politica europeană de coeziune în românia...mii de proiecte dezvoltate de-a lungul mai multor ani...

4
IMPACTUL ȘI REZULTATELE POLITICII DE COEZIUNE ÎN ROMÂNIA Devenind membră a Uniunii Europene abia în 2007, România are pentru prima dată posibilitatea de a beneficia de fondurile comu- nitare din cadrul politicii de coeziune. Analizele preliminare sugerează că programele politicii de coeziune din România pot să contribuie în mod substanţial la o creştere to- tală a produsului intern brut (PIB) de până la 15% pentru intervalul 2007-2013, să creeze şi să păstreze aproximativ 200 000 de locuri de muncă. Se prevede că datorită acestor investiţii, proporţia populaţiei cu acces la bandă largă modernă va creşte cu mai mult de zece ori. INVESTIŢII EUROPENE ÎN ROMÂNIA – 2007–2013 Pentru perioada de programare 2007-2013, României i-au fost alocate aproape 20 miliarde de euro în cadrul obiectivului „convergenţă” 1 şi 455 de miliarde de euro în cadrul obiectivului „cooperare teritorială europeană”. România are 7 programe. Trei programe vor fi cofinanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR): programul „regional”, pro- gramul „creşterea competitivităţii economice” şi programul pentru 1 Obiectivul „convergenţă” priveşte regiunile caracterizate de niveluri scăzute ale PIB-ului şi ale ocupării forţei de muncă, şi ale căror PIB per capita este mai mic cu 75% din media UE, aşa cum o arată versiunea 2000-2002. Acesta se aplică la 99 de regiuni reprezentând 35% din populaţia UE-27 şi vizează promovarea condiţiilor propice creşterii economice şi ale acelora care conduc la o convergenţă în timp real în statele membre şi regiunile cel mai puţin dezvoltate. Ar trebui menţionat faptul că dezvoltarea rurală şi politica din domeniul pescuitului sunt politici separate, nefiind incluse în această broşură. Politica europeană de coeziune în România Uniunea Europeană (UE) este compusă din 27 de state membre, care formează o comunitate și o piaţă unică de 493 de milioane de cetăţeni. Totuși, între aceste ţări și cele 271 de regiuni ale lor încă există importante diferenţe socio-economice. Politica de coeziune se află în prim- planul efortului de ameliorare a poziţiei competitive a Uniunii în ansamblul ei, și în special aregiunilor ei cel mai puţin dezvoltate. Prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi a Fondului Social European (FSE), denumite, de aseme- nea, Fonduri Structurale, precum şi a Fondului de Coeziune, UE investeşte în mii de proiecte în toate regiunile Europei, pentru a-şi atinge obiectivul principal: acela de a promova coeziunea socio-economică, reducând disparităţile dintre ţările membre şi regiuni. Cu un buget de 347 miliarde de euro pentru perioa- da de programare 2007-2013, politica de coeziune reprezintă cea mai mare sursă de sprijin financiar privind investiţiile în domeniile creşterii economice şi locurilor de muncă la nivel european, astfel încât să permită tuturor regiunilor să intre în concurenţă în mod eficace pe piaţa internă. Cu toate acestea, pe măsură ce regiunile Europei s-au confrun- tat cu noi provocări de-a lungul timpului, politica a trebuit să se adapteze noilor cerinţe. Pe un fundal de schimbări radicale la nivel european, ca urmare a extinderii şi a globalizării tot mai mare, a preocupărilor cu privire la aprovizionarea energetică, scăderea demografică, schimbarea climatică, şi mai recent, recesiunea globală, politica a evoluat în mai multe etape, re- prezentând un element important în confruntarea cu aceste noi realităţi. Creşterea PIB-ului cu 15% în perioada 2007–2013 Menţinerea a aproximativ 200 000 de locuri de muncă REALIZĂRI – ASPECTE-CHEIE V e V V s t C e n t r u S S S u d - E s t N o r d - E s t N o r d - V e V V s t S u d - M u n t e n i a S u d - V V V s t O l e n a B u c u u u u e ş i - f o v © EuroGeographics Association for the administrative boundaries Politica de coeziune 2007–2013 Regiuni de convergenţă RO Politica de Coeziune

Upload: others

Post on 17-Feb-2021

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • IMPACTUL ȘI REZULTATELE POLITICII DE COEZIUNE ÎN ROMÂNIA

    Devenind membră a Uniunii Europene abia în 2007, România are pentru prima dată posibilitatea de a bene� cia de fondurile comu-nitare din cadrul politicii de coeziune.

