61320.06.2019

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

Pag. 8

Sănătatea,

o prioritate

în

programarea

banilor

europeni în

România

De la 1 iulie nu se vor mai

aplica amenzi în Madrid Central

Pag. 6

Drepturile

menajerelorPag. 4

Pag. 5

Aplicaţia Călătorește în siguranţă, utilă românilor

care pleacă în străinătatePag. 4

Noua Lege Ipotecară reduce

comisioanele clientului, dar

înăsprește condiţiile de

acordare a creditului

Consulatul la tine acasă prin www.econsulat.roPag. 3

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia ofi cială a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni www.mprp.gov.ro

Oportunitatea de a preda

Fibra de la DIGI

Pag. 7

Pag. 6

Madrilenii pot descărca pe

mobil aplicaţia Tarjeta Social

132 7 ZILE 20.06.2019

Aniversarea a 10 ani de existenţă a Asociaţiei hispano-române din provincia Cuenca

Pe 9 iunie, odată cu fi nala Cupei, s-a tras cortina peste ediția 2018-2019 a Ligii de Fotbal 7 din Arganda del Rey. Spre meritul său, echipa Dor Român este pentru a doua oară consecutiv campioana Ligii. De menționat că fi -nala a pierdut-o dramatic după „loteria penaltiurilor”, în prezența unui public numeros și înfl ăcărat.

Dor Român punctează și la capitolul

Dor Român, campioană în Liga de Fútbol 7 din Arganda del Rey

„Individualități” prin Jecan Iosif Adrian, cel mai bun portar al Ligii, și prin gol-gheterul Lup Gheorghe, care, cu 47 de reușite, este pentru a doua oară în fruntea marcatorilor. Tot pe lista marca-torilor găsim și numele Micu Cosmin și Cercel Vasile Ionuț.

„Putem spune că a fost bucurie, dar și tristețe în tabăra celor de la Dor Român, care vor să impresioneze și în

ediția viitoare a Ligii și să se revanșeze și în Cupă”, ne-a transmis conducerea echipei de fotbal Dor Român, într-un comunicat.

Lotul care a reușit această performanță este format din: portarii Jecan Iosif Adrian, Ramírez Santero Al-berto și Preda Răzvan Aurel: fundașii Micu Cosmin (al doilea căpitan), Peter Darius Vasile (primul căpitan), Băcăran

Vineri, 14 iunie, cu ocazia aniversării a 10 ani de existență a Asociației his-pano-române din provincia Cuenca Hisparucuenca, a fost inaugurată, la Auditoriul municipal din localitatea Tarancón, provincia Cuenca, expoziția fotografi că În căutarea satului străbun, a artistului fotograf Dragoș Andrei Băr-bulescu. Expoziția a fost organizată cu sprijinul Ambasadei României în Rega-tul Spaniei și va fi deschisă publicului până la data de 30 iunie.

Evenimentul s-a bucurat de prezența primarului reales al localității Tarancón,

José Manuel López Carrizo, a consi-lierului pe probleme de participare cetățenească și festivități, Conchi Zar-co, a consilierului de cultură din peri-oada de constituire a Asociației, José Antonio Magro Bonilla, a președintei Asociației hispano-române din pro-vincia Cuenca Hisparucuenca, Violeta Vârtic.

De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai asociațiilor și organizațiilor de caritate San Vicente de Paul și Caritas din localitate, numeroși membri și voluntari ai Asociației,

cetățeni români și spa-nioli. Din partea Con-sulatului României la Ciudad Real a participat consulul Lucia Florenti-na Kemokai.

„Adresăm calde felici-tări doamnei președinte Violeta Vârtic și tuturor membrilor și voluntari-lor Asociației hispano-

române din provincia Cuenca pentru întreaga activitate desfășurată pe par-cursul unui deceniu, cu implicare și de-dicare, pentru promovarea imaginii Ro-mâniei și a valorilor culturale identitare românești în Spania, precum și pentru sprijinirea integrării și dezvoltării ar-monioase a comunității române în pro-vincia Cuenca”, a transmis Consulatul României la Ciudad Real, pe pagina sa de Facebook. Expoziția poate fi vizitată în cursul săptămânii între orele 19 și 21, iar sâmbăta, între orele 12 și 14, în sala de expoziție din Auditorio Tarancón (avenida Miguel de Cervantes, nr. 32).

Avem deosebita placere de a va invi-ta la vernisajul expozitiei „Satul strabun, o lume care dispare” a artistului foto-graf Dragos Barbulescu. Evenimentul va avea loc, vineri 14 iunie la ora 20:00 in sala de expozitie a Auditoriului Muni-cipal din orasul Tarancon. Cu deosebita consideratie, Violeta Vartic-presedinta Asociatiei hispano romane din provin-cia Cuenca.

Trei interpreţi români au participat

la Festivalul Cântecului,

din Fuenlabrada Trei interpreți români, Marilena Trifan, Macedon Botârlă și Ion Anghel, au

participat la a XXVIII-a ediție a Festivalului Cântecului, organizat de Asociația Tinerilor Muzicieni și Cântăreți din Fuenlabrada, cu colaborarea Primăriei din localitate.

Spectacolul-concurs a avut loc pe 15 iunie, în parcul La Paz din acest muni-cipiu madrilen.

Cei zece participanți, de diferite naționalități, au interpretat atât cântece mod-erne, cât și clasice.

„Am adăugat în palmaresul activității mele artistice un nou premiu – locul IV la a XXVIII-a ediție a Festivalului Cântecului din Fuenlabrada, ceea ce pent-ru mine înseamnă o realizare! Urmează ca melodia interpretată de mine să fi e înregistrată pe un CD, în Casa de la Música!”, a scris, pe pagina sa de Facebook, interpreta Marilena Trifan, pe care v-am prezentat-o și noi în pagina Români în Spania.

Napoleon Ionuț – „Aurel”, Iamandei Al-exandru Ionuț, Ilenei Adrian, Scurtu Va-sile, Miklos Norbert Alexandru, Leonte Silviu Laurențiu; mijlocașii Abad Nomb-ela Ignacio Julio „Chete”, Deac Cristian, Cercel Vasile Ionuț, Petrescu Barb An-drei, Milea Andrei și Boyte Liviu Daniel; înaintașii Lup Gheorghe, Leonte Gheo-rghe și Turcu Flavius Ioan, pregătiți de principalul Neluțu Cîrlan și secundul Amariei Silviu Remus.

Dor Român va intra în vacanță până la 1 iulie. După această dată va suna iar adunarea și vor începe amicalele

și maratoanele din această perioadă în vederea menținerii poziției pe care această merituoasă echipă o deține de doi ani.

320.06.2019

Ghişeul consular on-line – Consulatul la tine acasă prin www.econsulat.ro

Consulatele României din Spania își desfășoară activitatea cu programa-re efectuată prin www.econsulat.ro. Cum funcţionează?

1. Te înscrii pe www.econsulat.ro, alegi serviciul consular dorit și com-pletezi datele cerute.

2. După ce consulatul verifi că și confi rmă că cererea este completă, accepţi programarea făcută de con-sulat sau alegi o altă zi și oră.

3. Vii la sediul consulatului, în ziua și ora pe care le-ai programat, pentru soluționarea serviciului consular soli-citat.

Canalul YouTube al Ambasadei (https://goo.gl/8snAEi) conține vi-deoclipuri explicative privind proce-dura înscrierii și solicitării de servicii consulare prin www.econsulat.ro.

Portalul Extern al Sistemului In-formatic pentru Managementul In-tegrat al Serviciilor pentru Cetățeni (SIMISC) asigură:

- Posibilitatea de a transmite on-line cererile de servicii consulare și documentația aferentă în mod sigur și rapid;

- Accesul facil, indiferent de locație și timp, la informațiile de care aveți nevoie într-un mod efi cient și trans-parent;

- Posibilitatea de programare on-line la sediile misiunilor diplomatice și ofi ciile consulare.

Folosirea ghișeului consular virtual de pe www.econsulat.ro înseamnă evitarea timpilor de așteptare, rezol-varea rapidă a serviciului consular și eliminarea riscului de a te prezenta la consulat fără a avea la tine toate do-cumentele necesare.

Serviciul www.econsulat.ro a înce-put să fi e operativ din a doua jumăta-te a anului 2016, iar începând cu 23 ianuarie 2017 ofi ciile consulare ro-mâne din Spania își desfășoară activi-tatea consulară cu precădere în baza unei programări prealabile.

Doar pentru cazuri excepţionale sunt acceptate solicitări de progra-mări transmise și la adresele de e-mail:

Secţia Consulară a Ambasadei Ro-mâniei la Madrid – madrid.progra-mari@mae.ro

Consulatul General al României la Barcelona – barcelona.programari@mae.ro

Consulatul General al României la Sevilla – sevilla.programari@mae.ro

Consulatul General al României la Bilbao – bilbao.programari@mae.ro

Consulatul al României la Castellón de la Plana – castellon.programari@mae.ro

Consulatul României la Zaragoza – zaragoza.programari@mae.ro

Consulatul României la Ciudad Real – ciudadreal.programari@mae.ro

Viceconsulatul României la Al-mería – almeria.programari@mae.ro

Programările pentru serviciile con-sulare sunt gratuite.

„Nu apelați la serviciile unor per-soane sau societăți de consultanță care pretind a fi colaboratori ai ofi -ciilor consulare. Puteți fi victime ale infracțiunii de înșelăciune. Ambasa-da României la Madrid și ofi ciile con-sulare din Spania nu își asumă nici o

responsabilitate pentru plățile și ser-viciile solicitate sau efectuate în afara acestora”, atrag atenția autoritățile.

Având în vedere actualul context de securitate și menţinerea nivelului ridicat de alertă de către autorități, accesul în sediile ofi ciilor consulare

va fi permis numai în baza unui act de identitate. Sunt exceptați mino-rii care însoțesc sau sunt însoțiți de adulţi, sau cazurile speciale, de genul persoanelor cu handicap.

Pagina web a portalului E-Consu-lat: www.econsulat.ro

144 20.06.2019

Drepturile menajerelorVă prezentăm drepturile pe care

trebuie să le aibă toți lucrătorii care își desfășoară activitatea ca empleada/o de hogar:

- Odihna între zilele de lucru: Trebuie să fie 12 ore, cel puțin; în cazul lucrătorilor care lucrează in-tern, timpul de odihnă obligatoriu se reduce la zece ore. De aseme-nea, au două ore între mese, pe-rioadă ce nu este calculată drept timp de muncă.

- Odihna săptămânală: Lucră-torul are dreptul la o odihnă săp-tămânală de 36 de ore succesive. Dacă este posibil, ar trebui să fie din după-masa zilei de sâmbătă sau până în dimineața zilei de luni, cu duminica întreagă.

Angajatorul este obligat să res-pecte aceste perioade de odihnă.

- Vacanța: 30 de zile indepen-dente de vacanța familiei angaja-toare. Cincisprezece zile pot fi ale-

se de lucrător. - Pagas extra: lucrătorul în casă

are dreptul la două pagas extra pe an. Se poate stabili de comun acord ca aceste plăți să se facă de-a lungul întregului an. Acest fapt se numește prorratear las pa-gas extras.

- Concediul de maternitate și alăptare: Sunt aceleași drepturi și condiții ca și în cazul restului lu-crătoarelor: le corespund 16 săp-tămâni, încasându-se subsidiul de 100% din baza regulatoare.

- Sărbătorile: Au dreptul la aceleași sărbători ca și restul lu-crătorilor – 14 pe an, dintre care două sunt sărbători locale. Este important de știut că lucrătorul nu este obligat să lucreze în zilele de sărbătoare, de aceea nu trebuie să recupereze aceste ore sau să îi fie scăzute din salariu.

Mai trebuie să se știe…Dacă sunteți empleada/o de

hogar, trebuie să știți și că aveți dreptul la o chitanță individuală și justificativă a plății salariului.

De asemenea, este necesar să se garanteze că salariul pe care îl primiți nu poate fi mai mic de salariul minim interprofesional,

proporțional cu norma dumnea-voastră de muncă. (Salario Mínimo Interprofesional lunar întreg în 2019 este de 900 de euro).

Norma maximă de muncă este de 40 de ore pe săptămână, cu un orar stabilit de ambele părți. Tre-buie să se respecte perioada de odihnă despre care v-am informat mai înainte între zilele de muncă.

Servicii electronice în sistemul special al lucrătorilor în case

Lucrătorii în case pot să facă toate formalitățile din Sistema Especial para Empleados de Ho-gar fără să se mai deplaseze la o instituție. Tesorería General de la Seguridad Social le oferă servicii electronice intuitive și ușor de fo-losit, pentru o gestionare rapidă și simplă; disponibile 24 de ore din 24, în orice zi a anului; comunicări sigure și imediate.

Înscrierea angajatului trebuie să

se facă înainte de începerea ser-viciului, cu maximum 60 de zile înainte.

Prin intermediul acestui serviciu se poate realiza și ieșirea angaja-tului din Sistemul special al lucră-torilor în case, comunicându-se terminarea relației de muncă.

Ieșirea angajatului din sistem trebuie să se facă în cadrul celor trei zile naturale de după data ter-minării relației de muncă.

Pentru a putea utiliza serviciile din Sistema Especial de Emplea-dos de Hogar este nevoie să aveți Código de Cuenta de Cotización (CCC) al angajatorului și numărul de Seguridad Social al lucrătoru-lui.

Mai multe informații se pot obține accesând https://sede.seg-social.gob.es, sunând la numărul de telefon 901 502 050 sau pe Twitter (@Info_TGSS).

