economic

Să se realizeze tehnologia de execuţie şi să se determine costul de fabricaţie pentru realizarea reperului capac de etanşare. Să se proiecteze secţia de prelucrări mecanice în care se realizează reperulrespectiv.

Capitolul 1Prezentarea tehnologiei de execuţie a reperului.

Capitolul 2Determinarea ciclurilor de reparaţie a maşinilor unelte utilizate.

Capitolul 3Determinarea fondurilor de timp de funcţionare si a normelor de timp pe tipuri demaşini unelte.

Capitolul 4Determinarea productivităţii anuale pe tipuri de maşini unelte.

Capitolul 5Determinarea tipului de producţie. Metoda indicilor de constanţă.

Capitolul 6Amplasarea locurilor de muncă şi a maşinilor unelte.

Capitolul 7Dimensionarea suprafeţelor.

Capitolul 8Determinarea costului tehnologic şi costului de producţie.

Capitolul 2Determinarea ciclurilor de reparaţii

ale maşinilor unelte

Întocmirea planului anual de reparaţii este reglementată prin normativele de întreţinere tehnică ce reprezintă un ansamblu de norme tehnice privind planificarea şi executarea lucrărilor de reparaţie. Sistemul de reparaţii preventive impune lucrărilor de reparaţie o succesiune riguros determinată de durata de serviciu a diferitelor componente constructive ale utilajelor.

Utilajele sunt supuse în exploatare la următoarele tipuri de reparaţii :-revizie tehnică Rt-reparaţii curente care pot fi de gradul I Rc1 si de gradul II Rc2-reparaţie capitală Rk

Reparaţiile capitale reprezintă intervenţiile ce se execută în mod planificat după expirarea cifrului de funcţionare din normativ pentru menţinerea caracteristicilor tehnico-economice iniţiale şi preîntampinarea ieşirii fondurilor fixe din funcţionare inainte de termen.

Între două reparaţii capitale utilajele sunt supuse mai multor revizii tehnice şi reparaţii curente. Intervalul dintre două reparaţii capitale succesive plus durata celei de-a douareparaţie capitală reprezintă ciclul de reparaţii. Numărul,felul şi succesiunea intervenţiilor de-a lungul ciclurilor de reparaţii reprezintă structura ciclului de reparaţii. Cunoscându-se felul ultimei intervenţii suportate de utilaj în anul de bază şistructura sa de reparaţie, se poate determina felul şi succesiunea reparaţiilor ce vor avea loc în perioada ce urmează.

Pentru întocmirea planului de reparaţii trebuie determinate : - durata de serviciu normată - ciclul de reparaţie - intervalul dintre două intervenţii

- numărul de intervenţii într-un ciclu de reparaţie in zilele lucrătoare - numărul de ore de lucru necesare executării reparaţiilor

Nr. crt..

Denumireaoperaţiei.

Schiţa operaţiei. M.U. Scula Dispozitiv

Verificat

Regim de aşchiere.

Norma de

timp.t s n

1 Debitare.Masina de debitat.

Cuţitde strung

Universal

2.2

4.56

2

Strunjirefrontală.18 mm.Prins, centrat

StrungNormalSN400.

Cuţitde strung Universal

1 1 800

1.2

0.75

3

Strunjire exterioară

Ø70

StrungNormalSN400.

Cuţitde strung

Universal

5 0.6

800

1.2

0.56

4

Găurire. Ø38

StrungNormalSN400.

Burghiu Universal 1

0.13

800

1.43

3.8

5 BroşareMasină

de broşat

Broşă1

0.075

----------------------

2.45

4.9

6Tesire.1×45

˚Desprins,

întors, centrat.

Strung normal SN400

Cuţit de strung

Universal

1 1 800

0.1

7Strunjire frontală 8mm×Ø47. Strung

normal SN400

Cuţit de strung.

Universal

3 0.4

800

1.58

8 Găurire Ø8×5

Maşină de

găurit

Burghiu Menghină

4

0.13

600

2.7

Costul unei reparaţii capitale din valoarea de inventar a fondurilor fixe. 22 23 23 56 20

Cota anuală a reviziilor tehnice rep. curente c% din val. de investiţii a fondurilor fixe 21

11 35 30 10

Num

ărul

ore

lor

de lu

cru

nece

sare

exe

cută

rii

repa

raţi

ilor

.