    Analizele preliminare sugerează că programele politicii de coeziune din România pot să contribuie în mod substanţial la o creştere to-tală a produsului intern brut (PIB) de până la 15% pentru intervalul 2007-2013, să creeze şi să păstreze aproximativ 200 000 de locuri de muncă.

    Se prevede că datorită acestor investiţii, proporţia populaţiei cu acces la bandă largă modernă va creşte cu mai mult de zece ori.

    INVESTIŢII EUROPENE ÎN ROMÂNIA – 2007–2013

    Pentru perioada de programare 2007-2013, României i-au fost alocate aproape 20 miliarde de euro în cadrul obiectivului „convergenţă”1

    şi 455 de miliarde de euro în cadrul obiectivului „cooperare teritorială europeană”.

    România are 7 programe. Trei programe vor � co� nanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR): programul „regional”, pro-gramul „creşterea competitivităţii economice” şi programul pentru

    1 Obiectivul „convergenţă” priveşte regiunile caracterizate de niveluri scăzute ale PIB-ului şi ale ocupării forţei de muncă, şi ale căror PIB per capita este mai mic cu 75% din media UE, aşa cum o arată versiunea 2000-2002. Acesta se aplică la 99 de regiuni reprezentând 35% din populaţia UE-27 şi vizează promovarea condiţiilor propice creşterii economice şi ale acelora care conduc la o convergenţă în timp real în statele membre şi regiunile cel mai puţin dezvoltate. Ar trebui menţionat faptul că dezvoltarea rurală şi politica din domeniul pescuitului sunt politici separate, ne� ind incluse în această broşură.

    Politica europeană de coeziune în România

    Uniunea Europeană (UE) este compusă din 27 de state membre, care formează o comunitate și o piaţă unică de 493 de milioane de cetăţeni. Totuși, între aceste ţări și cele 271 de regiuni ale lor încă există importante diferenţe socio-economice. Politica de coeziune se a� ă în prim-planul efortului de ameliorare a poziţiei competitive a Uniunii în ansamblul ei, și în special aregiunilor ei cel mai puţin dezvoltate.

    Prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi a Fondului Social European (FSE), denumite, de aseme-nea, Fonduri Structurale, precum şi a Fondului de Coeziune, UE investeşte în mii de proiecte în toate regiunile Europei, pentru a-şi atinge obiectivul principal: acela de a promova coeziunea socio-economică, reducând disparităţile dintre ţările membre şi regiuni. Cu un buget de 347 miliarde de euro pentru perioa-da de programare 2007-2013, politica de coeziune reprezintă cea mai mare sursă de sprijin � nanciar privind investiţiile în domeniile creşterii economice şi locurilor de muncă la nivel european, astfel încât să permită tuturor regiunilor să intre în concurenţă în mod e� cace pe piaţa internă.

    Cu toate acestea, pe măsură ce regiunile Europei s-au confrun-tat cu noi provocări de-a lungul timpului, politica a trebuit să se adapteze noilor cerinţe. Pe un fundal de schimbări radicale la nivel european, ca urmare a extinderii şi a globalizării tot mai mare, a preocupărilor cu privire la aprovizionarea energetică, scăderea demogra� că, schimbarea climatică, şi mai recent, recesiunea globală, politica a evoluat în mai multe etape, re-prezentând un element important în confruntarea cu aceste noi realităţi.

