LrovD C. DoucLAS

Cima$a lui

Cristos

Traducere de Teofil Stanciu

O lucrare clasici desPre un om

aflat in clutarea credinfei'9i adevirului

Retipirire

G clsncAnlttOradea,2017

1.4 Lroyo C. Doucras

imprevizibif mult p-rea minunat, ptea misterios gi imposibil deincadrat, mult mai mdref decat viafa insigi, ca si_L putem fixa perfectintr-o anumitd matrice interpretativi.Dacd ar fi scris in zirele noastre, Dougras ar fi dat murt mai murtd

3tenrtie mdrturiei pe care a depus_o Isus lespre Tatdl _ nducitorul, pejumdtate nebun (dupd standarde umane), a bdrui dragoste ru"u iout"lucrurile posibile. O asemenea subliniere n_ar face aeclt sa ,por"ur"eimpactul depozifiei lui Douglas. El a gtiut, ori a intuit, cd taina luiIsus rezidd in surprizd gi mirare, in misterul necuprins gl pasionant

care nu poate fi niciodatd pe deprin elucidat sau inieles i" .ut"go.iil"cognitive, aserfiunile teologice gi filosofice omenesti, oricat de utilesi necesare ar fi acestea. Tocmai acesta e motivul pentru care, printr_oloviturd de maestru al tehnicii na rat'e,autorul iifi"" p" r*;il;;;r"intrigii, de unde El ii uimegte, unul dupd altul, pe Demetrius, peMarcellus, apoi pe Diana.

$i de unde, dacd-i ldsdm mdcar o portifd, ne va surprinde iardgi gipe noi, din paginile acestei cdrfi.

A vAnd doar cincisptezece ani qi fiind Prea preocupatd sd creascd'

Aperioadele in care Lucia stitea sd chibzuiascd erau rare 9i scurte;

in aceastd dimineald insd se simlea copleqitd de rdspunderi'

Cu o seard inainte, mama ei - care arareori ii vorbea despre

Iueruri mai iegite din comun decAt despre insemnitatea mAinilor

fufate gi a sufletului nepitat -ii vorbise intre patru ochi despre

pOsibilele urmSri ale cuvantdrilor indraznefe linute ieri de cdtre tatHl

ei, in Senati iar Lucia, mdgulitd de aceasti dovadd de incredere'

rllspunsese cu toatd hotdrArea cd prinlul Gaius nu avea puterea si ia

vrco misur6.Dar dupd ce se bdgd in pat, Lucia incepu sd se frdmAnte' Gaius

putea foarle bine sh nu ia in seamd judecilile aspre ale tatdlui ei

inrpotriva risipei qi nepriceperii ce caracterizau guvernul sdu, dacd

rr-ar fi avut deja pricini mai vechi de nemulfumire din partea familiei

callio. Exista ins6 o nemullumire Pe care nimeni altcineva n-o mai

qtiil decat ea... gi Diana. Acum trebuiau sd fie cu tolii foarte vigilenfi,

nltfel puteau si aibi parte de mari nepldceri'

Fu treziti devreme de cAntul pdsdrelelor. lncd nu se obignuise cu

ciripitul lor zglobiu, pentru cd se intorseserd mai devreme decdt le

r.ra niravul. Anul acesta primdvara sosise 9i se instapanise inainte

de sfArgitul lunii februarie. CAnd se ttezi, Lucia iqi didu seama ci

fritmantarea din ajun nu o pirdsise. stdruia incb, precum o durere

dc dinfi.Se imbrdcd fdr6'zgomot, ca sd n-o trezeascd pe Terti4 care dormea

sfrrrxind in alcov - gi care avea sd se sperie cand se vatteziqi va vedea

1,5

16 Lroro C. Doucras

patul stdpAnei gol -, gi igi incheie sandalele, dupi care porni pdgindpe splendidul mozaic inflorat care se intindea de la iatacur ei, cdtreodaia de zi qi coridor. Cobori scara impun'toare care dddea in atriumqi se opri in peristil, cu mana streagind ra ochi, sd n-o orbeascd soarele.