La solicitarea ajutorului de șomaj sau a unui subsidiu, șomerii își asumă și câteva obligații, a căror încălcare aduce sancțiuni. Când semnează o cerere de ajutor, șomerul trebuie să citească și textul scris cu litere mici pe spatele acesteia. Aici se vorbește, între altele, de compromiso de actividad, care îl obligă să își caute activ de muncă; să participe activ la acțiunile de informare, formare, munci de colaborare socială; să își reînnoiască cererea (Renovar la demanda – sellar el paro) în forma și la datele stabilite; să se prezinte la SEPE când este chemat. Pe spatele cererii nu sunt menționate toate obligațiile șomerului, considerându-se că acesta va citi și alte documente, unde, de exemplu, se dau detalii despre ce trebuie să facă dacă trebuie să plece în străinătate pentru o anumită perioadă. Benefi ciarii unui ajutor/subsidiu de șomaj trebuie să dovedească Serviciului Public Statal pentru Muncă, atunci când i se solicită, că și-au căutat de muncă. Cum puteți dovedi că vă căutați de muncăTrimiterea sau prezentarea CV-ului: Se poate prezenta orice document ce dovedește trimiterea CV-ului, fi ind valabilă atât prezentarea de curriculum vitae ștampilate de fi rma inclusă în formular, cât și prezentarea capturii ecranului calculatorului când se trimite CV-ul pe internet.Realizarea de interviuri de muncă: Se prezintă orice document ce poate dovedi că v-ați prezentat la un interviu de muncă. CV-ul trebuie să fi e ștampilat de fi rma unde s-a realizat interviul de muncă sau identifi carea (nume și funcție) responsabilului fi rmei ce a organizat proba. Înscrierea în agenții de căutare a unui loc de muncă sau în fi rme de muncă temporară (empresas de trabajo temporal – ETT) autorizate: Se prezintă orice document ce dovedește înscrierea în baza de date a unei agenții de căutare a unui post de muncă autorizată sau a unei ETT. Pe document trebuie să fi gureze numele agenției, numărul autorizației, numele solicitantului cu DNI/NIE

Compromiso de actividad, una dintre obligaţiile șomerilor

ori CV-ul ștampilat de aceasta, cu data la care a avut loc înscrierea.Înregistrarea ca solicitant al unui loc de muncă pe paginile pentru muncă (portales de empleo) private sau serviciile publice pentru muncă: Pe lângă orice dovadă scrisă a înscrierii, se poate prezenta o captură a ecranului doveditoare a înregistrării pe o anumită pagină, prezentarea răspunsului paginii respective, în care se menționează că solicitantul a fost înscris, apărând și data la care a avut loc

înregistrarea. Trebuie avut în vedere faptul că între paginile pentru muncă private trebuie să se includă toate cele care sunt pe lângă cele existente în cadrul serviciilor publice pentru muncă: de exemplu, universități, organisme locale, Camere de Comerț etc. Prezentarea la oferte de muncă: Se poate arăta orice document doveditor, fi ind valabil, în orice caz, certifi catul în care se specifi că acțiunile realizate și data la care au avut loc, sau consultarea acestora

prin Sistemul de Informare al Serviciilor Publice pentru Muncă (Sistema de Información de los Servicios Públicos de Empleo) ori in situ cu solicitantul.În acest caz sunt valabile și ofertele de muncă la care solicitantul s-a prezentat după ce a fost trimis de o agenție ce intermediază locuri de muncă, autorizată. Agenția poate certifi ca prezentarea solicitantului la oferta de muncă.Dacă nu se poate dovedi astfel, se poate prezenta declarația responsabilului, indicându-se numele fi rmei, numărul de telefon, data la care s-a făcut interviul/prezentarea la oferta de muncă și adresa sau e-mail-ul fi rmei. Orice alte acțiuni oferite de Serviciile Publice pentru Muncă: Se prezintă orice document ce dovedește prezentarea, fi ind valabil, în orice caz, certifi catul în care se specifi că acțiunile realizate și data la care s-au făcut, ori consultarea acestora in situ cu solicitantul.Se poate prezenta orice document doveditor al acțiunilor realizate pentru demararea unui proiect de muncă pe cont propriu.Dacă nu se pot dovedi aceste acțiuni, solicitantul poate face o declarație în care informează că și-a căutat de muncă, menționându-se date doveditoare.

Aplicaţia Călătorește în siguranţă,

utilă românilor care pleacă în

străinătateMinisterul Afacerilor Externe din țara noastră amintește românilor care că-

lătoresc în străinătate că au la dispoziție aplicația pentru telefoane mobile in-teligente Călătorește în siguranță (disponibilă gratuit în „App Store” și „Google Play”), care oferă informații, sfaturi în cazul pierderii actelor și posibilitatea de alertare, în cazul în care apar situații speciale.

Aplicația Călătorește în siguranță este utilă în următoarele situații:1. Alertă în caz că apare vreun pericol în țara respectivă. Se setează țara în

care călătorești (fi e manual, fi e automat). Se poate activa și alerta prin SMS.2. Procedurile în caz de accident, îmbolnăvire sau în cazul pierderii sau fur-

tului de documente.3. Informații de călătorie utile, din toate statele lumii.Călătorește în siguranță le permite cetățenilor români:- să afl e informații despre țara de destinație: condiții, recomandări și alerte

de călătorie, misiuni diplomatice românești în țara în care călătoresc;- să poate fi alertați în cazul în care apar situații speciale în țara în care se

afl ă;- să poată alerta cea mai apropiată misiune a României în caz de urgență.Alertele de călătorie sunt valabile doar în străinătate, nu și în România.În cazul în care nu este folosită aplicația, Ministerul Afacerilor Externe re-

comandă consultarea paginii de internet www.mae.ro, unde se postează anunțuri de călătorie în timp real.

5ÎN SPANIA 20.06.2019

Noua Lege Ipotecară reduce comisioanele clientului, dar înăsprește condiţiile de acordare a creditului

Pe 16 iunie a intrat în vigoare Legea 5/2019, de pe 15 martie, ce regulari-zează contractele de credit imobiliar, considerată de experții în domeniu drept normativa care va impulsiona

o nouă reformă ipotecară. Normativa include în legislația spaniolă Directiva 2014/17/UE, trei ani mai târziu decât se ceruse de către autoritățile comu-nitare.

Această lege nu se va aplica la con-tractele de împrumut semnate înainte de intrarea sa în vigoare, se semna-lează în prima dispoziție tranzitorie, unde se menționează că fondul său le afectează pe cele care sunt „obiect de novație sau de subrogare” începând de pe 16 iunie 2019.

Normativa trece băncilor 87% dintre cheltuielile pentru constituirea con-

tractului, reduce comisioanele clientu-lui și elimină clauzele abuzive.

Cheltuieli. Băncile trebuie să își asu-me cheltuielile de gestoría, notariat, tasación de la nota simple și Registrul Proprietății. De asemenea, după Legea 5/2019, plătesc și impozitul de Actos Jurídicos Documentados, cea mai mare cheltuială relaționată cu ipoteca, im-plicând între 0,5% și 1,5% din aceasta, în funcție de comunitatea autonomă.

Clientul plătește evaluarea prețului locuinței, TVA (pentru imobil nou) sau impozitul pe Transmisiuni Patrimo-niale (în cazul locuințelor la mâna a doua). În cazul în care clientul subrogă împrumutul cu o altă instituție banca-ră, aceasta trebuie să plătească primei bănci dobânzile ce îi rămân de încasat din cheltuielile fi xe pe care a trebuit să le acopere.

Dobânzile pentru întârziere. Do-bânzile pentru întârziere se limitează la dobânda legală remuneratorie plus trei puncte procentuale. Vechea nor-mativă permitea până la de trei ori do-bânda legală remuneratorie.

Executarea imobiliară. În prima ju-mătate din viața împrumutului, legea extinde de la trei la 12 luni perioada de neplată pentru ca banca să rămână cu locuința sau să nu se fi plătit 3% din

capital. În a doua jumătate a vieții cre-ditului, trebuie să fi e 15 luni de neplată ori să nu se fi achitat 7% din capital.

Normativa nu este retroactivă pen-tru ipotecile în care a început un pro-ces de executare din cauza neplății.

Regularizarea încearcă să protejeze astfel miile de procese oprite în tribu-nale în așteptarea sentinței Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la caracterul abuziv al unor clauze ipo-tecare.

Amortizare. S-au redus comisi-oanele pentru plata anticipată a îm-prumutului. În cazul unui credit cu dobândă fi xă, clientul plătește 2% din capitalul ce îi rămâne de plată dacă rambursează în prima parte a vieții contractului, și de 1,5% în a doua parte a vieții contractului.

Dacă este vorba de un credit cu do-bândă variabilă, clientul plătește un comision de 0,25% în primii trei ani; de 0,15% dacă rambursează în primii cinci ani, iar începând din al șaselea an se elimină comisioanele.

Schimbare de dobândă. Noua normativă încearcă să promoveze transformarea contractului cu dobân-dă variabilă în unul a tipo fi jo, cu obiec-tivul creșterii siguranței pentru client (rata sa nu va suferi variații anuale ca

Legislația spaniolă în materie de muncă a înregistrat schimbări impor-tante în ultimele luni. Una dintre mă-surile cu cea mai mare repercusiune socială și în presă a fost implemen-tarea de către fi rme a registrului orar obligatoriu, de pe 12 mai. Însă trebu-ie analizată și o altă noutate aplica-

bilă tuturor lucrătorilor din Spania: dreptul de a cere adaptarea progra-mului de muncă și program de lucru fl exibil, în vigoare din luna martie.

Măsura este menționată în De-cretul Regal-Lege 6/2019, cu măsuri urgente pentru garantarea egalității de tratament și de oportunități între femei și bărbați în muncă și ocupație.

Acest text a modifi cat un paragraf din Statutul Lucrătorilor, articolul 34.8, datorită acestuia de pe 8 mar-tie orice lucrător din Spania având dreptul la adaptarea programului de muncă și să solicite un program de lucru fl exibil, schimbarea turei, chiar să lucreze de la distanță, fără să i se reducă numărul orelor de muncă, nici salariul. Anterior, pentru a putea benefi cia de aceste drepturi era ne-cesar ca acestea să fi gureze în acor-dul dintre fi rmă și sindicat sau să fi e

stabilite în negocierea colectivă. Adaptare vs. reducere. Nouta-

tea acestei măsuri este că primează dreptul la adaptarea programului de muncă în fața reducerii acestu-ia. Cu alte cuvinte, se încearcă ca un angajat să nu fi e obligat să își reducă numărul de ore de muncă și, deci, sa-

lariul, pentru echilibrul dintre viața profesio-nală și cea de familie. Se poate solicita fi rmei să adapteze programul de lucru, fi e în ceea ce privește fl exibilitatea orelor, fi e schimbarea de tură, chiar munca la distanță, fără ca lucră-torul să aibă neapărat copii minori.

Însă o poate cere oricine? În principiu, da. Oricine are nevoie. „Nu există nici o restricție”, asigură surse din biroul de avocatură Legálitas. Este un drept ce corespun-de atât lucrătorilor care nu au copii în întreținere, dar invocă „situații difi cile din cauza cărora trebuie să solicite adaptări ale duratei și distribuției normei de muncă”, cât și celor care au copii sub vârsta de 12 ani și „au nevoie să facă efectiv dreptul la echi-librul dintre viața profesională și cea de familie”, amintesc specialiștii de la Legálitas.

Însă adaptările programului de muncă cerute de lucrător trebuie să fi e „rezonabile și proporționale” cu nevoile sale și cu cele ale fi rmei, după cum explică specialiștii de la biroul de avocatură menționat.

Angajatul poate cere oricâte adap-tări ale programului de lucru are ne-

voie, însă trebuie să dovedească că are nevoie de ele. Nu este nici limită de timp pentru a benefi cia de aceas-tă fl exibilitate, cu excepția cazurilor ce se bazează pe îngrijirea copiilor minori: se poate benefi cia de schim-bări ale orarului doar până ce copiii împlinesc 12 ani.

Cum se cere adaptarea? Conform Decretului Regal Lege 6/2019, în ne-gocierea colectivă se stabilește me-canismul prin care lucrătorii își pot exercita aceste drepturi în relația cu fi rma, astfel încât să se garanteze ne-discriminarea între persoane de un sex sau altul.

Orice lucrător poate cere schimbarea de tură,

program de lucru fl exibil sau să muncească de la distanţă

urmare a schimbărilor dobânzii), iar băncile se confruntă cu un risc mai mic de neplată. Ca urmare, se reduce comi-sionul ce trebuie plătit băncii pentru schimbare la 0,15% din capitalul ce mai trebuie plătit din împrumut și doar în primii trei ani. Nu este nici un cost dacă schimbarea se face după aceea.

Comisionul pe care organismele fi -nanciare îl aplicau anterior era între 1 și 3%, în funcție de bancă.

Multidivisa. Legea stimulează schimbarea unei ipoteci multidivisa la moneda națională a clientului sau la cea în care își primește salariul, fără nici un cost.

Asigurări relaționate. Legea inter-zice produsele relaționate, de exem-plu, asigurările de viață sau de casă, în ipoteci.

Banca este obligată să îi arate clien-tului costul total al împrumutului fără aceste produse, dar îi poate oferi și un al doilea deviz care să le includă.

Solicitantul împrumutului poate achiziționa asigurările de la o altă com-panie, fără ca acest lucru să ducă la o scumpire a împrumutului ipotecar.

Comisionul de deschidere. Băn-cile au libertatea de a-l aplica. Însă legea spune că dacă se stabilește un comision de deschidere, acesta se în-

casează o singură dată și include tota-litatea cheltuielilor de studiu, pentru formalități, pentru acordarea împru-mutului ori altele similare implicate de acordarea împrumutului.

În cazul creditelor în altă monedă decât euro, comisionul de deschide-re include și orice comision pentru schimbarea monedei.

Darea în plată. Normativa nu obli-gă banca să o realizeze. Totuși, permite părților să stabilească darea în plată (adică banca să considere datoria plă-tită ca urmare a înmânării locuinței) în contractele ipotecare, de comun acord.

Solvența clientului. Băncile au în-ăsprit condițiile referitoare la solvența clientului. Normativa cere o evaluare profundă pentru ca banca să cunoască riscurile persoanei care cere creditul și să îi ofere o ipotecă adecvată. Se analizează situația postului de muncă, veniturile actuale, cele care s-ar putea primi de-a lungul duratei împrumu-tului și cele ce se vor încasa la pensie dacă ipoteca se va extinde până în această etapă. Instituțiile bancare tre-buie să cunoască și activele pe care le are consumatorul, economiile acestu-ia, cheltuielile fi xe și alte aspecte ce îi infl uențează bugetul.

Dacă nu există negociere colec-tivă, angajatul poate face o cerere (de preferință, în scris). De la prezen-tarea acesteia, după cum stabilește normativa, fi rma și lucrătorul au un maximum de 30 de zile pentru nego-ciere. Cel târziu la împlinirea acestui termen, angajatorul trebuie ori să accepte solicitarea angajatului sau să îi ofere o alternativă care să faciliteze acoperirea nevoii sale de armoniza-re între viața profesională și cea de familie; ori să respingă cererea. Ori-care dintre răspunsuri trebuie să fi e în scris, semnalează specialiștii de la Legálitas.

Dacă fi rma respinge cererea lucră-torului este necesar să justifi ce acest lucru, cu „motive obiective”, după cum stabilește Statutul Lucrătorilor. Dacă lucrătorul consideră că nu sunt așa, poate recurge la justiție.

De asemenea, în situația în care compania acceptă adaptarea nor-mei de muncă a lucrătorului, noua normativă prevede și dreptul aces-tuia de a cere revenirea la situația anterioară chiar dacă nu s-a terminat perioada stabilită inițial cu fi rma, cu condiția să se fi produs o schimbare în situația personală care să justifi ce acest fapt.

6 ACTUALITATE 20.06.2019

Românii de pretutindeni interesați să transmită opinii și propuneri privind activitatea și proiectele Ministerului pentru Ro-mânii de Pretutindeni (MRP) și să semnaleze dificultățile cu care se confruntă comunitățile din care fac parte au posibilitatea să utili-

zeze două chestionare inițiate de MRP. Opiniile exprimate cu ajuto-rul acestor chestionare sunt im-portante în vederea îmbunătățirii programelor ministerului și pentru o mai bună informare asupra nevo-ilor și problemelor comunităților românești din afara granițelor țării.

