http://www.erbasu.ro/

Adio bani, adio investiþii!

Ce tam-tam se face de câteva luni de zilede cãtre guvernanþi, partide de coaliþie,preºedinte ºi alte nulitãþi profesionale pre-cum cã ºi în condiþiile aplicãrii legii privindreducerea salariilor ºi a altor cheltuielibugetare vor fi totuºi ºi fonduri (redusedesigur) pentru acþiunile de dezvoltare, înprincipal pentru infrastructurã!

Îþi vine sã râzi cu gura pânã la urechiauzind asemenea gogomãnii. Deci, „mai-marele“guvernului spune cã va aloca bani pentruasemenea lucrãri, în timp ce unul dintresubalternii lui, „specialist în materie“, îl contra-zice spunând cã autostrãzile ºi alte cate-gorii de drumuri, poduri etc. vor continua sãfie executate ºi finalizate, dar nu sunt bani.

Asta poate s-o spunã oricine, dar nu unministru care ia salariu pentru a face ceva.Atunci, pe bunã dreptate, se pune ºi între-barea: este nevoie de Ministerul Transpor-turilor, ºi ce face el, de fapt, când mai existãunul al Dezvoltãrii?

Deci ministerele existã ºi consumã salarii(pentru care sunt bani) dar nu sunt bani pen-tru programele de dezvoltare!

Frumos, nu? Aºadar banii ºi iar banii.ªi, dupã cum se vede, nu sunt nici în

perspectivã, pentru cã nu existã previziunipozitive în acest sens.

Rectificarea bugetarã anunþatã nu arface altceva decât sã diminueze fondurile launele sectoare economico-sociale pentru a fidirijate spre infrastructurã. Vã daþi seama?Din puþin faci tot mai puþin pentru mai multesectoare, iar rezultatele vor fi minime peste tot.

Gândire… politicã á la democrat-liberali,independenþi ºi alte categorii de mari cunos-cãtori de soluþii economice viabile cuibãriþi ºiei prin Parlamentul þãrii. Se tot bate „monedã”cã bugetul naþional este mic, neîndestulãtor

pentru atâtea ºi atâtea nevoi. Este poate micîn primul rând pentru cã el se aflã de fapt înposesia materialã sau financiarã a unui gruprestrâns de politicieni - oameni de afaceri,pe care îi gãsim fãrã prea mult efort laPreºedinþie, Guvern, Parlament ºi în maitoate locurile unde se taie „frunzã la câini”,dar se iau bani cu nemiluita fãrã a exista uncontrol post factum pentru a se vedea dacãsumele respective au corespondent în bunuriºi servicii necesare societãþii.

Mai mult, pe parcursul derulãrii activi-tãþilor pentru care s-au alocat bani, costurileiniþiale sunt umflate fãrã prea multã raþiune.

Totul dupã zicala: merge treaba, merge!Merge, desigur, dar cu sens unic în

„risipirea” banilor publici ºi aºa puþini cât sezice cã sunt numai în buzunarele unora ºiaceloraºi persoane “indispensabile” perioadeipe care o traverseazã þara.

Aºadar, bani sunt puþini sau nu existã.Atunci de ce în campaniile electorale ºi

dupã aceea se tot promite cã azi-mâine vor fiachitate constructorilor facturile pentru lucrã-rile ºi serviciile prestate ºi neachitate de maibine de un an de zile? Societãþile aflate într-oasemenea situaþie (ºi nu sunt puþine) suntcreditoarele statului, fãrã a primi niciodobândã ºi, totodatã, se aflã în situaþia defaliment. Ele ºi-au restrâns activitatea, aucontribuit la sporirea numãrului ºomerilor saua celor împinºi spre munca la negru ºi nuºi-au achitat datoriile cãtre firmele colabora-toare, punându-le ºi pe acestea în situaþia defaliment.

În loc de creºtere economicã, singurafurnizoare de venituri la buget, au apãrutlucrãri neterminate în diverse stadii, auapãrut, de asemenea, „cimitire” de maºini,utilaje ºi materiale destinate construcþiilorcare zac pe ºantiere sau în magazii. S-auînmulþit considerabil noile spaþii administra-tive pe frontispiciul cãrora douã-trei îndem-nuri sunt omniprezente: TO LET, FOR RENT,

FOR SALE ºi nimeni nu le poate lua înseamã pentru cã totul este în stand-by. Pânãcând? Nu se ºtie.

Consumul este din ce în ce mai redus. Iarel este asigurat mai mult de douã treimi dinimport. Dacã ar fi din producþie proprie; arexista cât de cât ºi creºtere economicã ºi,deci, venituri bugetare proprii.

Soluþia mai-marilor þãrii de a obþine banieste invariabilã: împrumuturile externe.

Pânã acum fondurile respective s-au ºi„pãpat”.

Pentru ultima tranºã FMI spune cã baniirespectivi se vor vira în contul BNR pentrumenþinerea unui curs cât de cât normal almonedei naþionale. Asta pe hârtie, pentru cã,la o adicã, pentru a se evita lucruri neplãcute,în special cu populaþia, nu se ºtie dacãforþându-se nota nu o sã se umble ºi la eipentru a-i destina salariilor ºi pensiilor.

Totul este posibil în þara noastrã,devenitã ºi ea o þarã a tuturor… posibili-tãþilor! Nu a celor care sã însemne ºi cevapozitiv! Nu, þara „dispune” în prezent decea mai profesionistã ºi dezinteresatãclasã conducãtoare!

Poate dezinteresatã de situaþia majori-tãþii cetãþenilor ºi interesatã sigur ºi la vederede propriile… interese.

Merge treaba, merge!

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 150 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Mihai RUGINÃ

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.2480771.536.400

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizuprof. dr. ing. Adrian Raduprof. dr. ing. Ioan Mogaconf. dr. ing. Maricica Vasilacheing. Mihai - Dan Popescuing. Petre Ioniþãav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

http://www.harsco-i.ro/

http://www.harsco-i.ro/

SC Mechel Service Romania SRL este filiala reþelei internaþionale de servicii ºi vânzãri „Mechel-Service”,

specializatã în vânzarea en-gros ºi en-detail a producþiei companiei „Mechel SA”. În prezent, unitãþile

„Mechel-Service” îºi desfãºoarã activitatea pe pieþele europene, în Rusia ºi în þãrile CSI. Zilnic, în toatã

lumea, prin reþeaua „Mechel-Service” se vând peste 6 mii de tone de produse metalurgice.

Pe teritoriul României, din martie 2008, „Mechel Service Romania” este distribuitorul exclusiv al oþelului

beton, sârmei laminate la cald, oþelului rotund ºi profilelor laminate din producþia „Mechel Târgoviºte”,

„Mechel Câmpia Turzii”, „Mechel Ductil Steel” ºi „Laminorul Brãila”. De asemenea, „Mechel Service

Romania” comercializeazã profile din oþeluri speciale, sârme, plase, cuie, electrozi ºi þevi. Compania

realizeazã livrãri directe consumatorilor finali, fãrã intermediari, satisface orice comenzi, indiferent de

cantitatea acestora, asigurând o abordare individualã a fiecãrui client. Principiile de bazã ale activitãþii

noastre sunt reprezentate prin politica flexibilã de distribuþie, prin formarea relaþiilor strânse ºi a parteneri-

atelor de lungã duratã cu clientul.

În prezent, pe teritoriul þãrii, „Mechel Service Romania” îºi desfãºoarã activitatea în 9 oraºe. În Câmpia

Turzii ºi Târgoviºte funcþioneazã douã complexe proprii de producþie care oferã oþel-beton fasonat ºi car-

case din oþel-beton. „Mechel Service Romania” continuã sã-ºi dezvolte activ prezenþa în toate regiunile

þãrii, pãstrând cu toate acestea sistemul centralizat de gestiune a vânzãrilor, sistem care asigurã un con-

trol eficient asupra livrãrilor, a logisticii ºi componentei financiare a activitãþii companiei.

Puncte de lucru „Mechel Service Romania”

BucureºtiAdresa: ªos. Gãrii Cãþelu, Nr. 501, BucureºtiTel.: 0372 168 200Fax: 0372 168 220Depozit: ªos. Gãrii Cãþelu, Nr. 501, Bucureºti

ªos. De Centurã, Nr. 3, Jud. Ilfov

BraºovAdresa: Str. Alexandru Vlahuþã, Nr. 10,

Corp A, Birou A5, Braºov, Jud. BraºovTel.: 0758 022 726Fax: 0268 546 206Depozit: Parcul Industrial Tractorul,

Str. Turnului, Nr. 5, Jud. Braºov

ClujAdresa: Str. Arþarului, Nr. 41-42,

Cluj-Napoca, Jud. ClujTel.: 0741 816 426Fax: 0741 816 425

ConstanþaAdresa: Bd-ul Aurel Vlaicu, Nr. 191 C,

Corp administrativ C3, Constanþa, Jud. Constanþa

Tel.: 0771 769 488Fax: 0341 464 120Depozit: Bd-ul Aurel Vlaicu, Nr. 144

Constanþa, Jud. Constanþa

TimiºoaraAdresa: Str. Andrei ªaguna, Nr. 3, Bl. U5,

Birou 12, Timiºoara, Jud. TimiºTel.: 0749 212 417Fax: 0356 469 196Depozit: Str. Constructorului, Nr. 1,

Timiºoara, Jud. Timiº

IaºiAdresa: ªos. Pãcurari Nr. 127, Et. 2, Iaºi, Jud. IaºiTel.: 0758 046 039Fax: 0332 458 314Depozit: Str. Sergent Grigore Ioan Nr. 7, Iaºi

TârgoviºteDepozit: ªos. Gãeºti, Nr. 9-11,

Târgoviºte, Jud. Dâmboviþa

Câmpia TurziiDepozit: Str. Laminoriºtilor, Nr. 145,

Câmpia Turzii, Jud. Cluj

BrãilaDepozit: Str. Industria Sârmei, nr. 2/B,

Brãila, Jud. Brãila

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 20108

ACHIZIÞIILE PUBLICE:soluþia de salvare de la dispariþie a firmelor în 2010?

av. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator CASA DE AVOCATURÃ COLTUC

CADRUL LEGAL APLICABILSistemul achiziþiilor publice din

România este similar celui din altestate membre UE, întrucât legislaþiacomunitarã în domeniu (Directivele2004/18/CE ºi 2004/17/CE ale Parla-mentului European ºi ale ConsiliuluiUniunii Europene) a fost transpusã curigurozitate în legislaþia românã. Prinurmare, principiile impuse prin direc-tivele europene - nediscriminarea,

tratamentul egal, recunoaºterea reci-procã, transparenþa, proporþio-nalitatea, eficienþa utilizãrii fondurilorpublice, asumarea rãspunderii - aufost preluate ºi în legislaþia naþionalã,aplicându-se tuturor achiziþiilor publi-ce, indiferent de valoarea acestora.

Precizãrile sunt fãcute în modexpres prin O.U.G. nr. 34/2006, actulnormativ care stã la baza sistemuluiachiziþiilor publice din þara noastrã.Cunoaºterea ºi înþelegerea acestui actnormativ este esenþialã pentru partici-panþii la procesul achiziþiilor publice.Nu mai puþin importantã este legislaþiasecundarã în domeniu, precumnormele de aplicare ale O.U.G. nr.34/2006.

De remarcat cã legislaþia naþionalãa achiziþiilor publice se caracterizeazãprin complexitate ºi instabilitate,numeroasele acte normative fiindmodificate în mod succesiv în ultimiiani, atât în vederea implementãriinoilor norme europene, cât ºi pentruremedierea deficienþelor funcþionaleale sistemului. Drept urmare, premisaesenþialã pentru participarea la proce-duri de atribuire organizate deautoritãþile contractante din Româniaeste buna cunoaºtere a legislaþieiachiziþiilor publice în vigoare la dataorganizãrii procedurii.

PROCEDURILE DE ATRIBUIREA CONTRACTELOR

DE ACHIZIÞIE PUBLICÃ A. Cumpãrarea directã

Autoritatea contractantã va aveadreptul sã achiziþioneze direct pro-duse, servicii sau lucrãri, în mãsura încare valoarea achiziþiei este egalã saumai micã decât echivalentul în lei fãrãTVA a 15.000 EURO pentru fiecareachiziþie de produse, servicii saulucrãri.

Se aplicã pentru achiziþiile de pro-duse, servicii ºi lucrãri la care valoarea(fãrã TVA), cumulatã pe parcursul unuian pentru un cod CPV, nu depãºeºteechivalentul în lei a 15.000 EURO.

Cumpãrarea directã se realizeazãpe bazã de document justificativ carese constituie ca bazã legalã pentruplatã (ex.: factura fiscalã).

B. Cererea de ofertãAutoritatea contractantã are drep-

tul sã aplice procedura de cerere deoferte numai în cazul în care valoareaestimatã, fãrã TVA, cumulatã pe par-cursul unui an pentru un cod CPV,este egalã sau mai micã decât echiva-lentul în lei al urmãtoarelor praguri:

� pentru contractul de furnizare -100.000 EURO;

� pentru contractul de servicii -100.000 EURO;

� pentru contractul de lucrãri -750.000 EURO.

Cererea de ofertã se iniþiazã prinpublicarea, în SEAP, a unei invitaþii departicipare.

C. Licitaþia publicã deschisãLicitaþia deschisã reprezintã proce-

dura de atribuire a contractului deachiziþie publicã, la care orice operatoreconomic interesat are dreptul de adepune ofertã.

Autoritatea contractantã are drep-tul sã aplice procedura de licitaþiedeschisã numai în cazul în care valoa-rea estimatã, fãrã TVA, cumulatã peparcursul unui an, pentru un cod CPV,este mai mare decât echivalentul în leial urmãtoarelor praguri:

� pentru contractul de furnizare -100.000 EURO;

� pentru contractul de servicii -100.000 EURO;

� pentru contractul de lucrãri -750.000 EURO.

În actuala crizã economicã, achiziþiile publice au devenit, pentru companiile din construcþii, unica ºansã desupravieþuire. Competiþia s-a acutizat, lupta pentru banul public este surdã, rata de contestare a explodat,instanþele sunt copleºite, iar proiectele publice sunt amânate sine die. Autoritãþile fac eforturi sã identificesoluþii, iar legislaþia achiziþiilor publice este din nou în miºcare, planificându-se o nouã modificare importantã aactului normativ care stã la baza acesteia, anume O.U.G. nr. 34/2006.

Procesul de achiziþie publicã reprezintã o succesiune de etape, dupã parcurgerea cãrora se obþineprodusul, serviciul sau lucrarea, ca urmare a atribuirii unui contract de achiziþie publicã. Conform prevederilorOUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publiceºi a contractelor de concesiune de servicii, HG 925/2006 privind normele de aplicarea a OUG 34, a Legii 337/2006de modificare ºi aprobare a OUG 34/2006 ºi a OUG 94/2007, se vor parcurge mai multe etape, conform celorcuprinse în PROGRAMUL ANUAL AL ACHIZIÞIILOR PUBLICE.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 9

D. Licitaþia publicã restrânsã Licitaþia publicã restrânsã repre-

zintã procedura la care orice operatoreconomic interesat îºi poate depunecandidatura, urmând ca numai candi-daþii selectaþi sã aibã dreptul de adepune oferta.

Licitaþia publicã restrânsã sedesfãºoarã, de regulã, în doua etape:

� etapa de selectare a candidaþilor;� etapa de evaluare a ofertelor depuse

de candidaþi.E. Dialog competitiv

Dialogul competitiv reprezintã pro-cedura la care orice operator eco-nomic are dreptul de a-ºi depunecandidatura ºi prin care autoritateacontractantã conduce un dialog cucandidaþii admiºi, în scopul identificãriiuneia sau mai multor soluþii apte sãrãspundã necesitãþilor sale, urmândca, pe baza soluþiei/soluþiilor identifi-cate, candidaþii selectaþi sã elaborezeoferta finalã.

Se aplicã doar atunci când suntîndeplinite cumulativ condiþiile:

� contractul în cauzã este considerat„a fi de complexitate deosebitã”;

� aplicarea procedurii de licitaþiedeschisã sau restrânsã nu ar permiteatribuirea contractului de achiziþiepublicã în cauzã, respectiv nu sepoate elabora cu precizie.

F. NegociereNegocierea reprezintã procedura

prin care autoritatea contractantãderuleazã consultãri cu candidaþiiselectaþi ºi negociazã clauzele con-tractuale, inclusiv preþul, cu unul saumai mulþi dintre aceºtia.

Negocierea poate fi:� negociere cu publicarea preala-

bilã a unui anunþ de participare;� negociere fãrã publicarea prea-

labilã a unui anunþ de participare;Negocierea cu publicarea preala-

bilã a unui anunþ de participare sedesfãºoarã, de regulã, în douã etape:

� etapa de selectare a candidaþilor;� etapa de evaluare a ofertelor

depuse de candidaþii selectaþi.Se iniþiazã prin transmiterea spre

publicare a unui anunþ de participareprin care se solicitã operatorilor eco-nomici depunerea de candidaturi.

Se aplicã atunci când:� În urma aplicãrii licitaþiei des-

chise, licitaþiei restrânse sau a dialogu-lui competitiv nu a fost depusã nicioofertã sau au fost depuse numai oferteinacceptabile ori neconforme.

� În situaþii excepþionale, temeinicmotivate, atunci când natura lucrãrilor/produselor/ serviciilor sau riscurileimplicate de executarea/ livrarea/ pres-tarea acestora nu permit o estimare

iniþialã globalã a preþului viitorului con-tract de achiziþie publicã.

� Atunci când serviciile care ur-meazã sã fie achiziþionate, îndeosebiserviciile financiare, aºa cum suntacestea prevãzute în categoria 6 dinanexa nr. 2A sau serviciile intelectuale,cum ar fi cele care implicã proiectarealucrãrilor, sunt de aºa naturã încât ca-ietul de sarcini nu poate fi elaborat cuprecizia pe care o impune atribuireaunui contract de achiziþie publicã prinaplicarea licitaþiei deschise sau lici-taþiei restrânse;

� Atunci când lucrãrile ce urmeazãa fi executate sunt necesare, exclusiv înscopul cercetãrii ºtiinþifice, experimen-tãrii sau dezvoltãrii tehnologice ºi numaidacã acestea nu se realizeazã pentruobþinerea unui profit ºi nici nu urmãrescacoperirea costurilor aferente.

Negociere fãrã publicarea preala-bilã a unui anunþ de participare seaplicã atunci când:

� Din motive tehnice, artistice saupentru motive legate de protecþia unordrepturi de exclusivitate, contractul deachiziþie publicã poate fi atribuit numaiunui anumit operator economic.

� Ca o mãsurã strict necesarã,atunci când perioadele de aplicare alicitaþiei deschise, a licitaþiei restrânsesau a negocierii cu publicarea preala-bilã a unui anunþ de participare nu potfi respectate din motive de extremãurgenþã, determinate de evenimenteimprevizibile ºi care nu se datoreazã,sub nicio formã, unei acþiuni sau inac-þiuni a autoritãþii contractante.

� Produsele care urmeazã a filivrate sunt fabricate exclusiv în scopulcercetãrii ºtiinþifice, experimentãrii,studiilor sau dezvoltãrii tehnologice, ºinumai dacã acestea nu se realizeazãpentru obþinerea unui profit ºi nici nuurmãresc acoperirea costurilor aferente.

� Este necesarã achiziþionarea, dela furnizorul iniþial, a unor cantitãþi supli-mentare de produse destinate înlocuiriiparþiale sau extinderii echipamentelor/instalaþiilor livrate anterior ºi numai dacãschimbarea furnizorului iniþial ar puneautoritatea contractantã în situaþia de aachiziþiona produse care, datoritã carac-teristicilor tehnice diferite de cele dejaexistente, determinã incompatibilitãþisau dificultãþi tehnice sporite de operareºi întreþinere.

� Produsele sunt cotate la bursade mãrfuri, iar achiziþia acestora serealizeazã prin operaþiuni pe piaþa dedisponibil.

� Produsele pot fi achiziþionate încondiþii deosebit de avantajoase de laun operator economic care îºi lichi-deazã definitiv afacerile, de la un

administrator judiciar care adminis-treazã afacerile unui operator eco-nomic în stare de faliment saulichidare, printr-un aranjament cu cre-ditorii unui operator economic în starede faliment sau lichidare ori printr-oaltã procedurã, similarã cu cele ante-rioare, reglementatã prin lege.