De un an si mai bine, Lucia igi dddea seama cd creqtea in siaturasi cd se prefdcea cu repeziciune intr-o femeie adevdratd; insd aici, ingaleria pavatd cu mozaic se simfea mereu neinsemnatd. intreagaalcdtuire a acestui peristil imens o fdcea sd se simtd mdruntd: coloa_nele de marmurd care susfineau porficele, falnicele statui care stdteaudemne gi tdcute pe pajiqtea ingrijitd, argintul artezienelor carefdgneau in indlfimi. Lucia stia cd, orlcat ar fi crescut, aici se va simtimereu ca un copil.

N-avea cum sd se simtd mai mafuri nici cAnd, pigind de_a lunguldalelor multicorore, dddu cu ochii de servius, u

"ir.ri fafd ardta ra felde arsd de soare gi zbArcitd ca pe vremea cAnd Lucia era doar ocopilifd' Fluturand din degete gi zambind ca rdspuns ra salutul serios

al bdtranului - care-si duse varful sulifei la fruniea incruntatd -, furuse indreptd cdtre pergola acoperitd de vie, din celdralt capdt al curliidreptunghiulare.

Acolo, cu brafele incrucisate pe barustrada de marmurd ce dxdeaspre grddinile terasate, spre copaci gi spre bazinulpuraorit

"r fl"agi de unde priveligtea asupra oraqulul Ei raului ifi teia rdsuflarea,Lucia se strdduia sd hotdrascd dacd si i se destdinuie lui Marcellus.L-ar infuria la culme, desigur, iar dacd fratele ei ar incerca sd ia vreomdsurd, n-at izbuhdecat sd inrdutdfeascd situafia; insd trebuia sd aflecineva din familie in ce fer ii privea Gaius, inainte sd se iveascd gi alteprimejdii. Lucia se gAndea cd e aproape cu neputinfd sd vorbeascdintre patru ochi cu fratere ei inainie de ndmiezi; Marceilus fusese rabanchetul tribunilor militari - unde, pesemne, stituse toatd noaptea- qi n-avea sd se trezeascd inainte de pranz. Cu toate acestea, eatrebuia sd aleagd indatd ce sd face. acum ii pdrea rdu ci nu-i spuseselui Marcellus incd de vara trecutd.

Zgomotul tArgAit de sandale o fdcu sd se intoarcd. Decimus, cdpe_tenia slujitorilor, venea_spre ea insofit de gemenele din Macedonia,care fineau pe palme talere de argint.

- Doregte stdpana sd ii fie servit micul-dejun aici? intrebd Decimuscu o plecdciune adAncd.

CAvegerur Crusros 17

- De ce nu? rdsPunse Lucia distratd'

Decimus se rasti la cele doui gemene, iar fetele se zorir[ sd intin-

dd masa, in vreme ce Lucia le admira migc[rile gralioase cu zAmbetul

pebuzegi cu aceeaqi curiozitate cu care ar fi privit zbenguiala a doi

ce1"t rEi. Erau fdpturi drigufe, ceva mai in vArsti decAt ea' dar mai

scunde, sprintene qi mlddioase 9i semdnau una cu alta ca doud

picituri dl ape. Era pentru prima dati cAnd Lucia le vedea la lucru'

iiina.a fuseserd cumpdrate abia de o sdptdmAni' Se pare cd Decimus'

care le instruise, socotise cd erau gata sd-Ei ia in primire indatoririle'

Avea sd fie interesant de vdzut cum se descurcau, pentru cd tatXl ei

zicea ci fuseserd crescute intr-o 'casd de oameni cu stare 9i era'

probabil, intAia oard cAnd trebuiau sX serveascd la masd' Fdrd sX

url.rrr"" vreo privire nedumeritd spre tAndra care le privea' igi vedeau

detreabatdcutegisArguincioase.AmAndouderaufoartepalide,b6gdde seami Lucia, p"r"rr,n" cd de la galerele in care fuseserd aduse'

UnadintreslXbiciuniletatSluis6uqitotodatdceamaineobiEnuitapasiune era sd aibd sclavi de mare pre!' Familia Gallio nu avea foarte