    Creşterea PIB-ului cu 15% în perioada • 2007–2013Menţinerea a aproximativ 200 000 de • locuri de muncă

    REALIZĂRI – ASPECTE-CHEIE

    VeVeV st

    Centru

    SSSud-Est

    Nord-Est

    Nord-VeVeV st

    Sud - Muntenia

    Sud-VeVeV st Oltenia

    Bucuuuureşti - IIIlfov

    © E

    uroG

    eogr

    aphi

    cs A

    ssoc

    iatio

    n fo

    r the

    adm

    inist

    rativ

    e bo

    unda

    ries

    Politica de coeziune 2007–2013

    Regiuni de convergenţă

    RO

    Politica de Coeziune

  • „asistenţă tehnică”, pe când două programe vor obţine � nanţare prin Fondul Social European (FSE), axându-se pe dezvoltarea resurselor umane şi ameliorarea capacităţii administrative. Două programe de infrastructură, programul „mediu” şi „transport”, vor � � nanţate atât de FEDR, cât şi de Fondul de Coeziune. Toate regiunile din România pot bene� cia de obiectivul „convergenţă”.

    PUNEREA ÎN APLICARE A STRATEGIEI DE LA LISABONA PENTRU CREȘTERE ȘI LOCURI DE MUNCĂ

    Relansarea strategiei de la Lisabona în 2005 are ca scop susţinerea poziţiei competitive a regiunilor europene în economia mondială, plasând creşterea economică, ocuparea forţei de muncă şi compe-titivitatea în centrul agendei Uniunii. Pentru perioada 2007–2013, politica europeană de coeziune a acordat o atenţie sporită atingerii „obiectivelor Lisabona”.

    Este de aşteptat ca aproximativ 56,2% din fonduri să contribuie di-rect la realizarea priorităţilor Agendei de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă.

    PRIORITĂŢI PRINCIPALE ALE POLITICII DE COEZIUNE DIN ROMÂNIA PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2007–2013

    Ameliorarea infrastructurii transportului de bază şi a acce-sibilităţii sunt considerate drept priorităţi esenţiale. Aproape 5,3 miliarde de euro (echivalentul a 28% din cantitatea totală a cotelor alocate) vor � cheltuite în scopul reducerii de� citului mare în infra-structură pe care îl are ţara. Construcţia a aproximativ 1 400 km de noi drumuri va � � nanţată din fonduri, astfel cum sunt prevăzute de prioritatea Reţeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), care traversează UE.

    Politica de coeziune va contribui cu 2,6 miliarde de euro la cercetare și inovare pentru a asigura o competitivitate economică durabilă.

    Aproape 570 miliarde de euro vor � investite în susţinerea între-prinderilor, procentul majoritar al acestor resurse � ind axate pe prinderilor, procentul majoritar al acestor resurse � ind axate pe prinderilorsprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri). Este de aşteptat ca un număr de aproximativ 5 000 de IMM-uri să primească ajutor din partea fondurilor. De asemenea, România intenţionează să uti-lizeze noi instrumente � nanciare inovatoare, precum instrumentul de inginerie � nanciară JEREMIE (The Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises – Resurse europene comune pentru

    microîntreprinderi şi întreprinderi mijlocii), care combină subvenţii microîntreprinderi şi întreprinderi mijlocii), care combină subvenţii microîntreprinderi şi întreprinderi mijlocii), care combină subvenţii şi împrumuturi.

    Aproximativ 445 miliarde de euro din fonduri vor � investite în dez-Aproximativ 445 miliarde de euro din fonduri vor � investite în dez-Aproximativ 445 miliarde de euro din fonduri vor � investite în dez-voltarea reţelelor moderne de bandă largă și a serviciilor publice de bandă largă și a serviciilor publice de bandă largă și a serviciilor publice de bandă largă și a serviciilor publice online pentru întreprinderi şi cetăţeni.

    Un total de 940 miliarde de euro vor � investiţi în măsuri în favoarea Un total de 940 miliarde de euro vor � investiţi în măsuri în favoarea Un total de 940 miliarde de euro vor � investiţi în măsuri în favoarea ocupării forţei de muncă. Fondul Social European (FSE) susţine 15 000 ocupării forţei de muncă. Fondul Social European (FSE) susţine 15 000 ocupării forţei de muncă. Fondul Social European (FSE) susţine 15 000 de stagiari şi alţi 280 000 interesaţi să-şi dezvolte competenţele.de stagiari şi alţi 280 000 interesaţi să-şi dezvolte competenţele.de stagiari şi alţi 280 000 interesaţi să-şi dezvolte competenţele.