� Ca urmare a unui concurs desoluþii, contractul de servicii trebuie sãfie atribuit, conform regulilor stabiliteiniþial, concurentului câºtigãtor sauunuia dintre concurenþii câºtigãtori aiconcursului respectiv. În acest din urmãcaz, autoritatea contractantã are obli-gaþia de a transmite invitaþie la negocierituturor concurenþilor câºtigãtori.

� Este necesarã achiziþionarea unorlucrãri sau servicii suplimentare sauadiþionale, care nu au fost incluse în con-tractul iniþial, dar care, datoritã unor cir-cumstanþe neprevãzute, au devenitnecesare pentru îndeplinirea contractu-lui în cauzã ºi numai dacã se respectã,în mod cumulativ, urmãtoarele condiþii:

- atribuirea sã fie fãcutã contrac-tantului iniþial;

- lucrãrile sau serviciile supli-mentare/adiþionale nu pot fi, din punctde vedere tehnic ºi economic, separatede contractul iniþial, fãrã apariþia unorinconveniente majore pentru autori-tatea contractantã sau, deºi separabilede contractul iniþial, sunt strict nece-sare în vederea îndeplinirii acestuia;

- valoarea cumulatã a contracteloratribuite pentru lucrãri ºi servicii supli-mentare/adiþionale nu depãºeºte 50%din valoarea contractului iniþial;

� Ulterior atribuirii unui contract delucrãri sau de servicii, autoritatea con-tractantã îºi propune sã achiziþionezenoi lucrãri, respectiv noi servicii, caresunt similare lucrãrilor sau serviciilorachiziþionate prin atribuirea contractu-lui iniþial ºi numai dacã se respectã, înmod cumulativ, urmãtoarele condiþii:

- atribuirea se face contractantuluiiniþial iar noile lucrãri, respectiv noileservicii, constau în repetarea unorlucrãri sau servicii similare celor pre-vãzute în contractul atribuit iniþial ºisunt conforme cu cerinþele prevãzuteîn caietul de sarcini elaborat cu ocaziaatribuirii respectivului contract;

- contractul de lucrãri/servicii iniþiala fost atribuit prin procedura de licitaþiedeschisã sau restrânsã;

- valoarea estimatã a contractuluiiniþial de lucrãri/servicii s-a determinatprin luarea în considerare inclusiv alucrãrilor/serviciilor similare care pot fiachiziþionate ulterior;

- în anunþul de participare la proce-dura aplicatã pentru atribuirea con-tractului iniþial s-a precizat faptul cã

continuare în pagina 10��

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201010

autoritatea contractantã are dreptul dea opta pentru achiziþionarea ulterioarãde noi lucrãri similare, respectiv noiservicii similare, de la operatorul eco-nomic a cãrui ofertã va fi declaratãcâºtigãtoare în cadrul proceduriirespective;

- autoritatea contractantã are dreptulde a aplica aceastã procedurã într-uninterval care nu poate depãºi 3 ani dela atribuirea contractului iniþial.

ETAPELE PROCEDURII DE ATRIBUIREProcedurile de atribuire a con-

tractelor de achiziþie publicã sunt: lici-taþia deschisã, licitaþia restrânsã,dialogul competitiv, negocierea cu/fãrãpublicarea prealabilã a unui anunþ departicipare, cererea de oferte ºi con-cursul de soluþii. Cel mai frecvent uti-lizate în practicã sunt licitaþia deschisãºi cererea de oferte.

Participarea la aceste proceduri deachiziþie publicã presupune parcurge-rea, în general, a urmãtoarelor etape:

� Identificarea anunþului sau invi-taþiei de participare în SEAP - SistemulElectronic de achiziþii Publice ();

� Descãrcarea documentaþiei deatribuire din SEAP sau obþinerea aces-teia de la autoritatea contractantã;

� Verificarea îndeplinirii criteriilorde calificare ºi de atribuire ºi identifi-care a eventualilor asociaþi, subcon-tractanþi sau terþi susþinãtori;

� Solicitarea de clarificãri de laautoritatea contractantã, dacã existãneclaritãþi sau neconcordanþe în docu-mentaþia de atribuire;

� Pregãtirea ofertei (scrisoarea degaranþie de participare, documentelede calificare, oferta tehnicã ºi ofertafinanciarã, eventualele obiecþii la con-tract) ºi împachetarea acesteia, potrivitcerinþelor din documentaþia de atribuire;

� Depunerea ofertei (la sediulautoritãþii contractante ºi în termenul

limitã stabilit de aceasta) ºi deschi-derea acesteia în cadrul ºedinþei dedeschidere a ofertelor;

� Solicitarea clarificãrilor de cãtreautoritatea contractantã ºi transmi-terea clarificãrilor de cãtre ofertanþi;

� Comunicarea rezultatului proce-durii;

� Încheierea contractului de achizi-þie publicã.

Fiecare etapã menþionatã maisus poate ascunde, însã, nume-roase capcane pentru ofertanþi, omicã greºeala de formã sau de fondputând conduce la eliminarea dincompetiþie. Din acest motiv, esteesenþialã respectarea cu stricteþe atuturor cerinþelor din anunþul/invi-taþia de participare, din documen-taþia de atribuire, precum ºi dineventualele clarificãri transmise/publicate de autoritatea contrac-tantã. Dacã aceste cerinþe suntnejustificate raportat la principiileenumerate mai sus sau la prevede-rile legale exprese, se impune con-testarea lor într-un termen de 5 sau10 zile, în funcþie de valoarea esti-matã a contractului. Potrivit statisti-cilor, cele mai multe contestaþii suntformulate, însã, împotriva rezultatu-lui procedurii.

CÃI DE ATACLegislaþia achiziþiilor publice garan-

teazã firmelor douã niveluri de cãi deatac împotriva autoritãþilor contrac-tante care nu respectã reglementãrileîn domeniu: contestaþia ºi plângerea.

Contestaþiile se pot formula, înprezent, atât în faþa instanþelor dedrept comun (tribunale), cât ºi în faþaorganismului adiministrativ-jurisdicþio-nal creat special pentru soluþionareacontestaþiilor din materia achiziþiilorpublice: Consiliul Naþional de Soluþi-onare a Contestaþiilor (CNSC). Pe calede excepþie, litigiile privind procedurile

de atribuire de servicii ºi/sau lucrãriaferente infrastructurii de transportnaþional sunt de competenþa exclusivãa Curþii de Apel Bucureºti.

Deciziile CNSC/hotãrârile tribuna-lelor pot fi atacate cu plângere/recursla curtea de apel în a cãrei razã se aflãsediul autoritãþii contractante, în ter-men de 10 zile / 5 zile de la comuni-carea acestora.

La ce sã vã aºteptaþi când partici-paþi la o procedurã de achiziþie publicã?

Licitaþiile care în urmã cu doi aniatrãgeau doi-trei ofertanþi angreneazã,în prezent, opt-nouã ofertanþi. Aceastãcompetiþie durã a transformat contes-taþiile într-o practicã oarecum comunã,puþine fiind procedurile neatacate înfaþa CNSC sau a instanþelor compe-tente. În timp ce contestaþiile suntsoluþionate de cãtre CNSC, într-un ter-men relativ decent, de aproximativ20 de zile, soluþionarea plângerilorpoate dura pânã la patru-cinci luni.

Cãile de atac menþionate sus-pendã, în prezent, încheierea con-tractelor de achiziþie publicã, astfelîncât ofertanþii declaraþi câºtigãtori voraºtepta pânã la 5 - 6 luni semnareacontractului ºi demararea proiectului.Încheierea contractului nu presupune,în mod automat, curmarea durerilor decap. De multe ori, greul de abiaîncepe, întrucât este de notorietatefaptul cã problema majorã cu care seconfruntã firmele care lucreazã custatul este întârzierea plaþii facturilor ºiblocarea lichiditãþilor.

Cu toate acestea, oamenii de afa-ceri care au semnat contracte cu statulromân opineazã, în mod unanim, cãacesta este cel mai bun client, întrucâtmarile proiecte din România suntderulate de stat, iar contractele publiceau fost dintotdeauna cele mai sigure ºibãnoase pentru firmele private. �

„Neghinã” ºi în… construcþii!Ca peste tot în lume ºi în domeniul construcþiilor au apãrut dupã 1990 tot felul de firme „conduse de oameni pe

mãsurã” care au urmãrit prin „ºmecherii” sã-ºi promoveze aºa-zisa lor activitate inclusiv pe calea publicitãþii în mediade specialitate. Aceste firme, deºi au contracte ferme, semnate ºi parafate conform legilor în vigoare ºi au promis denenumãrate ori onorarea sumelor datorate pentru serviciile de care au beneficiat, nici pânã în prezent nu au achitatfacturile din anul 2009, aducând serioase prejudicii financiare celor care au crezut în seriozitatea ºi loialitatea lor.

În aceastã situaþie flagrantã se aflã firma S.C. RADU RUDOLF GRUP S.R.L., director Florin FÃTU, cu sediul social înPetroºani, judeþul Hunedoara, strada Avram Iancu, Bl. 10, parter ºi cu sediul de corespondenþã în Bucureºti,strada Petre Ispirescu nr. 18, bl. P22, et. 4, ap.20.

ACEASTÃ FIRMÃ NU A ACHITAT NICIO FACTURÃ DIN 2009.Cu toatã înþelegerea pe care am avut-o pânã acum, ne vedem siliþi sã apelãm la aceastã formã de determinare a

achitãrii contravalorii publicitãþii fãcute în 2009 în Revista Construcþiilor, revistã care, distribuindu-se gratuit, îºirecupereazã cheltuielile din publicitate.

Dacã nu ne vor fi achitate sumele datorate, vom continua protestul nostru pânã când firma S.C. RADU RUDOLF GRUP S.R.L.va face acest lucru. Atragem atenþia colaboratorilor sau posibililor colaboratori ai firmei respective asupra neseriozitãþiiacesteia în afaceri. VOM REVENI ! Redacþia

�� urmare din pagina 9

http://www.euroqualitytest.ro

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201012

V&K® România se prezintã

Serviciile oferite de V&K® Româniaacoperã toata gama de coordonare aexecuþiei investiþiilor, de la proiectpânã la darea în folosinþã a obiectivu-lui ce face parte din contract.

Concret, noi vã oferim servicii com-petente în urmãtoarele domenii:

� Proiecte de amenajarea terito-riului, planuri urbanistice (Plan Urba-nistic General, Plan Urbanistic Zonal,Plan Urbanistic de Detaliu);

� Proiectarea unor lucrãri com-plexe (centre comerciale, construcþiiindustriale, staþii de alimentare carbu-ranþi, complexe hoteliere, clãdiri debirouri, centre de recreere ºi loisir,case de locuit ºi vile;

� Lucrãri tehnico-edilitare, instalaþiisanitare, ventilaþii, termice, climatizare,sprinklere etc.

Pentru satisfacerea eficientã acondiþiilor impuse prin contract, servi-ciile noastre includ toatã gama demanagement a unor proiecte complexecu toate domeniile complementare:

� Identificarea proiectului ºi alocaþiilor, precum ºi analiza complexãa amplasamentelor;

� Studii pregãtitoare (topografice,geotehnice, hidrogeologice, de impactasupra mediului etc.);

� Studii de prefezabilitate ºi feza-bilitate;

� Proiectare, arhitecturã, rezis-tenþã, toate specialitãþile de instalaþii;

� Proiectare tehnicã ºi detalii deexecuþie;

� Documentaþii specifice pentruorganizarea licitaþiilor privind execuþia

lucrãrilor, analize de costuri, caiete desarcini etc.;

� Organizarea execuþiei ºi super-vizarea execuþiei în calitate de firmãde consultanþã ºi inspecþie de ºantierpe toate specialitãþile. Managementulexecuþiei.

Pânã în 1990 echipa fondatoareV&K® România a obþinut experienþã ºiperformanþe lucrând în cadrul Institu-tului Judeþean de Proiectare Covasna.

Membrii fondatori ai firmei auobþinut Premiul Uniunii Arhitecþilor dinRomânia, alte menþiuni ºi premii lacompetiþii importante.

Pentru a facilita o înþelegere câtmai aproape de doleanþele investito-rilor care ne solicitã, în cadrul firmeisunt persoane care cunosc limbileromânã, maghiarã, englezã, francezã,spaniolã ºi germanã.

Suntem, totodatã, membri aiCamerei de Comerþ ºi Industrie fiind înpermanenþã, din 1995, în „topul firmelor“,la nivel judeþean ºi naþional.

V&K® România SRL este membruactiv al Uniunii Arhitecþilor, al OrdinuluiArhitecþilor din România ºi al Regis-trului Urbaniºtilor din România, iarcolaboratorii noºtri sunt ingineriexperþi atestaþi de Ministerul LucrãrilorPublice.

Exigenþi în tot ceea ce facem, vãprecizãm cã avem un „Manual al cali-tãþii” elaborat în conformitate cuSR EN ISO 9001-2001, iar firma ºicolaboratorii noºtri dispun de toatelicenþele ºi atestatele necesare lucrã-rilor specifice pe care le angajãm. �

„V&K®” S.R.L. România este o firmã independentã, cu capital privat,specializatã în proiectarea ºi managementul investiþiilor în domeniulconstrucþiilor civile ºi industriale.

Societatea a fost înfiinþatã în anul 1992 având în componenþa sa oechipã de peste 50 de specialiºti cu experienþã în domeniul proiectãriiconstrucþiilor formatã din arhitecþi, ingineri constructori, ingineri deinstalaþii pentru construcþii (electrice, termice, sanitare), geologi, tehni-cieni, verificatori proiecte, experþi.

arh. Vivianne GHEORGHIU, director general

http://www.tytan.ro

http://www.tytan.ro

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201016

Sisteme din aluminiupentru rulouri exterioare ºi porþi pentru garaj

Sistemul Adaption SK este destinat clãdirilor deja

construite. Covorul de lamele se strânge în caseta din

aluminiu fixatã pe perete sau pe toc. Caseta devine,

aºadar, un element decorativ ºi este adaptatã aspectului

exterior al clãdirii. În acest sistem, la alegere, vã oferim

douã tipuri de casete: caseta din sistemul SK 45, care

are un unghi la 450 ºi caseta rotundã din sistemul Owal.

Ambele tipuri de casete îndeplinesc aºteptãrile clienþilorcu exigenþe arhitectonice sporite, în cãutare de soluþiinoi ºi funcþionale. Datoritã construcþiei bine gândite ºi amateriilor prime alese cu grijã, rulourile exterioare dinaluminiu ALUPROF constituie o protecþie eficientãîmpotriva vizitatorilor nedoriþi. Adiþional, sunt o excelentãbarierã termicã, permiþând sã se micºoreze, radical,costurile de încãlzire pe timpul iernii. În schimb vara,atunci când soarele strãluceºte, iar la exterior tempe-ratura este ridicatã - asigurã rãcoarea ºi luminozitatearedusã, necesarã ochilor obosiþi.

Pentru a rãspunde aºteptãrilor individuale aleclienþilor sãi, compania ALUPROF a proiectat mai multeconstrucþii diferite ale sistemelor de rulouri exterioare.Dorind sã optimizãm funcþionalitatea acestora, am intro-dus în ofertã sistemele integrate cu plasã de protecþieîmpotriva insectelor. Sistemul Adaption SK, alãturi debeneficiile deja cunoscute, are o caracteristicã supli-mentarã, aceea de a fi utilizat ºi cu plasa contrainsectelor. Ambele elemente ale acestui sistem, adicãplasa de protecþie împotriva insectelor ºi caseta, pot sãfie utilizate independent. Interiorul casei Dumneavoastrãva avea, astfel, o protecþie sporitã, concomitent cucreºterea confortului ºi a siguranþei. Pentru construcþiarulourilor vã oferim o gamã variatã de profile de lamelãîncepând cu dimensiunea de 37 mm (PA 37), pânã ladimensiunea de 55 mm (PA 55), precum ºi multe soluþiipentru acþionarea acestora. În cadrul ofertei companieinoastre, pentru acest sistem, veþi putea gãsi: posibilitatede acþionare manualã, mecanisme semi-automate dar ºisisteme de acþionare electricã, împreunã cu sistemelede comandã, care vã vor permite acþionarea confortabilãa rulourilor.

ing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMANIA SRL

Sistemele din aluminiu pentru rulouri exterioare ºi porþi pentru garaj furnizate de compania ALUPROFSYSTEM ROMANIA sunt, de departe, unele dintre cele mai moderne, de o calitate ireproºabilã, fiind utili-zabile pentru diferite construcþii: de la cele deja realizate (Adaption SK), la cele care sunt în curs deconstrucþie - rulouri încorporabile în zidãrie (Under Plaster).

Adaption SK

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 17

Paleta coloristicã în care pot fi livrate elementele sis-

temului Adaption SK este foarte diversã, acoperind o

mare parte din gama RAL, dar ºi imitaþii de lemn, în aºa

fel încât clientul sã îºi poatã confecþiona rulourile în

culoarea doritã. Coloristica bogatã aduce un pic de

luminã fiecãrei construcþii, clãdirea devenind, astfel, mai

atractivã.

Profilele de lamelã sunt fabricate pe linii automatizate

de producþie ºi se caracterizeazã printr-o foarte mare

precizie de execuþie. Toate elementele sunt acoperite cu

vopsele care au o rezistenþã foarte bunã a culorii ºi o

durabilitate sporitã la abraziune. Suprafeþele sunt rezis-

tente la acþiunea nocivã a factorilor atmosferici ºi vor

face ca, dupã mai mulþi ani de utilizare, rulourile sã îºi

pãstreze, în totalitate, caracteristicile estetice ºi de uti-

lizare. Prelucrarea corespunzãtoare a materialului dar ºi

verificãrile regulate ale calitãþii vã conferã siguranþa cã

produsul final suportã cele mai exigente cerinþe, iar

rulourile din aluminiu achiziþionate vor fi o investiþie bunã

pentru mai mulþi ani.

Toate sistemele sunt livrate însoþite de certificatele de

calitate ale producãtorului din Polonia.

Testãrile produselor oferite de firma noastrã au fost

efectuate la unul dintre cele mai respectabile institute de

cercetare din Europa, IFT din Rosenheim.

Pentru a vedea produsele oferite de compania

noastrã ºi a testa calitatea lor, vã aºteptãm la Depo-

zitul din Popeºti Leordeni, Str. Taberei, nr. 1 A (aproape

de ªoseaua de Centurã).

Iatã câteva dintre avantajele utilizãrii acestui sistem

din aluminiu pentru rulouri exterioare ALUPROF

(Adaption SK):

� raport optim între preþ ºi calitate;

� utilizare ºi întreþinere simplã;

� oferã protecþie termicã;

� oferã protecþie împotriva insectelor;

� obþinerea de lucrãri cu o arhitecturã modernã;

� calitatea ireproºabilã a produselor;

� utilizarea pentru o gamã largã de lucrãri;

� suport tehnic, incluzând ºi softul specializat. �

http://www.rockwool.ro/

http://www.rockwool.ro/

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201020

Soluþii pentru economisirea energiei

Locuinþa pasivã, de pildã, este oconstrucþie care necesitã o cantitatede energie termicã de câteva orimai micã decât o clãdire obiºnuitã.Conform Institutului Passivhaus, olocuinþã pasivã nu trebuie sã con-sume mai mult de 15 KWh pentrufiecare m2 de suprafaþã utilã, asigu-rând locatarilor întregul confort ter-mic necesar. Practic, o locuinþãpasivã cu o suprafaþã de 100 m2 arenevoie în perioada rece - care înPolonia dureazã din octombrie pânãîn martie – de aproximativ 170 m3 degaze sau 150 de litri de motorinã.La o locuinþã tradiþionalã, acestevalori sunt de 1.400 m3 de gaze sau1.200 de litri de motorinã. Economiaeste, aºadar, vizibilã, costul energieifiind de peste opt ori mai mic.