Rk 20 12

50

1250

305

970

Rc2 19 72

0

240

140

540

Rc1 18 28

0

60 62 180

Rt

17 38 9 6 27

Tim

pul d

e st

aţio

nare

în

repa

raţi

i ( z

ile

lucr

ătoa

re)

Rk 16 23 2 7 20

Rc2 15 16 6 3 13

Rc1 14 8 3 2 6

Rt 13 2 1 1 1

Numărul reparaţiilor capitale ce se pot executa în timpul duratei de serviciu normată.

12 3 3 3 3

Num

ărul

in

terv

enţi

ilor

într

-un

cicl

u de

re

para

ţii.

Rk 11 1 1 1 1

Rc2 10 2 1 2 2

Rc1 9 6 2 6

Rt 8 9 3 9 9

Cil

ul d

e re

para

ţii ş

i in

terv

alul

din

tre

inte

rven

ţii

( in

ore

de

func

tion

are) R

k 7 2610

0

2610

0

2700

2700

Rc2 6 87

00

8700

9000

9000

Rc1 5 2900

2900

3000

3000

Rt 1450

1450

1500

1500

Numărul de schimburi 3 2 2 3 3

Durata de serviciu normată

2 21 15 15 15

Cod

ul d

e cl

asif

icar

e şi

de

num

irea

gr

upei

,sub

grup

ei ş

i a

tim

pulu

i de

fond

fix

.

1

Str

ung

norm

al

SN

400

450X

200

Maş

ina

de g

ăuri

t ve

rtic

ală

pent

ru

găur

i :Ǿ

6…Ǿ

10.

Maş

ina

de d

ebit

at

alte

rnat

ivă

pent

ru

bare

cu

Ǿ>

100m

m.

Maş

ină

de

broş

at.

SN400

Nr.crt.

Ore de funcţionare

Tipul reparaţiei Număr reparaţie Durata si perioada reparaţiei

1 1450 Rt Rt1 12.05.2009 14.05.2009

2 2900 Rt,Rc1 (Rc1)1 17.09.2009 25.09.2009

3 4350 Rt Rt2

4 5800 Rt,Rc1 (Rc1)2

5 7250 Rt Rt3

6 8700 Rt,Rc1,Rc2 (Rc2)1

7 10150 Rt Rt4

8 11600 Rt,Rc1 (Rc1)3

9 13050 Rt Rt5

10 14500 Rt,Rc1 (Rc1)4

11 15950 Rt Rt6

12 17400 Rt,Rc1,Rc2 (Rc2)2

13 18850 Rt Rt7

14 20300 Rt,Rc1 (Rc1)5

15 21750 Rt Rt8

16 23200 Rt,Rc1 (Rc1)6

17 25500 Rt Rt9

18 26100 Rt,Rc1,Rc2,Rk Rk1

Maşină de debitat

Nr.crt.

Ore de funcţionare


1 1500 Rt Rt1 12.05.2009 13.05.2009

2 3000 Rt,Rc1 (Rc1)1 16.09.2009 18.09.2009

3 4500 Rt Rt2

4 6000 Rt,Rc1 (Rc1)2

5 7500 Rt Rt3

6 9000 Rt,Rc1,Rc2 (Rc2)1

7 10500 Rt Rt4

8 12000 Rt,Rc1 (Rc1)3

9 13500 Rt Rt5

10 15000 Rt,Rc1 (Rc1)4

11 16500 Rt Rt6

12 18000 Rt,Rc1,Rc2 (Rc2)2

13 19500 Rt Rt7

14 21000 Rt,Rc1 (Rc1)5

15 22500 Rt Rt8

16 24000 Rt,Rc1 (Rc1)6

17 25500 Rt Rt9

18 27000 Rt,Rc1,Rc2,Rk Rk1

Maşină de broşat.

Nr.crt.

Ore de funcţionare


1 1500 Rt Rt1 12.05.2009 13.05.2009

2 3000 Rt,Rc1 (Rc1)1 16.09.2009 22.09.2009

3 4500 Rt Rt2

4 6000 Rt,Rc1 (Rc1)2

5 7500 Rt Rt3

6 9000 Rt,Rc1,Rc2 (Rc2)1

7 10500 Rt Rt4

8 12000 Rt,Rc1 (Rc1)3

9 13500 Rt Rt5

10 15000 Rt,Rc1 (Rc1)4

11 16500 Rt Rt6

12 18000 Rt,Rc1,Rc2 (Rc2)2

13 19500 Rt Rt7

14 21000 Rt,Rc1 (Rc1)5

15 22500 Rt Rt8

16 24000 Rt,Rc1 (Rc1)6

17 25500 Rt Rt9

18 27000 Rt,Rc1,Rc2,Rk Rk1

Maşină de găurit.