Lul1i robi, deoarece tatdl Luciei considera cd ar fi o fald josnicd'

periculoasi Ei peste mdsuri de costisitoare sd te inconjori de sclavi

care nu fac decat s6 mdnance, s6 umble irnbufnali qi s5 unelteascS' lEi

alegea sclavii cu aceeagi grijd cu care igi cumpdra o statuie frumoasd

,ur-iorice alt obiect ae urta. Nu se ducea la tArgurile publice' CAnd

reveneau legiunile de la campanii militare din fdri civilizate, coman-

danfii dideau de gtire cunosculilor lor cd aveau un numir mic de

robidevi!6nobild.Tatdleicobora,cuoziinaintesdfiescoqilavAn-zare, qiii cerceta cu de-amdnuntul, se interesa de trecutul lor' ii lua

la intrebiri, iar daci se intAmpla sd afle vreunul Pe care dorea sdJ ia

acasd, oferea un pre!. Nu spunea niciodati celor din familie cAt a dat

pe sclavi, dar pdrerea tuturor era cd nu se zgArcea deloc atunci cAnd

tArguia asemenea marf6.

Majoritatea cunoqtinlelor lor erau permanent nemultumite de

sclavi, cumpdrAnd 9i vdnzdnd, schimbAndu-i continuu' CAt despre

tatil ei, foarte rar se descotorosea de cAte unul' iar cAnd totugi se

intAmpla,eradinpricinafaptuluicSvreunuldintresclaviilmaltra-tase pe altul mai mic in rattg' itt urmd cu un an' pierduserd astfel o

bucdidreasd nemaipomenitd' Minna era nestdpAnitd 9i crudd cu

ajutoarele de la bucdtdrie, ocirAnd Ei lovind pe cine-i venea la mAnd'

18 Lroyo C. Douclas

in cAteva rAnduri, fusese prevenitd cd nu se purta bine. Apoi, intr_obynlzi, Minna o pdlmui pe Tertia. Lucia se intrebd deodatd pe undegi-o fi ducand Minna traiur. Ce gustoase erau tartinele ei cu miere...

Trebuia sd recunoascd: tatdl ei se pricepea sd judece oamenii.Desigur, sclavii nu erau chiar oameni, dar unii semdnau tare mult cuoamenii. Ca Demetrius, de pildd, care tocmai trecea printre coloanecu pagi mari gi egali. Thtar Luciei il cumpdrase pe Demetrius cu gaseani in urmd gi i-l diruise lui Marcelrus cu prilejui cerei de-a gaptespre-zecea aniversdri. Ce zi minunatd fusese afunci, cAnd tofi cunoscufiilor se adunaserd in.forum ca sd_l vadd pe Marcellus _ proaspdt raspentru prima oard in viafa lui _ pdgind in fa{d sd_gi primear"a aogualbd' Luaserd cuvantul Cornelius Capito gi tatdilor, apoi ii puseserdtoga pe umeri' Lucia fusese atat de mandrd gi de fericita i'cat inimuii zvAcnea nebuneqte gi i se pusese un nod in gAt, cu toate cd eade-abia implinise noud ani gi nu prea inleregea rostul celor petrecute,dar pricepea totugi cd Marcellusirebuia sd se poarte de acum inainteca un bdrbat - insd el mai uita asta cand nu era Demetrius prinpreajmd.

Lucia igi tuguie buzele pline gi zambigandindu-se ra legdtura carese stabilise intre cei doi: Demetrius era cu doi ani mai ri-rare decatMarcellus, mereu incruntat Ei cuviincios, indeplinindu-gi indatoririlefdrd o clipd de rdgaz; Marcellus era fanfog gi demry insd uita uneoricd e stdpAn gi incepe4 in chip neaEtepta! si se poarte ca un prietenapropiat cu sclavul. Lucia era incantatd sd-i priveasce in astfel demomente' fiindcd ii stameau hazur.Fdrd-ndoiaid ii gi regdtura dintreea qi Tertia era cam la fel, insd ei i se pdrea cu totul altceva.