Într-o locuinþã pasivã nu seinstaleazã sistemele de încãlziretipice, bazate pe arderea com-bustibilului (motorinã, gaze), iareventualele pierderi de cãldurã suntcompletate prin aºa-numitele sursepasive de cãldurã (locatarii, echipa-mentele electrice, energia solarã,

cãldura recuperatã din sistemul deventilare). Instalaþia de ventilaredintr-o locuinþã pasivã are, de pildã,ºi rol de instalaþie de încãlzire. Aerulintrodus este, în acest caz, agentultermic ce asigurã încãlzirea aproapetuturor încãperilor. Din acest motiv,nu este necesarã instalarea de radi-atoare adiþionale.

O astfel de locuinþã a fost con-struitã în oraºul Wrocław, fiind singuradin Polonia care a primit aprobareaInstitutului pentru Locuinþe Pasive

(PHI) din Darmstadt (Germania).Locuinþa a fost proiectatã de M & LLipinscy, societate care s-a specia-lizat în proiectarea clãdirilor familialecu consum redus de energie.

Pentru ca proiectul locuinþeipasive sã îndeplineascã cerinþelebalanþei energetice, trebuie, printrealtele, sã se caracterizeze printr-oconstrucþie unitarã, o ventilaþie adec-vatã ºi un amplasament corect alferestrelor. Toate elementele uneiastfel de locuinþe trebuie sã fie fa-bricate din materiale de cea maibunã calitate ºi sã fie îmbinateetanº. Numai astfel locuinþa vaasigura confortul termic la unconsum de energie planificat de15 KWh pentru 1 m2.

IZOLAÞIAESTE BAZA LOCUINÞEI PASIVE

Într-o locuinþã pasivã ferestreleocupã, de cele mai multe ori, osuprafaþã mare. De aceea estefoarte importantã asigurarea uneietanºãri adecvate a suprafeþei dintreramã ºi perete.

Creºterea consumului de energie în întreaga lume, în condiþiile în care resursele naturale sunt limitate,a condus la creºterea preþului gazelor naturale, a cãrbunelui ºi petrolului. De aceea, sunt din ce în ce maicãutate soluþiile de reducere a consumului de energie la echipamentele de uz casnic, la iluminat, dar ºi laconstrucþia locuinþelor. Asemenea soluþii permit nu numai reducerea costurilor energiei, ci contribuie,totodatã, la protejarea mediului înconjurãtor.

Proiectul locuinþei pasive realizat de binecunoscutulbirou de proiectare M & L Lipinscy.

Pentru etanºarea sistemelor de ferestre a fostutilizat Soudal Window System (foto: Soudal)

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 21

Folosind tehnologii moderne ºimateriale care asigurã un grad sporitde izolare termicã ºi acusticã putemobþine ermetizarea suprafeþei exte-rioare a clãdirii.

Montarea ferestrelor locuinþeipasive din Wrocław - Polonia a fostasiguratã de cãtre compania Soudal,care a utilizat setul de produse ceintrã în componenþa sistemului pro-fesional de izolare Soudal WindowSystem. Acesta este unul dintre celemai importante elemente folositepentru construirea unei locuinþepasive, deoarece punctul de contactdintre rama ferestrei ºi perete estelocul pe unde se pierde cea maimare cantitate de energie termicã.

În clãdirile pasive, ferestrele dedimensiuni mari sunt amplasate pepereþii din partea sudicã, permiþândtrecerea unei cantitãþi sporite de cãl-durã solarã care încãlzeºte locuinþa.În schimb, pentru a reduce pierderilede cãldurã iarna, ferestrele trebuiesã îndeplineascã cerinþe riguroase

de construcþie ºi sã fie îmbinateetanº în pereþi.

Pe partea de interior a fost uti-lizatã o folie de fereastrã specialãSoudal cu butil, care a fost introdusãpe toatã lungimea tocului. Aceastaeste indispensabilã pentru asigura-rea etanºeitãþii îmbinãrii ºi elimina-rea punctelor de trecere a vaporilorde apã cãtre interiorul tocului. Pentruumplerea rostului dintre toc ºi izo-laþia termicã a fost utilizatã spumaSoudafoam Gun Low ExpansionClick & Fix.

Ferestrele mari îºi schimbãdimensiunile la diferenþe de tempe-raturã, umiditate sau la alþi factoriexterni. Montarea acestora necesitãnu numai o calificare înaltã a echipeide montatori, ci ºi utilizarea unorproduse de foarte bunã calitate.De aceea, este foarte importantãalegerea unei spume de montajadecvate, care sã asigure fereastraîmpotriva eventualelor deformãri caurmare a schimbãrii dimensiunilorprofilelor.

Spuma Soudafoam Gun LowExpansion Click & Fix este unmaterial elastic care asigurã fereas-tra împotriva deformãrii. Are un coe-ficient redus de conductibilitatetermicã, comparabil cu cel al izolaþieitermice a clãdirii cu polistiren.

La exteriorul clãdirii a fost folo-sitã folia de fereastrã ºi banda de întin-dere care asigurã închiderea punctelorde contact dintre toc ºi polistiren.

SOUDAL WINDOW SYSTEMSoudal Window System este o

soluþie verificatã atât în cazul unorproiecte exigente cum ar fi locuinþapasivã, cât ºi în cazul construcþiilortradiþionale. Toate materialele au ocalitate ridicatã ºi posedã aprobãriledin partea Institutului de Tehnici deConstrucþie din Polonia (ITB).

Pentru izolarea termicã ºi acus-ticã a rostului dintre rama ferestrei ºiperete, compania Soudal oferã ogamã variatã de spume poliuretanice- Soudafoam Gun:

� Low Expansion spumã Souda-foam Maxi cu randament ridicat;

� spumã cu dilatare redusãSoudafoam Ferestre ºi uºi;

� spumã standard Soudafoam Gun.Pentru izolarea interioarã, compa-

nia Soudal vã recomandã folia deprotecþie împotriva vaporilor SoudalFolienband Inside sau siliconul elas-tic special Soudal Silirub, disponibilîntr-o gamã variatã de culori, în vari-anta cu lipire de pe o singurã partesau cea cu lipire de pe ambele pãrþi,acoperitã cu un strat special care per-mite tencuirea. Se îmbinã foarte binecu diferite tipuri de suporturi, fiinddisponibilã în mai multe dimensiuni.

La exterior se poate utiliza foliade protecþie împotriva vaporilorSoudal Folienband Outside saubanda de dilatare Soudaband Acryl,care se caracterizeazã printr-orezistenþã foarte bunã la condiþiileatmosferice extreme. �

Într-o locuinþã pasivã ferestrele ocupã, de cele maimulte ori, o suprafaþã mare, de aceea este foarteimportantã asigurarea unei etanºãri adecvate a

suprafeþei dintre ramã ºi perete. Trebuie sã se uti-lizeze folia de protecþie împotriva condensului

Soudal Folienband Inside (foto: Soudal)

Pentru umplerea rostului dintre toc ºi perete a fostutilizatã spuma Soudafoam Gun Low ExpansionClick & Fix. Stratul termoizolant de spumã a fostasigurat cu ajutorul foliei care permite trecerea

aburului Soudal Folienband Outside (foto: Soudal)

Strada Calea Dârzei 86A,Sat Dârza, Comuna Crevedia,

Cod poºtal 137182, Jud. DâmboviþaTel.: 0213515804, Fax: 0213515804

E-mail: office@soudal.ro, www.soudal.ro

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201022

Renovarea acoperiºurilor vechiMEMBRANE PVC PROTAN

Gabriel RΪCANU, director - Protan Roof România

Cauzele pentru care un acope-riº poate ceda:

� îmbãtrânirea prematurã a înve-litorii;

� utilizarea unor învelitori deslabã calitate;

� inexistenþa unui program deîntreþinere ºi supraveghere periodicã;

� degradarea cauzatã de razele UV;� poluarea localã;� îngheþ-dezgheþ repetat ºi miºcãri

ale gheþii pe acoperiº;

� degradãri cauzate de vânt/delaminãri;

� miºcãri repetate ale structurii;� cedãri ale stratului suport;� proiectare incorectã;� calculul incorect al punctului de

rouã care conduce la apariþia vapo-rilor de apã captivi;

� calitatea execuþiei, în special adetaliilor;

� apa staþionarã;� degradãri mecanice;� apa captivã între straturi.

Primul lucru pe care trebuie sã-lfaceþi atunci când vã hotãrâþi sãreparaþi un acoperiº este de a cere oexpertizã tehnicã de la un specialistîn acoperiºuri terasã sau înclinate,specialist care va stabili cauzele infil-traþiilor ºi modul de remediere.Expertiza tehnicã oferitã de Protanva cuprinde o inspecþie a suprafeþeiacoperiºului, verificarea detaliilor -guri de scurgere, suprapuneri, inte-gritatea membranei la parapet ºi altesuprafeþe verticale, luminatoare, ºiorice alte tipuri de strãpungeri prinacoperiº.

Elemente care trebuie luate încalcul:

� cerinþele clientului;� posibila schimbare a destinaþiei

acoperiºului (utilizarea spaþiului depe acoperiº);

� modernizare;� îmbunãtãþirea gradului de izo-

lare termicã;

Atunci când eºti pus în situaþia de a repara un acoperiº vechi, trebuie sã alegi dintre numeroaselesoluþii constructive oferite de producãtori. Învelitoarea aleasã trebuie sã protejeze clãdirea împotrivaintemperiilor de orice naturã, sã respecte condiþiile arhitectonice ºi de structurã, de locaþie, costuri, con-servarea energiei, durata de viaþã, mediu. Analiza comparativã a soluþiilor nu este un lucru simplu ºi seface, în general, respectând norme locale privind cerinþe, criterii ºi niveluri de performanþã ale învelitorilormonostrat. De asemenea, trebuie respectate norme privind principiile de dimensionare, proiectare ºi modde execuþie.

În aceastã idee, cei mai în mãsurã sã stabileascã soluþiile în funcþie de condiþiile particulare ale proiec-tului sunt arhitecþii, specialiºtii ingineri ai producãtorilor precum ºi aplicatorii cu multã experienþã îndomeniul învelitorilor monostrat.

În acest articol aº dori sã expun punctul de vedere al producãtorului cu privire la renovarea unuiacoperiº vechi ºi alegerea soluþiei optime.

Foto 1: Degradãri ce pot apãrea la acoperiºurile terasã

Foto 2: Acoperiº terasãînainte de renovare

Foto 3: Acoperiº terasãreabilitat cu membrana PVC Protan

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 23

� refacerea detaliilor la luminatoare,parapet, strãpungeri;

� refacerea bordajului metalic la atic;� consideraþii privind estetica

acoperiºului;� întreþinere uºoarã în viitor;� consideraþii privind durata de

viaþã a noii învelitori;� cerinþe ale firmelor de asigurare;� consideraþii de mediu ºi posibi-

litãþi de reciclare;� consideraþii privind riscul la foc

(acesta este mult mai mare în cazulrenovãrilor faþã de acoperiºurile noi).

SOLUÞIA PROTANPENTRU RENOVAREA

ACOPERIªURILOR VECHIGrija specialiºtilor Protan, atenþia

lor pentru orice detaliu ºi experienþade peste 40 de ani în acest domeniuconduc la alegerea celei mai bunesoluþii pentru acoperiºul terasã sauînclinat.

Conceptul de renovare Protan� Pregãtirea lucrãrii reprezintã

cheia succesului în cazul renovãrii;� Utilizarea unor soluþii testate ºi

verificate;� Instalarea profesionistã reali-

zatã de aplicatori care au absolvitªcoala de Aplicatori Protan;

� Inspecþia finalã ce garanteazãimpermeabilitatea învelitorii.

Membranele de hidroizolaþie dinPVC Protan sunt flexibile ºi, deaceea, sunt ideale pentru a renovaun acoperiº vechi. Datoritã caracte-risticilor membranei, se poate renovaorice tip de formã a acoperiºului, dela acoperiºuri terasã cu panta 0pânã la acoperiºuri înclinate, curbesau pereþi verticali.

Avantajul mare este cã mem-brana PVC Protan poate fi montatãdirect peste stratul existent, în multecazuri fãrã a mai fi nevoie de înde-pãrtarea straturilor vechi de hidroizo-laþie, panouri, tablã, azbociment etc.

EXEMPLE DE RENOVARECazul 1 - Renovare acoperiºuri terasã

necirculabile� Tip acoperiº - terasã necirculabilã� Structura - beton monolit� Termoizolaþie existentã: polistiren

expandat 5 cm� Hidroizolaþie existentã: douã

sau mai multe straturi de membranãbituminoasã veche

Soluþie: În urma expertizei tehnice reali-

zate de specialiºtii Protan a rezultat

cã straturile de membranã bitumi-

noasã existente nu-ºi mai îndepli-

nesc funcþiunea de a hidroizola

clãdirea, dar starea fizicã a mem-

branei bituminoase finale este bunã,

nefiind necesarã decopertarea.

Termoizolaþia existentã este com-

promisã definitiv, umezeala pãtrunsã

în termoizolaþia din polistiren expandat

putând fi eliminatã utilizând aeratoare.

Stratificaþiile propuse de spe-cialiºtii Protan1:

� Cu termoizolaþie nouã (foto 4, 5)- Bariera de vapori2

- Termoizolaþie din vatã bazalticã/EPS/PIR3

- Membrana PVC Protan SE fixatãmecanic sau sistemul vacuum.

� Fãrã termoizolaþie nouã (foto 6, 7)- Geotextil din polipropilenã PP- Membranã PVC Protan SE fixatã

mecanic sau sistemul vacuumNotã: Membrana PVC Protan

respirã, de aceea, în acest caz, nueste nevoie de aeratoare.

Foto 4: Stratificaþia: bariera de vapori, termoizolaþia,membrana PVC Protan

Foto 5: Sudurãcu maºina automatã

Foto 6: Stratificaþia: geotextil,membrana PVC Protan

Foto 7: Membrana PVC Protancaºeratã cu geotextil

Foto 8: Acoperiº metalic renovat cu membrana PVC Protan SE ºi profile arhitecturale omega

continuare în pagina 24��

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201024

Cazul 2 - Renovarea acoperiºurilormetalice vechi (foto 8)

� Tip acoperiº - acoperiº înclinatcurb din tablã cutatã

� Structura - metalicã� Termoizolaþie existentã: polistiren

expandat 5 cmSoluþie: În urma expertizei tehnice reali-

zate de specialiºtii Protan a rezultatcã infiltraþiile sunt generate dedegradarea îmbinãrilor tablei cutateºi a garniturilor elementelor defixare. De asemenea, s-au constatatdegradãri ale detaliilor de închiderela luminatoare, trape de fum, strã-pungeri prin acoperiº, tubulatura deaerisire. Termoizolaþia existentã estecompromisã.

Stratificaþia propusã de specia-liºtii Protan1:

- Barierã de vapori;- Termoizolaþie din vatã bazalticã/

EPS/PIR3;- Membranã PVC Protan SE fixatã

mecanic;Protan vã oferã, de asemenea,

toate accesoriile necesare - recep-toare de terasã din oþel galvanizatde diferite diametre, parafrunzare,colþare prefabricate interioare ºiexterioare, tablã caºeratã cu PVC,profile arhitecturale, sistemul deprindere la parapet pocket&bar.AVANTAJELE UTILIZÃRII SOLUÞIILORDE RENOVARE OFERITE DE PROTAN� Experienþã ºi performanþãCel mai specializat producãtor de

membranã PVC din Europa, cu o vastãexpertizã în acoperiºuri tip terasã ºio experienþã de peste 40 ani.

Performanþa doveditã de mem-branele PVC Protan în aceºti 40 deani aratã cã formula este stabilã ºieste cheia pentru o alegere înþe-leaptã ºi pe termen lung.

� Durata de viaþã de cel puþin30 ani doveditã cu certificat BBA

Acoperiºul monostrat Protan areo duratã de viaþã doveditã de peste30 de ani, datoritã caracteristicilorchimice ºi mecanice ale membraneiºi datoritã tehnologiei de producþie.Membrana PVC Protan este proiec-tatã sã reziste condiþiilor grele demediu, grindinã, radiaþii UV, sã-ºipãstreze proprietãþile mecanice ºichimice în condiþii de variaþii de tem-peraturã între -30 0C ºi +130 0C.

Durata de viaþã este mare datoritã:� Materiei prime de calitate de la

producãtori cunoscuþi: Hydro, BASF,Bayer;

� Stabilizatorilor ºi plasticizato-rilor de calitate;

� Utilizãrii dioxidului de titanium -pentru un grad înalt de reflexie arazelor UV;

� Pigmenþi de calitate (grad destabilitate al culorii 8 din 8).

� Armãturã - tricotMembrana Protan SE este armatã

cu poliester. Tipul armãturii este tricot.Protan SE are cu 37% mai multãarmaturã decât alte membrane PVCde pe piaþã (85 g/mp faþã de o mediede 62 g/mp în cazul concurenþei).Rezultã: stabilitate dimensionalã,rezistenþe foarte bune la smulgere,întindere, sfâºiere sau fluaj.

O armaturã tip tricot absoarbetensiuni mai mari decât una neþe-sutã. Tricotul conferã membraneirezistenþe la smulgere mult mai mari,rezultã mai puþine fixaje mecanice ºiun comportament foarte bun la acþi-unea vântului. Alte membrane PVCsunt armate cu poliester neþesut.Armãtura neþesutã nu are nodurifixe; din aceastã cauzã, ea se poatedeslâna, transferând eforturile cãtremasa hidroizolantã din PVC, rezultândvãluriri ºi instabilitate dimensionalã.

� Sudurã cu aer caldSudura cu aer cald este omo-

genã ºi se realizeazã la nivel mole-cular, fiind consideratã de specialiºticea mai performantã sudurã dinindustria acoperiºurilor terasã.Rezistenþa la tracþiune a sudurii estede 5 ori mai mare decât în cazul mem-branelor bituminoase APP (7,5 KN/mfaþã de 1,5 KN/m).

� Un singur accesoriuMembrana Protan se poate monta

utilizând doar un singur accesoriupentru fixare la parapet - pocket&bar,care este sigur, eficient, simplu ºiconferã rapiditate în execuþie, rezul-tând costuri mai mici.

Am eliminat, în acest fel, uti-lizarea adezivului, în special la para-pet, soluþie care genereazã timpi deexecuþie mari, risc crescut din cauzalimitãrilor de punere în operã pentruadeziv - temperaturi min +5 0C, umidi-tate ºi rezistenþe mici la cicluri deîngheþ-dezgheþ repetat.

� Comportamentul foarte bunla foc

Acronimul SE inseamnã „selfextinguish” - membrana Protan SEnu contribuie la împrãºtierea foculuiºi se auto-stinge în mai puþin de 1secundã de la îndepãrtarea surseide flacãrã deschisã.

Clasificarea la foc conform ENV1187 (t2) este BROOF (t2)

Clasificarea la foc conform FMapproval este Class 1A

� Suprafaþa antialunecare (pro-filatã)

Suprafaþa antialunecare conferãsiguranþã sporitã pe ºantier ºi, nu înultimul rând, este un element de design.

� CosturiPreþ/proiect mai bun datoritã uti-

lizãrii unui singur accesoriu pocket&barºi a sulurilor de 4 m lãþime cu fixareascunsã - doar la parapet. Avantaje:mai puþine suduri, rapiditate în exe-cuþie, costuri mai mici.

� Se poate suda la temperaturinegative, pe zãpadã sau ploaieuºoarã

Lucrabilitate foarte bunã - mem-brana este flexibilã ºi se lucreazãbine la temperaturi scãzute; sepoate suda pe zãpadã, pe ploaieuºoarã.

� Membranã flexibilã - montajrapid, sigur ºi uºor

Datoritã compoziþiei chimice amasei hidroizolante din PVC, calitãþiiºi cantitãþii componentelor, mem-branele Protan sunt flexibile ºi sta-bile dimensional. Se pot obþine,astfel, suduri de calitate la vitezemari ale maºinii automate de sudurãºi în plaja de temperaturi exterioarede -32 0C +130 0C. Datoritã flexibi-litãþii membranei se pot realizadetalii sigure (colþuri interioare ºiexterioare, strãpungeri, luminatoare,parapet etc.).

� MediuProtan utilizeazã ca stabilizator

CaZn, produs acceptat în UE, încomparaþie cu mulþi alþi producãtorice utilizeazã BaZn care este poluantsau plumb care este interzis.