Chestionar MRP adresat mediului asociativ românesc din comunităţile istorice și diaspora

Întrebările li se adresează reprezentanților mediului asocia-tiv românesc de peste hotare, atât din comunitățile istorice, cât și din diaspora. Chestionarele pentru românii din afara țării se pot com-pleta accesând http://www.mprp.gov.ro/web/

Noul guvern al municipiului Ma-drid, condus de primarul José Luis Martínez-Almeida (Partidul Popular) și viceprimarul Begoña Villacís (Ciu-dadanos), a avut pe 17 iunie prima sa reuniune. La fi nalul întâlnirii, ambii au venit în fața presei, fi ind însoțiți de purtătorul de cuvânt municipal, Inmaculada Sanz.

Coaliția între PP și Ciudadanos a stabilit în prima ședință ca Executiv al capitalei să adopte o serie de mă-suri în aceste prime săptămâni de mandat, ce fac parte din acordul cu 80 de puncte pe care l-au stabilit la sprijinirea învestiturii lui Almeida.

De la 1 iulie nu se vor mai aplica amenzi în Madrid Central „Orice persoană ar fi de acord cu

aceste măsuri. Acesta va fi Guvernul deblocării”, a afi rmat Villacís.

În continuare, Inmaculada Sanz a enumerat măsuri concrete. „Toa-te acestea le vom pune imediat în mișcare”, a spus purtătorul de cuvânt al Primăriei Madrid.

Noul Executiv madrilen vrea să aprobe cât mai repede Madrid Nue-vo Norte, proiectul ce va transforma zona de nord a capitalei și pe care guvernul condus de Manuela Carme-na nu a reușit să-l dezvolte.

A anunțat și că se vor revizui dez-voltarea urbanistică din sud-estul

capitalei și deblocarea mai multor echipamente care în prezent sunt imobilizate.

Se va decreta un moratoriu pentru amenzi în Madrid Central de la 1 iulie. Primăria prevede să se reunească cu cei afectați de măsură – în principal, proprietari de magazine – și apoi să adopte măsurile oportune pentru modifi carea ariei cu emisii reduse după „eșecul” acesteia.

„Europa nu cere Madrid Central. Vrea rezultate efi ciente în lupta con-tra poluării”, a spus Almeida, când a fost întrebat de posibila aplicare a unei amenzi din partea UE.

Ministerul Muncii vrea să activeze lista

de rău-platnici faţă de Seguridad Social Prezentarea Bugetului General al

Statului pentru 2020 ar trebui să fie gata în luna septembrie pentru a putea fi aprobat la sfârșitul aces-tui an. Ba chiar surse din actualul Guvern în funcție au declarat că s-ar putea încerca aprobarea in ex-tremis a unui buget pentru 2019,

deoarece în prezent este prelungit cel realizat de PP în 2018, din cau-za lipsei de sprijin parlamentar cu care s-a confruntat Executivul soci-alist după moțiunea de cenzură. În acest caz, și Bugetul pentru 2020 ar urma să întârzie câteva luni.

În ceea ce privește următorul bu-get, actuala echipă din Ministerul Muncii are intenția, dacă se va afla la conducerea acestui minister și după învestirea noului guvern, să reactiveze realizarea și publicarea unei liste cu firmele rău-platnice față de sistemul de Securitate Soci-ală. În principiu, ar urma să se facă publice numele firmelor care nu sunt la zi cu plata cotizațiilor soci-ale ale angajaților lor, au informat

surse din Ministerul Muncii. Prezentarea acestei liste, similară

cu cea publicată de Ministerul de Finanțe cu numele rău-platnicilor față de Fisc, a fost anunțată pentru prima dată în octombrie 2018 de secretarul de Stat pentru Securi-tate Socială, în funcție în prezent,

Octavio Granado. Prima intenție a echipei de lu-

cru din minister a fost să includă această nouă listă de rău-platnici în Bugetul General pentru 2019, deoarece trebuiau făcute schim-bări în Legea Generală a Securității Generale. Însă acest buget nu a fost aprobat de deputați.

Cei care au gândit această listă au avut în vedere firmele cu datorii la cotizații de peste un milion de euro la Seguridad Social.

Până acum s-au detectat peste 1.100 de firme cu datorii de mai mult de un milion de euro la siste-mul de cotizații sociale.

Însă, în general, rata de neplată a cotizațiilor la Seguridad Social este

redusă, anul trecut a fost de circa 1%, foarte aproape de minimumul istoric de 0,96%.

În 2018 Seguridad Social a înca-sat cotizații sociale într-un cuan-tum de 115 miliarde de euro.

Seguridad Social deja avertizase că se lucrează la anunțarea firme-

lor rău-plat-nice, că va acționa „cu grijă” înainte de a include o companie pe aceas-tă listă. Cu alte cuvinte, propunerea de include-re în aceas-tă listă va fi comunicată în prealabil d a t o r n i c u -lui în cauză, pentru ca acesta să poată achita

datoria sau să formuleze solicită-rile prevăzute de lege pentru ca numele său să nu fie făcut public drept rău-platnic față de sistemul de Securitate Socială.

Ultima listă de rău-platnici față de Hacienda este din iunie anul trecut și include 4.318 de mari da-tornici, ca datorau Fiscului peste 15,3 miliarde de euro. Această listă are o periodicitate anuală, aceeași putând să fie și pentru cea a siste-mului de Securitate Socială. Între marii rău-platnici față de Hacienda sunt firme și persoane fizice.

Ministerul Muncii a informat că pe lista sa practic nu sunt lucrători pe cont propriu cu datorii mai mari de un milion de euro.

Semafoarele de la intrarea în capi-tală prin A-5 se vor stinge în urmă-toarele zile după ce au obținut rezul-tate „complet inutile” și au generat „blocări ale circulației”. Noul proiect

pentru zona menționată avut în ve-dere de PP și Ciudadanos prevede subtraversarea unei părți a autostră-zii.

Primăria va trata la următoa-rele ședințe problema curățeniei pe străzi, preo-cuparea principală a madri-lenilor.

În ceea ce privește im-pozitele, se va aplica și un plan pentru înapoierea excedentelor municipale încasate necuvenit și se va lucra la măsuri fi scale pen-tru scăderea impozitelor.

Madrilenii pot descărca pe

mobil aplicaţia Tarjeta Social Cetățenii madrileni care au

deschis un istoric social în Comunitatea Madrid pot să își descarce gratuit pe tele-fonul mobil aplicația Tarjeta Social. Astfel, Guvernul regi-onal crește accesibilitatea pe care o are Tarjeta Social, care funcționează din septembrie 2017 prin intermediul por-talului www.comunidadma-drid.org, mărește efi cacitatea în gestionarea timpului și fa-vorizează eliminarea hârtiei, fapt ce implică o importantă economie și protejarea me-diului înconjurător.

Poate avea acces la aplicație orice persoană care primește în prezent orice tip de ajutor sau are recunoscu-tă una dintre următoarele situații: familie numeroasă, adult în tutelă, benefi ci-ar de Renta Mínima de Inserción sau un grad de dependență ori dizabilitate.

Pentru a accesa informațiile, cetățeanul trebuie să aibă un certifi cat digital sau parolă permanentă, a informat Comunitatea Madrid.

Astfel, cetățeanul are card social în format digital și un document în format PDF unde se rezumă istoricul său social.

Crearea Cardului Social face parte din Strategia de Incluziune Socială 2016-2021 a Comunității Madrid, ce are un buget de 2,891 miliarde de euro și inclu-de 135 de măsuri, între care crearea Cartei de Drepturi Sociale și a istoricului social integrat.

Principalul obiectiv al acestei strategii este oferirea unui răspuns efi cace în fața situațiilor de excluziune socială și avansarea spre o societate madrilenă mai inclusivă, prin politici și măsuri sociale integrale.

720.06.2019 ROMÂNI ÎN SPANIA

Oportunitatea de a preda Limbă, cultură și civilizaţie românească aici este unică

De doisprezece ani tot mai mulți elevi români înscriși în sistemul edu-caţional din Spania, la toate niveluri-le, primar, gimnazial și liceal, urmează cursul de Limbă, cultură și civilizaţie românească.

„Este o oportunitate extraordi-nară să ai posibilitatea să studiezi limba și cultura țării tale de ori-gine în colegiul la care mergi în Spania și pentru acest fapt trebuie să-i mulțumim Institutului Limbii Române, pentru șansa unică pe care ne-a oferit-o atât nouă, profesorilor de Limbă, cultură și civilizaţie ro-mânească, cât și copiilor și familiilor acestora”, ne-a spus profesoara Dani-ela Nicolae, care predă Limbă, cultură și civilizaţie românească la trei școli din Comunitatea Madrid.

„În proiectul de predare a cursului am reușit să intru în toamna anului 2015, în urma examenului pe care l-am susținut și aprobat cu brio. De ce am intrat în proiect? Pentru că îmi plac foarte mult copiii și îmi place să lucrez cu ei. Este profesia pe care mereu am exercitat-o cu dragoste și multă dăruire. Anii în acest proiect au fost frumoși, interesanți și solicitanți. M-am confruntat cu provocări pe care le-am depășit și din care am învățat foarte mult”, ne-a declarat tâ-nărul cadru didactic.

Se emoționează când vorbește de copiii cărora le insuflă dragos-tea de limba de acasă a părinților și bunicilor lor, spune că nu are importanță că face zeci de kilome-tri pentru a ajunge la fiecare dintre ei, prichindel sau adolescent. „Acum predau în colegii din Comunitatea Madrid precum: Colegiul Obispo Moscoso și Colegiul Virgen de Val-derrabe, ambele din Algete, și Cole-giul Claudio Vázquez, din Morata de Tajuña”, ne-a explicat.

Dornică să aflu actualitatea acestui interesant curs, las întrebările să cur-gă: Câte ore de română se predau în școlile spaniole? Diploma care atestă studierea acestui curs se acordă la fi-nalul fiecărui an? Este valabilă în Ro-mânia pentru cineva care vrea să se întoarcă? „Formatul cursului de Lim-bă, cultură și civilizaţie românească este de două ore pe săptămână pe grupă. La sfârșitul fiecărui an elevii participanți primesc o diplomă care atestă că au luat parte la ore. Di-ploma eliberată de Institutul Limbii Române din București este valabilă dacă elevul se întoarce în România și cu aceasta poate dovedi că a urmat cursuri de Limbă, cultură și civilizație românească”, mi-a spus profesoara Daniela Nicolae.

Dincolo de plăcerea de a desco-peri frumusețea limbii de acasă, bogăția culturii noastre, elevii ro-mâni din Spania se confruntă, inevi-tabil, cu dificultăți. „Faptul că trăiesc în spațiul spaniol nu le permite să vor-bească mai mult timp limba română. Eu mă străduiesc în timpul orelor, dar și la activitățile extrașcolare pe care le desfășor să le insuflu dragostea pen-tru limba maternă. Copiii sunt într-un continuu proces de învățare și do-bândire de cunoștințe, iar eu încerc prin intermediul jocurilor și al meto-delor moderne să le împărtășesc cât mai multe cunoștințe care să îi aducă mai aproape de România”, spune tâ-năra profesoară.

Un sprijin clar vine din partea părinților elevilor. „Părinții copiilor sunt ajutoare de nădejde de-a lungul întregului an școlar atât prin faptul că vorbesc acasă copiilor limba română ajutându-i astfel să conștientizeze importanța exprimării continue în limba maternă, cât și prin implicarea în activitățile pe care le desfășurăm

în clasă, dar și în comunitate”, ne-a informat Daniela Nicolae.

De limba noastră, „un șirag de pia-tră rară”, „frunză verde”, „zbuciumul din codrii veșnici”, cum o numea Ale-xei Mateevici, s-au îndrăgostit și copii

spanioli. „Am copii spanioli care vin la curs de patru ani și continuă, pentru că vor să învețe limba română și vor să cunoască obiceiurile și tradițiile ro-mânilor”, ne-a dezvăluit profesoara.

Cum este colaborarea cu asociațiile, instituțiile române și spa-niole? „Colaborarea cu instituțiile române este excelentă. Ambasada României la Madrid ne sprijină ade-

sea în activitățile pe care le întreprin-dem. Primăria din localitatea Morata de Tajuña ne ajută punându-ne la dispoziție o sală în care desfășurăm serbări, șezători, ateliere de mărțișoare, de confecționat sorcove etc. În colegiul Virgen de Valderrabe, din Algete, de Crăciun se organizează un mare festival la care luăm parte cu toții. Părinții sunt invitați de aseme-nea. La Colegiul Obispo Moscoso,

din Algete, organizez serbări, sesiuni gastronomice în care copiii află des-pre obiceiuri și tradiții românești”, a răspuns tânărul cadru didactic.

Ține să vorbească de colaborarea cu elevi și profesori din România și cu

colegele sale din Madrid. „De-a lun-gul celor cinci ani de curs am promo-vat limba și cultura românească prin diverse activități și spectacole închi-nate limbii materne, am avut cola-borări cu Școala «Nicolae Coculescu» din Scornicești, județul Olt, școala în care am învățat și eu, și cu doamna profesoară de limba română Maria-Cristina Ștefănescu. Am întreprins

diferite activități alături de colegele mele din Madrid, am participat la concursuri organizate atât de Insti-tutul Limbii Române din București, cât și de alte instituții de învățământ. Mereu ne dorim să facem și mai mult pentru copii și să-i implicăm în diverse acțiuni care să-i apropie de România”, a spus Daniela Nicolae.

Vorbind de cadre didactice din țară, se emoționează amintindu-și

de cariera de dascăl de acasă. „În Ro-mânia am predat limba și literatura română atât la școli generale, cât și la liceu. M-am implicat activ în pregă-tirea elevilor de clasa a VIII-a, având rezultate foarte bune, am susținut un

cerc pedagogic la clasa a VII-a, la care au participat 40 de cadre didactice din zona respectivă. Am fost și diri-gintă la clasa a V-a și a VI-a și am ținut lecții deschise atât la română, cât și la dirigenție. Am participat atât la olim-piadele școlare de limba română, cât și la evaluarea națională, în calitate de supraveghetor, cât și ca profesor corector”.

Viața a adus-o în Spania, ce re-prezintă pentru ea oportunitatea de a preda Limbă, cultură și civilizație românească aici? „Această opor-tunitate este unică, îmi permite să împărtășesc cu dragoste cunoștințele pe care le-am acumulat și sunt datoa-re să le dăruiesc generațiilor viitoare modelând caractere cu răbdare și migală”.

Ana-Maria Cornilă

8 20.06.2019

România a atras fonduri europene de 4,4 miliarde de euro PNDR, peste 50% din programul aferent perioadei 2014-2020

România a luat peste 5,5 miliarde de euro de la UE într-un an și jumă-tate, bani care sunt deja în agricul-tură. De asemenea, țara noastră a atras fonduri europene de 4,4 miliar-de de euro prin Programul Naţional

de Dezvoltare Rurală (PNDR), adică o rată de peste 50% din programul aferent perioadei 2014-2020, potrivit fi nancialintelligence.ro.