Demetrius era din Corint, unde tatil lui - un proprietar de cordbiibogat - iEi ardtase prea fdfig impotrivirea fafd de stdpar,iru. Lucrur'ese petrecurd pe neasteptate in familia lui Demetrius. Tatdl lui fupedepsit cu moartea, cei doi frafi mai mari fuseserd dafi noului legatdin Ahaia, mama lui igi lud viala, iar Demetrius _ inalt, chipeg gi binefdcut - fu adus la Roma, strasnic pd.zit, pentrucd nu era numai foarteprefios, ci gi foarte primejdios.

Lucia i9i aducea aminte cum, cu o sdptdmand inainte de aniver-sarea lui Marcellus, il auzise pe tatdl ei spunandu-i mamei cd abiade o ord cumpirase un sclav corintian. Fusese adanc irnpresionatd,dar si speriatd pufin.

CAuageruI Crusros 19

- O vreme va trebui ingrijit cu mare atenfie' zicea tata' S-au

l)rrrtat rXu cu el inainte. Cel care mi l-a vAndut mi-a zis cd ar fi mai

i,ine si dorm cu jungherul sub pernd pAnd ce se mai linigteEte

t.tlrintianul.Separec6peunuldintretemniceril-abdtutcrunt'Deolricei, in astfei de imprejurdri, l-ar fi potolit cAt ai zice peqte' dar

,rveau porunci s6-l aduci nevdtdmat la Roma' Au fost de-a dreptul

rr;urafi sd se vadd scdPali de el''- Darnueprimejdios?intrebasemamaeitulburatd'GAndegte-te

(\'ar Putea sd-i facd fiului nostru'

- Asta il priveqte numai pe Marcellus, rdspunsese el' Va trebui sd

t iiptige devotamentul acestui tAndr' Iar eu cred cd fiul nostru e in

stnre. Demetrius n-are nevoie de altceva decAt sd gtie cd va fi tratat

,r$a cum se cuvine' Nu se aqteaptd sd fie rdsfdlat' E doar un sclav

( on$tient gi nemulfumit de starea lui, insd va rdspunde cu buni-

voinld la disciPlina omenoasd'

Apoi tatdl ei continud spunAnd ci dupd ce a plXtit 9i a semnat

,locumentele, l-a eliberat pe Demetrius din temnifd' iar cAnd a ajuns

rrr piald, i-a dezlegatlanlurile cu mare grij5, cdci incheieturile ii erau

julite qi insAngerate' - Apoi am pornit inaintea lui, continuase bdrbatul' fdrd si md

rrrai uit in ur*e ta vid dacd se line dupd mine' Md dusese Auhis cu

,'irrul gi md agtepta la o aruncdturd de b5! de Poarta Appia' Pldnuiam

sir-l iau gi pe coiintian cu mine, dar, in vreme ce md apropiam de car'

rni-am zis cd mai bine ii spun cum si ajungd singur la vila noastrd'

pc jos.

- Singur, se minunase sofia lui' Nu crezi cd ai fost cam nesdbuit?

- Ba-da, rispunsese tatil Luciei, dar nici pe departe atAt de

rrcsdbuit pe cAt ar fi fost sd-l aduc inlinluit pAni aici' Acum e liber si

ttrga'Am.vruts6-lpuns6aleag[dacivreasdtrdiascdincasanoastrd,"u dace ii surAde mai mult o altd soartd' Am vhzut cd dovada mea

clcincrederel-aluatprinsurprinderegii.amaiinseninatpulinfa!a.Mi-a zis - intr-o greacd foartl ingrijitd, fiindcd e cu educalie aleas6:

,,$i ce am de ficui, sire, odatd ce ajung la vila dumneavoastrd?" I-am

,pu, sa intrebe de Marcipor, care il va indruma' A incuviin{at din

cap gi a rimas frdmAntAnd in mAini lanfurile ruginite pe care i le

.l"tl"gure* de la incheieturi' ,,Aruncd-1e", i-am spus' Apoi am urcat

in car gi am Pornit sPre cas6'

20 Lroyo C. Doucras

- Md intreb dacd_l vei mai vedea vreodatd, rdspunsese mama,iar in loc de rdspuns, Marcipor se infdfigi in cadrul usii.- stdpane, a sosit r,rn tandr corintiary zisese Marcipor. Zice cd estede-al nostru.