- Membranele PVC Protan suntecologice; se utilizeazã, printrealtele, ºi la stocarea apei potabile.

�� urmare din pagina 23

- Protan PVC deþine certificatulEPD - Environmental ProductDeclaration unde se vede exactimpactul PVC-ului în raport cumediul înconjurator.

Amprenta de carbon a mem-branei PVC Protan este una dintrecele mai mici din întreaga industrie.

Cea mai bunã contribuþie a omu-lui la respectarea mediului încon-jurãtor este de a produce ceva curesurse minime. Optimum reprezintãenergie cât mai puþinã, folosirea deresurse regenerabile ºi durata deviaþã foarte mare. Membranele PVCProtan utilizeazã cantitãþi mici dematerie primã ºi energie pentru aobþine performanþe maxime.

� GaranþiiProtan oferã garanþie integralã

10 ani, 15 ani sau 15 + 5 ani, fãrãexcluderea unor situaþii de genul:apã staþionarã, grindinã, vânt excep-þional etc.

� ÎntreþinereMembranele PVC Protan nu au

nevoie de întreþinere pe durata deviaþã. Singura intervenþie care trebuie

fãcutã, din când în când, este curã-þarea gurilor de scurgere a jghea-burilor ºi burlanelor.

Ideea este ca, atunci când ale-gem o soluþie de renovare, sã ne

gândim la problemele care potapãrea în viitor. Data viitoare va fidecizia copiilor noºtri! Putem sã lefacem viaþa mai uºoarã dacã alegemnoi bine, acum! �

1 Specificaþiile tehnice ale materialelor utilizate pot fi furnizate la cerere. Grosimea stratului de ter-moizolaþie se determinã în urma unui calcul termotehnic conform C107-1/2005.

2 Dacã starea fizicã a membranei bituminoase este bunã ea poate fi consideratã ca ºi barierã de vapori3 În cazul utilizãrii EPS sau PIR este nevoie de un geotextil din polipropilenã sau fibrã de sticlã ca

strat de separaþie.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201026

Comportarea în timpa clãdirilor reabilitate termoenergetic

dr. ing. Ioan MOGA, dr. ing. Ligia MOGA - UT Cluj-Napoca

Izolarea tuturor elementeloranvelopei clãdirii are ca efectegalizarea temperaturilor în toateîncãperile clãdirii, precum ºi în ele-mentele structurale ºi despãrþitoareaflate în volumul închis de izolaþiatermicã. Dupã egalizarea tempera-turilor în mediul înconjurat de izolaþiatermicã, numai surplusul de cãldurãtraverseazã stratul termoizolant alanvelopei. Ca o consecinþã, într-oastfel de clãdire cu locuinþe colec-tive, consumul de energie individualpe apartament nu poate fi cuantificatcorect de cãtre instrumentele demãsurã existente.

Pentru exemplificare, în figura 1se prezintã o încãpere cu radiatorulscos din funcþiune (plin cu aer), underepartitorul instalat pe acesta indicãgradaþia zero. ªi totuºi, dupã cum sevede în figura urmãtoare, temperaturaambiantã lângã rama din PVC aferestrei termopan indicã 20 0C ºiumiditatea relativã interioarã de 61%.

O regulã de care trebuie sã þinãseama auditorii energetici de clãdiri,cât ºi cei care proiecteazã reabilitãritermice ale clãdirilor, este faptul cão izolare termicã semnificativã a ele-mentelor anvelopei clãdirii presupune,

implicit, ºi prevederea unui sistemde control a calitãþii aerului: umidi-tate, noxe etc. Asigurarea schim-bului normat de aer, cu o ratã de0,5 schimburi/orã, nu poate fi reali-zatã numai prin deschiderea feres-trelor încãperilor ºi prin dispunereaprizelor de aer în peretele exterior albucãtãriilor, care trebuie sã fie înnumãr de douã pentru acces ºi refu-lare. În multe cazuri întâlnite în prac-ticã, se proiecteazã ºi se realizeazãdoar o singurã prizã de aer, cu roldublu de admisie ºi refulare, cu efi-cienþã de ventilare scãzutã sau nusunt prevãzute deloc prize de aer.

Pentru izolaþii termice cu grosimicare depãºesc 10 cm, se impune uti-lizarea de instalaþii de control al cali-tãþii aerului pentru întregul apartamentsau instalaþii locale pentru încãperileprincipale, dormitoare, camere de zi etc.Asemenea sisteme se monteazã peperete sau în grosimea peretelui.

În practicã se întâlnesc situaþii încare clãdirile reabilitate termic, deºiîn aparenþã sunt eficiente energetic,prezintã deficienþe de proiectarepentru care soluþiile aplicate nu suntverificate la riscul de condenssuperficial. Pentru exemplificare, lablocul de locuinþe reabilitat cu 10 cmpolistiren (fig. 2), prin neasigurareacorespunzãtoare a izolaþiei termicea soclului clãdirii, dupã recepþialucrãrilor de reabilitare, în aparta-mentele de la parter au apãrut, înplinã iarnã, fenomene de condenssuperficial interior cu consecinþelenegative cunoscute. Acest efect afost intensificat ºi de regimul defec-tuos de încãlzire asigurat de cen-trala termicã de cartier (fig. 2).

Reabilitarea clãdirilor are efecte pozitive în ceea ce priveºte consumurile energetice, poluarea mediuluiînconjurãtor, precum ºi asigurarea confortului termic interior, la preþuri de cost scãzute.

Analizând comportarea în timp a clãdirilor reabilitate termoenergetic, s-a constatat cã nu au apãrutfenomene de condens superficial sau de degradare a finisajelor interioare sau exterioare.

Fig. 1: Încãperea analizatã

Fig. 2: Clãdirea reabilitatã ºi încãperea cu condens superficial

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 27

Un alt aspect, des întâlnit, legatde reabilitarea parþialã a elementeloranvelopei clãdirii, se referã la reabi-litarea acoperiºurilor clãdirilor.

Reabilitarea hidrotermicã a aces-tora se rezumã, în cele mai multecazuri, doar la reabilitarea izolaþieihidrofuge a acoperiºului, fãrã a sporigradul de izolare termicã. Hidroizo-larea acoperiºului se realizeazã, deobicei, prin înlocuirea izolaþiei bitu-minoase cu pelicule puternic imper-meabile, care fac ca umiditateaexistentã în termoizolaþia iniþialã sãnu aibã posibilitatea de a se difuzaspre exteriorul clãdirii ci doar înspreinterior (fig. 3).

Fenomenul se manifestã cu ointensitate mare în cazul clãdirilorindustriale care funcþioneazã cuumiditate relativã interioarã a aeru-lui, sporitã de condiþiile tehnologice(exemplu, în cazul unei filaturi delânã - fig. 4). Dupã hidroizolareaacoperiºului, s-a intensificat feno-menul de condens în stratul ter-moizolant iniþial, fãrã ca vaporii deapã sã aibã posibilitatea de a difuzaspre exterior. În aceste condiþii, can-titatea de apã condensatã ºiroieºteîncontinuu spre interiorul halei,impunând necesitatea protecþiei uti-lajelor cu folii de polietilenã.

Efectuarea izolãrii termice a clã-dirii în regie proprie sau cu firme fãrãpersonal instruit pentru aceastãactivitate, de cãtre producãtorii sauimportatorii de sisteme, conduce lareabilitãri parþiale, doar ale pereþilorclãdirii, pentru un singur apartamentsau numai pentru unele dintrenivelurile clãdirii (fig. 5).

Reabilitarea parþialã, respectivnumai a unora dintre elementeleanvelopei clãdirii (de exemplu: pereþiºi ferestre) intensificã pierderile decãldurã prin celelalte elemente aleanvelopei, respectiv prin planºeulterasã, prin planºeul peste subsol ºiprin soclu - cu efecte energeticenegative asupra apartamentelor dela parter ºi de la ultimul nivel.

Dacã apartamentele reabilitateparþial se bucurã de o oarecarereducere a consumului energetic,clãdirea pe ansamblu îºi îmbunãtã-þeºte performanþa energeticã într-omãsurã limitatã, iar apartamenteledin cele douã extreme menþionatemai sus pot fi puse în situaþia în careconsumurile lor energetice sporesc.

Izolarea elementelor anvelopei

clãdirii cu sisteme neagrementate,

realizate prin combinarea unor mate-

riale care individual sunt agrementate,

dar care în unele situaþii nu prezintã

compatibilitãþi chimice, conduce la

degradarea plasei de armare ºi a fini-

sajului exterior (fig. 6 - 7).

Fig. 3: Hidroizolaþia de pe acoperiºul terasã ºi încãperea de la ultimul nivel afectatã

Fig. 4: Hidroizolaþia de pe acoperiºul halei ºi fenomenele de condens intens interior

Fig. 5: Reabilitarea parþialã a clãdirilor

Fig. 6: Incompatibilitatea chimicã a materialelor

continuare în pagina 28��

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201028

Nemontarea tuturor componen-telor unui sistem termoizolant deter-minã reducerea eficienþei energeticea acestuia ºi degradarea timpurie a

sistemului termoizolant. Aceasta sepoate observa în figura 8, undelipseºte profilul de soclu din aluminiucu picurãtor ºi sistemul de izolare asoclului clãdirii. În figura 8 se poateobserva þeserea incorectã la colþ aplãcilor de polistiren, cu plãci culungime mai micã de 40 cm.

Aplicarea defectuoasã a adezivuluisau neaplicarea acestuia pe conturulplãcii duc la dezlipirea acestora în timp(fig. 9a.). De asemenea, nerespec-tarea procesului tehnologic (exemplu,planeitatea plãcilor ºi corectarea aces-tora prin ºlefuire) conduce la efectevizuale neplãcute ale finisajului pere-telui (fig. 9b.).

Debitarea incorectã a plãcii depolistiren în jurul solbancului din

tablã de aluminiu, cu un coeficientridicat de dilatare, conduce la degra-darea sistemului termoizolant de pefaþadã (fig. 10).

CONCLUZIIEfecte pozitive asupra consumu-

rilor energetice ale clãdirii, asuprapoluãrii mediului înconjurãtor, cât ºia asigurãrii confortului termic interiorla preþuri de cost scãzute, nu pot fiasigurate decât printr-o reabilitareintegralã a elementelor anvelopeiclãdirii, în condiþiile respectãrii întotalitate, a tehnologiei specifice sis-temului termoizolant utilizat.

Este foarte important: A NU SECONFUNDA UN SISTEM AGRE-MENTAT CU UN SISTEM REALIZATDIN MATERIALE AGREMENTATE!

Reabilitarea termicã a clãdirilorfãrã a utiliza sistemele de reabilitaretermicã ale firmelor specializateconduce la diminuarea performan-þelor energetice aºteptate de cãtrelocatari.

Evaluarea termicã a unei clãdiri nutrebuie sã fie constituitã doar dintr-odovadã simplã legatã de evoluþia tem-peraturii interioare. Evaluarea trebuiesã conþinã ºi analiza variabilelor cli-matice în perioada de monitorizare aclãdirii. Comportamentul acestor vari-abile condiþioneazã performanþa ter-micã a clãdirii ºi comportarea în timp aacesteia, precum ºi calculul zilelor deîncãlzire ºi rãcire pe perioada demonitorizare a clãdirii (acest calculne-ar putea asigura informaþii legatede cantitatea de energie care trebuieadãugatã sau scoasã din clãdire pen-tru a menþine un confort termic).

În momentul construirii unei clã-diri, este importantã studierea între-gului proces de construcþie, în aºafel încât sã se raþionalizeze consu-murile energetice. Astfel, alegerilefãcute inteligent ar trebui sã ne diri-jeze spre noi materiale ºi tehnologii,cum ar fi clãdirile prefabricate, carevor permite reducerea semnificativãa consumului de energie.

Preþul energiei va creºte, în con-tinuare, iar durata de amortizare alucrãrilor de reabilitare termicã se vareduce foarte mult, astfel încât lucrã-rile de reabilitare termicã ºi energe-ticã sã devinã mai atractive. Peste totîn lume, arhitecþi ºi ingineri inventivirealizeazã clãdiri în care se valorificãdiverse materiale ecologice, de la lutuscat la soare pânã la ziare vechi,precum ºi sisteme constructive carevalorificã energia neconvenþionalã.

Diminuarea consumurilor speci-fice de energie, în toate sectoarelede activitate, respectiv conservareaenergiei în clãdiri, sunt elementecheie ale dezvoltãrii durabile ºi odovadã a solidaritãþii umane pestelimitele impuse de spaþiu ºi de timp.

BIBLIOGRAFIE1. *** Baumit. Ghid de punere în

operã.2. *** Ghid pentru aplicarea sis-

temului de termoizolaþie a faþadelorStoTherm Vario.

3. *** Îndrumar de eficienþã ener-geticã pentru clãdiri, IP CONSULT,Brãila.

4. *** Ordonanþa de urgenþã aGuvernului nr. 18/2009, privindcreºterea performanþei energetice ablocurilor de locuinþe. �

Fig. 8: Lipsa profilului de soclu, lipsa izolãrii soclului clãdirii, þeserea incorectã la colþ

Fig. 9: Aplicare defectuoasã a sistemului termoizolant

Fig. 10: Debitarea incorectãa plãcii de polistiren în jurul solbancului

a. b.

Fig. 7: Degradarea in timpa finisajului sistemului termoizolant

�� urmare din pagina 27

http://www.azur.ro/

ZERTIFIKAT+ este un produs care purificã aerul, distrugând rapid microbii din încãperile în care este

aplicat, oferind cumpãrãtorilor un timp îndelungat siguranþa unui mediu sãnãtos. Zertifikat+ este, în

acelaºi timp, un produs ideal pentru zugrãvit: uºor de aplicat, cu putere de acoperire de la primul strat,

garantând o peliculã albã, uniformã. Eficienþa produsului împotriva microbilor a fost testatã la institutul

ISEGA Germania ºi în laboratorul ISHIZUKA din Japonia (reduce 99,928% Staphylococcus aureus ºi

99,998% Escherichia coli din aerul aflat în spaþiile în care este folosit pentru zugrãvit, încã din primele

24 ore de la aplicare). În acest moment KÖBER are deci un produs de excepþie, complet, care, pe

lângã performanþele garantate iniþial în ZERTIFIKAT- vopsea superlavabilã, putere mare de

acoperire, uºurinþã în aplicare, grad ridicat de alb - aduce beneficii noi: efect îndelungat antimicro-

bian, inclusiv anti-mucegai, testat în laboratoare din þãri cu standarde ridicate privind sãnãtatea (Japonia

ºi Germania). Toate aceste calitãþi îl recomandã atât pentru spaþiile de locuit cât ºi pentru cele cu destinaþii

speciale, cum sunt grãdiniþele, ºcolile, cabinetele medicale, spitalele, restaurantele, farmaciile etc.

Tehnologia ionilor de argint cu dispersie Bayhydrol de la Bayer Material Science ºi proprietãþile

legendare ale argintului stau la baza dezvoltãrii noului produs.

ZERTIFIKAT+ distruge microbii existenþi în aerul din încãperile în care a fost folosit la zugrãvirea

pereþilor (practic, într-o încãpere, particulele de aer purtãtoare de microbi circulã ºi intra în contact cu

peretele vopsit, ionii de argint din vopsea concurând la distrugerea microbilor detectaþi).

Înfiinþatã în 1991, KÖBER este în prezent numele unei fabrici de cen-

trale termice ºi a douã fabrici de vopsele (una la Turtureºti cu o capacitate

anualã de cca. 50.000 tone ºi cealaltã pe platforma industriala Sãvineºti cu

o capacitate anualã de cca. 120.000 tone), cu reþele proprii de desfacere a pro-

duselor, cu exporturi în Europa ºi Asia, ºi o cifrã de afaceri de mai multe zeci

de milioane de euro asiguratã de peste 500 de angajaþi, unii dintre salariaþii

societãþii încã de la începutul afacerii, în urmã cu 19 ani.

Firma KÖBER SRL furnizeazã: de la produse decorative (destinate segmen-

tului DIY ºi firmelor de construcþii), pânã la produse speciale pentru protecþia

metalului sau lemnului, vopsele pulberi ºi produse auto. De asemenea,

KÖBER SRL este unul dintre puþinii producãtori de rãºini din România.

Informaþii suplimentare despre societate, despre activitatea ei ºi despre

produsele pe care le fabricã gãsiþi pe www.Kober.ro ºi www.ZERTIFIKAT.ro

Dupã 2 ani de cercetare proprie, la KÖBER s-a finalizat un nou produs superlavabilde interior, din gama superpremium, care a fost inclus în portofoliu începând culuna mai a.c.:

Produse în premierã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201032

Utilizarea corectãa echipamentelor individuale de protecþie

în construcþiidr. ing. Emilia DOBRESCU, ing. Marta IONIÞÃ, drd. ing. Florentina PORUSCHI, dr. ing. Virginia HENÞULESCU -

Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecþia Muncii „Alexandru Darabont“

În primul rând, trebuie sã ºtiþi cãexistã Legea securitãþii ºi sãnãtãþii înmuncã nr. 319/2006, care prevedeadoptarea, în mod prioritar, a mãsu-rilor de protecþie colectivã faþã demãsurile de protecþie individualã,cum ar fi echipamentul individualde protecþie (EIP) care trebuie sãfie printre ultimele mãsuri adoptate.

Între factorii economici, echipa-mentul individual de protecþie repre-zintã, uneori, principala mãsurã deprotecþie adoptatã.

În ceea ce priveºte EIP existã omare diversitate de mijloace (tabelul 1).

� cele care asigurã protecþiepentru pãrþi ale corpului sau pentruîntreg corpul;

� cele împotriva unuia sau maimultor riscuri;

� cele pentru diverse situaþii delucru;

� cele care aparþin unor clasede calitate / niveluri de performanþãdiferite;

� cele care sunt declarate conformunuia sau mai multor standarde;

Împotriva cãderii de la înãlþimeexistã:

� Sistemul de poziþionare (foto 1);� Sistemul de acces pe frânghie

(foto 2);� Sistemul de limitare a depla-

sãrii: cu punct de ancorare fix (foto 3)sau cu punct de ancorare mobil(foto 4).

Consecinþele frecvente ale uti-lizãrii incorecte a echipamentelorindividuale de protecþie în construcþiisunt grupate în:

� Accidente cu incapacitate tem-porarã de muncã: înþepãri (mânã);

� Accidente cu incapacitate tem-porarã de muncã: striviri, înþepãri(picior). De aceea, atenþie la încãl-þãmintea de securitate ºi antiper-foraþie;

� Accidente cu incapacitate tem-porarã de muncã: accidente la ochi;

� Îmbolnãviri cu incapacitatetemporarã de muncã: rãceli.

Accidentele mortale reprezintã15% din totalul accidentelor demuncã, în care cãderile de laînãlþime constituie cauza principalã,iar neutilizarea EIP - al III-lea loc cafrecvenþã a producerii accidentelor.

De-a lungul anilor s-a constatat cã, dacã pe ºantierele de construcþii nu s-au respectat normele deprotecþie a muncii, s-au produs accidente cu victime ºi distrugeri materiale. Din pãcate, dupã anul 1990, pefondul unei accentuate dezvoltãri a lucrãrilor de construcþii, dar ºi a nerespectãrii normelor de protecþiamuncii, numãrul accidentelor a fost ºi este, încã, destul de mare.

Acest lucru n-a lãsat indiferent colectivul de specialitate de la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecþia Muncii „Alexandru Darabont“, care a elaborat, printre altele, ºi normativeleprivind „Utilizarea corectã a echipamentelor individuale de protecþie (EIP) în construcþii“.

Unele aspecte pe aceastã temã puteþi sã le desprindeþi lecturând rândurile care urmeazã.

Tabelul 1

Foto 1 Foto 2 Foto 3 Foto 4

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 33

Utilizarea corectã a echipamen-tului individual de protecþie se poaterealiza aplicând prevederile legale:

1. Identificarea echipamentelorindividuale de protecþie necesarepentru posturile de lucru:

� identificarea totalitãþii riscurilorexistente care nu pot fi preveniteprin alte mijloace ºi a pãrþilor corpu-lui expuse la acestea;

� luarea în consideraþie a condi-þiilor de mediu ºi de muncã (de ex.configuraþie loc de muncã);

� definirea caracteristicilor nece-sare pentru fiecare sortiment de EIP.