Conform datelor ofi ciale țara noastră ocupă locul 10 în Europa,

iar suprafața este în continuă creștere, mai spus domnul Stă-nescu, adăugând că, în ceea ce privește ponderea culturilor certifi cate ecologic, prima poziție este ocupată de cereale pentru boabe și pajiști permanente.

Măsurile luate prin implementarea PNDR, cu ajutorul fondurilor europe-ne și naționale, au dus la creșterea randamentului pe hectar la culturile de câmp, spre exemplu la grâu, ajun-gându-se în 2018 la o producție me-die de 4803 kg/ha și o producție to-tală de 10,130 milioane tone, la fl oa-rea soarelui s-a obținut o producție medie de 2805 kg/ha și o producție totală de 3,080 milioane tone, în timp ce la porumb s-a obținut o producție medie de 7.740 kg/ha, în total 18,353 milioane tone. În opinia mea, aceste producții nu ar fi fost posibile înainte de integrarea țării în UE.

România, spre deosebire de cele-

CLINICA AZCONAC A B I N E T S T O M A T O L O G I C

Calle de Azcona, 50(metrou Diego de Leon-L4, L5, L6)Tel.: 913 611 126

PERSONAL ROMÂN

lalte state membre est europene, s-a confruntat cu probleme legate de mărimea suprafețelor agricole, pre-cum fărâmițarea terenurilor în urma aplicării legilor fondului funciar. La acest moment, există 1,5 milioane exploatații agricole între 0-5 ha, în timp ce doar 13.075 exploatații au o suprafață peste 100 ha, fi ind moder-ne și depășesc multe țări din estul sau vestul Europei din punct de vedere al nivelului tehnologic și al producțiilor obținute.

Referitor la sistemul de agricultură ecologică, conform datelor ofi ciale țara noastră ocupă locul 10 în Eu-ropa, iar suprafața fi ind în continuă

creștere. În ceea ce privește ponde-rea culturilor certifi cate ecologic, pri-ma poziție este ocupată de cereale pentru boabe și pajiști permanente. Efectivele de animale crescute în sis-tem ecologic au urmat în România un trend crescător ca și producție vegetală, acest lucru s-a datorat și se datorează măsurilor de sprijin venite de la UE și din partea statului.

România nu are încă o piață in-ternă dezvoltată în ceea ce privește produsele ecologice, dar peste 90% din producție este exportată în Ger-mania, Elveția, Olanda și Italia, pre-ponderent brânzeturi originare din Suceava.

La doar 27 de ani a atras pentru

satul său natal peste 10 milioane de

euro din fonduri europeneUn tânăr de 27 de ani dă o lecție valoroasă celor care nu cred că o comuni-

tate ambițioasă poate face minuni într-un timp scurt.Alin Buliga, un tânăr de 27 de ani din judeţul Botoșani, a reușit să atragă în

numai doi ani peste 10 milioane de euro din fonduri europene pentru satul său natal, Hilișeu Horia, a informat Europa FM.

Aceasta este o comună situată la graniţa României cu Ucraina, la 40 de kilo-metri de Botoșani. A fost mereu o comunitate izolată, cu o populaţie săracă de agricultori și crescători de animale. În prezent comuna înfl orește.

Drumurile sunt asfaltate, școlile sunt moderne, în comună se organizează cursuri de califi care și burse ale locurilor de muncă, iar viața locuitorilor se îmbunătățește prin proiectele pe care le-a atras, 11 la număr, cele mai multe pentru combaterea sărăciei.

În ultimii patru ani, au fost accesate fon-duri europene, trans-frontaliere și guver-namentale de aproxi-mativ 13 milioane de euro.

În 2017, Alin Buliga a fost numit adminis-trator public al comu-nei Hilișeu Horia.

„A fost visul meu din copilărie, de când

mergeam încălţat cu cizme de gumă la școală, din cauza noroaielor. Acum îmi trăiesc visul, asfaltăm, califi căm oameni, comuna crește”, a spus Alin Buliga, într-un interviu pentru publicația Botoșăneanul.

„Ţin minte că mai ales drumurile erau foarte proaste. Când ploua, numai căruţa te mai scotea. Mă ducea tata la autobuz, când mergeam la liceu, la facultate, cu căruţa. Mergeam la școală cu cizme de cauciuc.

Toate acestea m-au marcat. Mi-am dorit să avem drumuri, școli, dispensar performant. Să progreseze comuna”, spune Alin, devenit între timp adminis-tratorul public din Hilișeu.

A intrat la Administraţie Publică și când a venit prima dată în practică la Primăria din Hilișeu Horia și-a dat seama ce vrea să facă.

A terminat facultatea, a urmat apoi un master în Managementul Adminis-traţiei Publice.

„Aveam un vis în legătură cu satul meu. Simţeam că pot să-l ajut într-un fel sau altul. Era o datorie morală și faţă de părinţii mei să nu-i las singuri și să le fac traiul mai plăcut.

De ce să plec dacă pot să fac lucrurile mai bune aici. Evident, trebuie voinţă și muncă multă”, a spus într-un alt interviu, pentru Adevărul, Alin Buliga.

România negociază în prezent modalitatea în care se vor aloca ba-nii europeni în perioada 2021-2027, iar sănătatea rămâne o prioritate în programarea acestor ani, a declarat, pe 18 iunie, ministrul Fondurilor Eu-ropene, Roxana Mînzatu, subliniind că s-ar dori chiar un program opera-ţional Sănătate.

„În prezent, România negociază modalitatea în care se vor aloca bani europeni după 2021, în următorii

șapte ani, 2021-2027. Vreau să știţi că sănătatea rămâne o prioritatea în programarea acestor bani. Ne-am dori chiar un program operaţional Sănătate. Negocierile sunt în derula-re. Oricum, pe zona socială vom avea o alocare consistentă în continuare pentru ce înseamnă investiţii în asis-

tenţă medicală în ambulatoriu și pen-tru primiri urgenţe. Dorim mai mulţi bani europeni pentru zona de cerce-tare, dorim să facem în așa fel încât spitalele, institutele de cercetare, universităţile, facultăţile de medicină să benefi cieze de mai multe resurse pe zona aceasta de cercetare, care să aibă mai multă aplicabilitate și în tra-tamentele oferite pacienţilor din Ro-mânia”, a afi rmat Mînzatu la Forumul Naţional al Spitalelor.

Aceasta a subliniat că, prin Progra-mul Operaţional Capital Uman au fost fi nanţate peste 50 de proiecte, cu o valoare totală de 350 milioane euro, în domeniul sănătăţii.

„Prin Programul Operaţional Capi-tal Uman am reușit să fi nanţăm, să lansăm mai multe proiecte naţiona-le... Sunt peste 50 de proiecte, cu o valoare totală de 350 milioane euro, care vizează, în două etape, formarea medicilor și realizarea de proceduri pentru screening și apoi activitatea propriu zisă de screening și diagnos-ticare precoce pe diverse patologii, afecţiuni care sunt în România foar-te recurente, de la boli oncologice, și avem proiecte pe zona cancerului mamar și a cancerului de col uterin,

până la bolile hepatice, tuberculoză. Sunt programe care se întâmplă și se vor întâmpla și în anii următori cu bani europeni”, a explicat ministrul Fondurilor Europene.

Ea a menţionat că din fonduri eu-ropene se investesc bani în special în ceea ce înseamnă zona de îngrijire medicală în ambulatoriu și unităţile pentru primiri urgenţă. La nivel jude-ţean, la 30 mai, investiţiile în unităţile de primiri urgenţe însumau 840 mi-lioane lei (contracte de fi nanţare ce vizează investiţii în derulare). În am-bulatoriu, sunt, în prezent, contracte de fi nanţare de 692 milioane lei.

„69 spirale judeţene și orășenești au primit fonduri europene și vor pri-mi pentru reabilitare energetică. Prin aceste fi nanţări și reabilitarea aceas-ta energetică profundă, condiţiile materiale de cazare în numeroase spitale s-au schimbat și se vor schim-ba pe măsură ce proiectele acestea evoluează. Cu bani europeni, în total vorbim de o sumă contractată până azi de vreo 800 milioane euro, în for-mare, screening dar și aceste investi-ţii în ambulatorii, efi cienţă energetica și unităţi primiri urgenţe”, a precizat Roxana Mînzatu.

Sănătatea, o prioritate în programarea

banilor europeni în ţara noastră

Primul proiect de mobilitate ur-bană fi nanţat prin fonduri europene REGIO a fost semnat pe 14 iunie de reprezentanţii municipalităţii ieșene și cei ai Agenţiei de Dezvoltare Regi-onală Nord-Est, pe baza căruia vor fi achiziţionate tramvaie, va fi reabilita-tă calea de rulare și va fi reparat un pod.

Potrivit primarului Mihai Chirica, proiectul reprezintă fi nanţarea ne-rambursabilă primită de municipiul Iași pentru proiectul „Reabilitarea infrastructurii de tramvai în munici-piul Iași - Reorganizarea circulaţiei pe bulevardul Tudor Vladimirescu”. Prin intermediul acestui proiect vor fi cumpărate tramvaie și va fi reabilita-tă infrastructura și suprastructura căii

de rulare tramvai pe traseul cuprins între intersecţia Bucșinescu, bulevar-dul Tudor Vladimirescu și intersecţia calea Chișinăului, inclusiv a podului Tudor Vladimirescu și achiziţionarea de material rulant.

„E un moment important al Ia-șiului pentru că suntem primul oraș semnatar din Regiunea de Nord Est a fi nanţării pe un proiect care se afl ă pe Axa 4 care vizează modernizarea transportului public. Este un proiect mare, de 114 milioane de lei, care pe lângă refacerea căii de rulare preve-de refacerea podului și achiziţia de tramvaie, inclusiv de instalarea de butoni stradali fotovoltaici care să delimiteze linia de tramvai de partea carosabilă, fără a împiedica trecerea

de pe o parte pe cealaltă. Sperăm ca după 25 iunie să înceapă lucrările în Tudor Vladimirescu”, a declarat pri-marul Mihai Chirica cu ocazia semnă-rii documentelor.

Proiectul este fi nanţat prin Pro-gramul Operaţional Regional 2014-2020, Axa Prioritare 4 -Sprijinirea dezvoltării urbane și vizează crearea unui sistem de transport public efi -cient și atractiv care să deservească într-un mod echilibrat locuitorii mu-nicipiului Iași. În cadrul proiectului vor fi achiziţionate șapte tramvaie electrice și s-au modernizat 2.410 metri de linie de tramvai. În urma im-plementării proiectului se va ajunge la scăderea anuală estimată a gazelor cu efect de seră.

Iași. Primul proiect de mobilitate urbană

fi nanţat prin fonduri europene REGIO

9.0 .2019 PUBLICITATE

BÂRSAN PAN PRODUSE DE CARNE DUPĂ REȚETE

TRA DIȚIONALE

• Magazine proprii şi distribuţie la cerere, în toatăSpania, cu maşini frigorifi ce proprii

• Preparate naturale, doar cu carne şi condimente• Afumate natural• Peste 45 de sortimente• Se fac la comandă. Garanţia prospeţimii şi a calităţii

O gamă diversă de produse lactate aduse din România, băuturi alcoolice şi răcoritoare, produse de patiserie

DEPOZIT ANGRO - Mezeluri

- Pateuri de post

- Produse patiserie

- Compoturi - Cafea

BIRSAN Y BARSAN HERMANOS SL (Firma veche)

NOI RUTE

PUNCTE PACHETE Madrid: C/ Felix Boix, 2 (Plaza de Castilla).

Tel.: 647 208 888 Alcalá de Henares: C/ Juan de Cardona, 2.

Tel.: 662 478 586, 609 182 407 Arganda del Rey: Paseo de la Estación, 29

Barcelona: C/ Entença, 149. Tel.: 662 220 285, 642 933 422

Lérida: C/ Maragal, 6 (în spate la Universitate). Tel.: 662 220 285

SPANIA-ROMÂNIA:

De la 1 kg la 20 kg – 2 €/kg De la 20 kg la 150 kg – 1,5 €/kg De la 150 kg la 300 kg – 1,3 €/kg De la 300 kg la 500 kg – 1,2 €/kg

Peste 500 kg – 1 €/kg ROMÂNIA-SPANIA – 2 €/kg

RUTE ÎN TOATĂ ROMÂNIA Telefon informaţii România: 0040/ 752 618 805

FABRICĂ DE MEZELURI ŞI DE PÂINE

Poligonul industrial Herlé, C/ Jaén, hala 13Alcalá de Henarestel.: 918 321 958, 671 080 037 e-mail: barsanpan@yahoo.es

MAGAZINE PROPRII

PANADERIA ANA

Alcalá de Henares:

Paseo de la Estación, 8

Tel.: 671 080 049

Arganda del Rey:

Paseo de la Estación, 29

10 ÎN ROMÂNIA 20.06.2019

Defi citul de forţă de muncă din industria de morărit şi panifi caţie este de 4.000-5.000 de oameni

Teléfonos: 910 81 42 35 666 05 75 02

Defi citul de forţă de muncă din industria de morărit și panifi caţie din România este de 4.000 -5.000

de oameni, în jur de 10% din totalul lucrătorilor din acest sector, care în-

registrează în prezent 40.000-45.000 de angajaţi, a declarat, pe 12 iunie, vicepreședintele Patronatului Ro-

mân din Industria de Morărit și Panifi caţie – ROMPAN, Pavel Vir-gil, într-o conferinţă de specialitate.

„Lipsa forţei de muncă este principala problemă cu care se confruntă industria de morărit și panifi -caţie din România.

Nu cred că este o noutate pentru nimeni. Oricine vorbește cu un an-

gajator se plânge de acest lucru. Din păcate, însă, aspectul este mai complex, în sensul că nu vorbim nu-mai de o lipsă din punct de vedere numeric. Dacă ne raportăm la total cifră de angajaţi din industria noas-tră, în jur de 40-45.000 de lucrători – deci suntem un angajator foarte important al României – defi citul este undeva la 4.000-5.000 de oa-meni, în jur de 10% din angajaţi ne lipsesc. Problema este că și calitativ aceștia de multe ori lasă de dorit”, a spus Virgil.

El a precizat că patronatul din in-dustrie militează pentru formarea

profesională a tinerilor, iar autorită-ţile ar trebui să regândească piaţa muncii.

„Nu găsim ceea ce dorim, iar în sensul acesta am militat și încercăm să realizăm activităţi de formare profesională. Este un lucru foarte important pentru care nu numai patronatele, ci și sistemul de învăţă-mânt, ministerul de resort, trebuie să se implice și să gândească altfel piaţa muncii pentru că toată lumea se plânge de aceste aspect”, a subli-niat Pavel Virgil.