- E adevdrat, rdspunsese Galrio, incantat de asemenea veste.L-am cumpdrat azi-dimineafd. O sd_l pun in slujba fiului meu, desiMarcellus nu trebuie sd afle nimic deocamdatd. Hrdnegte-l cum secuvine, trimite-r sd facd o baie gi dd-i straie curate. A stat multd vremeintemnitat.

- Grecul a si ficut baie, stdpAne, rdspunsese Marcipor.- Foarte bine, incuviinfase tata. Ai fost foarte grijuliu.

.. - Nici n-am apucat sd md gandesc la asta. Tocmai coboram ingrddin4 ca sd vdd cum merge plantarea butagilor de trandafiri, candse infdfigd grecul. in vreme ce imi spunea cum il cheamd gi cd e de-alnostru, a zdrit bazinul cu apd. . .

- - vrei sd spui c6 a indrdznit sd intre in bazinur nostru? seburzuluise mama Luciei.

- Sd-mi fie cu iertare, rispunsese Marcipor. S_a petrecut atat derepede, incat n-am apucat s5-l impiedic. Grecul s-a repezit i*r.,suflet, azvArlindu-gi hainele pe jos, si s_a aruncat in apd. i_i "".iertare pentru aceastd nepldcere. Bazinurva fi gorit indatd gi curalat

cu cea mai mare grij6.

- Foarte bine, Marcipor, ii spusese tata. Dar sd nuJ dojenegti, cidoar s5-l invefi sd nu mai repete isprava asta. Dupi ce Marcipor iesidin incdpere, bdrbatul incepu sd rAdi.- TAndrul tdu ar fi trebuit sd gtie cd asa ceva nu se cuvine, zisese

mama.

- Fdrd indoiald cd gtia, rdspunsese el. Dar nu pot sd_l condamn.Cjn{ a vdzut atdtaapd - la cAt se simlea de murdar _ probabil cd gi_apierdut pentru o clipd uzul rafiunii.Un lucru e sigur, cugeta Lucia in sinea ei, Marcipor nu fusese prea

aspru cu sdrmanul Demetrius, deoarece, din acea zi, s_a puttat iu elprecum cu propriul copil. intr-adevdr,legdtura dintre eiera atat destransd, incat sclavii care au venit dupd u"-""u urr"u'adesea impresiacd Marcipor qi Demetrius ar fi fost neamuri.

ri**

CAvegarur Crusros 21

Demetrius tocmai ieqi din casd Ei porni pe aleea pavatd citre

pergol6. Lucia se intrebd ce pricind il aducea la ea' Se infi!i96

.lir,uint"u ei gi agteptd un semn cd poate sd deschidd gura'

- Spune, Demetrius, rosti ea tirdgdnat'

- Tribunul, incepu el demn, transmite surorii sale toate urdrile de

sindtate gi fericire Ei ii cere ingdduinla sh ia micul-dejun aldturi de ea'

Lucia se lumini pentru o clip6, apoi, cu o mind serioasi' iireispunse:^-

ingtiinfeazd-1i stdpAnul ci sora lui e incAntatd 9i mai spune-i'

addugd ea Pe un ton mai prietenos, ci micul-dejun va fi servit aici'

irr pergold.'p"pa ce Demetrius se retrase cu o plecdciune adAnc5' Lucia i-o

lLri inainte pe aleea pavatd. Sclavul pdqea in urma ei la o distan{d

.:uviincioasd. CAnd ajunserd destul de departe incAt sd nu fie auzili'

se opri gi se intoarse sPre el'

- Cum se face cd s-a trezit aga devreme? intrebd ea pe un ton

rXspica! nici aspru, nici blajin. N-a mai mers la banchet?-- Tribunul a luat parte la banchet, rispunse Demetrius

respectuos. Poate ci u""urtu e pricina pentru care este nerdbddtor sd

vd vorbeasci'

-Sdnu-mispuiciaintratinvreoincurciturd'Demetrius'iizisefata incercAna sa it iscodeascd cu privirea, dar sclavul era ca o carte

inchisd.

