Cuprins � 3

CUPRINS

CUM SE UTILIZEAZ| ENCICLOPEDIA 6–7Ghid de c\utare a diferitelor teme care prezint\ interes.

Scurt istoric .......................................................................... 8{tiin]ele implicate ................................................................ 10Terminologie utilizat\.......................................................... 12Metode de investigare .......................................................... 14Structura sistemic\............................................................... 16Homeostazia ........................................................................ 18

Compozi]ia chimic\ a corpului uman................................. 20–25Compozi]ia chimic\ a corpului uman .................................. 20Glucidele ............................................................................. 22Lipidele................................................................................ 23Proteinele ............................................................................ 24Acizii nucleici ...................................................................... 25

Celula – unitate fundamental\..................................................... 26–33Celula .................................................................................. 26Membrana celular\ .............................................................. 29Diviziunea celular\ .............................................................. 32

}esuturi, organe, sisteme ..................................................... 34–35

PROTEC}IE, SUPORT, MI{CARE 36–63Ap\rarea organismului la contactul cu mediul extern, sus]inerea organelor interne [i a mu[chilor,forma corpului, mi[carea sunt asigurate de c\tre piele, oase [i mu[chi.

CORPUL UMAN 8–35Cuprinde datele care prezint\ corpul uman ca pe un ansamblu de structuri care au func]ii specificeinterdependente, care contribuie la realizarea unui tot unitar, organismul viu.

Protec]ia organismului ......................................................... 36Sistemul tegumentar ............................................................ 38–39Sistemul osos ....................................................................... 40–51

Sistemul osos ....................................................................... 40Scheletul axial ...................................................................... 43Scheletul apendicular ........................................................... 46Articula]iile.......................................................................... 48Mi[carea .............................................................................. 50

Sistemul muscular................................................................ 52–63Sistemul muscular................................................................ 52Mu[chii scheletici ................................................................ 56Mu[chii viscerali .................................................................. 62

Celula este cel mai mic componental organismului viu, care are struc-turile cu ajutorul c\rora poa te s\-[iduc\ via]a indepentent. În orga nis-mul uman, celulele au un gradridicat de specializare [i, cu uneleexcep]ii, nu mai pot s\-[i exercitefunc ]iile decât grupate în ]esuturi.

Una din principalele func]ii alesistemului osos este protec]ia sis-temului nervos central (encefalul[i m\duva spin\rii), în cutia cra -n ian\ [i în canalul vertebral.

4 � Cuprins

Sistemul nervos .................................................................... 64–91Sistemul nervos.................................................................... 64Neuronul............................................................................. 66M\duva spin\rii ................................................................... 70Encefalul.............................................................................. 76Nervii cranieni..................................................................... 80Activitatea nervoas\ superioar\............................................. 82Sistemul nervos vegetativ ..................................................... 86

Sensibilitatea ...................................................................... 92–109Sensibilitatea........................................................................ 92Vederea................................................................................ 93Auzul [i echilibrul ................................................................ 99Gustul [i mirosul ............................................................... 104Sensibilitatea tactil\ [i termic\............................................ 107Durerea ............................................................................. 108Analizatorul kinestezic ....................................................... 109

Sistemul endocrin .................................................................... 110Sistemul endocrin .............................................................. 110Hipofiza ............................................................................ 111Tiroida [i paratiroidele....................................................... 114Pancreasul endocrin ........................................................... 115Glandele suprarenale.......................................................... 116Alte glande endocrine ........................................................ 117

Ochiul este considerat cel mai im-portant organ de sim], datorit\multiplelor informa]ii recep]iona -te prin intermediul vederii.

Inima este o pomp\ biologic\ efi-cient\ care pune în circula]ie sân-gele. Func]io neaz\ automat, f\r\s\ se supun\ voin]ei noastre.

Encefalul (creierul) este orga nulcare coordoneaz\ activitatea între -gului organi sm, realizând unitateasa, [i care controleaz\ rela]iile din-tre organism [i mediul de via]\.