Investiţiile făcute în sectorul de morărit și panifi caţie din România în

ultimii 30 de ani au depășit 750-800 de milioane de euro, iar potrivit pa-tronatului, produsele și tehnologiile folosite „nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din alte ţări europene”.

Piaţa de morărit și panifi caţie a crescut la 3 miliarde de euro, fi ind pe primul loc în industria alimentară.

În piaţă sunt active 4.500 de fi rme, iar ROMPAN, prima asociaţie consti-tuită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăţi din toate do-meniile din industrie. Cota de piaţă este de 65% pe morărit, 40% la pani-fi caţie, 70% la paste făinoase și 55% la biscuiţi.

Câştigul salarial mediu nominal net în aprilie, 3.115 lei

Câștigul salarial mediu nominal net a urcat la 3.115 lei în aprilie, în creș-tere faţă de luna precedentă cu 40 lei (+1,3%), cele mai mari câștiguri fi ind înregistrate în tehnologia informaţiei, iar cele mai mici, în fabricarea artico-lelor de îmbrăcăminte, potrivit datelor

Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate pe 7 iunie.

Câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare decât în luna martie 2019.

Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înre-gistrat în activităţi de servicii în tehno-logia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) - 7.192 lei, iar cele

mai mici în fabricarea articolelor de îm-brăcăminte – 1.785 lei.

„În aprilie 2019, în majoritatea acti-vităţilor din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca ur-mare a acordării de prime ocazionale

(inclusiv prime trimes-triale, anuale, al 13-lea salariu, pentru perfor-manţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paști), drepturi în natu-ră și ajutoare bănești, sume din profi tul net și din alte fonduri (inclu-siv bilete de valoare). De asemenea, câști-gurile salariale medii nete din luna aprilie au

fost mai mari comparativ cu luna pre-cedentă ca urmare a realizărilor de pro-ducţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât și disponibi-lizărilor de personal cu câștiguri salaria-le mici din unele activităţi economice”, precizează INS.

Cele mai semnifi cative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au în-registrat în producţia și furnizarea de

energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiţionat, cu 18,9% și în extracţia minereurilor metalifere, cu 17,6%, iar cele mai importante scă-deri în fabricarea produselor din tutun, cu 37,8%, și în fabricarea băuturilor, cu 13,2%.

Potrivit INS, scăderile câștigului sala-rial mediu net faţă de luna martie 2019 au fost determinate de acordarea în lu-nile precedente de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură și ajutoa-re bănești, sume din profi tul net și din alte fonduri. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost ca-uzate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum și de an-gajările de personal cu câștiguri salari-ale mici în unele activităţi economice.

În sectorul bugetar, s-au înregistrat ușoare creșteri ale câștigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate și asistenţă socială (+0,9%), respectiv în administraţie publică (+0,7%). În învăţământ, câștigul salari-al mediu net a fost în ușoară scădere (-1,7%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice.

Gara de Nord va fi reabilitată,

într-o primă etapă, pentru

Campionatul din 2020 Ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat, pe 14 iunie, în timpul unei

vizite în judeţul Arad, că lucrări de modernizare a Gării de Nord din București vor fi executate înainte de începerea Campionatului European de Fotbal de anul viitor, iar ulterior obiectivul va fi supus unor lucrări mai ample.

„Gara de Nord intră în reabilitare, sunt sume alocate, mai ales că în cursul anului viitor va fi și Campionatul European de Fotbal Euro 2020”, a spus minis-trul, care nu a putut preciza când vor începe lucrările și nici valoarea acestora, afi rmând că trebuie să verifi ce în ce stadiu este caietul de sarcini pentru lan-sarea licitaţiei.

„Modernizarea va fi una de amploare, dar cu siguranţă în prima parte vom face o moderniza-re care să se fi nalizeze până la începerea cam-pionatului. Acolo trebu-ie regândit totul, un con-cept nou”, a mai declarat Răzvan Cuc.

Prin Fondul de coeziune sunt inves-tiţi 110,5 milioane de euro în distribuţia apei potabile și reţeaua de colectare a apelor reziduale din regiunea de nord-vest a României (Turda-Câmpia-Turzii), se arată într-un comunicat publicat pe 6 iunie de Comisia Europeană.

Comisarul pentru politica regiona-lă, Corina Creţu, a semnat fi nanţarea „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în regiunea Turda-Câmpia-Turzii”, care va asigura tuturor locuitorilor din sudul judeţului Cluj acces la servicii de apă și canalizare, prin extinderea și modernizarea infrastructurii existente.

Acest proiect major este parte a Pro-gramului Operaţional Infrastructură Mare și va benefi cia de un sprijin fi nan-ciar din partea UE de peste 110 milioa-ne de euro, prin Fondul de coeziune.

Proiectul va fi implementat în 13 localităţi din judeţul Cluj, reunite în cadrul Asociaţiei de dezvoltare inter-comunitară „Apa Văii Arieșului” (Aiton, Călărași, Câmpia Turzii, Ciurila, Luna,

Mihai Viteazu, Petreștii de Jos, Ploscoș, Săndulești, Tureni, Turda, Tritenii de Jos, Viișoara) și vine în continuarea investiţii-lor făcute din bani europeni în perioada 2007-2013 în reţeaua de apă și canaliza-re din această parte a judeţului.

La momentul aprobării proiectului, comisarul european Corina Creţu a de-clarat: „Mă bucur că lucrurile sunt duse mai departe și că fi nanţarea europeană va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de trai în regiunea Turda-Câmpia Tur-zii. Concret, cu aproape 155 milioane de euro, din care peste 110 milioane din fonduri europene, la care se adau-gă co-fi nanţarea naţională de aproape 45 milioane de euro, peste 16.500 de locuitori vor avea apă potabilă de cali-tate în gospodării, în timp ce 14.000 de locuinţe vor fi racordate la sistemul de canalizare. Aceasta înseamnă că, peste patru ani, aproape toată populaţia din această zonă va fi racordată la reţeaua de apă și canalizare”. Proiectul prevede reabilitarea a 104 kilometri din lun-gimea reţelei actuale de transport al

apei, precum și extinderea acesteia cu peste 250 de kilometri de con-ducte. În ceea ce privește sistemul de canalizare, sunt prevăzute reabilitarea actualei reţele pe o lungime de 48 de kilometri, extinderea acesteia cu 130 de kilometri, construirea a 48 de noi staţii de pompare, precum și extin-derea a două staţii de tratare a apelor uzate. Proiectul urmează să fi e imple-mentat până la fi nele anului 2023 și va contribui la păstrarea unui mediu înconjurător mai curat, care asigură protecţia sănătăţii locuitorilor și previ-ne deversările de apă uzata din reţeaua de distribuţie și stocare.

Pentru perioada 2014-2020, Româ-nia benefi ciază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul Poli-ticii de coeziune, din care mai mult de nouă miliarde sunt dedicate Progra-mului Operaţional Infrastructura Mare. Din acestea, șapte miliarde de euro sunt fi nanţări prin Fondul de coeziune, iar peste două miliarde prin Fondul eu-ropean de dezvoltare regională.

Fonduri europene pentru sistemul de

apă și canalizare din nord-vestul ţării

11ÎN ROMÂNIA20.06.2019

Preţul proprietăţilor imobiliare a crescut cu 0,88% în 2018,

cel mai mic ritm de creştere din septembrie 2015Preţul proprietăţilor rezidenţiale a

atins anul trecut minimumul ritmului de creștere începând din septembrie 2015, majorarea medie anuală, în ter-meni reali, fiind în decembrie 2018 de 0,88%, comparativ cu aceeași pe-rioadă a anului precedent, conform Raportului asupra stabilităţii finan-ciare, publicat de Banca Naţională a României.

Din punctul de vedere al institu-ţiilor de credit, preţul proprietăţilor rezidenţiale a înregistrat în primul trimestru din 2019 o creștere margi-nală, contrar așteptărilor de scădere semnificativă din trimestrul anterior. Pentru trimestrul al doilea al anului 2019, instituţiile de credit estimea-ză o evoluţie relativ constantă a preţurilor locuinţelor.

În ceea ce privește numărul tran-zacţiilor de imobile rezidenţiale, acesta s-a redus în a doua jumătate a anului 2018 și, respectiv, primul trimestru din 2019 (-26% T1 2019 raportat la T1 2018). Pe de altă parte, a crescut perioada necesară vânzării

unui apartament la 90 zile (în medie pentru ultimul trimestru din 2018), comparativ cu 81 zile în aceeași peri-oadă a anului 2017.

În aceeași perioadă, pe segmentul pieţei imobiliare comerciale s-a re-marcat o evoluţie redusă a chiriilor și a ratelor de ocupare relativ la perioa-da anterioară.

„Deși această evolu-ţie nu indică o creștere a riscurilor, se menţine, însă, o serie de vulne-rabilităţi determina-te de caracteristicile acestei pieţe precum gradul ridicat de opa-citate, lichiditatea re-dusă și eterogeneitatea pronunţată atât după tipul de proprietate co-mercială, cât și din punct de vedere regional”, se menţionează în raport.

În ceea ce privește oferta de clădiri imobiliare, aceasta a urmat o traiec-torie mixtă. Pentru segmentul clădiri-lor rezidenţiale, volumul lucrărilor de

construcţii rezidenţiale a scăzut cu 13% în intervalul aprilie 2018-martie 2019 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, pe când numărul de locuinţe terminat în cursul anului 2018 a fost cu 12% mai mare faţă de anul precedent.

Din punct de vedere al numărului

autorizaţiilor de construcţie nou emi-se, s-a observat o evoluţie eterogenă. În timp ce în București s-a înregistrat o scădere cu 6%, pentru restul ţării numărul de autorizaţii rezidenţiale a crescut cu 4%.

Trenul până la Aeroportul Otopeni.

Proiectul intră în linie dreaptăContractul privind proiectarea și

execuţia obiectivului de investiţii „Modernizarea liniei de cale ferată București Nord-Aeroport Internaţio-nal Henri Coandă București”, un pro-iect în valoare de 398 milioane de lei, a fost semnat pe 11 iunie.

Ministrul a afirmat că „nu se pune problema finanţării, banii există” iar constructorul poate începe lucrări-le cât mai repede. Deși perioada de proiectare este de două luni, minis-trul se așteaptă ca procedura să fie finalizată în maximum 3 săptămâni, întrucât constructorul a specificat că proiectul tehnic este gata și necesită doar avizarea și autorizaţia de con-struire din partea Ministerului Trans-porturilor.

Lucrarea va avea în total 3,95 ki-lometri și este împărţită în trei zone: terasamentul, care va avea 600 de metri; zona de urcare pe viaduct, de

900 de metri, și viaductul propriu-zis, de 1.500 de metri. Proiectul include staţia Otopeni și interferează viitoa-rea construcţie a unei linii de metrou.

Gheorghe Popescu, consilierul ministrului, prezent la eveniment, a îndemnat la optimism, spunând că până la data de 30 martie 2020, lu-crările la Aeroportul Otopeni vor fi gata, chiar înainte de startul turneu-lui UEFA 2020. „Putem face multe lu-cruri în România, putem face lucrări de cale ferată, autostrăzi. Trebuie doar să ne dăm mâna și să nu ne mai punem beţe în roate”, a concluzionat acesta.

Muzeul Ţăranului Român are o

platformă digitală participativă Muzeul Naţional al Ţăranului Ro-

mân a lansat, pe 15 iunie, în cadrul Festivalului Street Delivery București, platforma digitală participativă inti-tulată Reţelele Privirii, dedicată arhi-vei acestei instituţii, un „experiment curatorial” care își propune să aducă arhiva muzeală „mai aproape” de oa-meni.

Reţelele Privirii este „un experi-ment muzeal neconvenţional”, con-ceput împreună cu o echipă inter-disciplinară formată din tineri cerce-tători, curatori și artiști vizuali, sune-tiști, programatori și web designeri pasionaţi de imagine, sunet și arhive și preocupaţi să aducă muzeul mai aproape de oameni.

„A pornit în pri-măvara lui 2018 și constă în lansarea primei platforme participative de-dicate unei arhi-ve muzeale din România. Ne do-rim să aducem în atenţia publicului fotografii, frag-mente audio și vi-deo într-un mod creativ, în care îţi

poţi pune imaginaţia la contribuţie, și nu ca o bază de date aridă, înve-chită și plină de praf, cuvintele cheie care ne vin în minte atunci când ne gândim la arhive. Dorim să oferim publicului o experienţă de explora-tor. În arhivă te poţi pierde și această platformă este construită astfel încât să ofere punţi de acces și de intrare în arhivă. Nu vrem să oferim reţete de citire a artefactelor digitale și în-cercăm să oferim căi de acces către aceste artefacte digitale”, a afirmat coordonatorul Arhivei de Imagine a Muzeului Ţăranului Român, antropo-logul Iris Șerban.

Ea a explicat că iniţiatorii platfor-mei digitale doresc ca arhiva să fie îmbogăţită și cu ajutorul publicului, care poate oferi detalii despre arte-factele deja existente online sau în-cărca alte artefacte similare temelor propuse.

Pe segmentul pieţei imobiliare comerciale s-a observat o intensi-ficare a activităţii, în pofida crește-rii costurilor cu forţa de muncă și cu materialele. Numărul de autorizaţii pentru construcţii nerezidenţiale a crescut cu 16% în anul 2018, iar în pri-mele două luni ale anului 2019 cu 5%

faţă de aceeași perioadă a anului anterior.

„Sectoarele construcţii și imobiliar s-au dovedit a fi și în prima jumătate a anului 2018 mai puţin perfor-mante relativ la ansamblul companiilor care au depus situaţiile financiare semes-triale, însă în comparaţie cu rezultatele înregistrate în prima parte a anului pre-cedent se remarcă o îmbu-

nătăţire a performanţelor economi-co-financiare ale acestor companii: profitul net a crescut cu 87% în cazul sectorului construcţii și s-a consem-nat un avans de 48% pentru sectorul imobiliar; rentabilitatea capitalurilor

pentru ambele sectoare a înregistrat o majorare (de la 9% la 14,2% pentru sectorul construcţii și de la 12,7% la 13,4% pentru sectorul imobiliar); ca-pacitatea de onorare din profituri a cheltuielilor cu dobânzile a crescut considerabil în cazul firmelor din sectorul construcţii, raportul aferent atingând nivelul de 5,6 (faţă de 3,3 la iunie 2017), în timp ce acest indicator în cazul sectorului imobiliar a crescut ușor (de la 1,9 la 2,1)”, se mai preci-zează în raport.

Accesibilitatea la piaţa creditului a continuat să se menţină la un ni-vel ridicat, dar în scădere faţă de pe-rioada anterioară. Indicele privind ac-cesul la finanţare a continuat să aibă o valoare de peste 1, care indică un venit mediu superior celui necesar obţinerii unui credit ipotecar (1,27, decembrie 2018), dar inferior valorii de 1,40 în decembrie 2017. Această scădere a survenit în special ca ur-mare a majorării ratelor de dobândă, inclusiv din perspectiva iniţiativelor legislative recente.