- Dacd s-a intAmplat una ca asta, rdspunse el precaut' atunci

socot cd tribunul .t, u, urruu nevoie de o mAnd de ajutor din partea

sclavului siu ca sd vd dea de gtire' imi ingdduili sd md rettag?

- Cu siguranfd cd ai fost 9i tu de faf6, stdrui Lucia' Iar cAnd

Demetrius incuviinld, il intreb6: Era 9i prinlul Gaius la banchet?

DemetriusincuviinlSdinnou,iarLuciacontinudincurcata:

- Ai... era... ai avut prilejul sd bagi de seami dacd prinlul era

binedispus?

- Peste mdsurX, rdspunse Demetrius, pAni cAnd s-a retras si

se culce.

- Era beat? intrebd Lucia strAmbAnd din nas'

- Se prea poate, rispunse Demetrius ingAndurat' dar nu se cade

s5-mi dau eu cu Pdrerea.

- Dar cu fratele meu, a fost"' prietenos? stdrui Lucia'

22 Lroyo C. Douclas

- Nu mai mult decAt de obicei. Demetrius se mutd de pe unpicior pe alful gi aruncd o privire spre casd.Lucia oftd inciudatd, scuturd din cap gi se imbufnd.- Uneori pofi fi tare ursLtz, Demetrius.

- $tiu, incuviinfd el mAhnit. imi ingiduili sd plec? StdpAnul...- Sigur cd da, se rcpezi Lucia. $i_ai facebine sd,u g"eUug,it S"intoarse gi porni cu paqi mdrunfi inapoi cdtre pergorx. ri'ra indoiard

cd se intamplase ceva seara trecut d, altferDemetrius n-ar fi fost atAtde neinduplecat.

Decimus se feri din calea ei, simtind cd tAndra lui stdpAnd eranemulfumitd' Gemenele, care tocmai terminaserd de intins masa,stdteau acum una lAngd alta agteptAnd alte porunci. Lucia se indreptdcdtre ele.

- Cum vd cheamd? intrebd e4 tonur vocii ei trddand incd supirare.- Pe mine md cheamd Elena rdspunse una dintre ele emolionatd,

iar pe sora mea Nesta.

- Dar ea nu stie sd vorbeascd?

- Vd rog... e speriatd.CAnd Lucia se apropie de ele, igi plecard ochii nelinigtite, dar nu

se clintird. ApucAndu-le blAnd de bdrbie, le ridicd fegele 9i, cu unsurAs abia mijit pe buze,le spuse:

- Nu vd fie teamd. Nu musc.

_ Apot, incepu sd se joace cu o bucld ce scdpase de sub scufia Elenei,de-parcd ar fi mAngAiat o pdpugd. Se intoarse spre Nesta" ii desfdcubrAul qi i-l innodd la loc cu cea mai mare grijd. Gemenele erauaproape sd izbucneascd in lacrimi. Nesta isi opri cu dosul mainiio lacrimd.

- Ei, ei, o linigti Lucia, nu plAnge. Aici nimeni n_are sd_1i fach

:/reun rdu. in aceeaqi clipa, ldsd la o"parte glasul blAnd gi se semefi

inaintea lor: Acum apar,tinefi senatomlui Marcus Lucan Gallior v-acumpdrat cu bani grei... pentru cd suntefi fete de valoare, uqu "enimeni nu se va purta urAt cu voi... Decimus, rosti ea peste umdr,

ingrijegte-te ca aceste doud fete drdgufe sd primeascd tunici noi: albegi cu panglici de mdrgean.

Le lui mAinile si le cercetd pe rAnd cu mare atentie:

^ - sunt curate, bdgd ea de seamd, si foarte f..rmous". prea bine. seintoarse spre Decimus gi-i zise: poli sd te retragi. IaJe gi pe gemene.