    Circa 1,2 miliarde de euro vor � investite în măsuri privind educaţia și formarea profesională, care să contribuie la dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere. Prin urmare, 15 000 de candidaţi naţionali la doctorat vor obţine ajutor din partea fondurilor, precum şi 75 000 de cadre didactice, care au astfel posibilitatea să-şi actua-lizeze competenţele.

    Includerea socială a grupurilor defavorizate va bene� cia de aproa-pe 1,2 miliarde de euro. Numărul participanţilor la programele de formare/reformare din cadrul grupurilor vulnerabile se preconizează a � în jur de 150 000 (dintre care 65 000 sunt romi), iar cel al profesio-niştilor care să participe la programe de formare privind includerea socială, de cca. 10 000.

    Totalul sumei alocate pentru investiţii care să contribuie direct la ameliorarea mediului (inclusiv a tratamentului apei) se ridică la 8,6 miliarde de euro (aproape 45% din totalul sumei alocate, repre-zentând cea mai mare proporţie în termeni relativi, în comparaţie cu alte state membre.

    În jur de 2,8 miliarde de euro (14,6% din totalul contribuţiei comuni-tare) vor � investite în domenii care să contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, prin intermediul unui pachet de proiecte referitoare la e� cienţa energetică, precum și la sursele de energie regenerabile, care vor bene� cia de 604 milioane de euro.

    Iniţiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions – Asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor din regiu-nile europene), va asista autorităţile române în procesul de pregătire a proiectelor majore de cereri de sprijin din partea fondurilor. Un birou a fost în� inţat la Bucureşti.

    5,3 miliarde de euro în scopul ameliorării infrasctructurii • transportului de bază al României2,6 miliarde de euro pentru cercetare şi inovare• 1,2 miliarde de euro pentru educaţie şi formare • profesională

    PREROGATIVELE PERIOADEI 2007–2013

    FINANŢARE PENTRU ROMÂNIA, ÎN MILIARDE EURO, 2007–2013

    Obiectiv Fond UEFinanţare

    publică naţională

    Total

    ConvergenţăFC 6,5 1,8 7,8FEDR 9 2 11FSE 3,7 0,7 4,4

    Total Convergenţă 19,2Total CooperareTeritorială Europeană*

    FEDR 0,5 - 0,5

    TOTAL 19,7 4 23,7

    Cifrele au fost rotunjite

    * Fiecare program de cooperare teritorială include cel puţin 15% de co� nanţare de la � ecare stat membru participant.

  • CONSTRUIND PUNŢI DE LEGĂTURĂ ÎNTRE VECINI

    În Europa de astăzi, succesul economic depinde adesea de capa-citatea unei regiuni de a creea reţele cu alte regiuni. Cooperarea şi schimbul de experienţă dintre regiuni pot � elemente-cheie pentru stimularea unui proces dinamic de dezvoltare regională pe termen lung. UE are un rol important de jucat în activitatea de brokeraj şi în sprijinirea unor astfel de parteneriate, atât între regiunile din cadrul Uniunii, precum şi cu regiunile învecinate acesteia. Mii de proiecte dezvoltate de-a lungul mai multor ani în cadrul iniţiativei INTERREG au demonstrat bene� ciile pentru regiunile care lucrează în parteneriat, schimbând idei şi evaluând modalităţi noi şi inovatoare de utilizare a investiţiilor europene.

    Obiectivul „Cooperare Teritorială Europeană” este � nanţat de FEDR pentru perioada de programare 2007–2013 şi susţine

    programelele transfrontaliere, transnaţionale şi de cooperare interregională pentru a încuraja regiunile şi oraşele intraeuropene şi mondiale de a lucra împreună şi a învăţa unele de la altele.

    România participă la 2 programe de cooperare transfrontalieră cu alte state membre, 1 program de cooperare transfrontalie-ră cu state terţe şi 1 program de cooperare transnaţională în perioada 2007–2013 (în total contribuţia FEDR pentru România în cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”: 455 milioane de euro). România ia parte la toate cele 4 programe de cooperare interregională (bugetul total pentru toate cele 27 de state membre ale UE: 443 milioane de euro)2: INTERACT II, URBACT II, ESPON/ORATE şi INTERREG IV C.