Cea mai mare suprafaţă cultivată a

fost anul trecut în judeţul Timiș Suprafaţa cultivată a crescut anul trecut atât pe total (+159.400 ha), cât și

în sectorul majoritar privat (+170.400 ha), judeţul Timiș situându-se pe primul loc din acest punct de vedere, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Suprafaţa totală cultivată s-a ridicat în 2018 la 8,466 milioane ha, din care 8,418 milioane ha proprietate majoritar privată.

Judeţele care au deţinut cele mai importante ponderi în suprafaţa totală cultivată au fost Timiș (6%, respectiv 507.536 ha), Dolj (5,7%, 482.227 ha), Constanţa (5,6%, 474.344 ha), Teleorman (4,9%, 412.416 ha), Călărași (4,8%, 409.721 ha) și Brăila (4,4%, 372.481 ha).

La polul opus, cele mai mici suprafeţe cultivate s-au înregistrat în judeţele Hunedoara – 49.760 ha, Harghita – 53.325 ha și Bistriţa-Năsăud – 60.591 ha.

Suprafeţele cultivate, faţă de anul precedent, au fost mai mari la cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante uleioase, tutun, cartofi – total, legume – total, furaje verzi din teren arabil, vii pe rod și mai mici la sfeclă de zahăr și livezi pe rod.

În anul 2018, comparativ cu 2017, la nivelul Uniunii Europene s-au înregistrat creșteri ale suprafeţelor cultivate cu rapiţă (+2,7%), orz (+2%) și porumb boabe (+0,2%).

Scăderi ale suprafeţelor cultivate s-au înregistrat la floarea soarelui (-4,4%), cartofi (-3,3%), grâu (-1,5%) și soia boabe (-0,7%).

1212 20.06.2019

Sânzienele au un farmec aparte Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul,

cel care l-a botezat pe Domnul Iisus în apa Iordanului, este cinstită în fi ecare an pe data de 24 iunie de către poporul român.

În calendarul popular, această zi poartă numele de Sânziene, nume spe-cifi c zonelor din Ardeal, iar în Muntenia și Oltenia este întâlnită sub denumirea de Drăgaica.

Tradiția consideră Sânzienele ca fi -ind femei frumoase cu puteri magice, ce umblă prin pădurile necutreierate de picior omenesc. Adevărate zeițe ale

soarelui, Sânzienele vestesc că în aceas-tă zi de sărbătoare este „Cap de vară”. Astfel, oamenii nu trebuie să lucreze, din contră trebuie să le sărbătorească așa cum se cuvine, pentru a fi răsplătiți cu roade îmbelșugate, copii frumoși și sănătoși, sănătate și ogradă îndestulă-toare.

Se spune că sărbătoarea de Sânzie-

ne este ziua propice pentru culesul

ierburilor cu puteri vindecătoare. La sate, femeile culeg aceste plante în noaptea de Sânziene.

Tot la sate, în ziua de Sânziene, tine-rele obișnuiesc să meargă pe câmp la cules de sânziene, fl ori mici, galbene, pe care le vor împleti mai apoi în cu-nuni. Între timp fl ăcăii cântă și chiuie. Aceste cununi sunt agățate în poar-tă sau așezate în casă și prin ogradă, având rol protector, dar și spor de no-

roc și sănătate.De asemenea, nevestele care poartă

„sânzienele” în sân sau în păr vor mirosi frumos tot restul anului, vor fi mai atră-gătoare și mult mai iubitoare.

Pentru afl area chipului celui sortit, în noaptea de Sânziene, fetele își pun sub pernă câteva din fl orile culese. În plus, cele care au fost vrednice și și-au făcut cununi din fl ori de sânziene, pot să le arunce peste acoperișul casei, iar dacă acea cunună va avea norocul și va rămâne atârnată acolo sus, atunci va fi semn că fata se va căsători în curând.

De sărbătoarea Sânzienelor se leagă un șirag de obiceiuri ce

oferă un farmec aparte culturii

neamului românesc.În unele regiuni ale țării încă

se mai amintește de obiceiul „Fă-clia de Sânziene”, torța aprinsă în Noaptea de Sânziene. Pe înserate, feciorii se adună în vârful dealului unde își aprind făcliile, dansează și trec torțele pe sub picioare. Când

făcliile dau să nu mai ardă bine, junii satului coboară cu ele spre sat, dând ocoale grădinilor și livezilor, înfi gân-du-le apoi în mijlocul lor. Acest obicei transmite bucuria oamenilor pentru iz-bânda căldurii și a soarelui asupra frigu-lui, reprezentând un semn al fertilității și al bunăstării.

„Alaiul Drăgaicei” sau „Dansul Dră-gaicei”, obicei întâlnit adesea în regiu-nile Olteniei, reprezintă un dans pe care îl joacă un grup de 5-10 mândre, dintre care una va fi Drăgaica. Drăgaica alea-

să este gătită ca o mireasă și împo-

dobită cu spice de grâu, restul fetelor, deși se îmbracă și ele în alb, își învăluie fața cu un voal, cusut cu sânziene. În-dată ce alaiul va fi gata, fetele cutreieră satul și fac popas la răscruce de drum unde cântă și dansează. Respectarea acestui obicei presupune că sătenii vor

avea parte de un an cu roade bune și vor fi feriți de cele rele.

În unele sate se vorbește și de „Spă-latul cu rouă”, care presupune ca, îna-inte de zorii zilei, bătrânele să meargă în locuri încă necălcate și să adune, pe o pânză albă, rouă de pe sânziene. În drum spre casă ele trebuie să facă în așa fel încât să nu le iasă cineva în cale. Roua strânsă va fi stoarsă apoi într-o vas nou, iar cei care se vor spăla cu

această rouă vor avea parte de sănă-

tate și dragoste.Sânzienele sau Drăgaica sunt, la

rândul lor, cunoscute ca ziua Amuțirii Cucului. Se povestește, din strămoși, că prevestitorul cuc cântă de la echinocțiul de primăvară, chiar de ziua Bunei Vestiri, până la solstițiul de vară, adică până la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Sânzienele sunt cele care provoacă „amuțirea cucului”, deoarece se crede că el ar putea prevesti oameni-lor cât mai au de trăit, dar numai Dum-nezeu cunoaște de fapt cât le este scris oamenilor să trăiască.

Tot aici, se înscriu și renumitele superstiții, ce își au locul lor de cinste într-o așa zi mare. Astfel se spune că:

- Dacă cucul încetează să cânte îna-inte de Nașterea Sfântului Ioan Boteză-torul, atunci vom avea parte de o vară secetoasă.

- Dacă se nesocotesc Sânzienele,

zânele bune, se vor transforma în

Iele sau Rusaliile neiertătoare, acestea din urmă reprezentând spirite malefi ce.

- Ielele își fac apariția în Noaptea de Sânziene, iar cine le va vedea va muți sau înnebuni.

- Nu e bine să te îmbăiezi în ziua acesta, căci se vor spăla de fapt spiritele rele.

- Dacă cei îndrăgostiți se vor scălda împreună, în râu sau în mare, ei se vor iubi o viață întreagă.

Obiceiuri de Sânpetru În tradiţia populară, Sfântul Apos-

tol Petru, Sânpetru cum este numit, apare fi e ca personaj pământean, fi e ca divinitate celestă.

Se spune despre Sfi nţii Petru și Pa-vel (sărbătoriți pe 29 iunie) că stau în Lună, unul în dreapta și unul în stânga acesteia. Petru este cel care ţine cheile de la porţile Raiului și este considerat mâna dreaptă a lui Dum-nezeu.

În povestirile și snoavele români-lor, Sânpetru este un om obișnuit: se îmbracă în straie ţărănești, se ocupă cu agricultura, creșterea animalelor și, mai ales, cu pescuitul. Fiind cre-dincios, foarte harnic și bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu

în cer unde îi încredinţează porţi-

le și cheile Raiului. Acolo, fi ind mai mare peste cămările cerești, împarte

hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, fi erbe grindina pentru a o mă-runţi și a o face mai puţin periculoasă.

O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează

de credinţă, Sânpetru cheamă bala-urii și începe să pornească grindina asupra acestora, mărunțind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Se crede că, la marile sărbători (Crăciun, Anul Nou, Boboteaza, Mu-cenici, Sângeorz, Sânziene), Sânpetru poate fi văzut de pământeni la mie-zul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumne-zeu. Sânpetru este cel mai cunoscut „sfânt” al calendarului popular.

În unele zone, sărbătoarea era anunţată de anumite repere cosmice și terestre: apariţia licuricilor, amuţi-tul cucului sau răsăritul constelaţiei Găinușei.

Pentru sporul casei și pentru să-

nătate, se respectă tradiţia Moșilor

de Sânpetru. Se sfi nţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dul-ci și mere acrișoare; apoi, aceste ofran-de se împart oame-nilor săraci.

De ziua Moșilor de Sânpetru sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca morţii să aibă ce bea pe lumea cea-

laltă. În această zi oamenii au voie să lucreze orice, dar să nu toarcă; se crede că astfel se întorc colacii de la morţi.

Din această zi, cucul și privighetori-

le nu mai cântă.În tradiţia populară, până în aceas-

tă zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindi-nei.

Sărbătoarea marchează vremea secerișului și jumătatea verii agrare și se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii să fi e protejați împotriva potopurilor și pentru ca grânele lor să fi e bogate. Ziua de dinaintea săr-bătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume și îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt ustu-roiul și pelinul.

Se mai spune că Sânpetru pocneș-

te din bici, iar scânteile care apar

se transformă în licurici. Aceștia-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe dru-muri de munte sau în pădure.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nop-ţii, când cântă cocoșul. Se spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună și fulgeră în ziua Sfi nţilor Apostoli, nucile și alunele vor fi vier-mănoase.

În această zi, potrivit tradiţiei po-pulare, se respectă sărbătoarea lupi-lor. Nu se pun capcane și lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fi e îm-blânzite și să nu fure vitele din gos-podării.

Gătitul miresei, obicei

emoţionant de nuntăÎmbrăcatul miresei sau gătitul miresei este un vechi obicei de nuntă ce se

păstrează încă în mai toate regiunile țării. Mireasa este ajutată să se îmbrace și să se gătească cum se cuvine pentru nuntă de către domnișoare de onoare, surori, mamă și nașă.

Pentru mireasă acest moment este special și unic, aceasta urmând să îmbrace rochia albă la care a visat dintotdeauna. Este momentul ei și trebuie sărbătorit ca atare.

Tradiția spune că acest obicei trebuie să aibă loc în casa și în camera unde a copilărit mireasa. În tot acest timp, mireasa rămâne ferită de ochii mirelui. Acesta poate vedea mireasa numai după ce nașa i-a pus voalul pe cap.

Gătitul miresei este un obicei de nuntă care stârnește emoții puternice

în rândul familiei. Părinții miresei sunt, de regulă, cei mai emoționați, fata lor va părăsi casa părintească pentru a merge alături de alesul ei într-o nouă etapă a vieții. Există și o melodie dedicată întregului ritual, aceasta numindu-se Ia-ți, mireasă, ziua bună.

Odată ce gătitul miresei este gata, aceasta își primește buchetul de mireasă de la mire, care o va vedea pentru prima dată în rochia de mireasă. Tot acum trebuie să prindă cocardele nașilor, mirelui, părinților și socrilor. Domnișoarele de onoare o vor ajuta cu împărțirea cocardelor mai departe și celorlalte rude.

După ce s-a terminat cu împărțirea cocardelor, nașa rupe turta miresei. Se obișnuiește ca turta să fi e ruptă în patru și să fi e aruncată către cele patru puncte cardinale. Cei care prind bucățile de turtă împart și celorlalți invitați. Fiecare trebuie să guste din turta miresei pentru a avea noroc și sănătate.

Mai departe, în unele zone, se obișnuiește să se organizeze o horă în fața casei. Această horă mai este numită și „hora miresei”, deoarece se sărbătorește plecarea miresei alături de viitorul soț. Mireasa părăsește casa părintească în rochie de mireasă, așa cum cere tradiția.

Întreg alaiul se îndreaptă apoi către biserică pentru a participa la cununia religioasă a celor doi miri.

1320.06.2019

Câţi paşi sunt necesari zilnic pentru a ne menţine sănătatea?

Mulţi oameni se chinuie și depun eforturi pentru a face 10.000 de pași pe zi, numărul de pași atât de vehicu-lat pentru a-și menţine sănătatea. Dar chiar este nevoie de această practică

pentru a fi sănătoși și a ne menţine în formă? Se pare că cercetările recente sunt mai blânde cu noi.

Un studiu recent a analizat aproa-pe 17.000 de femei cu vârsta medie de 72 de ani. S-a constatat că femeile și-au redus riscul decesului cu până la 41% atunci când au făcut doar 4.400

de pași pe zi, comparativ cu femeile care au efectuat doar 2.700 de pași.

Cu puţin efort putem

face diferenţa. „Mesajul nostru nu este nou: activi-tatea fi zică este bună pen-tru toată lumea. Ce este nou și izbitor este legat de cât de puţin efort trebuie să facem pentru a face o dife-renţă”, a spus autorul prin-cipal al studiului, dr. I-Min

Lee, profesor de medicină la Harvard Medical School și profesor de epide-miologie la Școala de Sănătate Publi-

că din Harvard. Dr. Lee afi rmă faptul că cercetătorii nu știu dacă aceleași benefi cii ar fi valabile și în rândul băr-baţilor sau oamenilor mai tineri, dar afi rmă faptul că este clar că oamenii au numai benefi cii dacă fac activităţi fi zice. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să mergi neapărat la sală. Stu-diul sugerează mai degrabă activităţi precum parcarea cât mai departe a mașinii, folosirea scărilor în loc de lift, mișcarea în timpul pauzelor publici-tare la televizor, joaca cu nepoţii sau plimbarea animalului de companie.

Dr. Traci Marquis-Eydman, profesor asociat de Știinţe Medicale la Școala de Medicină a Universităţii Quinni-piac din North Haven, deși nu a fost direct implicată în studiu, a revizuit rezultatele și a declarat că acestea sunt încurajatoare. „Este important

de știut, mai ales acum, când oame-nii sunt stresaţi de ideea de mișcare fi zică intensă, faptul că nici cantitatea și nici intensitatea nu sunt cele mai importante. Cel mai important este să rămânem activi, deoarece astfel putem reduce riscul de mortalitate”, a declarat Marquis-Eydman. Ea a adău-gat și faptul că ar fi util să se realizeze această cercetare la diferite grupe de vârstă și, de asemenea, la bărbaţi.

Pașii sunt ușor de măsurat cu aju-torul unei aplicaţii des întâlnite la majoritatea telefoanelor inteligente.