CAIVTa$I ruI Cntsros 23

lik' vor ad.uce mAncarea' Voi lua micul-dejun aici' impreund cu

lr,rtele meu. De tine nu mai am nevoie'

Decimus nu prea fusese niciodatd pe placul Luciei' iar asta nu din

vrco pricind anume, cbci era un sclav firi cusur; ba era chiar peste

rrrilsurd de respectuos, insd intr-un fel rece' vecin cu acreala' Lucia

olrservase cd era mai confortabil sd ai in preajmd sclavi barbari decAt

lornani. Decimus se ndscuse in Roma 9i era in casa lor de cAnd se gtia

l,rrcia. Avea o slujbd cu rdspundere: f5cea toate cumpdrdturile pentru

I r ra na de zi cu zi, se tocmea cu negustor'ii" mergea la piafi' se Etia cu

oirmenii din caravanele care aduceau mirodenii 9i alte mdrfuri rare

rk' peste miri gi fdri; era un bdrbat foarte priceput' care igi vedea.de

rrcabe, nu-i pldcea vorbdria 9i se purta demn' Dar rimdsese un strdin

1x'ntru ea.

N-ar fi putut si simtd fali de Decimus aceeaqi simpatie ca pentru

birtrAnul Marcipor, care era mereu blAnd' binevoitor Ei devotat'

Marcipor r" o"opu de atAta vreme de afacerile familiei' incAt probabil

r'ii gtia mai m.rlie despre posesiunile lor decAt insugi tatil ei'

CAnd Luciail slobozi,becimus fdcu o plecdciune adAnc6 9i porni

spre casd, iar dupd mersul leapin se vedea ci nu-i fusese pe plac

irceastX intAmplare ce nesocotea disciplina in care credea 9i pe care o

irnpunea cu Latd hotirArea' Cele doud macedonence pornird in

11,,1ne, zAmbind incAntate, fdrd sd aqtepte sd primeascd voie de la

n,Xpana. Lucia le opri din drum cu glas poruncitor'

- Venili inapoi! le porunci cu asprime' Fetele se supuserd 9i se

irrfdfigard inaintea ei ieznddijduite 9i inspiimAntate' Bdgali de

scamS,le dSscali ea. Nu se cade sd zburdafi cand sunteli la datorie'

l,uri Decimus nu-i place una ca asta'

O privird sfioase pe sub sprAncene' iar pe buzele Luciei se ivi un

zAmbet binevoitor, care le lumind iardqi privirea'

- Acum puteli pleca, le spuse cu un glas ce devenise iardgi

poruncitor.Toldnitd pe banca de marmur5 din fala mesei' privea la gemenele

.,ur" -"rg"uu drepte ca doui lumAndri' cu cAfiva paqi in urma lui

I)ecimus,*clitinAnd capetele intr-o parte 9i intr-alta de fiecare datd

cAnd cdlcau, imitAndu-l parcd pe chpetenia sclavilor' Lucia chicoti'

- $trengdrilele, murmurd ea' Pentru asemenea purtare ar merita

bdtute.

24 LroyoC. Doucras

Apoi redeveni dintr-odatd serioasd si iEi privi incruntatd varfulsandalelor. Marcelrus avea sd soseascd dintr-o clipd intr-alta. oarecat era de nimerit sd-i spund preaiubitului ei irate despre-im-prejurarea neplxcutd prin care trecuse din pricina lui Gaius? sau eramai bine sd nu-i spund nimic? Mai intAi insi trebuia, firegte,-sddescopere ce nenorocire se petrecuse noaptea trecut, la bancheturtrtDunllor.

- Bund dimineaf4 copild dragd! Marcellus ii dddu blAnd capulpe spate qi o sdrutd zgomotos intre sprancene, ciufulindu_i pdrul, invreme ce Bambo, ciobdnescul siu negru, ii amusina m'inile ,si aaa"udin coadS bucuros.

- Jos! AmAndoi! porunci Lucia. Egti neobignuit de voios indimineafa asta, tribun Marceilus Lucan Galio. Credeam cd ai fostaseard la o petrecere.

- Alt surioard, gi incd ce petrecere! Marcellus igi duse grijuliumAna la tAmple gi igi pipdi cu Jegetele capul frumos cu pdr #g.,, gicret tuns scurt apoi se schimonosi de durere. Ai toate motivele sd tebucuri cd nu eqti - gi nici nu vei putea fi vreodatd - tribun. A fost onoapte lungd gi zbuciumatd.

