de celilalt. Fii atent sd nu rupi hipocotilul. Folosegte o lupd pentru a studia

parlile embrionului din interior. Utilizeazi desenul pentru a identifica urmdtoarele pdrli

ale tistarului (partea planteicare cre;te deasupra solului)embrionar (nedezvoltat):

. epicotilut Partea embrionului plantei, aflati deasupra hipocotilului, din care se dezvolti

tulpina, frunzele, florile gi fructele plantei.

. gemula Partea embrionului plantei, aflati in vdrful lSstarului embrionar, care consti din

cAteva frunze mici, nedezvoltate, ce vor forma la maturitate primele frunze adevdrate.

Pont pentru proiectele;tiin$ifice: Pregitegte gi expune un desen cu interiorul si exteriorul

boabei, pe care ai identificat pdrlile ei componente.

3. Ce se afli in interiorul altor

boabe de fasole? Repeta expe-

rimentul anterior folosind alte

boabe, cum ar fi cele de fasole

albd sau maro.hipocotil

gemula

Ie

st2rtidiIIIi

radicull

embrilr

70 Botonicd

AVgA I]ICEAPA DISTRACTIA!

1 a. Folose;te o lupi pentru a studia hilul 9i micropilul unei boabe de fasole pestrila. Un textde biologie te poate ajuta sd afli cum s-au format acestea in timpul dezvoltdrii semintei.

b. Repetd experimentul anterior folosind alte boabe de fasole.2. in timpul germinaliei (inceputul cregterii sau al dezvoltdrii) unei boabe de fasole pestrild,

ce parte a embrionului se dezvoltd maiintdi? Pune 30 sau 40 de boabe intr-un pahar (250ml) de apa 9i lasd-le si se ude bine. iVO77{ : Vei ovea nevoie de boabe in plus in caz ca o partedintre embrioni sunt distruSi.impaturegte in 4 un prosop de hirtie gi pune-l pe o bucatd defolie de aluminiu de aproximativ 30 cm2. Udi prosopul cu api. Pune toate boabele ude, cuexceplia a 3 dintre ele, pe prosopul de hArtie ud. invelegte boabele in folia de aluminiu,pentru a le menline umede. Desfd cele 3 boabe de fasole rdmase gi observd pdrlile embri-onilor lor cu ajutorul lupei. Fd un desen al cotiledoanelor gi al embrionului atagat de ele.Desenul ar trebui sd indice dimensiunile cotiledonului gi ale pdrlilor embrionului.Timp de7 zile, scoate din folie cdte 3 boabe in fiecare zi gi studiazS-le embrionii. Fa un alt desen ;iindicd dimensiunile gi pozilia embrionuluiin cotiledon. Realizeazi gi expune un poster cudesenele care prezintd dezvoltarea embrionului de fasole.

CONTINUN CTNGEIAREA

Tegumentele seminale ale diferitelor seminle au culori, grosimi ;itexturi diferite. Uneori, tegu-mentul seminal este neted ;i sublire ca hdrtia, ca in cazul boabelor de fasole pestritd. prin contrast,tegumentul seminal al unei nuci de cocos este aspru, gros ;itare. Sdmanla nu se poate dezvoltain plantd pdna cAnd tegumentul seminal nu se rupe. Afld cum se rup tegumentele seminale alediferitelor plante.

3@il*