În plus, declară Marquis-Eydman, medicii ar putea prescrie adăugarea a 1.000 de pași pe zi în fi ecare săp-tămână sau lună, pentru că etapele sunt ușor de cuantifi cat.

Facem în jur de 5.000 de pași pe

zi. Pentru a avea o idee mai bună des-

Există două tipuri majore de boală hepatică grasă – boală hepatică indusă de alcool și boala hepatică nonalcooli-că. Conform statisticilor, boala de fi cat gras afectează aproape o treime din populaţia adultă și este unul dintre cei mai importanţi factori care contribuie la insufi cienţa hepatică. Boala de fi cat gras nonalcoolică este diagnosticată cel mai frecvent la persoanele care su-feră de obezitate sau sedentarism și la cele care au o dietă nesănătoasă.

Una dintre principalele modalităţi de a trata boala hepatică grasă, in-diferent de tipul acesteia, este dieta. După cum sugerează și numele, boala hepatică grasă înseamnă că există un nivel prea mare de grăsime în fi cat. Într-un corp sănătos, fi catul ajută la eliminarea toxinelor și produce bila, proteina digestivă. Boala fi catului gras dăunează fi catului și îl împiedică să lucreze așa cum ar trebui. În general, dieta pentru boala hepatică grasă in-clude: multe fructe și legume; plante cu conţinut ridicat de fi bre, cum ar fi leguminoasele și cerealele integrale; foarte puţin zahăr adăugat, sare, gră-simi trans, carbohidraţi rafi naţi și gră-simi saturate.

Iată 12 alimente și băuturi pe care ar trebui să le consumi dacă ai fi cat gras:

Cafea, pentru scăderea enzimelor

hepatice anormale. Studiile au arătat că, în general, consumatorii de cafea cu boală hepatică grasă suferă de mai puţine leziuni hepatice faţă de cei care nu consumă. Cofeina pare să reducă semnifi cativ cantitatea de enzime he-patice anormale la persoanele cu risc de boli hepatice.

Legume verzi, pentru a preveni

acumularea de grăsimi. Consumă mai multe legume verzi, cum ar fi spanacul, varza de Bruxelles și salata creaţă.

Tofu, pentru a reduce acumula-

rea de grăsimi. Un studiu efectuat de Universitatea din Illinois asupra șobo-lanilor a constatat că proteina din soia, care este conţinută în alimente pre-cum tofu, poate reduce acumularea de grăsimi în fi cat. În plus, tofu este scăzut în grăsimi și bogat în proteine.

Pește, pentru combaterea infl a-

maţiei. Peștii grași, cum ar fi somonul, sardinele, tonul și păstrăvul, au un conţinut ridicat de acizi grași ome-ga-3. Aceștia pot ajuta la îmbunătăţi-rea nivelului de grăsime de la nivelul

fi catului și reduce infl amaţiaFăină de ovăz, pentru energie.

Carbohidraţii din cereale integrale, cum ar fi fulgii de ovăz, oferă energie organismului. Conţinutul lor de fi bre te ajută să te simţi sătul.

Nuci. Nucile sunt bogate în acizi grași omega-3. Cercetările au consta-tat că persoanelor cu boli hepatice grase care mănâncă nuci le-au fost îm-bunătăţite rezultatele testelor funcţiei hepatice.

Avocado, pentru a ajuta la prote-

jarea fi catului. Avocado este bogat în grăsimi sănătoase, iar cercetările sugerează că acesta conţine substanţe chimice care ar putea încetini leziunile hepatice. Este bogat și în fi bre, lucru care poate ajuta la controlul greutăţii.

Lapte și alte produse lactate cu

conţinut scăzut de grăsimi, pentru a

proteja fi catul. Produsele lactate sunt bogate în proteine din zer, care pot proteja fi catul, spune un studiu efec-tuat pe șobolani în 2011.

Seminţe de fl oarea-soarelui, pen-

tru antioxidanţi. Aceste seminţe sunt bogate în vitamina E, un antioxidant care poate proteja fi catul de alte afec-tări.

Uleiul de măsline, pentru contro-

lul greutăţii. Acest ulei sănătos are un conţinut ridicat de acizi grași ome-ga-3. Ajută la scăderea nivelului de en-zime hepatice și la controlul greutăţii.

Usturoi, pentru a ajuta la redu-

cerea greutăţii corporale. Această plantă nu numai că adaugă aromă alimentelor, dar studiile arată și că suplimentele de praf de usturoi pot ajuta la reducerea greutăţii corporale și a grăsimilor la persoanele cu boală hepatică grasă.

Ceai verde, pentru o absorbţie

scăzută a grăsimilor. Studiile de spe-cialitate susţin faptul că ceaiul verde poate ajuta la interferenţa absorbţiei de grăsime, dar rezultatele încă nu sunt concludente.

Cercetătorii studiază dacă ceaiul verde poate reduce depozitarea gră-similor în fi cat și poate îmbunătăţi funcţia hepatică, însă un lucru este sigur – ceaiul verde posedă multe be-nefi cii, de la scăderea colesterolului la un somn sănătos.

pre cât de multă activitate fi zică ar putea face o diferenţă în durata vieţii, cercetătorii au privit înapoi la un stu-diu amplu asupra femeilor în vârstă. Toate participantele purtau un dis-pozitiv care le-a măsurat activitatea timp de șapte zile în timpul orelor de veghe. Aparatul a numărat pașii și a măsurat ritmul fi ecărei activităţi fi zi-ce în parte. Cercetătorii au constatat că intensitatea activităţii nu a făcut o diferenţă statistic semnifi cativă, nu contează dacă mergem mai repede sau mai încet. Dr. Lee afi rmă că acti-vitatea fi zică zilnică poate îmbunătăţi tensiunea arterială, procesarea zahă-rului din sânge și nivelurile de coles-terol. Activitatea fi zică regulată a fost de asemenea legată de o mai bună gândire și abilităţi de memorie și o îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Ficatul gras: 12 alimente bune Sindromul de gură uscată

Gura uscată sau xerostomia înseamnă scăderea fl uxului salivar. Toţi ne în-tâlnim cu acest fenomen la un moment dat în viaţă, în special în momente de nervozitate, necazuri, stres. Dacă însă aveţi gura uscată tot timpul, este o senzaţie jenantă care poate duce la probleme de sănătate sau poate indica prezenţa unei probleme medicale grave.

Saliva nu are numai rol de lubrifi ere a cavităţii bucale, ci și de ajutor în diges-tie, protejare a dinţilor de carii, prevenire a infecţiilor prin control bacterian și înlesnirea procesului de masticaţie și înghiţire.

Cauze. Există mai multe posibile cauze pentru care glandele salivare nu-și îndeplinesc corect funcţia. Acestea includ:

- Efectele secundare ale unor medicamente – Peste 400 de medicamente pot cauza gura uscată, inclusiv antihistaminicele, decongestivele, analgezice-le, diureticele, antihipertensivele și antidepresivele.

- Bolile – Bolile care afectează glandele salivare, precum diabetul, limfomul Hodgkin, boala Parkinson, HIV/SIDA, sindromul Sjogren, pot avea ca efect gura uscată.

- Radioterapia – Glandele salivare pot avea de suferit în urma expunerii ca-pului și gâtului la radioterapie, în tratamentul anticanceros. Scăderea fl uxului salivar poate fi totală sau parţială, permanentă sau temporară.

- Chimioterapia – Medicamentele utilizate în tratamentul anticanceros pot avea drept efect saliva vâscoasă, și de aici senzaţia de gură uscată.

- Menopauza – Modifi carea nivelurilor hormonale afectează glandele sali-vare, creând adesea senzaţia de gură uscată la femeile în menopauză și post-menopauză.

- Fumatul – Senzaţia de gură uscată apare la mulţi fumători de pipă, trabuc sau ţigarete tari.

Tratament. Dacă senzaţia de gură uscată este efectul medicaţiei, medicul va schimba prescripţia sau doza. Dacă este vorba despre o disfuncţie a glande-lor salivare, care a cauzat scăderea fl uxului salivar, medicul poate recomanda un medicament pentru ameliorarea funcţiei acestora. Dacă nu se poate elimi-na cauza, sau până la eliminarea cauzei, restabilirea lubrifi erii cavităţii bucale se poate face în mai multe moduri. Medicul vă poate recomanda substanţe lubrifi ante ale mucoasei bucale, ca substituenţii salivari. Și prin clătirea cu o apă de gură cu formulă specială se poate obţine o ameliorare.

Alte metode: Beţi des câte puţină apă sau băuturi fără zahăr. Evitaţi băuturi-le cu conţinut de cofeină: cafea, ceai sau unele sucuri, pentru că acestea ampli-fi că senzaţia de gură uscată. Mestecaţi gumă sau luaţi dropsuri fără zahăr, pen-tru stimularea fl uxului salivar (dacă glandele salivare funcţionează defi citar). Nu consumaţi tutun sau alcool, pentru că amplifi că senzaţia de gură uscată. Nu uitaţi că alimentele condimentate sau sărate pot amplifi ca durerea pe fon-dul unei guri uscate. Utilizaţi un umidifi cator pentru cameră în timpul nopţii.

14 20.06.2019

Ovidiu ConstantinNeli Dancu

Design: GIG Press

noiinspania@yahoo.estel.

noiinspania@yahoo.es

MUNCĂCerere:- Pereche, curățăm geamuri de fi rme, restaurante. Facem curățenie în case pri-vate. Comunitatea Madrid și apropiere. Tel.: 617 584 368 - Doamnă, 57 de ani, îmi caut de lucru ca internă sau externă, în menaj și îngrijirea persoanelor în vârstă. Tel.: 642 568 494 - Ajutor de pladurist, caut de lucru pen-tru duminica, în Madrid capitală. Rog seriozitate. Tel.: 622 196 360 - Doamnă de 50 de ani, caut de lucru ca externă, permanent, cu normă întreagă sau jumătate – să îngrijesc persoane în vârstă în locuința lor sau la spital, de noapte sau la sfârșit de săptămână. In-clusiv ca internă, tot să îngrijesc bătrâni. Comunitatea Madrid. Am experiență, vechime în Spania, acte în regulă, reco-mandare. Încorporare imediată. Tel.: 642 527 466 Oferte: - Plec în țară defi nitiv, de aceea ofer lo-cul de muncă pe care îl am acum – ca

săptămână, în Madrid, aproape de stația de metrou Alvarado. 150 euro/lună. Tel.: 642 821 205

VÂNZĂRI- Vând teren pentru construcție casă, de 740 metri pătrați, în Sebeș (jud. Alba). 15.000 euro. Am proiect de casă, îl pot da cu tot cu proiect, pentru 1.000 de euro în plus. Tel.: 642 980 933 - Vând casă în Botoșani, strada Popăuți, 104, casă construită în 2014, P+M, com-pusă din 6 camere, două băi, două bucă-tării, garaj, beci. Casa este construită pe un teren de 1.305 mp, pomi fructiferi, 15 butuci de vie. Parterul este locuibil, baia și bucătăria sunt mobilate, încălzire prin sol și calorifere. Preț: 88.000 €. Tel.: 0034/ 666 299 144 sau 0040/ 771 905 144 - Vând teren pt. construcție casă în Bu-zău, alături de Parcul Marghiloman. 493 mp, front stradal – 16,25 m, în urbanizație privată. Tel.: 0040/766 411 004

MATRIMONIALE- Bărbat șaten, 1,77 m, 79 kg, cu ochii verzi și mustață, doresc să cunosc o doamnă serioasă, din orice zonă a Spa-niei, pentru a întemeia o familie. Tel.: 642 680 447 - Bună, fetelor! Sunt un tânăr înalt, sim-patic, fără vicii, comunicativ, aș dori să cunosc o fată până în 37 de ani, cu aceleași caracteristici, fără copii, din Co-munitatea Madrid. Dacă nu îndeplinești condițiile, nu deranja. Tel.: 643 061 858 (mesaj) - Tânăr, 35 de ani, 1,70 m, ochi căprui, șaten, slăbuț, din Comunitatea Madrid, doresc să cunosc o tânără serioasă care vrea o relație de lungă durată. Tel.: 637 951 410 - Băiat sincer, serios, 38 de ani, încântat de a cunoaște o fată sinceră, serioasă, de vârstă apropiată, fără obligații familiale. Tel.: 643 953 083. Madrid - Domn, 51 de ani, din Madrid, aș vrea să cunosc o fată de vârstă apropiată. Vă rog să sunați după ora 19 la tel.: 643 822 011 - Am 44 de ani, sunt din Madrid și caut o fată cu vârsta până în 44 de ani. Tel.: 671 703 647 - Bărbat serios, 40 de ani, cu loc de mun-că stabil, caut o femeie serioasă. Nu vreau aventuri. Tel.: 642 384 754 - Ardelean, cu loc de muncă stabil, do-resc să cunosc o doamnă din Comuni-tatea Madrid, pentru prietenie. Tel.: 643 655 584- Domn de 40 de ani, îmi doresc să cu-nosc o doamnă de 35-40 de ani, din Co-munitatea Madrid sau din Toledo, pen-tru prietenie, eventual, căsătorie. Tel.: 642 375 095 - Am 48 de ani, serviciu sigur, caut o fată serioasă de 45-55 de ani. Poate avea co-pii, nu mă deranjează. Comunitatea Ma-drid. Tel.: 642 906 284 - Caut fată între 50 și 58 de ani, peste 1,70 m, din Comunitatea Madrid. Poate avea și copii. Tel.: 643 850 326 - Tânăr, 38 de ani, necăsătorit, fără obligații, doresc să cunosc o fată since-ră, de vârstă apropiată, pentru o relație serioasă. Comunitatea Madrid. Tel.: 643 089 488 - Domn fără obligații, manierat, aș dori să cunosc o doamnă serioasă pentru o relație serioasă. Tel.: 643 693 590 - Am 44 de ani, sunt din Madrid și vreau

să cunosc o fată de vârstă apropiată. Tel.: 642 430 682 - Tânăr din Comunitatea Madrid, caut tânără din Madrid. Tel.: 675 377 984, 643 486 170 - Tânăr, 39 de ani, 1,83 m, ochi albaștri, caut fată pentru prietenie. Comunitatea Madrid. Tel.: 603 397 806 - Bărbat, 46 de ani, din Comunitatea Madrid, cu serviciu stabil, caut o relație serioasă cu o femeie serioasă. Tel.: 642 510 373 - Domn, 59 de ani, divorțat, 1,70 m, 70 kg, fără obligații, din Comunitatea Ma-drid, aș dori să cunosc o doamnă de vâr-stă apropiată pentru o relație de priete-nie/căsătorie. Tel.: 643 787 139 - Înalt, simpatic, empresario, fără obligații familiale, cu cei 7 ani de acasă, doresc să cunosc o tânără cu aceleași

calități, pentru o relație bazată pe res-pect și sinceritate, eventual căsătorie. Locuiesc în Madrid. Nu contează dacă persoana este din altă zonă din Spania. Tel.: 691 736 113 - Domn, 49 de ani, divorțat, fără obligații, aspect fi zic plăcut, cu serviciu stabil, aș dori să cunosc o doamnă de 45-50 de ani, care își dorește o relație serioasă. Tel.: 625 845 008 - Domn serios, fără vicii, educat, cu situație fi nanciară stabilă, caut o doam-nă educată, fără obligații, din Comuni-tatea Madrid, pentru o relație serioasă. Tel.: 604 318 106 - Spaniol, 45 de ani, educat, cult, iubitor, romantic, cu un nivel cultural ridicat, fără copii, caut femeie cu caracteristici similare, cu mult piept, pentru posibilă relație. Tel.: 693 745 008

internă, în Castellón de la Plana, în casa unei doamne în vârstă, destul de inde-pendentă – unei doamne de încredere și de bună-credință. Este o familie bună, de aceea vreau să găsesc pe cineva pe măsură. Tel.: 643 641 710 - Se caută strungar și frezor cu experiență. Zona P.I. Madroños, 10-12, ctra. M 108, km 5900, Ajalvir (28864). Cei interesați, să sune la tel.: 918 844 661, să se pună în contact cu David. - Angajez croitoreasă cu experiență în arreglos de ropa pentru magazin de arre-glos în Aravaca. Tel.: 642 735 632 - Atelier de confecții de piele din San Se-bastián de los Reyes (Madrid) caută mo-diste cu experiență pe mașina de cusut piele. Tel.: 910 222 403, 654 802 051

ÎNCHIRIERIOferte: - Închiriez cameră cu baie în Madrid, Villa de Vallecas, la 1 minut de metrou. De preferință, nefumători. În casă mai sunt două persoane. Mai multe detalii și poze, la telefon – 642 837 077.