Nr.crt.

Ore de funcţionare

Tipul reparaţiei Număr reparaţie Durata şi perioada reparaţiei

1 1450 Rt Rt1 12.05.2009 1305.2009

2 2900 Rt,Rc1 (Rc1)1 17.09.2009 20.09.2009

3 4350 Rt Rt2

4 5800 Rt,Rc1 (Rc1)2

5 7250 Rt Rt3

Fond de timp de funcţionare Luna Zile

lucrătoareFond de timp disponibil al utilajului [ore]

in 2 schimburi in 3 schimburi

Ianuarie 20 320 480

Februarie 20 320 480Martie 22 352 528

Aprilie 21 336 504Mai 20 320 480Iunie 22 352 528Iulie 23 368 552August 21 336 504Septembrie 22 352 528Octombrie 22 352 528

Noiembrie 21 336 504Decembrie 21 336 504

Planul de reparaţii 2009

Nr.crt.

Denumirea maşinii unelte.

Plan deoperaţii.

Lunile anului

Ianu

arie

Feb

ruar

ie

Mar

tie

Apr

ilie

Mai

Iuni

e

Iuli

e

Aug

ust

Sep

tem

brie

Oct

ombr

ie

Noi

embr

ie

Dec

embr

ie

1 Maşină de debitat alternativă pentru bare cuǾ>100mm

Fl Rt1 (Rc1)1

Zl 12 16

ZR 1 2

2 Strung normal 450x1000

Fl Rt1 (Rc1)1

Zl 12 17

ZR 2 8

3 Maşină de găurit verticalăpentru găuri : Ǿ6….Ǿ10.

Fl Rt1 (Rc1)1

Zl 12 17

ZR 1 3

4 Maşină debroşat.

Fl Rt1 (Rc1)1

Zl 12 16

ZR 1 6

Capitolul 3Determinarea fondurilor de timp defuncţionare si a normelor de timp pe

tipuri de maşini unelte.

Mărimea fondului de timp disponibil al unităţilor de utilaj depinde de duratade timp considerată (an, trimestru, lună), de pierderile calificate de timp datorateregimului de lucru si reparării utilajului. În funcţie de aceşti parametri deosebim următoarele categorii de fonduri de timp : - a) Fondul de timp calendaristic Fc = ZC KS h [ore/an] unde ZC – număr de zile calendaristice dintr-un an KS – număr de schimburi h - număr de ore pe schimb - b) Fondul de timp tehnic Ft = (ZC – RK) KS h – RC [ore/an]

unde RK – număr de zile cât utilajul stă in reparaţie capitală RC – număr de ore cât utilajul stă în revizie tehnică şi o reparaţie curentă 1

- c) Fondul de timp nominal Fn = Zl KS h [ore/an]

unde Zl – număr de zile lucrătoare din perioada considerată

- d) Fondul de timp disponibil Fd = (Zl – RK) KS h – RC [ore/an]

- e) Fondul de timp efectiv Fef = Fd – TP [ore/an]

unde TP – timpul pierdut neplanificat

Norma tehnică de timp

Calculul fondurilor de timp pentru SN400 :

= × ×h=365×2×8=5840

= ( - )×16- =( 365-0)×16-160=5680 ore

= × ×h=257×2×8=4112 ore

= ( - )×16- =(257-0)×16-160=3952 ore

= - =3952-0=3952 ore

Calculul fondurilor de timp pentru maşina de găurit G16 :

= × ×h= 365×2×8=5840 ore

= ( - )×16- =(365-0)×16-48=5792 ore

= × ×h=257×2×8=4112 ore

= ( - )×16- =(257-0)×16-48=4064 ore

timpul de deserviretehnico-organizatorica tdo

timpul de pregatire incheiere Tpi

timpul operativ top

timp de deserviretehnica tdt

timp de deservireorganizatorica tdo

timpul de baza tb.