� amenajarea locurilor de muncã(în special pentru lucrul la înãl-þime, în spaþii închise ºi în condiþii deizolare);

� stabilirea prin instrucþiuni delucru a obligaþiilor referitoare la EIP

2. Dotarea cu echipamente indi-viduale de protecþie se realizeazãprin:

� procurarea de EIP conformcerinþelor legislaþiei referitoare lacondiþii pentru libera circulaþie a EIP:

- Marcaj CE;� procurarea de EIP care sã aibã

caracterist ici corespunzãtoareriscurilor implicate ºi condiþiilorexistente la locul de muncã (atenþieidentificare):

- Conform progresului tehnic- standarde în vigoare;

- Formare personal competent;� acordarea gratuitã de EIP;� acordarea de EIP adecvat cerin-

þelor ergonomice ºi stãrii sãnãtãþiilucrãtorului, care sã se potriveascã înmod corect persoanei care îl poartã,dupã toate ajustãrile necesare;

� înlocuirea echipamentului dete-riorat - supraveghere, comunicare.

3. Furnizarea instrucþiunilor cores-punzãtoare lucrãtorilor - instruirea lalocul de muncã:

� informaþii privind caracteristicileechipamentului ºi a rolului sãu;

� informaþii privind verificãrileînainte de fiecare utilizare;

� obligatoriu, exerciþii practiceprivind utilizarea echipamentuluiindividual de protecþie, a mijloacelorde alarmare, intervenþie, evacuare ºide prim ajutor;

� antrenamente pentru modul depurtare a echipamentului individualde protecþie:

- echipamente individualeîmpotriva cãderilor de la înãlþime;

- aparate de protecþie respi-ratorii;

- echipamente de intervenþie(antichimice, anticalorice);

- echipamente de salvare.

4. Organizarea activitãþii de pãs-trare, întreþinere ºi denocivizare a echi-pamentului individual de protecþie:

A. Urmãrirea întreþinerii:� curãþare;� denocivizare;� verificãri periodice;� reparaþii;B. Urmãrirea manipulãrii;C. Depozitarea adecvatã;D. Înlocuirea.5. Utilizarea corectã a EIP de

cãtre lucrãtori, în conformitate cufiºa de instrucþiuni:

� pe întreaga perioadã în careeste expus la riscuri;

� numai în scopurile ºi în limitelede utilizare indicate de producãtor:

- Utilizarea unui EIP în altescopuri decât cele indicate de pro-ducãtor = falsã protecþie = accidentsau îmbolnãvire (chiar dacã EIP eraconform cerinþelor legale/standarde-lor în vigoare).

� dupã efectuarea verificãrilorînainte de utilizare, recomandate deproducãtor:

- persoanã instruitã teoreticºi practic.

Foto 5 Foto 6 Foto 7 Foto 8

Sisteme de oprire a cãderii

Foto 9 Foto 10 Foto 11

Sisteme combinate

continuare în pagina 34��

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201034

� numai dacã a fost supus veri-ficãrilor periodice obligatorii:

- persoanã competentã;- aparaturã.

GREªELI FRECVENTE ªI ACCIDENTECazul 1� Obligaþie legalã:Amenajarea locurilor de muncã,

stabilirea prin instrucþiuni de lucrucare sã cuprindã obligaþiile referi-toare la EIP în cazul lucrãrilor dedecofrare a diafragmelor de beton -demontare a ramelor de prindere,ridicarea ºi înlãturarea ramelor cumacaraua; risc de cãdere în gol dela înãlþime foarte mare.

� Mãsuri corecte: Elaborarea instrucþiunilor de lucru

pentru operaþia respectivã care sãcuprindã:

- indicarea tipului de EIPadecvat pentru lucrul la înãlþime;

- indicarea punctului deancorare;

- modalitãþi de asigurare cãpunctul de ancorare are rezistenþãcorespunzãtoare;

- dotarea cu EIP adecvatconfiguraþiei locului de muncã;

- instruirea lucrãtorului.� Situaþie practicã:Lucrãtorul, echipat cu un sistem

de limitare a deplasãrii s-a ancoratde ramã, a demontat rama fãrã sã oprindã de macara. S-a prãbuºitîmpreunã cu o parte a cofrajului

exterior. Nu existau instrucþiuni delucru.

� Consecinþã:Accident mortal. Ar fi putut fi evi-

tat dacã punctul de ancorare eraales corect ºi lucrãtorul era echipatcu un sistem de oprire a cãderii, nude limitare.

Cazul 2� Obligaþie legalã:Identificarea echipamentelor indi-

viduale de protecþie necesare pentrupostul de lucru: lucrãri de întreþinerepe faþada clãdirilor, cu luarea în con-sideraþie a condiþiilor de mediu ºi demuncã (de ex. configuraþie loc demuncã).

� Mãsuri corecte:Selecþionarea tipului de EIP

împotriva cãderilor de la înãlþimeadecvat: sistem de acces pe coardãformat: centurã scaun, frânghie deacces/lucru cu dispozitiv de cobo-râre, subsistem de oprire a cãderii -frânghie de securitate + opritor decãdere (foto 12).

� Situaþie practicã: utilizarea unuisistem incomplet: doar centurãscaun fãrã subsistem de oprire acãderii (foto 13).

� Consecinþã: accident mortaldeterminat de ruperea frânghiei deacces/lucru. Ar fi putut fi evitat dacãsistemul era complet - lucrãtorulrãmânea suspendat în sistemul deoprire.

Cazul 3� Obligaþie legalã:Identificarea echipamentelor indi-

viduale de protecþie necesare pentrupostul de lucru: lucrãri de repararepe pilonii antenelor, cu luarea în con-sideraþie a condiþiilor de mediu ºi demuncã (de ex. configuraþie loc demuncã).

� Mãsuri corecte:Selecþionarea tipului de EIP

împotriva cãderilor de la înãlþimeadecvat: sistem de poziþionare com-binat cu un sistem de oprire a cãderiiformat din: centurã complexã cu ele-mente de prindere laterale ºi opritorde cãdere (foto 14).

Foto 12: Echipament corect: sistem de accespe coardã completat cu sistem de oprire a cãderii

Foto 13: Echipament folosit incorect: sistemde acces pe coardã fãrã sistem de oprire a cãderii

Foto 14: Echipament corect: sistem de poziþionarecompletat cu sistem de oprire a cãderii

Foto 15: Echipament folosit incorect: sistem de poziþionare

�� urmare din pagina 33

� Situaþie practicã:Utilizarea unui sistem incomplet

format doar din centura de pozi-þionare cu frânghie reglabilã careînconjoarã pilonul ºi care a fostcuplat la centurã prin carabiniere(foto 15). În cursul desfãºurãriilucrãrii la înãlþime, pe pilon, munci-torul a desfãcut o carabinierã pentrua se ancora într-o poziþie mai conve-nabilã, moment în care s-a dezechili-brat ºi a cãzut în gol.

� Consecinþã:Accident mortal cauzat de utili-

zarea unui EIP inadecvat: sistemde poziþionare fãrã sistem de oprirecãderii.

Cazul 4� Obligaþie legalã:Utilizarea EIP numai în scopurile

ºi în limitele de utilizare indicate deproducãtor (folosirea corespunzã-toare a unui sistem de acces pefrânghie la loc de muncã cusuprafeþe rugoase, muchii tãioase(pervaz din gresie cu muchii nefi-nisate de la fereastra unui aparta-ment de la etajul 6);

� Mãsuri corecte: Cunoaºterea ºi respectarea de

cãtre lucrãtor a instrucþiunilor furnizatede producãtorul EIP. Utilizarea mijloa-celor de protecþie suplimentarã indi-cate de producãtor sau de angajator.

� Situaþie practicã:Un sistem de acces pe frânghie a

fost ancorat astfel încât frânghia delucru trecea peste o muchie tãioasã;urmare a balansãrii, frânghia a fosttãiatã.

� Consecinþã:Accident mortal determinat de

ruperea frânghiei de acces/lucru.Ar fi putut fi evitat dacã se adoptaumãsuri de protecþie a frânghiei la tre-cere peste muchii tãioase sau dacãsistemul era complet - lucrãtorulrãmânea suspendat în sistemul deoprire a cãderii.

Persoane cu responsabilitãþi asuprautilizãrii corecte a EIP:

� angajatorul;� angajatorul care ºi-a asumat

atribuþiile din domeniul securitãþii ºi

sãnãtãþii în muncã/lucrãtorul desem-nat/serviciul intern de prevenire ºi pro-tecþie/serviciul extern de prevenireºi protecþie ºi aprobate de cãtreangajator;

� serviciile de aprovizionare;� comitetul de securitate ºi sãnã-

tate în muncã;� serviciul de întreþinere/labora-

toare externe;� lucrãtorul.Ignorarea prevederilor legale,

superficialitatea în rezolvarea sar-cinilor de serviciu, neconºtientizareariscurilor ºi a consecinþelor neres-pectãrii instrucþiunilor duc la acci-dente sau îmbolnãviri profesionale;

Echipamentul individual de pro-tecþie poate reprezenta mãsura prin-cipalã de asigurare a securitãþii lalocul de muncã.

Securitatea la locul de muncãprin EIP se îmbunãtãþeºte sau sedesãvârºeºte doar prin participarea,colaborarea, conlucrarea tuturorpersoanelor cu atribuþii în legãturãcu locul de muncã, de la angajator lalucrãtor! �

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201036

COCC a proiectat ºi foloseºte,curent, sistemul informatic DELTA2000, care:� rãspunde cerinþelor societã-

þilor de proiectare, execuþie ºi bene-ficiarilor de lucrãri de construcþii-montajîn elaborarea ofertelor tehnico-economice ºi a întocmirii tuturordocumentelor (formularelor) necesareprezentãrii la licitaþii conform legis-laþiei actuale privind achiziþiile publice,precum ºi a „Normelor metodolo-gice“ de aplicare a acesteia;� permite urmãrirea ºi decon-

tarea lucrãrilor executate, pentruinvestiþii indiferent de sursa definanþare, cu respectarea condiþiilorcontractuale ºi de legislaþie;� programarea execuþiei se

realizeazã printr-un produs infor-matic specializat: PRIMAVERA, încazul în care este achiziþionat de uti-lizator. Produsul are încorporate pro-gramele ce fac legãtura prin transferde date;� permite editarea tuturor rapoar-

telor specifice lucrãrilor de investiþiibugetare ºi extrabugetare, rapoartede tip utilitar, inclusiv formularele tipdocument pentru prezentarea la licitaþii;� ofertele pot fi întocmite prin

apelarea la indicatoarele de normede deviz editate ºi reactualizate în:1981 - 1983, 1992 - 1996 ºi 1999 - 2010ºi în continuare de SC COCC SOFTCONSTRUCT SRL, care sunt elabo-rate împreunã cu institute de cercetãri ºiproiectare de specialitate. Indicatoareleelaborate în perioada 1999 - 2010 suntindicatoare de norme de deviz ediþia1981 - 1983 revizuite ºi completate la zicu materiale ºi tehnologii noi.

Amintim, de asemenea, cã COCCeste singura societate abilitatã sãediteze, sã difuzeze ºi sã comer-cializeze aceste norme, în urmacontractelor pe care le-a avut cuMCInd ºi MLPTL (MTCT) în ultimiiani.

Sistemul informatic DELTA 2000este unicat în þarã din punct devedere al bazei de date normative ºial codificãrii resurselor, care esterealizatã în concordanþã cu preve-derile Uniunii Europene.

Sistemul DELTA 2000 este reali-zat în conformitate cu prevederilecuprinse în Ordonanþa de Urgenþãnr. 34/2006 - privind achiziþiile publi-ce pentru lucrãri, produse ºi servicii,cuprinse în normele de aplicare, înGhid metodologic ºi alte precizãrilegale apãrute în ultimii ani.

Pe lângã indicatoarele de normeamintite mai sus, aplicaþia permiteca utilizatorii sã-ºi poatã crea normeproprii, cu consumuri de resurseproprii ce se constituie în baza dedate normativã proprie utilizatorului.

Caracteristici tehnice de bazã:Sistemul informatic DELTA 2000

rãspunde solicitãrilor factorilor deci-denþi în elaborarea de documentaþietehnico-economicã în conformitatecu reglementãrile legale.

Enumerãm o parte din rezolvãrilesistemului informatic:� Documentaþia tehnico-econo-

micã de licitare-ofertare în forma,conþinutul ºi calculul enunþat înHotãrârea Guvernului nr.28/09.01.2008.De asemenea, sunt încorporate ºicelelalte rapoarte care fac parte din

dosarul de ofertare: 1A, 1B, 2A, 2B,3, 4, 5, B1, B2, B3, C10 ºi contractulde execuþie de lucrãri;� produsul informatic conþine

totalitatea indicatoarelor de normede deviz apãrute în activitatea deelaborare a documentaþiei tehnico-economice de construcþii-montaj, ºianume: ediþia 1981 - 1982, ediþia1992 - 1996, ediþia 1999 - 2010.Aceste tipuri de norme de deviz lenumim: departamentale. Toateaceste trei ediþii au fost completatecu noua codificare a resurselor com-ponente. Pânã în prezent, colecþiade norme de deviz ediþia 1999 -2010 cuprinde indicatoarele: C, D, E,G, I, P, S, V, Ac, Iz, RM, M1, RpAc,RpC, RpD, RpE, RpG, RpI, RpIz,RpS, RpV, Tf, Tr, W2, W3, W1L,W1M , W1S ºi WLS;� începând cu anul 2007 se

revizuieºte conþinutul cantitativ ºicalitativ al indicatoarelor cu gradînalt de actualitate în punerea înoperã a operaþiunilor specifice. Indi-catorul de norme de deviz C a fostprimul care s-a revizuit, urmând apoirevizuirea indicatorului RPC ºi înprezent se lucreazã la RPIZ;� aferent acestor tipuri de

norme de deviz sunt resursele:materiale, meserii, utilaje, codifi-carea fiind refãcutã conform cerin-þelor UE la cerea ºi aprobarea M.T.C.T.(M.L.P.T.L.).

Referitor la codificarea materi-alelor, facem precizarea cã s-apãstrat vechea codificare com-pusã din 7 caractere la care s-aadãugat codificarea CPSA com-pusã din 6 caractere;

Managementul activitãþiide construcþii-instalaþii montaj

ing. Mihai-Dan POPESCU - director COCC Soft Construct

Am fost solicitaþi de diverºi cititori ai revistei sã prezentãm modul în care folosirea indicatoarelor denorme este abordatã în elaborarea ºi urmãrirea documentaþiilor economice ºi cum se regãsesc acesteaîn aplicaþii informatice. Vã prezentãm, deci, produsul informatic DELTA 2000.

Vã precizãm cã vom continua ºi în numerele viitoare ale revistei sã ne referim la indicatorul „C“ - Normede deviz pentru lucrãri de construcþii administrative, social-culturale, rezidenþiale ºi industriale, ediþia2007/2008, fãcând aprecieri ºi consideraþii de ordin atât tehnic cât ºi legislativ.

� în plus, produsul informatic areîn componenþã douã colecþii denorme de deviz modificabile: normelocale ºi norme proprii. Pentruacestea existã posibilitatea com-pletãrii bazelor de date cu resurse noi.

Normele de deviz se pot con-sulta prin selecþia din fiecare ediþieºi se vizualizeazã conþinutul: resurse,consumuri specifice, unitate demãsurã etc.;� valorile resurselor pe unitatea

de mãsurã sunt actualizate la zi deutilizator prin baze de preþuri obþinutedin cantitãþile de lucrãri ale devizelorselectate. O bazã de preþuri este com-pusã din module aferente resurselor:materiale, meserii, utilaje, transpor-turi, precum ºi coeficienþii aferenþirecapitulaþiei devizelor. Fiecare inves-tiþie are propria bazã de preþuri (saumai multe baze, dupã caz);� normele complexe fac obiectul

unui submodul separat înglobat înmodulul bazelor de stare proprii uti-lizatorului. Normele complexe au în

componenþa lor norme de deviz,fiind practic un deviz cu o ante-mãsurãtoare ce caracterizeazã olucrare tip;� obiectivele sunt departajate în

faza preliminarã de introducere adatelor în funcþie de tipul de finan-þare: bugetare sau nebugetare;� câºtigarea licitaþiei lucrãrilor de

C + M presupune protecþia datelor deofertã: antemãsurãtoare ºi baze depreþuri prin blocarea temporalã aacesteia;� situaþiile de lucrãri (de platã) se

efectueazã respectând conþinutulnormativelor actuale (modele derecalculare cu algoritmele aferente);� urmãrirea realizãrii lucrãrilor

executate ºi prezentate spre decon-tare se efectueazã pe cantitãþilearticolelor de deviz ale ofertelor câº-tigãtoare pe lunile anului curent.Eventualele note de renunþare suntevidenþiate ºi diminueazã cantitãþilearticolelor de deviz. Notele decomandã suplimentare se trateazãseparat;

� în modulul de realizãri existãprocedura „Rest de executat“ princare se creeazã aceeaºi lucrare, daravând cantitãþile calculate prinscãderea notelor de renunþare ºi arealizãrilor declarate în lunile ante-rioare. Se poate avea în colecþielucrarea ofertatã precum ºi imaginea„rest de executat” de câte ori estesolicitatã;� devizele generate se pot

obþine cu valori de ofertare sau actu-alizate în funcþie de baza de preþuripe care o apeleazã, astfel produsulinformatic permite evaluarea delucrãri, fie cã sunt destinate ofertei,fie cã reprezintã analize de valori cupreþuri aleatorii la diverse perioadede timp;� pentru o bunã utilizare, în afarã de

manualul de utilizare, fiecare funcþiune aprodusului are încorporatã procedurãde tip „HELP“.

Modul de calcul al unui deviz estecorect ºi complet numai dacãantemãsurãtoarea devizului ºi bazalui de preþuri au fost completatecorespunzãtor. �

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201038

Utilizarea calculului probabilisticla determinarea conductivitãþii termice

a materialelorAdrian RADU, Maricica VASILACHE - Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“, Iaºi

Abordarea calculului probabilisticîn domeniul fizicii construcþiilorreprezintã, în contextul actual, oactivitate necesarã, determinatã înprincipal, de modificãrile condiþiilorclimatice, de obiectivul de reducerea consumului de energie produsãprin arderea combustibililor fosili ºide satisfacerea exigenþelor de confort.Acum, utilizarea materialelor de izo-lare termicã performante este actu-alã iar determinarea conductivitãþiitermice pe baze probabilistice de-vine utilã pentru evaluarea higroter-micã a performanþei elementelor deconstrucþii.

În România, preocupãrile recenteale INCERC vizeazã elaborarea unornormative actualizate cu evoluþia fac-torilor climatici din ultimii 50 de ani.

Prelucrarea statisticã a datelorclimatice, pentru utilizarea lor înproiectarea curentã a construcþiilor,foloseºte interpretarea parametrilorspecifici pe o perioadã de 50 de anidar încã nu þine seamã de modi-ficãrile climatice care apar relativrapid, din cauza încãlzirii globale.

Utilizarea unor materiale reciclate(reciclabile) pentru izolaþii termicepare a fi o oportunitate în etapa ur-mãtoare, dacã ne referim la deºeuridin hârtie, lânã, lemn, paie etc.

Aceste materiale, disponibile practicºi accesibile economic, nu se regã-sesc în normele actuale ºi nu se potfolosi la construcþiile curente.

Performanþele higrotermice alematerialelor de construcþii depind deo serie de factori care caracte-rizeazã climatul exterior: caracteristi-cile materialelor fabricate (corpuriceramice, mortare) precum ºi decondiþiile de utilizare ale clãdirii (vari-aþia temperaturii aerului interior,degajãrile de umiditate). Aceºti para-metri, cu variaþie aleatorie, influen-þeazã conductivitatea materialului (λ),mãrime fundamentalã pentru dimen-sionarea termicã a elementelor deanvelopã.

CARACTERISTICI DETERMINANTEALE CONDUCTIVITÃÞII TERMICEConductivitatea termicã a unui

material de construcþie, de exemplupentru corpurile ceramice cu goluri,(fig. 1) depinde de:

� caracteristicile materialelor fabri-cate (materia primã, adaosuri, geo-metria gãurilor, tehnologia defabricaþie, tehnologia de execuþie peºantier);

� dimensiunile geometrice, suscep-tibile de anumite variaþii;

� caracteristicile ºi grosimile stra-turilor de mortar.