- Închiriez cameră unei femei, în Pinto. Came-ra are baie separată, pat de 90. Ambianță familială. 200 euro + cheltuieli. Tel.: 677 654 066 - Închiriez o cameră pentru o persoană, în zona Begoña, Madrid. Tel.: 642 901 246 - Închiriez cameră în Urgel, pentru o doam-nă nefumătoare. Tel.: 642 224 607 - Închiriez cameră pentru o doamnă internă, la sfârșit de

EmóvilÎNLOCUIRI

DE ECRANE

La Fibra de DIGI en casa (Com. de Madrid)

por

25 o 30 euros / mes

Para más informacióny contratos:Locutorio Getafec/ Sánchez Morate, 4tel. 916 818 670Tel.: 667 226 708

luni-vineri: 9.40 - 20.45 Sâmbăta şi duminica: 10.30 - 21.00

O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ

ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!

TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA

OFERTĂBRÂNZĂ DE VACI – 2,10 €/kg** La cumpărarea unei cutii de 4 sau 8 kg (la comandă)

1520.06.2019 TURISM

Povestea Crucii de pe masivul Caraiman La 14 septembrie 1928, în anul în

care se împlineau 10 ani de la Marea Unire, la Bușteni a fost inaugurat cel mai spectaculos monument în memo-ria eroilor români din Primul Război Mondial: Crucea Caraiman. Regina Ma-ria s-a interesat îndeaproape de mersul construcţiei. Afl ată la 2.291 de metri, Crucea de pe masivul Caraiman a intrat imediat în Cartea Recordurilor drept cel mai înalt monument afl at la cea mai mare altitudine din lume. În ultimii 91 de ani, înălţimea acestei lucrări a fost depășită de multe altele, dar Crucea Caraiman a rămas în continuare în Gu-inness Book pentru altitudine. Ultima certifi care datează din 14 august 2013.

Crucea Caraiman, construită sub

patronajul Reginei. Crucea Caraiman a fost ridicată la iniţiativa Societăţii Cul-tul Eroilor, patronată de regina Maria încă de pe vremea când era prinţesă moștenitoare. Prestigiul reginei a adus proiectului o contribuţie majoră: impli-carea arhitecţilor, inginerilor și lucrăto-rilor de la Serviciul Poduri de la Calea Ferată.

În baza proiectului întocmit de ar-hitecţii Georges Cristinel și Constantin Procopiu, construcţia a început în 1926. Studiile de rezistenţă au fost esenţiale la altitudinea de aproape 2.300 de me-tri, cu furtuni și viscole puternice.

Crucea de pe Caraiman nu este așe-zată însă pe cel mai înalt vârf al masivu-lui, care se afl ă la 2.384 de metri, ci pe vârful secundar, de 2.291 de metri, dar vizibil în întreaga zonă Sinaia-Azuga.

Ridicarea monumentului de 39 de

metri. „Crucea de pe Caraiman a fost gândită să fi e încastrată, băgată într-o groapă în beton, la numai 2 metri de marginea stâncii, ca să fi e vizibilă tot timpul. Pentru a rezista mai bine în timp și pentru a nu fi necesare multe lucrări de întreţinere, constructorii s-au gândit că ar fi bine ca ea să aibă și un soclu de beton care să fi e îmbrăcat în niște moloane de piatră fasonată ase-

mănătoare picioarelor de la poduri”, a explicat Mircea Dorobanţu, directorul Muzeului CFR, pentru Digi 24.

Elemente transportate cu funi-

cularul, apoi cu caii. Una dintre cele mai mari difi cultăţi la construirea monumentului de 39 de metri a fost transportul modulelor de oţel în vârful muntelui. Cea mai mare contribuţie aici au avut-o fraţii Schiel, proprietarii fabri-cii de hârtie din Bușteni. Constructorii Crucii s-au folosit de funicularul cu care erau transportaţi buștenii de pe cealal-tă coastă spre vârful muntelui și apoi, în

vale, la fabrica din oraș.Cum la întoarcere cablurile erau libe-

re, de ele au fost legate componentele viitorului monument, unele lungi de 9 metri. Muncitorii tăiau din mișcare frân-ghiile cu care erau legate segmentele Crucii, o operaţiune foarte periculoasă. A urmat transportul acestor compo-nente la locul amplasării monumentu-lui, cu caii localnicilor din Bușteni.

Segmentele Crucii au fost asamblate fără sudură, cu nituri. Ultima etapă a fost instalarea unui generator pentru ca monumentul să fi e vizibil și noaptea.

Crucea Caraiman, dedicată eroilor

militari și ceferiști. Datorită implicării Căilor Ferate, Crucea de pe Caraiman a fost dedicată nu numai eroilor militari, ci și feroviarilor care au luptat în timpul Primului Război Mondial. Regina Maria a urmărit îndeaproape proiectul. La

momentul inaugurării, era văduvă. Fer-dinand I, regele Unirii, murise de cancer pe 20 iulie 1927, înainte de celebrarea a 10 ani de la Marea Unire.

14 septembrie 1928, inaugurarea

Crucii de pe Caraiman. Crucea Ca-raiman a fost luminată pentru prima dată pe 14 septembrie 1928, în ziua de Înălțarea Sfi ntei Cruci.

În perioada interbelică, monumen-tul era luminat și în noaptea de Sfântă Mărie, adică de 14-15 august, data in-trării României în război și ziua Reginei Maria, în 1916 cea mai hotărâtă susţină-toare a războiului pentru Transilvania. În vremea regimului comunist, aceste semnifi caţii religioase au fost ascunse.

Anii ”50. Crucea Caraiman, la un

pas de distrugere. În anii ”50, Crucea Caraiman nu a mai fost iluminată și a fost la un pas să fi e distrusă. Localnicii povestesc că infl uenți comuniști au tri-mis câţiva muncitori să taie braţele Cru-cii așa încât să rămână doar o coloană înaltă în vârful căreia să fi e amplasată steaua roșie. Dar pe drum, unul dintre ei ar fi căzut într-o prăpastie, altul și-a rupt piciorul și, înspăimântaţi, nici cei-lalţi nu și-au mai îndeplinit sarcina de partid. Legendă sau nu, Crucea Carai-man a supravieţuit.

În restaurare. A urmat apoi scurta perioadă de deschidere din anii ”60, când Crucea Caraiman a fost din nou luminată. Ba chiar a primit un genera-tor nou pentru cele 120 de becuri.

Monumentul Eroilor-Cruce de pe Masivul Caraiman a trecut, în luna mar-tie 2016, în administrarea Ministerului Apărării Naționale pentru a fi reabilitat.

Ajunsă într-ul stadiu destul de avan-sat de degradare, Crucea Caraimanului, un simbol al Munților Bucegi și inclus în lista monumentelor de importanță națională, a intrat în reparații în august 2018. Pentru realizarea lucrărilor, Mi-nisterul Apărării Naționale, care are în administrare monumentul, a obținut o fi nanțare europeană.

CENTRO MEDICO PACÍFICO

CLINICĂ AUTORIZATĂ DE CONSILIUL SĂNĂTĂȚII DIN 1993

AVORTUL ESTE LEGAL ȘI UN DREPT AL FEMEII

Gratis prin sistemul de securitate socială

Privat: Anestezie locală: 310 €

Anestezie generală: 410 € (până la 12 săptămâni)

Pilulă avortivă: 370 €

Controalele de după întreruperea sarcinii la 15 zile sunt gratuite

POȚI ALEGE: CHIRURGIC PÂNĂ LA 14 SĂPTĂMÂNI

CU PILULA AVORTIVĂ PÂNĂ LA 7 SĂPTĂMÂNI

Adresă: C/Severino Aznar Embid, 8, Madrid

Dacă vii cu mașina, este foarte ușor să parchezi

Autobuzele 31-33-36-39

Stația de metrou Alto de Extremadura,

linia 6 (ieșirea către Francisco Brizuela)

Tel.: 915 267 624, 627 559 739 www.centromedicopacifico.es

medico@centromedicopacifico.es

TOATE METODELE PENTRU PLANIFICAREA FAMILIALĂ:

PAPANICOLAU (CITOLOGIE), DIU ETC.

TRATAMENTUL BOLILOR VENERICE

ECOGRAFII: OBSTETRICĂ, ABDOMINALĂ, TRANSVAGINALĂ

CONSULTAȚII GINECOLOGICE

MICI INTERVENȚII CHIRURGICALE GINECOLOGICE HIMENOPLASTIE (reconstrucția himenului) etc. ANALIZE GENETICE:PROBĂ DE PATERNITATE: ANONIMĂ SAU JURIDICĂProbă de paternitate prenatală neinvazivăSCREENING PRENATAL NEINVAZIV - Înlocuiește amniocenteza DETERMINAREA SEXULUI FETAL (înainte de naștere) – după 9 săptămâni de sarcină Analize de anatomie patologică – analize polipi, biopsii ginecologice etc.

Orar:

Luni-sâmbătă (inclusiv):

10-14 și 16-21

Organizat în apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Buco-vinean pune în valoare patrimoniul ar-hitectonic de factură populară din Ţara de Sus. Cel mai tânăr dintre muzeele în aer liber ale României s-a înfi ripat în deceniul al VIII-lea al secolului trecut, când satul bucovinean dispunea de ne-numărate monumente de arhitectură populară, și a prins contur după 1990,

când noi gospodării și instalaţii tehnice populare au fost transferate, reconstru-ite și deschise publicului vizitator. Ima-ginea de ansamblu a muzeului refl ectă organizarea și activitatea complexă a unui sat, imaginat ca o sinteză, model al satului bucovinean. Meseriile și meș-teșugurile sunt reprezentate în ateliere specifi ce cum ar fi : atelierul de olar din casa Marginea sau atelier de lingurar

din casa Vicov. Inedit pentru Muzeul Satului Bucovinean o constituie repre-zentarea vieţii spirituale a ţăranului prin marcarea riturilor de trecere. În casa Straja sunt expuse obiecte de re-cuzită pentru ritualul de botez, iar în casa Cacica este marcat ceremonialul de înmormântare, cele două praguri ale vieţii. Dincolo de funcţia esenţială de conservare, restaurare și valorifi ca-

Muzeul Satului Bucovinean, o reprezentare a vieţii spirituale a ţăranului re a patrimoniului cultural etnografi c, Muzeul Satului Bucovinean s-a impus în peisajul cultural naţional prin organi-zarea de spectacole folclorice și festiva-luri (desfășurate pe scenă în aer liber), târguri ale meșterilor populari pentru promovarea tradiţiilor și creaţiilor au-tentice, tabere de creaţie pentru elevi, muzeul devenind astfel un centru pola-rizator pentru viaţa culturală a Sucevei.

O excursie în Delta Dunării, o amintire de neuitat

Delta Dunării, a două ca mărime în Europa, după Delta Volgăi, are 82% din suprafaţa sa pe teritoriul României. Are statut de Rezervaţie a Biosferei. Cu o îmbinare spectaculoasă de habitate umede și acvatice, Delta Dunării este cunoscută sub numele de „paradis al păsărilor”.

Un adevărat paradis natural, Delta Dunării adună laolaltă peste 350 de specii de păsări sălbatice, peste 1.200 de specii de plante și copaci și peste 100 de specii de pești. Cuprinsă între cele trei brațe – Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe – Delta Dunării reprezintă o adevărată atracție pentru turiștii din toată lumea. Mulți nu uită peisajele superbe, dar nici gustoasele preparate din pește. Aici poți să încerci faimoasa ciorbă de pește sau specialități din vânat 100% ecologice.

Pescuitul sportiv și vânătoarea sunt de asemenea activități pe care trebuie să le introduci în programul tău de vizită. Cea mai veche rezervație naturală din Dobrogea, pădurea Letea, este o bază de interes vânătoresc plină de atracții pentru amatorii de iepuri, mistreți, sitari… Și cum din deltă nu trebuie să pleci până nu pescuiești, îți poți încerca norocul și priceperea pe canalul Crișan, Mila 23 sau Fortuna I (Sontea).

Dacă ai venit în Deltă doar pentru relaxare, nu trebuie să ratezi o plimbare cu barca. Poți vizita optsprezece rezervații protejate, păduri virgine și întinderi mari de apă care te vor impresiona.

Fără îndoială, o excursie în Delta Dunării este o amintire de neuitat. Odată ce ai pătruns în inima naturii este greu să te lași plecat și cu siguranță te vei întoarce și a doua oară.

Plaja Sfântu Gheorghe este locul unde Dunărea îmbrățișează Marea Neagră, locul în care vrei să lenevești pe o plajă „infi nită” și aproape pustiei. Plaja este acoperită cu un nisip fi n, iar apa mării nu este adâncă, turiștii având posibilitatea de a intra în larg destul de mult fără ca apa să depășească 2 metri.

Plaja Sfântu Gheorghe este la aproximativ un kilometru de localitatea Sfântu Gheorghe, se întinde pe o distanță de aproximativ 40 de kilometri, până la Plaja Sulina. Aici apa mării nu este sărată, având un gust dulceag, provenind în mare parte din Dunăre.

Aici poate fi observat un fenomen aparte care se petrece când este întuneric complet – în apa mării și pe plajă pot fi văzuți așa-zișii licurici de mare, care luminează fosforescent oferind un spectacol unic mai ales când sunt valuri care se sparg.

16 PUBLICITATE .201