MECANISME HOMEOSTATICE 118–181Men]inerea organismului în parametrii normali de func]ionare, ceea ce constituie starea de s\n\tate,presupune coordonarea func]iilor mai multor sisteme de organe (digestiv, respirator, circulator, excre-tor) care realizeaz\ atât aportul de substan]\ organic\ [i distribuirea ei în organism, cât [i produce-rea de energie necesar\ desf\[ur\rii proceselor vitale, într-un cuvânt metabolismul.

Sângele.............................................................................. 118–123Sistemul circulator ........................................................... 124–137

Inima................................................................................. 124Arborele vascular................................................................ 129Circula]ia sângelui ............................................................. 132Sistemul limfatic ................................................................ 136

Sistemul respirator ........................................................... 138–147Sistemul respirator ............................................................. 138Pl\mânii ............................................................................ 140Schimburile gazoase respiratorii ......................................... 143Respira]ia celular\ .............................................................. 146

Sistemul digestiv .............................................................. 148–167Digestia ............................................................................. 148Sistemul digestiv ................................................................ 149Cavitatea bucal\................................................................. 150Stomacul ........................................................................... 153Intestinele .......................................................................... 155Glandele anexe................................................................... 158

CONTROL {I INTEGRARE 64–117Cuprinde sistemul nervos, organele de sim] [i glandele endocrine, structuri care realizeaz\ in te grareaorganismului în mediul de via]\ natural [i social [i, în acela[i timp, realizeaz\ leg\ tu rile dintre com-ponentele [i func]iile organismului, asigurând func]ionarea unitar\ a acestuia.

Cuprins � 5

Nutri]ia ............................................................................. 160Fiziologia digestiei ............................................................. 163Vitamine [i minerale .......................................................... 166

Sistemul excretor ............................................................. 168–171Metabolismul .................................................................. 172–181

Metabolismul .................................................................... 172Metabolismul glucidic ....................................................... 173Metabolismul lipidic.......................................................... 175 Metabolismul protidic ....................................................... 177Metabolismul mineral........................................................ 179Metabolismul energetic...................................................... 180

Sistemul reproduc\tor ............................................................ 182Ciclul reproduc\tor............................................................ 186Fecunda]ia ......................................................................... 188Gene [i cromozomi............................................................ 190Ereditatea .......................................................................... 193Sarcina............................................................................... 196Na[terea............................................................................. 200Cre[terea [i dezvoltarea ...................................................... 203

Rinichii suntr\spunz\tori defiltrarea sânge -lui, înde p\r -tând, sub form\de urin\, sub-stan]ele toxicerezultate înurma oxid\rilorcelulare.

Watson [i Crick la vârsta la careau descoperit structura ADN-ului.

Dezvoltarea intrauterin\, mareleavantaj al reproducerii umane.

REPRODUCEREA 182–205Perpetuarea speciei umane [i transmiterea caracterelor ereditare este realizat\ prin func]ia de repro-ducere, în care „jocul cromozomilor” are un rol esen]ial.

S|N|TATE {I BOAL| 206–235Men]inerea organismului în stare de s\n\tate presupune cunoa[terea manifest\rii diferitelor boli [i ametodelor de prevenire [i de tratare a acestora. Aici se prezint\ rela]ia s\n\tate - boal\.

SUMAR 236–245Sunt prezentate scurte rezumateprivind structura [i func]iile di-feri telor organe [i sisteme alecorpu lui uman.

NUME DE REFERIN}| ÎN BIOLOGIA UMAN| 246–248DIC}IONAR 249–257Cuprinde explica]iile necesare cunoa[terii unui num\r mare de termeni utiliza]i frecvent în anatomiauman\ [i în medicin\.

INDEX 258–271Principalele no]iuni prezente în lucrare sunt ordonate alfabetic [i se indic\ pagina sau paginile unde pot fi g\site.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV| 272

S\n\tate [i boal\................................................................. 206Sisteme de ap\rare ............................................................. 209Sistemul imunitar .............................................................. 212Factori de risc .................................................................... 216Traumatismele................................................................... 218Primul ajutor ..................................................................... 219Principalele constante biologice ......................................... 221Boli genetice ...................................................................... 222Boli autozomale recesive .................................................... 224Boli heterozomale recesive X-linkate .................................. 225Boli heterozomale dominante ............................................ 226Boli heterozomale dominante X-linkate ............................. 227Boli heterozomale Y-linkate ............................................... 227Boli genetice [i multifactoriale ........................................... 228Boli infec]ioase .................................................................. 230Boli neinfec]ioase............................................................... 233