timpul auxiliar ta

Nt

= - =4064-0=4064 ore

Calculul fondurilor de timp pentru maşina de debitat :

= × ×h=365×2×8=5840 ore

= ( - )×16- =(365-0)×16-48=5792 ore

= × ×h=257×2×8=4112 ore

= ( - )×16- =(257-0)×16-48=4064 ore

= - =4064-0=4064 ore

Calculul fondurilor de timp pentru maşina de broşat :

= × ×h=365×2×8=5840 ore

= ( - )×16- =(365-0)×16-112=5728 ore

= × ×h=257×2×8=4112 ore

= ( - )×16- =(257-0)×16-112=4000 ore

= - =4000-0=4064 ore

Normele de timp pentru operaţiile fluxului tehnologic de prelucrare a reperului capac de etanşare.

Nr.crt.

Denumirea operaţiei Norma de timp [min]

1 Debitare Ø110×41. 4.56

2 Strunjire frontală 18 mm. 0.753 Strunjire exterioarăØ70. 1.2

4 Găurire Ø38 3.8

5 Broşare Ø40 4.9

6 Teşire 1×45˚ 0,1

7 Strunjire frontală 8mm×Ø47 1.588 Găurire Ø8×5 4.5

Capitolul 4Determinarea producţiei anuale de tipuri de maşini unelte.

Productivitatea anuală se calculează pentru fiecare tip de maşină-unealtă utilizată,pe baza relaţiei :

= [repere-operaţie/an]

Productivitatea anuală pentru SN400

=

unde:

-fondul de timp efectiv.

- norma de timp pentru toate operaţiile executate pe maşina unealtă.

=3952 ore

=3.8+1.2+0.75+0.1+1.58=7.43 min

= 532 [repere-operaţie/an]

Productivitatea anuală pentru maşina de găurit G16.

=4064 ore

=4.5 min

= =903 [repere-operaţie/an]

Productivitatea anuală pentru maşina de debitat.

=4064 ore

=4.56min


Productivitatea anuală pentru maşina de broşat.

=4000 ore

=4.9 min


Capitolul 5Determinarea tipului de producţie. Metoda indicilor de constanţă.

Tipul de producţie este definit de un ansamblu de factori productivi si independenţi,care determină principalele proporţii ale desfaşurării procesului de producţie în timp şi spaţiu, permit crearea unor condiţii tehnico-organizatorice si materiale necesare realizării fabricaţiei la parametri optimi de eficienţă economică.

Cunoasterea tipului de producţie are o importanţă practică deosebită, deaorece influenţează şi determină următoarele :

-metoda de organizare a producţiei şi a muncii ;-structura de producţie a întreprinderii si a secţiilor ;-gradul de înzestrare tehnică a întreprinderilor ;-organizarea locurilor de muncă ;-pregătirea fabricaţiei ;-conducerea activităţii întrepriderii ;

Se cunosc trei tipuri de producţii :

producţie de serie ; producţie de masă ; producţie individuală ;

Pentru determinarea tipului de producţie cele mai folosite metode sunt :1. metoda indicilor globali ;2. metoda indicilor de constanţă ;

In cadrul proiectului, voi folosi metoda indicilor de constanţă, pentru determinarea tipului de producţie. Este o metodă analitică, ce se aplică la nivelul reperului-operaţiei pentru a stabili gradul de omogenitate si stabilitate a lucrărilor ce se execută la locul de muncă. Gradul de omogenitate a lucrărilor poate fi măsurat cu

ajutorul indicelui de constanţă a fabricaţiei , care arată constanta în timp a

executării unei operaţii ’I’ a reperului ,g’ ce se realizează la un anumit loc de muncă.Indicile de constanţă a fabricaţiei este raportul dintre timpul efectiv necesar

executării unei operaţii ,i’ a reperului ,g’ si ritmul mediu, anual al reperului ,, ’’.

=

=

unde :

-fondul nominal de timp ;

-volumul anual de produse ;

- 200000 buc/an ;

Pentru stabilirea tipului de preselecţie se foloseşte un coeficient dat de

relaţia :

= =

În funcţie de valoarea lui se stabileşte tipul de producţie :

dacă <1 => producţie de masă ;

dacă > 1 => producţie de serie ;

Coeficientul se calculează pentru fiecare maşină unealtă.

a) Operaţii pe SN400.