Toþi aceºti factori sunt mãrimialeatorii care se pot evalua pe bazaunei interpretãri statistice. Astfel, pen-tru utilizarea curentã devin necesarevalori normate ºi valori de calcul.

În contextul actual, al modi-ficãrilor climatice majore, preocu-parea de a realiza studii statisticeprivind evoluþia condiþiilor climaticedin România se va concretiza curezultate noi, utilizate în evaluareahigrotermicã a clãdirilor.

Caracteristicile materialelor fabri-cate depind de performanþele teh-nologiei utilizate ºi de calitãþilemateriei prime ºi trebuie stabilite pebaza unor studii sistematice prelu-crate statistic.

Abordarea probabilisticã la analiza siguranþei structurale a fost implementatã de mai multe decenii, curezultate foarte bune. Situaþia nu se regãseºte în alte domenii inginereºti cum ar fi fizica construcþiilor, înspecial atunci când se dimensioneazã izolaþia termicã a elementelor pe baza datelor climatice ºi a propri-etãþilor materialelor. Datele climatice sunt rezultatul unor observaþii ºi analize de lungã duratã ale vremii,prelucrate statistic dar tendinþa actualã a modificãrilor climatice nu este, încã, luatã în considerare.

În ceea ce priveºte proprietãþile materialelor de construcþii, cum ar fi conductivitatea termicã, se uti-lizeazã metoda deterministã, neglijând o serie de factori fortuiþi. De exemplu, conductivitatea termicã decalcul a zidãriei din corpuri ceramice cu goluri depinde de calitatea argilei, de tehnologia industrialã, decalitatea mortarului, de abaterile geometrice, de umiditate etc.

Ca ºi în analiza mecanicã, trebuie realizate studii statistice referitoare la cele mai importante materialede izolare termicã ºi pe baza lor, stabilite valorile normate ºi de calcul. Toate acestea necesitã o activitatecomplexã dar necesarã în perioada urmãtoare.

Fig. 1: Bloc ceramic cu goluri,structurã neomogenã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 39

În cazul materialelor noi, dateleprivind conductivitatea termicã amaterialelor fabricate sunt valorideclarate de producãtor sau suntextrase din agremente tehnice ela-borate fãrã a efectua încercãri pe unnumãr suficient de probe pentru arealiza un studiu statistic.

VALORI DE CALCUL IMPUSEDE NORMATIVUL C 107/0 – 2002În normativul C 107/0-2002 se pre-

cizeazã valoarea maximã a conduc-tivitãþii termice de calcul pentrumateriale termoizolante, respectiv0,10 W/m·K.

Condiþiile de determinare ale con-ductivitãþii termice de calcul sunt:

� temperatura medie de 0 0C, speci-ficã pentru condiþiile climatice din þaranoastrã ºi datã pentru o umiditate deexploatare.

� pentru materialele higroscopice,care conþin sau pãstreazã apa defabricaþie, conductivitatea termicãeste determinatã pentru materialul înstare aparent uscatã;

� pentru materialele termoizo-lante uºoare, conductivitatea ter-micã de calcul este corespunzãtoareumiditãþii de echilibru a materialuluiplasat în atmosferã cu temperaturade 20 0C ºi umiditatea relativã de 65%;

� pentru materialele termoizo-lante, care conþin în pori alte gazedecât aerul, conductivitatea termicãde calcul este cea determinatã înstare uscatã, dupã un interval detimp de îmbãtrânire dat pentrufiecare produs.

Variaþia, în timp, a comportãriimaterialului la umiditatea de exploa-tare ºi la compresibilitate nu se ia încalcul.

CONVERSIACONDUCTIVITÃÞII TERMICE

În cazul utilizãrii materialelortermoizolante în alte condiþii de tem-peraturã ºi umiditate, conduc-tivitatea termicã de calcul estedeterminatã prin aplicarea unor fac-tori de conversie.

Conversia conductivitãþii termicede la un set de condiþii I (λ1, T1, w1)la alt set de condiþii II (λ2, T2, w2) seface conform relaþiei (1):

λ2 = λ1 ⋅ FT ⋅ Fω (1)în care:FT = factorul de conversie pentru

temperaturã;Fω = factorul de conversie pentru

umiditate.

Factorul de conversie pentru tem-peraturã se determinã cu relaþia (2):

în care:fT = coeficientul de conversie

pentru temperaturã, în 1/K;T1 = temperatura corespunzã-

toare setului de condiþii I, în K;T2 = temperatura corespunzã-

toare setului de condiþii II, în K.Factorul de conversie pentru

umiditate se determinã astfel:a) când conþinutul de umiditate al

materialului este exprimat în unitãþide masã ºi este raportat la masamaterialului (conþinut de umiditatemasic), factorul de conversie secalculeazã cu relaþia (3):

în care:fωm = coeficientul de conversie

masic pentru umiditate, în kg/kg;ωm1 = conþinutul de umiditate

masic, corespunzãtor setului decondiþii I, în kg/kg;

ωm2 = conþinutul de umiditatemasic, corespunzãtor setului decondiþii II, în kg/kg;

b) când conþinutul de umiditate almaterialului este exprimat în unitãþide volum ºi este raportat la volumulmaterialului (conþinut de umiditatevolumic), factorul de conversie secalculeazã cu relaþia (4):

în care:fων = coeficientul de conversie

volumic pentru umiditate, în m3/m3;ων1 = conþinutul de umiditate volumic,

corespunzãtor setului de condiþii I,în m3/m3;

ων2 = conþinutul de umiditate volumic,corespunzãtor setului de condiþii II,în m3/m3.

Coeficienþii nu iau în considerarecaracterul aleatoriu al condiþiilorrespective. Evoluþia realã a acestorparametri trebuie estimatã prin studiistatistice.

FACTORI CARE INFLUENÞEAZÃMODIFICAREA ÎN TIMP

A CONDUCTIVITÃÞII TERMICE DE CALCULModificarea calitãþilor termice ale

materialelor, în timpul exploatãriiclãdirilor, este determinatã, în princi-pal, de tasare, umezire, îmbãtrânire,depuneri de sãruri etc.

În cazul clãdirilor vechi, conduc-tivitatea termicã creºte mult (pânã la30%), ceea ce poate crea o incertitu-dine asupra corectitudinii datelorrezultate din calculele estimative, pebazã de valori extrase din normeleactuale.

Verificarea conductivitãþii termicepe materiale se impune deoareceprecizãrile date în normele tehnice(ex. NP049) sunt insuficiente.

CONCLUZIIÎn contextul actual, pe ºantiere se

utilizeazã un numãr important demateriale noi, a cãror conductivitatetermicã având caracter aleatoriu, nuse regãseºte în norme sau în stan-dardele de produs. Totodatã, introdu-cerea în construcþii a izolaþiilor termicedin materiale reciclate, impune o seriede operaþii pregãtitoare (încercãri,interpretãri de date etc.).

Prin analiza probabilisticã a con-ductivitãþii materialelor de con-strucþie, se poate lua în considerareinfluenþa unor parametri importanþi,care vor trebui utilizaþi pentru deter-minarea eficienþei higrotermice aelementelor de construcþie, cu rezul-tate concrete. Acest lucru presu-pune, totuºi, un numãr important deîncercãri de laborator ºi in situ, efec-tuate la cât mai multe fabrici (la pro-ducãtori de materiale) cât ºi peºantiere. Evident, este necesar unprogram de duratã.

BIBLIOGRAFIE1. RADU, A., VEREª, AL. - Con-

strucþii civile, Partea I, I.P. Iaºi, 1985.2. C107/0-2002, Normativ pentru

proiectarea si execuþia lucrãrilor deizolaþii termice la clãdiri. �

(2)

(3)

(4)

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201040

Dinamica ocupãrii spaþiuluiºi morfogeneza reþelei de transport

STUDIU DE CAZ PENTRU O ZONÃ A CAPITALEI

asist. ing. Aura RUSCÃ, asist. ing. Florin RUSCÃ - Universitatea „Politehnica“ din Bucureºti

INTERCONEXIUNILE CARE TREBUIE REALIZATEÎNTRE DINAMICA OCUPÃRII SPAÞIULUI

ªI EVOLUÞIA SISTEMULUI DE TRANSPORTAnaliza interacþiunilor dintre sistemul de transport ºi

dinamica teritoriului, plecând de la geneza acestuiaîntr-un anume cadru geografic, evidenþiazã problemeleactuale pe care le au marile aglomeraþii urbane.

În antitezã cu conceptul conform cãruia un rol impor-tant în studiile actuale din domeniu îl are privireatradiþionalã despre modul de evoluþie a spaþiului, necesi-tatea impune o percepþie bilateralã a amenajãrii terito-riului, în dependenþã directã cu dezvoltarea reþelelor detransport.

Aceastã abordare dezvoltã teoria amenajãrii terito-riului ºi îndeamnã la aprofundarea cercetãrii încruciºatea celor trei componente care definesc noþiunea de teritoriu:

� Componenta fizicã-spaþialã pe care se pot mate-rializa infrastructuri de transport, se pot dezvolta serviciide transport prin intermediul diferitelor moduri de trans-port, a cãror interoperabilitate poate da o contorizare aaccesibilitãþii reþelei nou create;

� Componenta organizaþionalã, care pune bazeleunor instituþii administrative având ca obiect de activi-tate transporturile ºi sfera lor de acþiune. Ea stabileºte, înprincipal, modul de desfãºurare a acordurilor dintredomeniul public ºi cel privat (ex.: termenii contrac-tuali între concesionarii de terenuri ºi servicii ºi operatoriide transport); de asemenea, susþine concurenþa ºi sta-bileºte norme active pe piaþa transporturilor;

� Componenta existenþialã, cu un puternic caractersocial, care prognozeazã, pe o duratã îndelungatã detimp, evoluþia urbanã în strânsã corelaþie cu dinamicasistemelor de transport. În alt plan de idei, aceastã com-ponentã îºi propune sã creeze un mod de viaþã, apropiind

zone care ºi-au însuºit un caracter diferit prin integrareacât mai bunã a acestora prin intermediul unui sistem detransport.

Sistemul de transport are, la rândul lui, urmãtoa-rele etape de existenþã:

� concepþia generalã, etapã de identificare a nece-sitãþii ºi scopului sistemului de transport;

� analiza de sistem, etapã de evaluare a eficienþeivariantelor de proiectare;

� proiectarea de detaliu pentru subsisteme care tre-buie sã asigure compatibilitatea sistemului;

� realizarea sau punerea în aplicare a proiectelor deinvestiþii (cea mai importantã etapã) care implicãrealizarea acesteia în etape succesive, cu implicaþii maimici sau mai mari asupra utilizatorilor, respectiv a medi-ului ambiant;

� exploatarea, singura etapã interesantã pentrubeneficiari, ea putând sã fie coroboratã cu etapaprecedentã;

� scoaterea din exploatare - este o etapã mai mult detrecere spre un sistem de transport de o concepþie deter-minatã de schimbãrile tehnologice sau de dispariþianevoii de deplasare.

În analiza corelaþiei dintre amenajarea teritoriului ºisistemul de transport, se identificã douã moduri de analizãa fenomenului, prima referindu-se la concepþia ºi organi-zarea rutelor ºi a legãturilor de transport, cealaltã lainteracþiunea dintre poziþionarea în teritoriu a facilitãþilorsociale, infrastructuri de transport ºi utilizatori:

� Zone teritoriale, dinamica reþelelor de transportºi amenajarea spaþiilor publice: Teritoriul urban poatefi definit ca un conglomerat de zone teritoriale în con-tinuã interacþiune, asupra cãrora reþeaua de transport se

Dezvoltarea de noi spaþii urbane în zone slab deservite de reþeaua de transport induce o degradare anivelului serviciului oferit de aceasta. Proiectarea acestor spaþii având în vedere doar maximizarea profi-tului unor dezvoltatori conduce la o degradare a calitãþii vieþii pentru întreaga comunitate. Latura organiza-þionalã a dezvoltãrii urbane trebuie sã fie implicatã activ, prin crearea unei relaþii bivalente între dinamicaamenajãrii teritoriului ºi morfologia reþelei de transport. Studiul de faþã s-a fãcut pentru o nouã zonã rezi-denþialã din vestul capitalei, cu referire în acest articol la modul în care reþeaua de transport poate sã preiacererea apãrutã ºi la acþiunile necesare pentru asigurarea unei mobilitãþi sociale adecvate.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 41

pliazã ca un liant contribuind la asigurarea coerenþei ºipermanenþei. Funcþia de bazã a acestui teritoriu este dea favoriza schimburile interne ºi externe de bunuri ºiinformaþii între persoane.

Bivalenþa amenajãrii teritoriului cu sistemul detransport poate evolua datoritã unor transformãricare au apãrut în timp ºi care au permis conservareaacestei reciprocitãþi în timp. Una dintre caracteristicilemorfologice majore ale acestei evoluþii o reprezintãabolirea constrângerilor de densitate urbanã (lãrgireagraniþelor urbane) ca principiu unic de proximitate înfavoarea unei fragmentãri socio-spaþiale, mijlocitã princreºterea vitezei de deplasare, rezultat obþinut prin con-struirea de noi infrastructuri, instrument principal carepoate genera aceastã mutaþie susþinutã de o ofertã fun-ciarã perifericã la preþ redus. Aceastã tendinþã duce laapariþia de poli periferici, lineari la marginea oraºului saupunctuali în apropierea autostrãzilor.

În alt plan de idei, intervine conceptul de „transportdurabil ºi oraº durabil“ nãscut la începutul anilor ‘90 ºiîncurajat de Legislaþia europeanã recentã, precum ºimodul în care reþelele de transport public contribuie, princomponentele lor polivalente, respectiv reamenajareaspaþiilor publice (incluzând relocarea activitãþilor ºispaþiilor comerciale) la cultivarea acestui deziderat.

Ambiþiile policentrice, inovatoare în amenajarea teri-toriului atât la nivel de sistem, cât ºi de cel de structuri ºireþele urbane, trebuie sã integreze poli de schimb, înspecial pentru proiectele localizate în suburbii ºi zoneperiferice mai îndepãrtate, astfel încât existenþa anumi-tor zone de tranzit sã permitã accesul ºi integrarea terito-rialã. În acest mod, experienþa ºi schemele de planificareurbanã propun o ierarhizare ºi o amplasare în teritoriu apolilor de schimb, în cadrul aceleaºi regiuni urbane înraport cu obiectivele analizate.

Pe de altã parte, aceastã problematicã de corelarenod-amplasare poate fi studiatã ºi prin prisma trans-portului de marfã, aspect mai puþin evidenþiat pânãacum, în ciuda consecinþelor extrem de importante aleacestui tip de transport în funcþionarea oraºului (pornindde la conflictele care pot apãrea din utilizarea spaþiuluipublic pânã la consumuri de energie), luând naºtereconceptul de logisticã urbanã.

Studiul asupra mobilitãþii, prin prisma dinamicitãþiireþelelor de transport ºi amenajarea spaþiilor publice, nuare ca rezultat contorizarea numãrului de deplasãri, cieste o mãsurã a accesibilitãþii, respectiv ansamblulsoluþiilor oferite de cãtre reþea ºi posibilitatea de reactu-alizare a planului de mãsuri aplicate de cãtre organis-mele instituþionale acreditate.

� Organizarea ºi utilizatorii spaþiilor urbane ºi asistemului de transport: Crearea de noi zone specificespaþiului urban se realizeazã plecând de la consolidarea

unor legãturi între morfologia urbanã (zone rezidenþiale,spaþii publice, infrastructuri de transport) ºi utilizatori.Morfologia urbanã interacþioneazã cu preocupãrilecrescânde de protejare asupra mediului înconjurãtor,unde calitatea vieþii se raporteazã la diverse formeurbane ºi utilizatori, iar deplasãrile (în special cu auto-mobilul) reprezintã o caracteristicã importantã a utiliza-torilor. În acest context, viteza - factor determinant înevoluþia formei urbane - se aflã în centrul relaþiilor studiate.Se pot identifica douã abordãri complementare, cureferire în special la creºterea vitezei pentru transportulîn comun, si diminuarea acesteia în cazul automobilelorproprii.

� Pentru transportul în comun, creºterea vitezei(diminuarea duratei de deplasare) poate fi obþinutã prinintermediul articulaþiilor reþelelor de transport ºi prindezvoltarea intermodalitãþii, aducãtoare de noi legãturi.

Ipoteza testatã în aceastã primã abordare este cã,în cele din urmã, prin transformãrile morfologice la nivelurban ºi periurban pot apãrea entitãþi noi, respectiv noialocãri de tip socio-spaþial cu efect descentralizator.

� Pentru transportul cu automobilul propriu,ipoteza este cã reducerea vitezei poate fi obþinutã prin uti-lizarea pârghiei morfologiei urbane. Se pune problemaîn ce mãsurã anumite caracteristici particulare ale confi-guraþiei unei strãzi influenþeazã deplasãrile motorizate.

Unele organizãri spaþiale incitã automobilistul la vitezãsporitã, în timp ce altele îºi asumã un rol de moderare avitezei. Aceste aspecte deschid noi perspective de cer-cetare ºi aplicare mai ales în domeniul securitãþii rutiere.

Evoluþia structurii populaþiei în cadrul ariilor urbaneeste influenþatã de factorii care þin de amenajarea terito-riului, cum ar fi habitatul individual, durata deplasãrii lalocul de muncã, amplasarea zonelor rezidenþiale înraport cu centrul oraºului, dar ºi de factori economici,cum ar fi echilibrul cerere-ofertã pe piaþa locuinþelor carestabileºte preþul acestora. În figura 1 sunt reprezentatefluxurile migratoare externe ºi interne care modificãstructura populaþiei în zona de studiu.

Fig. 1: Repartizarea teritorialã a populaþiei la nivelul unei aglomerãri urbane

continuare în pagina 42��

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201042

STUDIU DE CAZLA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCUREªTI:

ZONA BÃNEASA-PIPERATeritoriul din partea nordicã a oraºului a cunoscut

dupã 1990 o dezvoltare intensã, care nu a fost însãcompletatã de o evoluþie corespunzãtoare a sistemuluide transport. Deservirea spaþialã a acestuia a rãmasaproximativ aceeaºi, fiind totuºi realizate ºi câtevaproiecte de anvergurã în zonã (fig. 2). Din punct devedere al alocãrii spaþiului, avem mai multe zone rezi-denþiale în partea de est (cartierul Pipera), mari centrecomerciale (Carrefour, Ikea, Metro etc.), spaþii de birouriconcentrate în jurul centrelor comerciale ºi, în fine,câteva spaþii cu destinaþii sociale (parcul Zoo, bãnci,ºcoli particulare).

Infrastructura de transport:� zona este tranzitatã de drumul naþional 1 (DN1),

principalul drum care leagã Municipiul Bucureºti departea de Nord ºi Nord-Vest a þãrii;

� ªoseaua Pipera-Tunari face legãtura dintre oraº ºicartierul Pipera din oraºul Voluntari, drum sub-dimen-sionat în raport cu traficul de autovehicule ºi maºini grelecare îl solicitã;

� Bulevardul Aerogãrii face legãtura între DN1 ºiºoseaua Pipera-Tunari;

� Aeroportul Bãneasa, deservit în special de com-paniile low-cost dar ºi de chartere.

Transportul public:� liniile de transport RATB se opresc la limita acestei

zone, excepþie fãcând liniile speciale care merg la aero-portul Otopeni;

� transportul public este realizat de companii particu-lare cu microbuze;

� oraºul Voluntari are propria companie de transportpublic de persoane;

� transportul de mare capacitate lipseºte din zonã.

Solicitarea infrastructurii de transport:� ªoseaua Pipera Tunari:- capacitate (1 bandã pe sens) 1.500 veh./orã;- cerere în perioada de vârf 2.000 veh./orã.� Drumul Naþional 1:- capacitate (trei benzi pe sens, intercalate cu porþiuni

în care sunt utilizabile douã benzi, plus prezenþa a douãintersecþii semaforizate) 2.500 veh./orã;

- cerere:· în momentul de solicitare maximã a zonei comer-

ciale 3.000 veh./2 ore;· în momentele de solicitare maximã datorate sosirii

ºi plecãrii angajaþilor din clãdirile de birouri 2.000 veh./orã;· perioadele de vineri ºi duminicã dupã amiazã,

în care tranzitul spre Ploieºti capãtã valori importante,2.000 veh./orã.