6 � Corpul uman

Lucrarea de fa]\ încerc\ s\ ex-plice cele mai importanteno]iuni [i concepte din biologiauman\. Este o lucrare tematic\,no]iunile fiind grupate în temegenerale (de exemplu „Sistemulmuscular” sau „Digestia”), ceeace permite cunoa[terea global\ a unor teme. Pentru o anumit\no]iune este suficient s\ con-sulta]i indexul de la sfâr[itulc\r]ii. Dac\ dori]i s\ c\uta]i oanumit\ tem\, pute]i s\ con-sulta]i indexul sau cuprinsul dela paginile 3–5.

Ilustra]ia principal\ O schem\ sau un desen mareilustreaz\ de obicei tema princi-pal\, ajutând la stabilirearela]iilor între no]iunile prezen-tate.

Titlurile importante

Defini]iiO descriere scurt\ [i precis\ ano]iunii prezentate în paragrafulcu expica]ii

16 � Corpul uman

un întreg. Din punct de vedereal rela]iilor cu mediul, se deose-besc trei tipuri de sisteme: izo-late, închise [i deschise.

Tipuri de sisteme

Sistemele izolate nu fac niciun

fel de schimburi cu mediul. Nuexist\ în natur\. Acestea repre-zint\ „starea ideal\” a unui sistem. Sistemele închise au cu mediulnumai schimburi de energie, nu[i de materie. Nici sisteme abso-lut închise nu exist\ în natur\.Sistemele deschise realizeaz\schimburi de materie [i de ener-gie cu mediul. Aici se încadreaz\majoritatea sistemelor lipsite devia]\ [i toate sistemele biologice.Sistemele biologice sunt siste -me deschise, capabile s\ trans-forme factorii mediuluiînconjur\tor în condi]ii propriiexisten]ei lor. Acestea au particu-larit\]i specifice care le deosebescde alte sisteme.

Însu[irile generale alesistemelor biologiceÎnsu[irile generale ale sistemelorbiologice sunt: integralitatea,echilibrul dinamic, capacitatea deautoreglare [i programul

Integralitatea

Însu[irile întregului nu pot fi re-duse la suma însu[irilor p\r]ilorlui componenteIntegralitatea este rezultatul in-terdependen]ei structurale [ifunc]ionale a organelor [i siste-melor de organe, care constituieorganismul uman. Organismulnu este strict suma însu[irilorp\r]ilor sale componente, elcap\t\ însu[iri noi structurale [ifunc]ionale, rezultate din inte-rac]iunea acestora.

Echilibrul dinamic

Starea de continu\ îmbinare astabilit\]ii [i schimb\rii

Echilibrul dinamic reprezint\starea sta]ionar\ a organismuluiîn condi]iile permanentului

Structura sistemic\Corpul uman este alc\tuit din componente de diferite ni-vele de complexitate, care formeaz\ un întreg prin conexi -unile structurale [i func]ionale dintre ele.

SistemulUnitatea organizatoric\ a ma-teriei vii

Un sistem reprezint\ un ansam-blu de elemente interdependentecare func]ioneaz\ împreun\ ca

Reprezentarea schematic\ a ierarhiei sistemelor

Organism

OrganismOrganismul uman

Sistem de organe

Sisteme de organeSistemul circulatorSistemul respiratorSistemul digestivSistemul nervos

Organ

OrganePl\mâniCreierStomacRinichi

}esut}esuturi}esut epitelial}esut nervos}esut muscular

Celul\

CeluleCelule epitelialeCelule nervoaseCelule musculare

Organit

OrganiteAparat GolgiMitocondriiNuclee

Molecul\MoleculeGlucoz\ColagenAp\

Atom sau ionAtomi sau ioniCarbonOxigenHidrogenAzot

CUM SE UTILIZEAZ| ENCICLOPEDIA

Legend\ [i explica]iiDau informa]ii precise referitoa re la ima ginile prezentate. Legen dal\mure[te ce reprezint\ ilus-tra ]ia, iar explica]iile sunt trimiteri la anumite p\r]i ale figurilor.

