cima$a lui cristos - cdn4. lui cristos - lloyd c. douglas.pdf · pdf filerllspunsese cu...

Click here to load reader

Post on 19-Sep-2019

10 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • LrovD C. DoucLAS

    Cima$a lui

    Cristos

    Traducere de Teofil Stanciu

    O lucrare clasici desPre un om

    aflat in clutarea credinfei'9i adevirului

    Retipirire

    G clsncAnltt Oradea,2017

  • 1.4 Lroyo C. Doucras imprevizibif mult p-rea minunat, ptea misterios gi imposibil deincadrat, mult mai mdref decat viafa insigi, ca si_L putem fixa perfectintr-o anumitd matrice interpretativi.

    Dacd ar fi scris in zirele noastre, Dougras ar fi dat murt mai murtd 3tenrtie

    mdrturiei pe care a depus_o Isus lespre Tatdl _ nducitorul, pejumdtate nebun (dupd standarde umane), a bdrui dragoste ru"u iout"lucrurile posibile. O asemenea subliniere n_ar face aeclt sa ,por"ur"eimpactul depozifiei lui Douglas. El a gtiut, ori a intuit, cd taina luiIsus rezidd in surprizd gi mirare, in misterul necuprins gl pasionant care nu poate fi niciodatd pe deprin elucidat sau inieles i" .ut"go.iil" cognitive, aserfiunile teologice gi filosofice omenesti, oricat de utile si necesare ar fi acestea. Tocmai acesta e motivul pentru care, printr_o loviturd de maestru al tehnicii na rat'e,autorul iifi"" p" r*;il;;;r"intrigii, de unde El ii uimegte, unul dupd altul, pe Demetrius, peMarcellus, apoi pe Diana.

    $i de unde, dacd-i ldsdm mdcar o portifd, ne va surprinde iardgi gi pe noi, din paginile acestei cdrfi.

    A vAnd doar cincisptezece ani qi fiind Prea preocupatd sd creascd' Aperioadele in care Lucia stitea sd chibzuiascd erau rare 9i scurte;

    in aceastd dimineald insd se simlea copleqitd de rdspunderi'

    Cu o seard inainte, mama ei - care arareori ii vorbea despre Iueruri mai iegite din comun decAt despre insemnitatea mAinilor

    fufate gi a sufletului nepitat -ii vorbise intre patru ochi despre pOsibilele urmSri ale cuvantdrilor indraznefe linute ieri de cdtre tatHl

    ei, in Senati iar Lucia, mdgulitd de aceasti dovadd de incredere' rllspunsese cu toatd hotdrArea cd prinlul Gaius nu avea puterea si ia

    vrco misur6. Dar dupd ce se bdgd in pat, Lucia incepu sd se frdmAnte' Gaius

    putea foarle bine sh nu ia in seamd judecilile aspre ale tatdlui ei

    inrpotriva risipei qi nepriceperii ce caracterizau guvernul sdu, dacd

    rr-ar fi avut deja pricini mai vechi de nemulfumire din partea familiei

    callio. Exista ins6 o nemullumire Pe care nimeni altcineva n-o mai

    qtiil decat ea... gi Diana. Acum trebuiau sd fie cu tolii foarte vigilenfi,

    nltfel puteau si aibi parte de mari nepldceri' Fu treziti devreme de cAntul pdsdrelelor. lncd nu se obignuise cu

    ciripitul lor zglobiu, pentru cd se intorseserd mai devreme decdt le

    r.ra niravul. Anul acesta primdvara sosise 9i se instapanise inainte

    de sfArgitul lunii februarie. CAnd se ttezi, Lucia iqi didu seama ci

    fritmantarea din ajun nu o pirdsise. stdruia incb, precum o durere

    dc dinfi. Se imbrdcd fdr6'zgomot, ca sd n-o trezeascd pe Terti4 care dormea

    sfrrrxind in alcov - gi care avea sd se sperie cand se vatteziqi va vedea

    1,5

  • 16 Lroro C. Doucras

    patul stdpAnei gol -, gi igi incheie sandalele, dupi care porni pdgind pe splendidul mozaic inflorat care se intindea de la iatacur ei, cdtre odaia de zi qi coridor. Cobori scara impun'toare care dddea in atrium qi se opri in peristil, cu mana streagind ra ochi, sd n-o orbeascd soarele.