Soluþii de reducere a congestionãrii care apareîn zonã:

Soluþii deja realizate:� douã pasaje supraterane;� introducerea de sensuri giratorii care preiau fluxu-

rile de trafic generate de centrele comerciale;� pentru strãzile cu acces la DN1 semnul de obliga-

toriu la dreapta;� pasaj subteran în zona bulevardului Aerogãrii.Proiecte: � lãrgirea ºoselei Pipera-Tunari; � realizarea autostrãzii Bucureºti-Braºov, care va pre-

lua fluxul de vehicule în tranzit spre Ploieºti de pe DN1(fig. 3).

BIBLIOGRAFIE[1] STEENBRINK, P.A. - Optimization of Transport

Networks, John Wiley and Sons, London, 1974;[2] A.T.N. - Simulation de scénarios d’évolution

prospective de la mobilité urbaine à 20 ans, Paris, 2002.[3] TOYNBEE, Arnold - Oraºele în miºcare, Editura

Politicã, 1979.[4] POPA, M., DRAGU, V. - „Logistica urbanã

ºi amenajarea teritoriului“, Buletinul AGIR octombrie-decembrie, 2001.

Buletinul AGIR nr. 4/2009

Fig. 2: Zona nordicã a oraºului Bucureºti

Fig. 3: Autostrada ce leagã Municipiul Bucureºti de Braºov.

�� urmare din pagina 41

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 43

Fundaþia „Casa de Meserii a Constructorilor”, în calitate desolicitant, împreunã cu partenerii sãi, Sempla SRL (partenertransnaþional din Italia) ºi Agenþia Naþionalã de Ocupare aForþei de Muncã (ANOFM) au câºtigat proiectul strategicPOSDRU/ 82/5.1/S/57868, cofinanþat din Fondul Social Europeanprin Programul Operaþional Sectorial DEZVOLTAREA RESUR-SELOR UMANE 2007 - 2013 INVESTEªTE ÎN OAMENI!

Proiectul are ca obiectiv îmbunãtãþirea capacitãþii de ocuparea resurselor umane din sectorul construcþiilor, în vederea depã-ºirii fluctuaþiilor de activitate, prin dezvoltarea unor instrumente ºimecanisme complexe ºi specializate de formare, acompaniere ºimotivare a persoanelor în cãutarea unui loc de muncã.

Pentru atingerea obiectivului general enunþat, au fost fixateurmãtoarele etape specifice:

� Analizarea ºi monitorizarea pieþei muncii din sectorulabordat în vederea obþinerii de informaþii actuale ºi relevanteprivind starea actualã ºi tendinþele de evoluþie a nevoilorspecifice ale companiilor ºi ale forþei de muncã din domeniu.

� Dezvoltarea unui instrument adaptat pentru o mai bunãcorelare între aptitudinile individuale, educaþie ºi potenþialul demuncã al ºomerilor ºi/sau al persoanelor în cãutarea unui loc demuncã ºi oportunitãþile de pe piaþa muncii din sectorul abordat.

� Crearea unei reþele de puncte de informare ºi con-siliere profesionalã specializate pentru ºomeri sau persoaneîn cãutarea unui loc de muncã din/în sectorul abordat.

� Cursuri de calificare, recalificare, perfecþionare pentruºomerii sau persoanele care deþin (sau doresc sã obþinã)calificãri necesare în sectorul abordat.

� Certificarea competenþelor obþinute pe cãi non-formaleºi informale pentru persoanele cu experienþã în domeniulabordat.

� Organizarea unor întâlniri între cererea ºi oferta de forþãde muncã pentru facilitarea accesului la ocupare al persoanelorîn cãutarea unui loc de muncã din/în sectorul abordat.

Contractul de finanþare a fost semnat pe data de11.06.2010, iar implementarea propriu-zisã demareazã,conform legislaþiei în vigoare, la 1 iulie 2010.

Câteva date pe scurt despre proiect:� Numãrul de luni de implementare: 36.� Regiunile în care se va implementa proiectul:

Bucureºti-llfov; Sud-Muntenia, Nord-Est, Centru, Sud-Est.� Grupul þintã al proiectului: Persoane care au pãrãsit

timpuriu ºcoala = 90; Persoane în cãutarea unui loc de muncã= 390; ªomeri = 500.

� Buget total al proiectului: 21.097.740 lei.Pentru alte detalii ºi informaþii actualizate cu privire

la evoluþia proiectului:Simion ILIE - manager proiect PICAS - Fundaþia Casa de Meserii

a Constructorilor, Tel.: 021.212.37.62/63/64; Fax: 021.212.37.61;Email: simion.ilie@cmc.org.ro; Site: www.cmc.org.ro �

Puncte de informare, consiliere ºi asistenþã specializatã pentru ºomeriiºi persoanele în cãutarea unui loc de muncã din sectorul de construcþii

La solicitarea partenerilor sociali din România a fostaprobatã organizarea la Bucureºti, în perioada 19-20octombrie 2010, a celei de-a doua Conferinþe Europenecu tema „Promovarea fondurilor sociale paritare în noilestate membre ale UE: rolul, impactul ºi avantajele fondurilorsociale paritare în industria construcþiilor“.

Conferinþa de la Bucureºti, organizatã în comun deFIEC ºi EFBWW, în cooperare cu AEIP (Asociaþia Euro-peanã a Instituþiilor Paritare de Protecþie Socialã), va dezbateurmãtoarele teme majore:

� contribuþiile primei Conferinþei de la Varºovia, din 6-7martie 2008, pentru dialogul social naþional din federaþiilemembre;

� prezentarea de bune practici - ilustrate de parteneriisociali din construcþii din România prin Casa Socialã a Con-structorilor, membru observator al AEIP ºi singurul fondsocial paritar din þãrile care au aderat la Uniunea Euro-peanã dupã 1 mai 2004; de asemenea, diseminarea aces-tor modele de bune practici în Serbia, Croaþia, Rusia ºiRepublica Moldova;

� acorduri bilaterale între fondurile sociale paritare dinEuropa.

La prima conferinþã, destinatã promovãrii fondurilorsociale paritare în þãrile grupului de la Visegrad, a participatca invitatã ºi o delegaþie paritarã a Casei Sociale a Con-structorilor.

Încredinþarea responsabilitãþii organizãrii unui eveni-ment european de asemenea anvergurã ºi importanþã esterezultatul pãstrãrii unor relaþii strânse cu nivelurile dedecizie, al participãrii active a Casei Sociale a Constructo-rilor ºi a membrilor fondatori la acþiunile FIEC, EFBWW,AEIP, al afirmãrii constante a rolului de propagator al unormodele organizatorice similare în þãrile din regiune, aldemersurilor susþinute pentru elaborarea proiectului degrant ºi procesul de obþinere a consensului în cadrul dia-logului social FIEC-EFBWW ºi al AEIP.

În luna iulie 2009, Casa Socialã a Constructorilor aobþinut, cu sprijinul ARACO ºi a transmis la FIEC oscrisoare de susþinere a organizãrii Conferinþei din parteaMinisterului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

În proiectul Conferinþei, figureazã, în calitate de co-orga-nizator, Camera Bulgarã de Construcþii (BCC) - de aseme-nea, membru FIEC.

Participarea estimatã este urmãtoarea:� 60 de invitaþi din noile state membre ale UE;� 15 vorbitori (câte 5 în fiecare secþiune a Conferinþei),

printre care se numãrã Comisarul European pentruOcupare, Afaceri Sociale ºi ªanse Egale, Ministrul român alMuncii º.a.;

� 30 de reprezentanþi ai EFBWW (10), FIEC (10) ºiAEIP (10). �

CONFERINÞÃ EUROPEANÃPromovarea fondurilor sociale paritare în noile state membre ale UE

ARACO

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201044

CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Traian Vintilã POPP

S-a nãscut la 22 ianuarie 1933 înBucureºti.

Dupã terminarea Colegiului Naþio-nal Sf. Sava din Bucureºti, a urmatFacultatea de Construcþii Civile,Industriale ºi Agricole - Institutul deConstrucþii Bucureºti, pe care aabsolvit-o în anul 1956.

Între anii 1956 - 1959, a activat laInstitutul de Proiectare Bucureºti, iarîntre anii 1959 - 1993, la Institutul deProiectãri Carpaþi, de unde a ieºit lapensie.

În prezent, este partener la firmade proiectare Aedificia MP.

În anul 1984, a obþinut titlul ºtiin-þific de doctor inginer susþinând tezaStructuri celulare curbe.

În decursul celor 50 de ani deactivitate inginereascã, dr. ing. TraianPOPP a elaborat un impresionantnumãr de proiecte, unele pentruobiective de cea mai mare impor-tanþã, precum: Palatul Parlamentului;Sala Palatului; Teatrul NaþionalBucureºti; Televiziunea Românã;Hotelul Intercontinental, Bucureºti;clãdire de birouri Porsche România,Bucureºti; clãdire de birouri Corpo-rate Headquarters, Piaþa Charles deGaulle, Bucureºti ºi pentru alte þãri:Staþiunea Porto-Caras (Grecia),

Hipodrom Abu-Dhabi, Hotel Intercon-tinental (Atena) etc., care îl situeazãprintre cei mai buni proiectanþi din þarã.

Iatã ºi o serie de soluþii originale,folosite la diverse proiectele elabo-rate: blocul Macul Roºu, Bucureºti;anexe la Opera de Stat, Bucureºti;noul Far din Constanþa (acþiuneavântului, fundaþii în pãmânturi sul-furoase); clãdirile din Calea Griviþei,Bucureºti (plãci ortotrope, eforturi pedouã direcþii); cinematograful Chibrit,Bucureºti (dale din beton precompri-mat, comportare plasticã, încercãridinamice ºi verificare în timp); cine-matografele Coºbuc, Floreasca,Melodia, Basarab din Bucureºti (fun-daþii flotante pe un strat de argilãtare, chesoane, efectul temperaturiiasupra consolelor, îmbunãtãþiri teh-nice ale pretensionãrii); cinemato-graful Flamura (calculul elementelorpretensionate pe trei direcþii, soluþiide prefabricare, secþiunea optimã ºipretensionarea optimã, terenuri macro-scopice); Cinematograful Luceafãrul(grinzi simple, soluþii de prefabricare,migrarea pretensionãrii); blocul Unic,bdul. Bãlcescu, Bucureºti (soluþia custâlpi în „V“, rezolvare cinematicãspecialã în sensul cã rezultanta acþi-unii seismice se preia printr-o trian-gulaþie, în aºa fel încât momenteleîncovoietoare din parter sunt foartemici); blocul Studio - Amzei, bloculBaby, blocul turn Toporaºi dinBucureºti, 130 de apartamente din

Galaþi; clãdirea Televiziunii Române(grinzi cu zãbrele cu problemeantifoc; analizã dinamicã; goluri descãri; chesoane; planºee ortotrope;programe de calcul pentru planºee,grinzi; rigiditate variabilã; absorbþiarãsucirii cadrelor; acþiunea staticã ºidinamicã a vântului asupra turnuluiteleviziunii, torsiune, rezonanþaantenei, testul în tunelul aerodi-namic, console conice); TeatrulNaþional Bucureºti (fundaþii cuegalizarea deformaþiilor, calcululcentrului de rigiditate ºi a efectuluide torsiune; portal ortotrop conic);Hotelul Intercontinental Bucureºti(analizã liniarã); hoteluri de la malulmãrii din staþiunea Neptun, 15 - 20 deetaje (calculul liniar ºi plastic laseism ºi rafale de vânt pentru ele-mente forfecate).

Soluþii originale au fost proiectateºi obþinute ºi la complexul Belvederedin Neptun - Olimp: structurã elas-ticã (absorbirea energiei seismiceprin cadre ductile) ºi sistem tipfagure la nivel curent; clãdireaAcademiei ªtefan Gheorghiu dinBucureºti - actualmente Facultateade Electronicã, Automaticã ºiTehnologia Informaþiei (structurã cu

Clãdire de birouri Piaþa Charles de GaulleClãdire de birouri Porsche România Palatul Parlamentului din Bucureºti

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 45

planºee celulare ºi elemente prefa-bricate, comportarea la acþiuni dina-mice); ºapte spitale regionale dinRomânia (structuri celulare); SalaPalatului (cupolã cu arce tensionate);Aeroportul Popeºti-Leordeni - hangarcu deschiderea de 62,5 m ºiînãlþimea de 12 m (structurã cuacoperiº cilindric cutat pretensionat);Þesãtoria din Iaºi (suprafeþe cuºeduri); Hotel Nord (grinzi elicoidalecu secþiunea variabilã); Universi-tatea din Alger; complex hotelier de2.000 de locuri în staþiunea Porto-Caras din Halkidiki, Grecia (analizarãspunsului dinamic pe accelero-grame simulate, cadre ductile,structuri mixte); structura hoteluluiIntercontinental din Atena (80 mînãlþime cu panouri mari prefabricatetip Larsen-Nielsen, analiza teoreticãºi experimentalã a capacitãþii de disi-pare a energiei structurii); structuracomplexului Hotelului Intercontinen-tal din Creta (structurã cu retrageri);Hipodromul din Abu-Dhabi; Amba-sada din Bonn; structura de rezis-tenþã a Palatului Parlamentului -proiectatã în colaborare cu prof.Alexandru CIªMIGIU ºi ing. MirceaMIRONESCU - a prevãzut disipatoriprin fricþiune la corpul C4, 85 m ºi oconexiune elasticã cu 44 de tam-poane de locomotivã; de asemenea,la Sala Unirii, a prevãzut contrafiºecu fricþiune, folosind buloane pre-comprimate; sediul Uniunii Arhi-tecþilor din Piaþa Revoluþiei: 2S + P +8E - imobilul a fost legat de ziduriledin faþadã originale, care au fostpãstrate fiind considerate monumentistoric - ºi a fundaþiilor acestora;pentru a se asigura rezistenþa ºi sta-bilitatea zidurilor existente, pânã laalipirea structurii noi ºi pentru demo-larea pereþilor interiori, a fost creatão structurã provizorie, o triangulaþiemetalicã; planºeele ºi consolele ex-tinse la nivelul superior al monumentuluicu 3 m s-au realizat dintr-o dalã dinbeton armat de 22 cm); clãdire debirouri - Sediul AdministrativPorsche : D + P + 7E (structura: treinuclee de beton armat dispuse la1200 - forma în plan a clãdirii fiind cir-cularã - cadre metalice pe direcþieradialã ºi circularã; stâlpii cadrelorlipsesc în parter; zonele dintrenuclee sunt suspendate prin inter-mediul unor tiranþi metalici; sarcinatiranþilor este preluatã de o structurã

metalicã spaþialã de acoperiº, anco-ratã în nuclee de beton; planºee dingrinzi metalice ºi placã de betonarmat de 15 cm grosime, pe zonalateralã dintre tuburi, respectiv subformã de dalã groasã de 30 cm dinbeton armat pe zona centralã; placãcircularã de 14 m diametru, carereazemã pe contur, parþial pe pereþiiinteriori ai nucleelor ºi parþial pegrinzi din beton armat de 35 x 75 cm,dispuse circular, între tuburi); clãdirede birouri, Corporate Headquarters,Piaþa Charles de Gaulle, Bucureºti:5S + P + 17E (execuþie în sistemTOP-DOWN; adâncimea sãpãturii16,20 m, înãlþimea deasupra tere-nului 70 m; structura: nucleu din betonarmat cu armãturã rigidã; cadre me-talice pe douã direcþii, cu câte douãcontravântuiri metalice în formã de Kîn faþadã; planºee sub formã de dalede 35 cm grosime din beton armat lasubsoluri, respectiv grinzi metaliceprincipale din profile laminate, grinzicu zãbrele secundare ºi placã dinbeton armat de 12 cm grosime, pen-tru suprastructurã; sistemul de fun-dare; radier general; piloþi flotanþidispuºi sub elementele verticale alestructurii de rezistenþã; stâlpi ºinucleu central) etc.

Dr. ing. Traian POPP a efectuat ºinumeroase expertize tehnice, dintrecare amintim, în mod special, struc-tura de rezistenþã a reactorului decracare cataliticã din CombinatulPetrobrazi SA, pentru care a elabo-rat ºi proiectul de consolidare: sis-tem de amortizare cu masã adiþionalã(primul sistem de amortizare proiec-tat ºi realizat în România): ampla-sarea unei mase legate pendular destructura de bazã în punctul deprindere al reactorului (Vibraþiamasei a fost prevãzutã sã seacordeze pe aceeaºi frecvenþã cucea a construcþiei, pentru a vibra înantifazã cu construcþia, reducându-iacesteia amplitudinea miºcãrii ºi,implicit, eforturile în barele structurii;masa adiþionalã este legatã de struc-turã prin intermediul unor arcuri ºi aunor amortizoare vâscoase, carereduc efectul miºcãrii ºi consumã dinenergia indusã de seism); PalatulVictoria (sediul Guvernului); clãdirileING Bank, MindBank, Banca Mondi-alã din Bucureºti; Dâmboviþa Center;Fabrica de Avioane Craiova; struc-tura de rezistenþã a reactorului decracare IPIP Piteºti etc.

A efectuat numeroase proiectede consolidare, dintre care amintim:Palatul de Justiþie Bucureºti (s-arenunþat la tronsonarea prin rosturi,asigurându-se conlucrarea spaþialãa întregului ansamblu - conceptul demacrostructurã - cu concentrarea con-solidãrilor din placãri cu beton armata curþilor interioare, formându-se astfelnuclee - tuburi - de mare capacitateºi realizând o rigidizare a restuluiconstrucþiei prin intermediul uneiºaibe rigide speciale); Hotel Amba-sador, Bucureºti; sediul central alBãncii Române pentru Dezvoltare,semicupola Ateneului Român etc.

Dr. ing. Traian Vintilã POPP a avutºi activitate de consultanþã: Universi-tatea Româno-Americanã (complexde clãdiri cu o suprafaþã de 30.000 mp- S + P + 2 (5) (9)E; CatedralaReîntregirii Neamului (studiu) etc.

Activitatea didacticã: în funcþia deconferenþiar, a predat la Institutul deArhitecturã Ion Mincu, Bucureºti„Calculul electronic” la anul III ºi„Structuri speciale” la anul V, întreanii 1962 - 1996, cursuri deosebit deapreciate de studenþii arhitecþi.

Activitatea publicisticã: TraianPOPP a publicat numeroase articoleîn reviste de specialitate (inserãmcâteva dintre cele apãrute în strãinã-tate: Rezistenþã ºi ductilitate -Skopje; Vibraþia structurilor etajate -Weimar; Consolidarea monumentelorde artã istorice - Salonic etc.) ºi aprezentat comunicãri Ia manifes-tãrile ºtiinþifice din þarã ºi strãinãtate.

Este membru al comisiilor deatestare a verificatorilor de experþitehnici ai MTTC ºi face parte dincolectivele de evaluare ºi/sauavizare la Carpaþi Proiect (din anul1990); MLPAT (1994); ComisiaMonumentelor Istorice (1994).

Este membru al Academiei deªtiinþe Tehnice din România, alInternational of Shell Structures,preºedintele Asociaþiei InginerilorConstructori Proiectanþi de Structuridin România etc.

Pentru activitatea sa, a fost deco-rat cu diferite medalii, printre careamintim Ordinul Muncii (1971).

...O activitate laborioasã, cu con-tribuþii originale în aproape toatelucrãrile proiectate - situându-se înavangarda inginerilor proiectanþi dinRomânia.

Acesta este dr. ing. Traian POPP,personalitate de seamã ce, încã dinviaþã, ºi-a înscris numele în istoriaºtiinþei ºi tehnicii româneºti în con-strucþii... O rara avis! �

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201046

Amenajare zona DurgãuVALEA SÃRATÃ ªI SALINA TURDA

Proiectul „Creºterea atractivitãþiituristice a zonei cu potenþial balnearlacurile sãrate - zona Durgãu - ValeaSãratã ºi Salina Turda”, realizat cucofinanþare PHARE, are ca scopincluderea zonei în circuitele inter-naþionale de turism, precum ºi în cir-cuitele universitare.