. - JudecAnd dupi ochii tdi umflafi, cred cd a fost o noapte umedi,oricum' Povesteqte-mi... atat c6t ifl mai aduci aminte. Lucia il arungdcu piciorul pe Bambo de pe banca de marmurd gi-i fdcu loc frateluiei sd se aseze cat mai comod. Er incercd sd radd silif amintindu-si denoaptea trecutd.

- Md tem cd mi-am fdcut de rugine familia. Numai preabunii zeiar putea sti ce-o sd mai urmeze. Altefa sa era prea departe si nu aveacum s5 audd' dar sunt sigur cd p6nd ta sfargitul z'ei se rra gesi cinevasd-i spund.

Lucia se aplecd spre el ingrijorat5, ii puse mAna pe genunchi gi iicercetd ochii tulburi.

^ ^- Vorbegti despre Gaius? gopti ea infioratd de spaimd. Ce s_aintAmplat, Marcellus?

.. . E vorba de o poezie, murmurd el, o odd; o odd foarte lungd,plictisitoare qi nebdnuit de neroad4 scris' tocmai pentru acest pr'ej

CAtv{r\gA LUI Cnrsros 25

tlc citre senatorul Tuscus, care a ajuns deja la acea infelepciune a

scnectufii ce amestecd de-a valma timpul cu veEnicia" '

- Ai zice cd nici tu nu egti prea departe' ii lud Lucia vorba din

guri. N-ai vrea sd te gribeqti pufin?

- Nu m6' zoti, tAndrd nerdbddtoare ce eqti' suspind Marcellus'

Sunt tare firav azi. Dupd cum sPuneam, aceasti odd nesfArqitS'

rlcbitatddecdtrebdtrAnulTuscuspentrua-giatragesimpatii'afostt'ititi de citre Antonius, fiul'sdu, care cerqegte la rAndul sdu bunX-

voinfa princiari. O laudd cu totul deqdnlati' in onoarea mdritului

rrostru Prin!.

- Cred cd eI se va fi simlit mdgulii igi dddu Lucia cu pdrerea' iar

t'eilalfi cred cd l-a!i aplaudat. Mai ales tu Ei Tullus'

- Tocmai ajungeam 9i la partea ast4 addugi Marcellus coborAnd

glasul. Ceasuriintregi s-au tot servit mAncdruri gustoase 9i bduturi

ii,r6 rrrrr.tet; am ascultat instrumente cu coarde 9i coruri de greci -lu cAntat binigor -, a fost chiar 9i un circar"' cam nepriceput; plus

citeva cuvAntdri slabe, foarte lungi qi dezldnate' apoi' mi se pare ch

u r, ir-,ou, ir"t scend 9i nigte luptdtori' Era deja tArziu in noapte' Cu mult

irrainte si se ridice Anto,,iui, pe oricine ai fi intrebat' toli n-am fi vrut

altceva decAt s[ ne intindem fiecare pe patul lui 9i si dormim' Curte-

rritorul Tullus, de sandtatea cSruia te preocupi cu atata bundvoinld'

stXtea vizavi de mine, de cealalti parte a mesei qi dormea ca

un Prunc.

- Apoi vi s-a citit oda il zorea Lucia neribddtoare'

- D"... apoi veni oda. $i pe mdsurd ce Antonius zumzdia 9i nu

rnai isprdvea... mi se pdrea'cd e din ce ince mai departe; trisdturile

i se Etergeau Ei nu se Lai desluqeau, iar bombdneala lui monotoni

rleveni iin ce in ce mai stinsS, ochii md usturau qi pleoapele erau tot

rnai grele...j Marcellus, pe toli zeii cei nemuritori, continui odat6! striga

I.,ucia.

- Potoleqte-te, copili nerdbddtoare ce eqti' Azi nu sunt atAt de

sprinten la minte. Sunt incredinlat c5, de acum inainte' toatd viala

voi fi plictisitor. Mi tem cd oda aceea m-a vdtimat pentru totdeauna'

Ei bine, dupd ce a bitut cAmpii in lung gi-n lat o veqnicie' m-am trezit

cleodata, ,.rl_u* recules gi m-am uitat spre distingii mei tovaraEi. Deja

adormiseri aproape tofi in pace, mai pufin unii care Eedeau Ia masa