= = =1.23

= =7.43 min

= = =6.04

= = =0.16<1=> producţie de masă ;

b) Operaţii pe maşina de găurit :

= = =1.23

= =4.5min

= = =3.65


c) Operaţii pe maşina de debitat :

= = =1.23

= =4.56min

= = =3.7


d) Operaţii pe maşina de broşat :

= = =1.2

= =4.9min

= = =4.08


Capitolul 6

Amplasarea locurilor de muncă si a utilajelor .

Prin amplasarea utilajelor pe suprafeţele de producţie existente sau proiectate ,se inţelege fixarea poziţiei acestora intr-o anumită dispunere unele faţă de altele pe baza unor reguli.

Printr-o amplasare optimă se urmăreşte asigurarea unei utilizări raţionale a unei suprafeţe de producţie, limitarea deplasării materialelor sau produselor pe suprafeţe, crearea unor codiţii optime pentru execuţie si asigurarea posibilităţii unor modificări viitoare in cadrul schimbării profilului producţiei.

Tipuri de amplasare sunt :1. pe baza poziţiei fixe;2. pe baza procesului sau funcţiunii ;3. după produs sau liniile de flux ;

Pe baza acestui tip de amplasare, locurile de muncă se amplasează după naturaactivitaţilor productive ce trebuiesc desfăşurate, toate operaţiunile sau procesele similare executându-se pe suprafeţe bine delimitate, corespunzatoare unor ateliere sau secţii. In cadrul acestora se grupează mai multe maşini asemănătoare sau asociate.

Avantajul acestui tip de amplasare este fabricarea unei nomenclaturi variate ce permit utilizarea raţională a utilajelor si forţei de muncă.

Dezavantajele acestui tip de amplasare sunt :

circuite lungi pentru transportul materialelor; durate mari ale ciclului de fabricaţie; stocuri mari de produse neterminate ; forta de muncă de calitate inaltă ;

Metodele de determinarea necesarului de utilaje se stabilesc în funcţie de de felul elementelor componente ale utilajelor de producţie şi de particularităţile procesului tehnologic din ramura industrială considerată.

In cazul unităţilor tehnologice la care produsul se obţine ca urmare a efectuăriiunui număr limitat de operaţii prin parcurgerea lor în mod succesiv, trebuie să se determine numărul de maşini unelte pentru fiecare operaţie prin fabricarea unor metode corespunzătoare, urmărindu-se asigurarea proporţionalităţii între capacitatea de producţie a maşinilor şi utilajelor necesare realizării diferitelor operaţii :

Numărul de maşini este dat de relaţia :

=

în care :

-numărul de maşini ;

-cantitatea anuală de produse ;

-norma de timp a produsului ,,j’’ ;

- fondul de timp disponibil al utilajului ;

Stabilirea necesarului de maşini pentru procesele auxiliare se face in strânsăcorelare cu capacitatea de producţie a maşinilor din procesele de bază , pentru a asigura continuitatea si ritmicitatea proceselor de producţie .

În continuare voi calcula numărul de utilaje din secţia de prelucrări mecanice pe care le avem de proiectat.

SN400

= =6

Maşină de găurit G16.

= =3.7≌4

Maşină de debitat.

= =3.7≌4Maşină de broşat .

= =4

Capitolul 7Dimensionarea suprafeţelor.

Pentru stabilirea suprafeţelor necesare se folosesc diferite metode. Alegerea unei metode se face în funcţie de gradul de exactitate si de tipul disponibil pentru stabilirea suprafeţei necesare.

Se cunosc urmatoarele metode :1. Dimensionarea suprafeţei pe baza unui calcul analitic. Se foloseşte când se impune

dimensionarea exactă a suprafeţelor si când există timp suficient pentru realizarea acestei dimensionări.

2. Dimensionarea suprafeţelor prin transpunere. Se porneşte de la marimea spaţiilor utilizate in cadrul unei unităţi economice similare ca profil, aducându-se unele ajustări în funcţie de obiective.

3.Dimensionarea suprafeţelor pe baza unui proiect sumar de amenajare. Se elaborează un plan de amenajare în care se specifică aranjarea propusă sau specificarea utilajelor, conturându-se pe această bază proprietăţile pe care le implică soluţiile propuse.Se obţine o orientare aproximativă asupra amplasării şi proporţionalităţii spaţiilor.