Titlul principal [i introducereaTitlul principal indic\ o tem\ general\ [i este urmat de câteva cuvinteintroductive referitoare la con]inutul temei.

Corpul uman � 7

Corpul uman � 17

schimb de materie, energie [i in-forma]ie cu mediul. În acestecondi]ii, toate procesele fiziolo-gice oscileaz\ în jurul unor valorimedii [i nu sunt în echilibru sta-bil. Rezultatul acestor oscila]iiconstituie echilibrul dinamic.

Autoreglarea

Autoreglarea este însu[irea universal\a tuturor sistemelor informa]ionale

Autoreglarea reprezint\ capacita-tea de recep]ie, acumulare, pre-lucrare a informa]iei [i deselec]ie a r\spunsului adecvat.Adecvarea r\spunsurilor la in-forma]iile primite se face princonexiune invers\ (feedback) [iconstituie principalul mod de re-glare a proceselor metabolice ca-racteristice organismului viu.

Programul

Reprezint\ una dintre st\rile posibilepe care le poate realiza sistemul, înlimitele permise de organizarea sa

Se pot distinge trei categorii deprograme: programe „pentrusine”, care asigur\ autoconserva-rea, existen]a sistemului (deexemplu nutri]ia); programe „in-ferioare”, adic\ programele sub-sistemelor componente ale organis-mului; programe „superioare”,care asigur\ existen]a sistemuluisuperior, al speciei (reproducerea).

Sistemele ierarhiceÎn cazul organismului uman, casistem biologic, exist\ o ierarhi-zare a subsistemelor componente.

Acestea reprezint\ nivelele de or-ganizare ale organismului: celul\,]esut, organ, sistem de organe,organism.

Celula

Unitatea structural\, func]ional\[i genetic\ a organismului

Celula este capabil\ de metabo-lism, excitabilitate, cre[tere, dife-ren]iere, autoreproducere [iautoreglare.

}esutul

Forma de existen]\ a celulelor încorpul uman

Reprezint\ o grupare de celulediferen]iate, interdependente,care au aceea[i origine [i struc-tur\ [i îndeplinesc aceea[ifunc]ie. Sunt patru tipuri fun-damentale de ]esuturi: epitelial,conjunctiv, muscular [i nervos.

Exemplu de sistem – sistemul nervos.

Celule epiteliale turtite

Mai caut\

Celula 26 � }esuturi 34Organele 35 � Sistemele 35

� Feedbackul 19 �

Homeortaria 18 �

Metabolismul 172

Sistemele îndeplinesc func]ii derela]ie, nutri]ie [i reproducere.Func]iile de rela]ie (prin siste-mele: locomotor, nervos [i orga-nele de sim]) [i de nutri]ie (prinsistemele: digestiv, circulator,respirator [i excretor) asigur\ au-toconservarea. Func]ia de repro-ducere asigur\ perpetuareaspeciei. Am\nunte despre alc\tu-irea [i func]ionarea sistemelor seg\sesc dup\ cum urmeaz\:

FriederichHenle(1809–1885)Anatomist ger-man, unul din-tre fondatoriianatomiei bazate pe teoriacelular\. Are descoperiri im-portante în structurile unor or-gane, de exemplu ansa Henledin alc\tuirea nefronilor.

Sistemul Pagina

Sistemul tegumentar 38

Sistemul osos 40

Sistemul muscular 52

Sistemul nervos 64

Sistemul endocrin 110

Sistemul circulator 124

Sistemul respirator 138

Sistemul digestiv 149

Sistemul excretor 168

Sistemul reproduc\tor 182

Organele

Asamblarea ]esuturilor în organese nume[te organogenez\Organele sunt grup\ri de ]esu-turi, identice sau diferite, careac]ioneaz\ împreun\ pentru în-deplinirea unei anumite func]ii.

Sistemele de organe

Organele care îndeplinesc func]iisimilare se grupeaz\ în sisteme deorgane

ColontitluAjut\ la g\sirea rapid\ a capitolului c\utat.