    De un an si mai bine, Lucia igi dddea seama cd creqtea in siatura si cd se prefdcea cu repeziciune intr-o femeie adevdratd; insd aici, ingaleria pavatd cu mozaic se simfea mereu neinsemnatd. intreaga alcdtuire a acestui peristil imens o fdcea sd se simtd mdruntd: coloa_ nele de marmurd care susfineau porficele, falnicele statui care stdteaudemne gi tdcute pe pajiqtea ingrijitd, argintul artezienelor care fdgneau in indlfimi. Lucia stia cd, orlcat ar fi crescut, aici se va simtimereu ca un copil.

    N-avea cum sd se simtd mai mafuri nici cAnd, pigind de_a lungul dalelor multicorore, dddu cu ochii de servius, u

    "ir.ri fafd ardta ra felde arsd de soare gi zbArcitd ca pe vremea cAnd Lucia era doar ocopilifd' Fluturand din degete gi zambind ca rdspuns ra salutul serios

    al bdtranului - care-si duse varful sulifei la fruniea incruntatd -, furuse indreptd cdtre pergola acoperitd de vie, din celdralt capdt al curliidreptunghiulare. Acolo, cu brafele incrucisate pe barustrada de marmurd ce dxdea

    spre grddinile terasate, spre copaci gi spre bazinulpuraorit "r fl"agi de unde priveligtea asupra oraqulul Ei raului ifi teia rdsuflarea,

    Lucia se strdduia sd hotdrascd dacd si i se destdinuie lui Marcellus. L-ar infuria la culme, desigur, iar dacd fratele ei ar incerca sd ia vreo mdsurd, n-at izbuhdecat sd inrdutdfeascd situafia; insd trebuia sd afle cineva din familie in ce fer ii privea Gaius, inainte sd se iveascd gi alteprimejdii. Lucia se gAndea cd e aproape cu neputinfd sd vorbeascd intre patru ochi cu fratere ei inainie de ndmiezi; Marceilus fusese ra banchetul tribunilor militari - unde, pesemne, stituse toatd noaptea - qi n-avea sd se trezeascd inainte de pranz. Cu toate acestea, eatrebuia sd aleagd indatd ce sd face. acum ii pdrea rdu ci nu-i spuseselui Marcellus incd de vara trecutd.

    Zgomotul tArgAit de sandale o fdcu sd se intoarcd. Decimus, cdpe_tenia slujitorilor, venea_spre ea insofit de gemenele din Macedonia, care fineau pe palme talere de argint.

    - Doregte stdpana sd ii fie servit micul-dejun aici? intrebd Decimus cu o plecdciune adAncd.

    CAvegerur Crusros 17

    - De ce nu? rdsPunse Lucia distratd' Decimus se rasti la cele doui gemene, iar fetele se zorir[ sd intin-

    dd masa, in vreme ce Lucia le admira migc[rile gralioase cu zAmbetul

    pebuzegi cu aceeaqi curiozitate cu care ar fi privit zbenguiala a doi

    ce1"t rEi. Erau fdpturi drigufe, ceva mai in vArsti decAt ea' dar mai

    scunde, sprintene qi mlddioase 9i semdnau una cu alta ca doud

    picituri dl ape. Era pentru prima dati cAnd Lucia le vedea la lucru'

    iiina.a fuseserd cumpdrate abia de o sdptdmAni' Se pare cd Decimus'

    care le instruise, socotise cd erau gata sd-Ei ia in primire indatoririle'

    Avea sd fie interesant de vdzut cum se descurcau, pentru cd tatXl ei

    zicea ci fuseserd crescute intr-o 'casd de oameni cu stare 9i era' probabil, intAia oard cAnd trebuiau sX serveascd la masd' Fdrd

    sX

    url.rrr"" vreo privire nedumeritd spre tAndra care le privea' igi vedeau

    detreabatdcutegisArguincioase.AmAndouderaufoartepalide,b6gd de seami Lucia, p"r"rr,n" cd de la galerele in care fuseserd aduse'