4.Dimensionarea suprafetelor pe baza normativelor.

Pentru maşini mici: 10÷12 ;

Pentru maşini mijlocii:15÷25 ;

Pentru maşini mari:30÷45 ;

Pentru maşini foarte mari:50÷100 ;

Pentru magazii : 1÷25 ;pentru 1 tona material ;

Pentru maşini de ascuţit : 7÷9 ;Pentru secţia de prelucrări mecanice se va face următoarea dimensionare pe baza calculului analitic :

= +

unde :

-suprafaţa totală ; -suprafaţa de producţie ;

-suprafaţa social-administrativă .

= + + [ ]

unde :

-suprafaţa statică ; -suprafaţa de gravitaţie ;

–suprafaţa de evoluţie.

=0,25× [ ]

Aceste date se iau din normative şi sunt prezentate în tabel.Având în vedere numărul maşinilor-unelte suprafaţa totală a secţiei de

prelucrări mecanice va fi:

= + + +

=6×9.73125+4×9.039275+4×11.518=140.61 [ ]

Schema de amplasare a utilajelor în secţia de prelucrări mecanice este prezentatăastfel : 1-cale de acces ; 2-suprafaţă social-administrativă ; 3-C.T.C. ; 4-magazie scule ; 5-depozit de semifabricate ; 6-depozit de piese finite.

1 2 3 4

5

6

-Maşină de debitat bare cu Ø>100mm

-Strung normal SN400

-Maşină de găurit G16.

-Maşină de broşat.

Nr. crt. dincatalogul de

preturi.55 272 226 289

Denumirea M.U.Strung

universalMaşină de

debitat bareMaşină degăurit G16

Maşină de broşat

Codul M.U. 331112 331371 331213 331414

Simbol grafic

Dimensiunile degabarit ale M.U.

în ]

1450×900×1400

2320×1320×1820

1487×660×2680

1800×70×2700

Suprafaţa statică

in ] 1305000 3062400 981420 1260000

Dis

tant

a m

inim

a in

tre

M.U

. [m

m] Frontală 600 400 500 500

Din spate 500 400 400 400

800 500 500 500

Suprafaţa de

gravitaţie: ]

480000 200000 250000 250000

Suprafaţa de

producţie : ]

7.785 9.2624 7.21342 7.51

Suprafata de

administratie : ]1.94625 2.3156 1.809855 1.8775

Suprafata totala :

]

9.73125 11.518 9.039275 9.3875

Greutatea M.U. [kg] 1100 4320 1100 2300

Preţul [mii lei] 8445 2235 294450 48600

Capitolul 8Costul tehnologic. Costul de producţie.

Pentru a determina costul tehnologic se utilizează următoarea relaţie de calcul :

= + + + +I.R.A.în care:

- costul pentru materii prime şi material;

- cheltuieli directe cu munca vie;

- uzura S.D.V.-urilor ;

- cheltuieli pentru energia electrică ;.R.A. - cheltuieli pentru intreţinerea, repararea şi amortizarea utilajelor .

=

în care :

-norma de consum de materii prime şi materiale ;

-preţ de livrare a materiei prime ;

-cantitatea de materiale şi produse recuperabile ;

–preţ de livrare a deşeurilor.

= ×L

in care :

-densitatea materialului ; =7.085 kg/ ;d -diametrul semifabricatului.

=1.1 dm

L -lungimea semifabricatului corespunzătoare unei piese;

=0.41 dm

=7.085× =2.75

=0.35 Ron/Kg

D= × ×L [Kg]

în care :d-diametrul subproduselor recuperabile ;

L-lungimea subproduselor recuperabile.

D=1

=0.085 Ron/Kg

=2.75×0.35-1×0.085=0.8775

= + +CAS [Ron]in care :

-contribuţia directă;

-impozit pe retribuţia directă;CAS-contribuţii pentru asigurări sociale.

= × [Ron]

= -norma de timp pentru întreg produsul.

=0.75+1.2+3.8+0.1+1.58+4.56+4.5+4.9=21.39 min

-contribuţia tarifară ( categoria a -III- a) pentru execuţia piesei:

= 1.7 Ron/oră

=21.39× = 0.6 [Ron]

=0.29× =0.17 [Ron]

CAS=0.07×( + )=0.007 [Ron]

=0.77 [Ron]

= + [Ron]în care:

-uzura dispozitivelor si verificatoarelor;

-uzura sculelor ;

= + [Ron]

în care:

-preţ de livrare a dispozitivelor si AMC-urilor;N -programul anual de fabricaţie: N=200.000 buc;

-durata de serviciu normată;

-cota anuală a cheltuielilor pentru întreţinerea si reparaţia dispozitivelor şi verificatoarelor;

Adopt i=5%;

=10000 [Ron];

=1.5 ani;

=

= × [Ron]

în care:

-preţul de livrare a sculei;

-coeficientul cheltuielilor pentru reascuţire si reparaţii;

- coeficientul pentru ieşirea accidentală din exploatare;

-numărul de reascuţiri ale sculei;

- numărul de scule identice folosite simultan;

- durabilitatea sculei;

-timp de bază.

= + +

Pentru cuţitul de strung:

=20 Ron; =0.03; =0.025; n=30; =1; T=90 min; =7.43 min

= ×7.43=0.058 [Ron]

Pentru pânza de ferastrău:

=2.5 Ron; =0.03; =0.025; n=10; =1; T=10 min; =4.56 min

= ×4.56=1.2 [Ron]

Pentru burghiu elicoidal:

=20 Ron; =0.03; =0.025; n=50; =1; T=12 min; =4.5 min

= ×4.5=0.15 [Ron]

Pentru broşa rotundă :

=50 Ron; =0.03; =0.025; n=50; =1; T=90 min; =4.9 min

= =0.011 [Ron]

= × +

=1.42 [Ron]

în care :

-puterea efectivă de aşchiere ;

-timp de bază ;

-puterea de mers în gol ; =0.05

-puterea nominală a motorului;

-timp auxiliar;

-timpul operativ;

-preţul energiei electrice: =0.1 Ron/Kw;

-taxa de putere: =1.05 Ron/Kw×h;

-fond de timp planificat funcţionării maşinii;

-coeficientul cheltuielilor de întreţinere: =0.25;

-randamentul motorului: =0.95;

= + +

Pentru strunjire:

= ×0.1+ =0.0009 [Ron]

×0.1+ =0.0007 [Ron]

×0.1+ =0.0019 [Ron]

×0.1+ =0.0017 [Ron]

×0.1+ =0.0009[Ron]

Pentru găurire:

×0.1+ =0.0027 [Ron]

Pentru debitare:

×0.1+ =0.0024 [Ron]

=0.0061+0.0027+0.0024=0.011 [Ron]

Pentru broşare:

×0.1+ =0.018 [Ron]

0.0061+0.0027+0.0024+0.018=0.03 [Ron]

IRA= +în care:

-cheltuieli pentru repararea utilajelor;

-cheltuieli pentru amortizarea utilajelor;

= [Ron]

în care :

-cheltuieli anuale pentru reparaţii, revizii şi verificări ;

-programul anual de produse.

= × ×n;

în care :

-preţul maşinii unelte;

-numărul de maşini unelte ;

Pentru strung :

= ×8445×6=1520 [Ron]

Pentru maşina de găurit :

= ×3840×4=460 [Ron]

Pentru maşina de debitat :

= ×22350×4=2682 [Ron]

Pentru maşina de broşat :

= ×48600×4=5832 [Ron]

= 0.05 [Ron]

= × [Ron]

în care : 𝛼-cota anuală de amortizare : 𝛼=10 ;

= × =1.75 [Ron]

=1.75+0.05=0.087 [Ron]

= + + + +I.R.A

=3.2 [Ron]

Costul de producţie

Costul de producţie reflectă cheltuielile, materialele şi munca vie necesare realizării în condiţii optime a planurilor de producţie.Aceste cheltuieli se grupează pe elemente de cheltuieli primare in felul următor :

- materii prime,materiale de bază şi auxiliare ;- materiale recuperabile si refolosibile ;- combustibili ;- energie si apă ;- amortizarea mijloacelor fixe ;- alte cheltuieli materiale.

Alte cheltuieli ca : retribuţii,impozitu pe salarii, contribuţii pentru asigurări sociale, contribuţii la fondul pentru cercetare ştiinţifică si tehnică, alte cheltuieli cu muncă vie, însumate reprezintă cheltuielile cu munca vie.

Deci costul de producţie va fi :

=1.05× ×P=1.05×3.2×200000=672000 [Ron]

economic

Documents