Caseta biografic\Scurte date biografice ale unorsavan]i cu contribu]ii impor-tante la tem\. O list\cuprinz\toare este la pagina 246.

Paragrafe cu explica]iiledetaliateDau mai multe informa]ii referi-toare la no]iunea respectiv\,ajutând la o mai bun\ în]elegeresau la perceperea sensului uneiteme.

Imagini (micro) fotograficePrezint\ de obicei structuri de-taliate ce vin în sprijinul ex-plica]iilor.

Scheme, tabele saudiagrameCompleteaz\ cu clasific\ri, cifresau compara]ii numerice no]iu-nile prezentate.

Caseta „Mai caut\”Face trimiteri la paginile unde pot fi g\site mai multe informa]ii referitoare la temapaginii.

Desene anatomiceVin în sprijinul clarific\rii unor no]iuni prezentate în texte.

Titluri de teme secundare

erau asociate ritualu rilor magice[i credin]elor religioase, accesi-bile pu]inilor ini]ia]i. Ca [tiin]\, anatomia uman\ aap\rut probabil la vechii greci.În jurul anului 700 î.H., s-a dez-voltat la Cnidos prima [coal\ demedicin\, unde tradi]iile reli-gioase legate de cultul lui Ascle-pios (Esculap la romani) – zeult\m\duirii – au fost completabandonate în favoareaobserv\rii bolnavului. Dup\ maibine de o sut\ de ani, Hipocrate,„p\rintele medicinei” (460–375î.H.) a fondat la Kos propria[coal\ de medicin\. El a evi-den]iat rolul mediului fizic [i so-cial în apari]ia [i vindecareabolilor. Terapia lui se bazeaz\ peindica]ii de regim alimentar. ÎnAlexandria, s-a dezvoltat o puter-nic\ [coal\ de anatomie*, undeau lucrat Herofil din Calcedonia[i Erasistrate din Keos. DespreHerofil se spune ca ar fi f\cutprimele disec]ii publice. Tot el astabilit c\ creierul este centrulfunc]iilor mentale, a diferen]iatnervii senzitivi de cei motori [i adat numele de duoden* primeip\r]i a intestinului sub]ire. Era-sistrate a descoperit c\ile biliareprincipale, dar ambii credeau c\prin artere circul\ aer. La Roma,medicii erau aproape to]i „deimport” [i studiile medicale aucunoscut un regres evident.

Galenus (130–200 d.H.), medic grec, a scris numeroaselucr\ri de medicin\, dar [i dematematic\, filosofie [i drept,ajungând foarte popular laRoma. El scria c\ „Hipocrate adeschis drumul, dar eu l-amf\cut practicabil”.În secolele care au urmat, operalui s-a bucurat de o mareapreciere, ajungându-se pân\acolo, încât orice p\rere carediferea de aceasta s\ fie consi-derat\ „erezie”, de[i a avut nu-meroase gre[eli.

Evul MediuStagnarea dezvolt\rii [tiin]elor

S-a crezut c\, în urma cuceririide c\tre arabi a Alexandriei (642d.H.), cunostin]ele acumulate de[coala de aici vor fi iremediabilpierdute. Nu a fost îns\ a[a. Separe c\ între cei care au dus maideparte în Europa flac\raanatomiei au fost tocmai arabii.Sfin]ii Cosma [i Damian, con-sidera]i „patronii chirurgiei”, separe c\ erau doi arabi converti]ila cre[tinism, iar principalulreprezentant al [colii de

CORPUL UMANScurt istoricPreocup\ri pentru cunoa[terea alc\tuirii corpului umanau existat dintotdeauna. Evolu]ia acestor preocup\ri, carestau la baza anatomiei, fiziologiei [i medicinei actuale, aavut loc în paralel cu evolu]ia societ\]ii de-a lungul isto-riei umanit\]ii. Iat\ câteva repere istorice.