    UnadintreslXbiciuniletatSluis6uqitotodatdceamaineobiEnuita pasiune era sd aibd sclavi de mare pre!' Familia Gallio nu avea foarte

    Lul1i robi, deoarece tatdl Luciei considera cd ar fi o fald josnicd'

    periculoasi Ei peste mdsuri de costisitoare sd te inconjori de sclavi

    care nu fac decat s6 mdnance, s6 umble irnbufnali qi s5 unelteascS' lEi

    alegea sclavii cu aceeagi grijd cu care igi cumpdra o statuie frumoasd

    ,ur-iorice alt obiect ae urta. Nu se ducea la tArgurile publice' CAnd

    reveneau legiunile de la campanii militare din fdri civilizate, coman-

    danfii dideau de gtire cunosculilor lor cd aveau un numir mic de

    robidevi!6nobild.Tatdleicobora,cuoziinaintesdfiescoqilavAn- zare, qiii cerceta cu de-amdnuntul, se interesa de trecutul lor' ii lua

    la intrebiri, iar daci se intAmpla sd afle vreunul Pe care dorea sdJ ia

    acasd, oferea un pre!. Nu spunea niciodati celor din familie cAt a dat

    pe sclavi, dar pdrerea tuturor era cd nu se zgArcea deloc atunci cAnd

    tArguia asemenea marf6.

    Majoritatea cunoqtinlelor lor erau permanent nemultumite de

    sclavi, cumpdrAnd 9i vdnzdnd, schimbAndu-i continuu' CAt despre

    tatil ei, foarte rar se descotorosea de cAte unul' iar cAnd totugi se

    intAmpla,eradinpricinafaptuluicSvreunuldintresclaviilmaltra- tase pe altul mai mic in rattg' itt urmd cu un an' pierduserd astfel o

    bucdidreasd nemaipomenitd' Minna era nestdpAnitd 9i crudd cu

    ajutoarele de la bucdtdrie, ocirAnd Ei lovind pe cine-i venea la mAnd'

  • 18 Lroyo C. Douclas in cAteva rAnduri, fusese prevenitd cd nu se purta bine. Apoi, intr_obynlzi, Minna o pdlmui pe Tertia. Lucia se intrebd deodatd pe unde gi-o fi ducand Minna traiur. Ce gustoase erau tartinele ei cu miere...

    Trebuia sd recunoascd: tatdl ei se pricepea sd judece oamenii. Desigur, sclavii nu erau chiar oameni, dar unii semdnau tare mult cu oamenii. Ca Demetrius, de pildd, care tocmai trecea printre coloane cu pagi mari gi egali. Thtar Luciei il cumpdrase pe Demetrius cu gase ani in urmd gi i-l diruise lui Marcelrus cu prilejui cerei de-a gaptespre- zecea aniversdri. Ce zi minunatd fusese afunci, cAnd tofi cunoscufii lor se adunaserd in.forum ca sd_l vadd pe Marcellus _ proaspdt ras pentru prima oard in viafa lui _ pdgind in fa{d sd_gi primear"a aogu albd' Luaserd cuvantul Cornelius Capito gi tatdilor, apoi ii puseserd toga pe umeri' Lucia fusese atat de mandrd gi de fericita i'cat inimuii zvAcnea nebuneqte gi i se pusese un nod in gAt, cu toate cd ea de-abia implinise noud ani gi nu prea inleregea rostul celor petrecute, dar pricepea totugi cd Marcellusirebuia sd se poarte de acum inainte ca un bdrbat - insd el mai uita asta cand nu era Demetrius prin preajmd.

    Lucia igi tuguie buzele pline gi zambigandindu-se ra legdtura care se stabilise intre cei doi: Demetrius era cu doi ani mai ri-rare decat Marcellus, mereu incruntat Ei cuviincios, indeplinindu-gi indatoririle fdrd o clipd de rdgaz; Marcellus era fanfog gi demry insd uita uneori cd e stdpAn gi incepe4 in chip neaEtepta! si se poarte ca un prieten apropiat cu sclavul. Lucia era incantatd sd-i priveasce in astfel de momente' fiindcd ii stameau hazur.