Lucrãrile executate au fost dedouã tipuri: lucrãri de amenajãri înminã ºi lucrãri de suprafaþã.

I. Lucrãri de amenajãri în mineleGhizela, Terezia, Rudolf ºi galeriaFranz Josef.

Mina Ghizela, nivel superior -suprafaþã 545 mp, amenajare pentrusalã de tratament:

� compartimentare din vitrinãde aluminiu pentru delimitarea zo-nei staþionarului, care oferã vizibili-tate vizitatorilor asupra amenajãrilorinterioare.

� mobilier pentru echipamentemedia, din lemn, denumit „Noul Crivac”- o interpretare modernã a „criva-cului”, utilajul folosit de ocnaºi pentruextracþia sãrii.

� pardoseli din lemn, instalaþii deapã, canalizare, ventilaþie ºi iluminat.

Mina Terezia - este o minã de tipclopot cu S = 4.000 mp ºi H = 90 m,a cãrei vatrã se prezintã sub formaunui lac salin cu adâncime de pânãla 8 m ºi o insulã de sare în centrucu S = 900 mp.

Din cauza accesului dificil, minanu era vizitabilã pânã la amenajãriledin prezentul proiect:

� montarea unui ascensor pentru6 persoane pe structurã metalicã, peo înãlþime de 33 m; fundarea acestuiascensor a fost foarte dificilã, exe-cutându-se la o adâncime de 80 m

Executant:

Achizitor:Beneficiar:Proiectant:

Asociaþia - SC ACI CLUJ SA- SC Trustul de Instalaþii-Montaj ºi Construcþii SA, Cluj Napoca- SC GRUP 4 INSTALAÞII SA, Cluj NapocaMinisterul Dezvoltãrii Lucrãrilor Publice ºi LocuinþeiConsiliul Local TurdaPRO ATRIUM SRL Cluj Napoca

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 47

faþã de cota galeriei, la care seadaugã o lungime de 500 m de-alungul galeriei - distanþa faþã de poziþiapompei de betoane. Fundarea s-afãcut în apã, toate lucrãrile reali-zându-se manual sau cu utilaje mici;

� realizarea unei platforme delegãturã cu lungimea de 12 m într-ogalerie inundatã cu apã ºi constru-irea unui pod de lemn stratificat de37 m lungime, fundat la adâncimivariabile, între 1,5 m - 2 m;

� pe insula de sare s-au montatdiverse obiecte din lemn cu designspecial, fixate pe fundaþii de lemn:„Pontonul”, „Floarea mare”, „Floareamicã”, „Arca”, „Ariciul”, „Bãncuþele”.Obiectele sunt legate între ele cupasarele din lemn suspendate, iariluminatul, atât cel individual alobiectelor cât ºi cel general, dã uni-tate ºi unicitate minei Terezia.

Mina Rudolf - are forma unei sãlicu secþiune trapezoidalã, cu S =4.000 mp ºi H = 50 m.

Douã rânduri de scãri coboarãde-a lungul a 13 etaje, fiecare avândmarcat anul în care a fost sãpat.În aceastã minã s-a amenajat unadevãrat parc de distracþii în sub-teran: minigolf (6 piste), minibowling,roata mare (structurã metalicã, 6 ca-bine cu câte 8 locuri), amfiteatrul(sãpat în sare, cu capacitate de179 locuri, realizat în întregime dinstructuri de lemn), sala de sport(teren multifuncþional).

Galeria Franz Josef - are lungi-mea de 19 m, lãþime de 2,5 m ºiînãlþimea medie de 2,5 m.

Aici au fost amplasate toate con-ductele de canalizare, apã, venti-laþie, electricitate, mascate prinmontarea unui tavan fals din lemn,iar galeria a fost iluminatã corespun-zãtor, constituind una din cãile deacces.

II. Lucrãri de suprafaþã - Pavi-lion intrare în minã, tunel de legã-turã între Pavilion ºi minã,Pavilion lacuri ºi amenajãri alelacurilor Rotund ºi Ocnei, lucrãride drumuri, lucrãri edilitare.

Lucrãrile au avut un grad de difi-cultate extrem de ridicat, desfãºu-rându-se în subteran la adâncimi de80 m - 120 m, cu accesul pe galerii ºipuþuri înguste. De asemenea, condiþi-ile de fundare au fost speciale, atâtpentru lucrãrile de suprafaþã, cât ºipentru cele subterane.

S-au utilizat exclusiv materialerezistente la mediul salin, iar echipa-mentele au fost protejate împotrivaagresiunii sãrii.

Lucrãrile de diverse tipuri, calita-tea de excepþie a execuþiei dotãrilorºi finisajelor, au condus la realizareaunui obiectiv unicat în peisajulromânesc. �

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201048

5.0.0. RESPONSABILITÃÞILE INVESTITORULUI5.1.0 Investitorul va furniza informaþii complete direc-

torului de proiect cu privire la condiþiile de proiectare ºiexecuþie a investiþiei, inclusiv programul, cerinþele salede spaþii, fluxuri, parametrii produselor, cerinþele de flexi-bilitate ºi extinderi, echipamente, instalaþii, amplasa-ment, credite, finanþare, avize ºi aprobãri anterioare etc;

5.1.1. Investitorul va asigura bugetul proiectului în carese vor include ºi cheltuielile neprevãzute, precum ºi fon-durile disponibile lunar ºi sursa lor (banca, contul etc.);

5.1.2. Investitorul va asigura un reprezentant al sãu,responsabil cu lucrarea, care va examina documenteleºi propunerile directorului de proiect ºi împreunã cuacesta, se vor lua deciziile principale necesare lucrãrii;

5.1.3. La propunerea directorului de proiect, investi-torul va angaja pe bazã de contract consultanþi (arhitec-tul, inginerul) care sã execute serviciile necesare (analizepreliminare, studii, proiecte tehnice, supravegherealucrãrilor ºi alte servicii de consultanþã necesare);

5.1.4. Lucrãrile, soluþiile, verificãrile, deciziile etc., exe-cutate de consultanþi se vor considera de cãtre directorulde proiect, ca fiind ale investitorului, iar directorul deproiect nu va fi rãspunzãtor de acestea;

5.1.5. Investitorul, pe baza selecþionãrilor ºi propune-rilor directorului de proiect, va încheia contracte pentrutoate serviciile de consultanþã necesare ºi va plãti acestelucrãri dupã verificarea ºi aprobarea plãþilor de cãtredirectorul de proiect;

5.1.6. Investitorul va asigura, suplimentar, serviciilede gestiune ºi consultanþã în domeniul financiar, con-tabilitate, asigurãri, necesare proiectului, inclusiv veri-ficãrile contabile ºi financiare periodice;

5.1.7. Dacã investitorul observã el însuºi sau cons-tatã greºeli în lucrare sau o neconformitate cu docu-mentele contractului, atunci va anunþa în cel mai scurttimp directorul de proiect, printr-un aviz scris sau oînºtiinþare despre cele constatate;

5.1.8. Investitorul îºi rezervã dreptul de a executaorice serviciu sau lucrare legate de proiect, cu forþe pro-prii sau sã încheie contracte pentru servicii, proiectare,execuþie sau supraveghere, cu orice unitate de consul-tanþã sau execuþie, cu sau fãrã acordul directorului deproiect;

5.1.9. Dacã directorul de proiect are obiecþiuniasupra unuia dintre contractorii investitorului, care dupãpãrerea sa compromite calitatea lucrãrilor, atunci aredreptul sã notifice investitorului obiecþiunea sa;

5.1.10. Investitorul va furniza toate informaþiile,serviciile ºi va semna toate contractele necesare lucrãrii,dacã acestea sunt verificate de directorul de proiect ºisunt corecte ºi rezonabile cu interesele sale.

6.0.0. COSTUL PROIECTULUI (INVESTIÞIEI)Costul lucrãrilor este totalul sumelor tuturor contrac-

telor încheiate între beneficiar ºi terþi, în scopul realizãriiinvestiþiei;

6.1.0. Costul lucrãrilor se va grupa distinct pe celetrei etape: etapa preliminarã, etapa de fundamentare ºietapa de execuþie;

6.1.2. Costul lucrãrilor include ºi valorile contractelorpentru directorul de proiect, pentru consultanþi (arhitect,inginer cu supravegherea execuþiei) etc.;

6.1.3. Directorul de proiect nu poate sã garanteze cãvalorile ofertelor ºi ale contractelor nu vor avea variaþiifaþã de valoarea stabilitã la data convenirii lor;

6.1.4. Ca o condiþie a acestui contract nu se va stabilio limitã fixã a valorii proiectului dacã nu s-a precizat dis-tinct, prin contract, ca o sumã fixã a acestor costuri;

6.1.5. În cazul în care contractul va prevedea o sumãfixã ca ºi cost al proiectului, atunci se va avea în vedereîn stabilirea costului ºi suma de cheltuieli neprevãzute,riscuri, inflaþie etc.;

6.1.6. Reducerile, abaterile, compensaþiile comercialesau alte venituri din vânzãri ale surplusului de materiale,utilaje, etc., vor reveni, de drept, investitorului iar directo-rul de proiect va acþiona ca aceste drepturi sã fie asigurate.

7.0.0. PLÃÞI CÃTRE DIRECTORUL DE PROIECT7.1.0. Plata pentru servicii de bazã7.1.1. Un avans aºa cum s-a stabilit în clauza (*),

............................, va fi plãtit de investitor directorului deproiect, într-un cont al acestuia nr. ................................în 7 zile de la semnarea contractului;

7.1.2. Plãþile ulterioare pentru serviciile de bazã aledirectorului de proiect se vor face lunar, proporþional cuserviciile executate conform Anexelor A ºi B;

7.1.3. Dacã una sau mai multe perioade stabilite înAnexa A se prelungesc, nu din vina directorului deproiect, pentru fiecare perioadã de prelungire, investi-torul va plãti suplimentar directorului de proiect o compen-saþie ca pentru servicii suplimentare contractului;

* A se vedea Anexa B.7.2.0 Plãþi pentru servicii suplimentare7.2.1 Plãþile pentru serviciile suplimentare ale direc-

torului de proiect, cât ºi pentru costurile rambursabile, sevor face lunar, la prezentarea, de cãtre directorul deproiect, a situaþiei serviciilor suplimentare executate ºi acosturilor suportate;

7.3.0. Plãþi pentru servicii suplimentare7.3.1. Nu se vor face reþineri din plãþile datorate

directorului de proiect pe motive de: penalizare,despãgubiri etc., pentru costurile suplimentare cauzatede schimbãri, modificãri etc., altele decât cele pentrucare directorul de proiect este rãspunzãtor în mod legal;

7.4.0 Suspendarea sau abandonarea lucrãrii7.4.1. Dacã lucrarea se suspendã sau se abando-

neazã, total sau parþial, mai mult de trei luni, directorulde proiect va fi despãgubit pentru toate serviciile efectu-ate pânã la data comunicãrii scrise a investitorului privi-tor la suspendare sau abandonare, inclusiv daunelecauzate de abandonare;

7.4.2. Investitorul va plãti directorului de proiect toatecosturile lucrãrilor efectuate la zi, împreunã cu costurilerambursabile ºi toate cheltuielile de lichidare conformclauzelor 7.4.1. ºi 10.1.2.

Dacã lucrarea este reluatã, dupã ce a fost suspen-datã mai mult de trei luni, compensaþia directorului deproiect va fi reglatã echitabil între pãrþi.

(Urmare din numãrul 60, iunie 2010)

Consultanþa în investiþii-construcþii (XIX)CONTRACTUL DE MANAGEMENT

ing. Petre IONIÞÃ

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2010 49

8.0.0. SITUAÞII CONTABILE8.1.0. Situaþiile de platã periodice, totale (la zi), cos-

turile rambursabile, referitoare la drepturile ºi plãþiledirectorului de proiect, vor fi evidenþiate de cãtre direc-torul de proiect sau de cãtre un specialist al sãu, con-form reglementãrilor de specialitate;

8.1.1. Solicitate în mod rezonabil, documentele pre-vãzute la clauza 8.1.0., vor fi puse, la cerere, la dispo-ziþia reprezentantului investitorului, la perioade de timpreciproc convenite.

9.0.0. ARBITRAJ9.0.0. Toate revendicãrile, litigiile sau orice alte pro-

bleme care privesc contractul, se vor negocia rezonabilîntre pãrþi;

9.1.1. Dacã una sau mai multe revendicãri, litigii etc.privind contractul, nu se pot rezolva rezonabil între pãrþiprin negociere, se va proceda la rezolvarea acestora pecalea arbitrajului;

9.1.2. Dacã pãrþile nu au convenit altfel, arbitrajul vafi soluþionat pe baza reglementãrilor din România;

9.1.3. Decizia datã de arbitraj va fi finalã iar sentinþava intra în vigoare conform legii.

10.0.0. REZILIEREA CONTRACTULUI10.1.0. Dacã una din pãrþi nu reuºeºte sã-ºi îndepli-

neascã obligaþiile contractuale, iar partea care a iniþiatrezilierea nu are nicio vinã cu privire la neîndeplinireaobligaþiilor, contractul poate fi reziliat de cãtre oricare dinpãrþi, dupã un preaviz scris de 15 zile;

10.1.1. Acest contract va fi reziliat de cãtre investitor,dupã un preaviz de 15 zile cãtre directorul de proiect, dacãlucrarea este abandonatã definitiv de cãtre investitor;

10.1.2. În cazul rezilierii contractului, nu din vinadirectorului de proiect (clauza 10.1.1. ºi alte clauze),acesta va fi despãgubit de investitor pentru toate serviciileefectuate pânã la data rezilierii, inclusiv costurile rambur-sabile ºi toate cheltuielile directorului de proiect cauzateºi justificate rezonabil de reziliere.

11.0.0. SUCCESORI ªI MANDATARI11.1.0. Investitorul ºi directorul de proiect se obligã ei

înºiºi ºi pe partenerii, succesorii, mandatarii ºi reprezen-tanþii lor legali, deci o parte faþã de cealaltã parte, pentrua îndeplini, întocmai, prevederile prezentului contract;

11.1.1. Nici investitorul ºi nici directorul de proiect nuvor atribui, subînchiria sau transfera un drept din acestcontract, fãrã consimþãmântul scris al celeilalte pãrþi.

12.0.0. DELIMITAREA CONTRACTULUI12.1.0. Acest act reprezintã contractul integral între

investitor ºi directorul de proiect ºi înlocuieºte negocie-rile, înþelegerile ºi convenþiile scrise sau orale anterioare;

12.1.1. Contractul poate fi modificat sau completat numaiprintr-un act adiþional, scris ºi semnat de ambele pãrþi;

12.1.2. Nimic cuprins în acest contract nu se va con-sidera cã s-a creat o legãturã contractualã care con-travine sau nu este loialã contractului, între directorul deproiect ºi alþi participanþi la realizarea investiþiei.

13.0.0. ASIGURARE13.1.0. Directorul de proiect va face ºi va menþine în

valabilitate una sau mai multe asigurãri ale sale, privind:

� Accidente sau revendicãri ale angajaþilor sãi;� Accidente sau distrugeri ale bunurilor sale sau ale

unor bunuri în folosinþa sa;� Revendicãri ale partenerilor de contracte în legã-

turã cu lucrarea, ca urmare a unor greºeli sau neglijenþeale directorului de proiect, pentru care este rãspunzãtorîn mod egal.

14.0.0. VALUTA ªI CURSURI DE SCHIMB14.1.0. Restricþii valutare14.1.1. Dacã, în conformitate cu prevederile contrac-

tului, pentru executarea lucrãrii sunt necesare operaþiunivalutare iar pe parcursul valabilitãþii contractului auapãrut restricþii valutare ºi/sau restricþii de transfer alevalutei, care privesc moneda sau monezile din contract,atunci investitorul va plãti directorului de proiect oricepierdere sau daune rezultate din aceasta;

14.2.0. Cursuri de schimb14.2.1. Dacã preþul contractului prevede operaþiuni

cu valutã, atunci orice operaþiune cu monedã strãinã seva face la cursul de schimb al Bãncii din ziua deîntocmire a documentului de platã.

15.0.0. CONDIÞII SPECIALE DE CONTRACTARE15.1.0. Condiþiile speciale de contractare (Anexa 2),

care se încheie între pãrþi fac parte integrantã din con-tract ºi precizeazã unele clauze particulare ale activitãþiidirectorului de proiect, între care amintim:

� Limba sau limbile în relaþiile dintre pãrþi;� Adresele pãrþilor, fax, e-mail etc.;� Semnãturile autorizate;� Personalul autorizat ca reprezentant al pãrþilor;� Data începerii;� Data terminãrii;� Rezolvarea disputelor;� Experþi ºi consilieri ai pãrþilor;� Limitele de responsabilitate ºi competenþã ale

directorului de proiect, ale reprezentanþilor sãi ºi aledelegaþilor, experþilor etc.;

� Avans;� Garanþia de bunã execuþie ºi plata acesteia;� Alte precizãri ºi clauze de contractare specifice

investiþiei ºi activitãþii directorului de proiect.16.0.0. Anexa A� Se va anexa la contract Anexa A, în care se vor

înscrie serviciile principale (de bazã) ale Directorului deProiect.

� Se vor înscrie ºi limitele de competenþã atribuiteDirectorului de Proiect.

17.0.0. Anexa BSe va anexa la contract Anexa B, în care se vor

preciza:� Suma totalã de platã;� Sumele periodice (avans, plãþi lunare, plãþi finale,

alte plãþi);� Termenele de platã ºi limitele de întârziere;� Penalitãþi de întârziere;� Moneda de platã;� Alte prevederi.18.0.0. ALTE PREVEDERI� Prezentul contract poate fi utilizat cu adãugiri ºi

completãri ºi pentru serviciile:� Coordonatorului Investiþiei (C.I.);� Administratorului de Program (A.P.).În aceste variante, limitele de competenþã se vor

extinde conform dorinþei investitorului.(Continuare în numãrul viitor)

ERATÃÎn nr. 61 al revistei (iulie 2010) pag. 46, la articolul „Tipuri de planºee moderne utilizând beton autocompactant“,

numele ultimului autor este drd. ing. Stelian NICOLAICIUC (ºi nu Sergiu NICOLAICIUC).

d i n s u m a rEditorial 3

Echipamente ºi soluþii

de cofrare ºi acces la înãlþime 4, 5

Produse metalurgice pentru construcþii 6, 7

Achiziþiile publice: soluþie de salvare

de la dispariþie a firmelor în 2010 8 - 10

Organisme de certificare 11, 31, 37

Proiectarea ºi managementul investiþiilor

în domeniul construcþiilor civile ºi industriale 12, 13

Sisteme pentru hidroizolaþii 14, 15

Sisteme din aluminiu

pentru rulouri exterioare ºi porþi pentru garaj 16, 17

Termoizolaþii rezistente la foc 18, 19

Soluþii pentru economisirea energiei 20, 21

Renovarea acoperiºurilor vechi

cu membrane PVC 22 - 25

Utilaje pentru construcþii 25

Comportarea în timp

a clãdirilor reabilitate termoenergetic 26 - 28

Vopsele lavabile pentru interior 29

Produse în premierã 30, 31

Utilizarea corectã a echipamentelor individuale

de protecþie în construcþii 32 - 35

La dispoziþia dvs.: þiglã metalicã,

panouri metalice, profile galvanizate 35

Managementul

activitãþii de construcþii - instalaþii montaj 36, 37

Membrane hidroizolatoare autoadezive 37

Utilizarea calculului probabilistic la determinarea

conductivitãþii termice a materialelor 38, 39

Dinamica ocupãrii spaþiului

ºi morfogeneza reþelei de transport 40 - 42

Puncte de informare, consiliere

ºi asistenþã specializatã pentru ºomeri 43

Promovarea fondurilor sociale paritare

în noile state membre ale UE 43

Constructori de excepþie: Traian Vintilã POPP 44, 45

Proiecte realizate cu cofinanþare PHARE 46, 47

Consultanþã în investiþii - construcþii:

contractul de management 48, 49

Firme performante în construcþii (Cop. 2, 3, 4)

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 7.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

http://www.aedificia.ro/