Antichitatea Descoperirea corpului uman

În mod cert, popoarele primitivetrebuie s\ fi avut unelecuno[tin]e de anatomie. Cani-balismul [i tran[area animalelorvânate au furnizat informa]ii referitoare la alc\tuirea corpului.Înainte ca egiptenii s\-[i dezvoltetehnicile de îmb\ls\mare,omenirea a cunoscut multe des -pre alc\tuirea corpului uman.Dar dovezile scrise sunt pu]ine,ceea ce nu este surprinz\tor. ÎnAntichitate, cuno[tin]ele se trans-miteau oral. No]iunile medicale

Imagine din lucrarea lui Vesalius, De humani corporis fabrica,reprezentând scheletul

Puncte esen]iale utilizate în medicinachinez\ veche pentru acupunctur\,într-o imagine de epoc\

Corpul uman � 9

medicin\ din Salerno (sec. al IX-lea) era Constantin Africanul, originar din Cartagina. Datorit\acestei [coli s-a r\spândit în Eu-ropa primul tratat de chirur giedin lume, Chirurgia maestriRogeri (sec. al XII-lea).

Medic [i pacien]i într-un manuscrisdin Bruges, la 1482

Pornind de la disec]iile f\cute peascuns de mari arti[ti ca Verro-chio [i, îndeosebi, Leonardo daVinci, s-a ajuns la o mai bun\cunoa[tere a structurilor ana -tomice. Desenele anatomice alelui Leonardo, necunoscute decontemporanii s\i, sunt de o deosebit\ acurate]e. Desprinderea de doctrina luiGalenus, dominant\ în epoc\,s-a f\cut prin activitatea [i lu-crarea lui Vesalius De humanicorporis fabrica (1543), o adev\ -rat\ revolu]ie în anatomie. LaPadova, Colombo, Eustachio,Falloppio, Acquapendente (au-torul primului atlas anatomic înculori) [i al]ii merg pe calea deschis\ de Vesalius. La Roma,Paris, Montpellier, Basel, se dez-volt\ puternice [coli de anatomie[i medicin\.

Epoca modern\Epoca dezvolt\rii rapide a [tiin]elor

Un deosebit avânt au luatcercet\rile dup\ inventarea mi-croscopului optic de c\tre Jansen[i perfec]ionarea acestuia dec\tre van Leeuwenhoek.Malpighi, Golgi [i al]ii au iden-tificat principalele structuri celulare ale organismului [i i-aurecunoscut func]iile principale.Morgagni (1682–1771) are meritul de a fi pus bazele teore-tice [i metodice ale anatomieipatologice. În secolele XIX–XX, studiulanatomiei microscopice ia o deosebit\ amploare, din cauzadezvolt\rii tehnicilor de micros -copie optic\ [i electronic\, a mi-crotomiei [i a tehnicilor specificede colorare a preparatelor.În zilele noastre, metode nonin-vazive, precum radiografia,ecografia [i rezonan]a magnetic\,

Studiu anatomic apar]inând luiLeonardo da Vinci

Antonie vanLeeuwenhoek(1632–1723)Naturalist olan-dez, consideratp\rintele mi-croscopiei. A construit unmicroscop cu mare putere dem\rire [i a descris cu ajutorulacestuia globulele sangvine,circula]ia prin capilare, sper-matozoizii, dar [i numeroaseprotozoare.

permit efectuarea unor cercet\ri,alt\dat\ de neimaginat, asupramorfologiei [i dinamicii corpuluiin vivo*, precum [i monitoriza -rea evolu]iei [i cre[terii organelorînc\ din primele faze ale dezvol -t\rii embrionare. În acest mod,anatomia a devenit fundamen-tul esen]ial al disciplinelor me -dicale.

Desen al lui Leonardo da Vincireprezentând embrionul uman

Mai caut\

Creierul 76 � Duodenul 156 � C\ile biliare 158 �Chirur-gia 11 � Metode de investi-

gare 14

Opozi]ia evident\ a bisericii ablocat mult\ vreme r\spândireacuno[tin]elor anatomice [ichirurgicale („biserica are oroarede sânge”). Doar în anumitecentre universitare (sus]inute decatedrale [i m\n\stiri bogate,f\r\ teama de excomunicare) semai f\ceau studii, de exemplu laCambridge, Padova, Bologna,Paris [i, mai ales, Montpellier.

Rena[tereaProgres evident în toate domeniilecunoa[terii