    2 INTERREG IVC promovează schimbul de experienţă şi bune practici dintre regiuni, URBACT – reţele urbane tematice, INTERACT – sprijin acordat organizaţiilor de gestionare a programelor de cooperare, ESPON –reţea de observare a plani� cării spaţiale.

    Fondul de Solidaritate a ajutat România să se redreseze de pe urma inundaţiilor

    UE „DE GARDĂ”

    Fondul European de Solidaritate a fost creat după inunda-ţiile care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002. Acesta acordă ajutor de urgenţă statelor membre şi ţărilor în curs de aderare în caz de dezastre naturale majore.

    În 2005, România a suferit pierderi de 489 milioane de euro în urma inundaţiilor de primăvară şi mai târziu, 1 050 mili-oane de euro, ca urmare a inundaţiilor de vară. Fondul de Solidaritate a acordat României 18,8 milioane de euro şi 52,4 milioane de euro în ajutor pentru a face faţă acestor două dezastre naturale.

    România19,7 miliarde de euro pentru 2007–2013

    Stimularea creşterii, a ocupării locurilor

    de muncă şi a competitivităţii

  • Politica Regională pe teren CONSTRUCŢIA ȘI REABILITAREA SECŢIUNII 4 (DRAJNA - FETEȘTI) ȘI 5 (FETEȘTI - CERNAVODĂ)

    ALE AUTOSTRĂZII BUCUREȘTI – CERNAVODĂ

    Acest proiect va asigura o infrastructură rutieră de înaltă calitate, pe un coridor cu o circulaţie intensă între Bucureşti, capitala ţării, şi Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră şi o staţiune turistică importantă.

    Principalele obiective sunt: ameliorarea � uxurilor comerciale şi eliminarea blocajelor în tra� c, printr-o creştere a capacităţii rutiere, reducân-du-se astfel numărul de accidente grave şi al pierderilor de vieţi omeneşti cu aproximativ 60% (situaţia actuală: 38 decese/81 oameni grav răniţi) şi creşterea vitezei medii de circulaţie pe secţiunea 5. Contribuţia UE la acest proiect este de 71,7 milioane de euro.

    REABILITAREA SECŢIUNII DE CALE FERATĂ CÂMPINA - PREDEAL, PE LINIA FERATĂ BUCUREȘTI – BRAȘOV

    Lucrările de reabilitare şi modernizare a secţiunii de cale ferată Câmpina-Predeal sunt în curs de desfăşurare pentru a se conforma standar-delor tehnice internaţionale actuale. Odată � nalizat, proiectul va intensi� ca � uxurile comerciale în medie cu 120 km/h pentru trenurile de călători şi cu 90-100 km/h pentru trenurile de marfă. Costul total estimat al proiectului este de 199,5 milioane de euro, contribuţia UE � ind de 149,6 milioane (75%).

    Sit web: http://ec.europa.eu/regional_policy/index_en.htmfunds/download/ispa/roman/rom_rail_campina_en.pdf

    Politica regională ajută ca astfel de privelişti să nu mai existe

    UZINA DE TRATARE A DEȘEURILOR SOLIDE DE LA PIATRA NEAMŢ

    Proiectul constă în investiţii în gestionarea deşeurilor solide care acoperă arealul Piatra Neamţ, un oraş de dimensiuni medii, cu o populaţie de aproximativ 125 000, situat în nord-estul României.

    Eliminarea deşeurilor depozitate impropriu pe străzi, prin introducerea metodelor sigure de colectare, con-tribuie la reducerea riscurilor pentru sănătate. S-a realizat o creştere substanţială a reciclării deşeurilor, o reducere a deşeurilor eliminate în depozitele de deşeuri, cât şi o reducere a nivelurilor de poluare ale apei şi solului.

    Politica regională a UEhttp://ec.europa.eu/regional_policy/

    Politica de coeziune în Româniahttp://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/romania/index_ro.htm

    Situl web naţional http://www.m� nante.ro/

    Fondul Social Europeanhttp://ec.europa.eu/social/

    Mai multe informaţii: