dreptul muncii i

8/19/2019 Dreptul Muncii I

1/99

DREPTUL MUNCII-suport de curs -

1


2/99

CUPRINS

CAPITOLUL I: INTRODUCERE ÎN STUDIUL DISCIPLINEI DREPTUL MUNCII

I.1. Munca şi Dreptul muncii

I.2 Obiectul şi metoda de reglemetare a disciplinei

I.3 Locul disciplinei în sistemul ştiinţelor juridice

I.4 I!oarele dreptului muncii

I.4.1 I!oarele interne ale dreptului muncii

I.4.2. "rincipiile dreptului munciiI.4.3. I!oare internaţionale ale dreptului muncii

CAPITOLUL II: FORMAREA PROFESIONALĂ

II.1 De#inirea noţiunilor

II.2 "reg$tirea pro#esional$

II.3 "er#ecţionarea pro#esional$

II.4 %ontracte speciale de preg$tire şi per#ecţionare pro#esional$

II.& %ontractul de ucenicie la locul de munc$

CAPITOLUL III: CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ

III.1 De#iniţia contractului indi!idual de munc$ şi reglementarea acestuia în

legislaţia rom'n$

III.2 %aracterele juridice ale contractului indi!idual de munc$

III.3 %ondiţii de !aliditate ale contractului de munc$

III.3.1 %ondiţiile de #ondIII.3.2 %ondiţiile de #orm$

III.3.3 %ondiţii speciale pentru !aliditatea contractului indi!idual de munc$

III.4 (cte necesare în !ederea înc)eierii contractului indi!idual de munc$

III.& %laue obligatorii şi claue #acultati!e ale contractului indi!idual de munc$

III.&.1 %laue obligatorii ale contractului indi!idual de munc$

III.&.2 %laue #acultati!e în contractul indi!idual de munc$2


3/99

III.* +#ectele contractului indi!idual de munc$

III.*.1 Drepturile şi obligaţiile salariatului

III.*.2 Drepturile şi obligaţiile angajatorului

III., Modi#icarea contractului indi!idual de munc$

III.- uspendarea contractului indi!idual de munc$III./ 0ncetarea contractului indi!idual de munc$

III./.1 ulitatea contractului indi!idual de munc$

III./.2 0ncetarea de drept a contractului indi!idual de munc$

III./.3 0ncetarea contractului indi!idual de munc$ prin acordul p$rţilor

III./.4 0ncetarea contractului indi!idual de munc$ din iniţiati!a angajatorului

III./.& "rocedura încet$rii contractului indi!idual de munc$

din iniţiati!a angajatorului pentru moti!e neimputabile salariatului

III./.* +#ectele încet$rii contractului indi!idual de munc$

III.1 %ontracte indi!iduale de munc$ de tip particular

III.1.1 %ontractul indi!idual de munc$ pe durat$ determinat$

III.1.2 Munca prin agent de munc$ temporar$

III.1.3 %ontractul indi!idual de munc$ cu timp parţial

III.1.4 Munca la domiciliu

III.1.& %ontractul de ucenicie

III.1.* (lte tipuri de contracte prin intermediul c$rora se prestea$ munc$

CAPITOLUL IV: CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ

I.1 De#iniţie natur$ juridic$ şi tr$s$turi

I.2 egocierea şi înc)eierea contractului colecti! de munc$

I.3 +#ectele contractului colecti! de munc$

I.4 Modi#icarea suspendarea şi încetarea contractului colecti! de munc$

CAPITOLUL V: RĂSPUNDEREA JURIDICĂ ÎN DREPTUL MUNCII

.1 De#iniţie #undament juridic şi clasi#icarea r$spunderii juridice în dreptul muncii

.2 5$spunderea disciplinar$

.3 5$spunderea patrimonial$

.4 5$spunderea contra!enţional$

.& 5$spunderea penal$

3


4/99

CAPITOLUL VI: CONFLICTELE DE MUNCĂ

I.1 oţiunea de con#licte de munc$6 reglementare clasi#icare

I.2 %on#lictele de interese6 noţiune conciliere mediere şi arbitrajI.3 7re!a6 noţiune cadru legal tipuri de gre!$

I.4 Declansare des#$şurarea şi e#ectele gre!ei

I.& uspendarea şi încetarea gre!ei

I.* Limitarea dreptului la gre!$

CAPITOLUL VI: JURISDICIA MUNCII

!I!LIO"RAFIE

4


5/99

CAPITOLUL I: INTRODUCERE ÎN STUDIUL DISCIPLINEI DREPTUL MUNCII

O#$ect$%e ur&'r$te:

8 de#inirea noţiunii de drept al muncii98 încadrarea disciplinei în sistemul de drept rom'n(

8 determinarea principalelor i!oare de drept al muncii at't interne c't şi în plan internaţional9

8 însuşirea principalelor principii ce caracteriea$ dreptul muncii

Cu%$)te c*e$e:

8 munca legislaţia muncii i!or de drept principii ramur$ de drept pri!at.

I+,+ Mu)c .$ Dreptu/ &u)c$$

Mu)c este o tr$s$tur$ esenţial$ a acti!it$ţii umane omul #iind singura #iinţ$ care depune e#ort

în mod conştient în !ederea obţinerii unor #oloase. 0n acelaşi timp munca repreint$ o condiţie a

traiului deoarece #$r$ a presta munc$ nu se pot obţine bunurile necesare !ieţii. De cele mai multe ori

munca depus$ repreint$ şi o m$sur$ a bun$st$rii indi!iilor. Munca constituie pentru economişti #actor

de producţie o acti!itate prin care oamenii utiliea$ aptitudinile lor #iice şi intelectuale în scopul

obţinerii de bunuri şi bene#icii.De!oltarea societ$ţii umane a determinat normati!iarea relaţiilor de munc$. Dac$ la începutul

organi$rii societ$ţii umane prestarea muncii se #$cea în #olos propriu pe parcursul e!oluţiei structurilor

etatice munca s8a prestat şi în #olosul altor indi!ii. :lterior cei care bene#iciau de pe urma muncii

altora au abuat de drepturile lor munca de!enind pentru o mare parte a membrilor societ$ţii munc$

silnic$.

Dreptul modern a adus mutaţii în s#era dreptului în general pun'nd şi baele apariţiei dreptului

muncii ca ştiinţ$ şi disciplin$ juridic$. O dat$ cu conturarea drepturilor #undamentale ale omului s8au

a#irmat idei c$l$uitoare şi pentru dreptul muncii cum ar #i6 dreptul la munc$ intericerea muncii

silnice remuneraţie muncii prestate etc. ;s#$rşitul sec. al


6/99

%u pri!ire la înţelesul noţiunii de dreptului muncii în doctrin$ s8au #ormulat mai multe

de#iniţii. De e?emplu dreptul muncii este acea ramură a sistemului de drept din ţara noastră alcătuit

din ansamblul normelor juridice care reglementează relaţiile individuale şi colective de muncă dintre

patroni şi salariaţi.1

0ntr8o alt$ opinie dreptul muncii reprezintă totalitatea regulilor aplicabile relaţiilor individuale şi colective care se nasc între angajatori şi salariaţi care muncesc sub autoritatea lor, cu ocazia

prestării muncii în baza unui contract individual de muncă, precum şi acele reglementări care se

suprapun sau condiţionează relaţiile de muncă.2

%oncluion$m c$ dreptu/ &u)c$$ este ramura de drept care se ocup$ cu studierea normelor

juridice ce reglementea$ relaţiile care se nasc între salariaţi şi angajatori în leg$tur$ cu prestarea

muncii.

I+0 O#$ectu/ de re1/e&etre / Dreptu/u$ &u)c$$

Dreptul muncii s8a de!oltat ca o ramur$ de drept autonom$ a!'nd at't obiect propriu c't şi

metod$ de reglementare proprie.

0n ceea ce pri!eşte obiectul de reglementare al dreptului muncii art. 1 din %odul Muncii

stabileşte c$ acesta reglementea$6

totalitatea raporturilor indi!iduale şi colecti!e de munc$9 modul în care se e#ectuea$ controlul aplic$rii reglement$rilor din domeniul raporturilor de

munc$9

precum şi jurisdicţia muncii.

Detaliind s#era de aplicabilitate a normelor dreptului muncii cuprinse prioritar în %odul

Muncii art. 2 din cod pre!ede c$ dispoiţiile codului se aplic$6

2 %et$ţenilor rom'ni încadraţi cu contract indi!idual de munc$ care prestea$ munc$ în

5om'nia9#2 %et$ţenilor rom'ni încadraţi cu contract indi!idual de munc$ în str$in$tate în baa unor

contracte înc)eiate cu un angajator rom'n cu e?cepţia caului în care legislaţia statului pe

al c$rui teritoriu se e?ecut$ contractul indi!idual de munc$ este mai #a!orabil$9

1 7)impu anda şi @iclea (le?andru A BDreptul munciiC ediţia a II8a editura (llbec Eucureşti 21 p. *2 Filip Li!iu A B%urs de dreptul munciiC %asa de editur$ enus Iaşi 23 p. &

*


7/99

c2 %et$ţenilor str$ini sau apatrii încadraţi cu contract indi!idual de munc$ care prestea$

munc$ pentru un angajator rom'n pe teritoriul 5om'niei9

d2 "ersoanelor care au dob'ndit statutul de re#ugiat şi se încadrea$ cu contract indi!idual de

munc$ pe teritoriul 5om'niei în condiţiile legii9

e2 :cenicilor care prestea$ munc$ în baa unui contract de ucenicie la locul de munc$932 (ngajatorilor persoane #iice sau juridice9

12 Organiaţiilor sindicale şi patronale.

(şa cum s8a relie#at în doctrina de specialitate obiectul de reglementare al dreptului muncii se

circumscrie în primul r'nd s#erei raporturilor juridice de munc$ ce se nasc din înc)eierea unui contract

de munc$.3 0n al doilea r'nd s#era de reglementare prorpie dreptului muncii cuprinde şi unele raporturi

juridice cone?e ;preg$tirea pro#esional$ protecţia şi igiena muncii organiarea #uncţionarea şi

atribuţiile sindicatelor şi patronatelor jurisdicţia muncii= denumite ast#el pentru c$ deri!$ din înc)eierea

contractului de munc$ ori sunt gre#ate pe acesta ser!ind la organiarea muncii şi la asigurarea

condiţiilor pentru des#$şurarea ei.

Din cadrul acestor raporturi cone?e au #$cut parte şi cele ce pri!eau asigur$rile sociale îns$ ca

urmare a trans#orm$rilor inter!enite şi în domeniul dreptului muncii încep'nd cu anul 1// a re!enirii

acestuia în categoria ramurilor de drept pri!at asigur$rile sociale sunt integrate unei noi ramuri de drept

dreptu/ secur$t'4$$ soc$/e aşa cum este de alt#el în toate ţ$rile de!oltate ale lumii.

I+5 Locu/ d$sc$p/$)e$ 6) s$ste&u/ .t$$)4e/or 7ur$d$ce

istemul de drept rom'n este un sistem unitar alc$tuit din ramurile juridice distincte.

(utonomia #iec$rei ramuri de drept este dat$ de obiectul propriu de reglementare şi metoda de

reglementare speci#ic$.

Funcţie de criteriul poiţiei pe care se a#l$ partenerii care înc)eie un raport juridic sistemul de

drept rom'n se subdi!ide în dreptul pri!at şi dreptul public.

0n caul dreptului pri!at participanţii la raporturile juridice se situea$ de poiţie de egalitate

;de e?emplu dreptul ci!il dreptul #amiliei dreptul comerical=. Dimpotri!$ în situaţia dreptului public

participanţii la raporturile juridice se situea$ pe poiţii di#erite unul dintre subiecţi #iind supraordonat

celuilalt ;de e?emplu dreptul constituţional dreptul administrati! dreptul #inanciar=.

3 anda 7)impu (le?andru @iclea 8 op.cit. p. ,,


8/99

0ncadrarea dreptului muncii în una din cele dou$ subdi!iiuni ale sistemului de drept a st'rnit

polemici de8a lungul timpului. 0n perioada regimului comunist dreptul muncii a #ost încadrat în mod

arti#icial în categoria dreptului public. 0ntrade!$r în aceast$ perioad$ angajatorul a!ea o poiţie

pri!ilegiat$ #aţ$ de angajat raportul dintre aceştia ne#iind reultatul înt'lnirii cererii cu oe#erta de munc$

pe o piaţ$ liber$. +conomia centraliat$ presupunea inclusi! încadrarea pe ba$ de repartiţie nu pe baaacordului de !oinţ$ dintre angajat şi angajator.

(ctualmente dreptul muncii este considerat în mod unanim de autori ca #iind o ramur$ a

dreptului pri!at. "olemici îns$ mai apar datorit$ particularit$ţilor care caracteriea$ aceast$ disciplin$

juridic$.

(st#el din punctul de !edere al poiţiei pe care se situea$ participanţii la raportul juridic de

dreptul muncii obser!$m o serie de nuanţ$ri speci#ice în ceea ce pri!eşte poiţia angajatului #aţ$ de

angajtor. e re#erim strict la dreptul angajatorului de a dispune cu pri!ire la acti!itatea angajatului ceea

ce îi o#er$ acestuia o poiţie pri!ilegiat$. 0n literatura de specialitate se !orbeşte despre un raport de

autoritate care caracteriea$ relaţiile juridice de munc$. +?istenţa acestei particularit$ţi cu pri!ire la

raportul juridic de dreptul muncii nu conduce îns$ la situarea acestei ramuri de drept în s#era dreptului

public.

5aporturile dreptului muncii cu celelalte ramuri de drept sunt de interdependenţ$.

Dreptul constituţional cuprinde norme #undamentale pentru întreaga acti!itate juridic$.

Implicit dispoiţiile dreptului constituţional se re#er$ şi la norme caracteristice raporturilor juridice de

munc$. (ceste norme au !aloare de principii ale dreptului muncii ele contur'nd întreaga ar)itectur$ anormelor de dreptul muncii cuprinse în alte acte normati!e.

%'t pri!eşte relaţia dreptului muncii cu dreptul administrati! putem aprecia c$ parte din

normele dreptului muncii se reg$sesc în acte juridice speci#ice dreptului administrati!. e re#erim în

special la dispoiţiile pri!itoare la acti!itatea #uncţionarilor publici. (st#el deşi la angajare acestora li se

înc)eie un contract de munc$ raporturile cu angajatorul nu sunt apreciate #uncţie de pre!ederile %odului

muncii ci se #ace aplicarea normelor cuprinse în tatutul #uncţionarilor publici ca i!or speci#ic al

dreptului administrati!.

Dreptul muncii se a#l$ în leg$tur$ şi cu dreptul penal mai ales în ceea ce pri!eşte in#racţiunile

de ser!iciu sau în leg$tur$ cu ser!iciul. +?ist$ dou$ aspecte care trebuiesc analiate6 in#ractiuni incluse

în %odul muncii şi in#racţiuni din %odul penal care au leg$tur$ cu calitatea de salariat.

%a ramur$ de drept pri!at dreptul muncii îşi completea$ pre!ederile ori de c'te ori este

ne!oie cu pre!ederile dreptului comun pentru toate disciplinele de drept pri!at şi anume dreptul ci!il.

-


9/99

(ceast$ completare !iea$ at't normele dreptului material c't şi normele dreptului procesual pentru

#iecare materie. 0n susţinerea acestei a#irmaţii #acem trimitere la pre!ederile art. 2/1 din %odul muncii.

I+8 I9%ore/e dreptu/u$ &u)c$$

"entru ştiinţele juridice cu!'ntul i!or de drept are dou$ înţelesuri distincte. Mai înt'i acest

termen desemnea$ sursa care a determinat apariţia dreptului realit$ţile sociale care au impus adoptarea

normelor juridice. Din acest punct de !edere i!orul dreptului muncii const$ în de!oltarea societ$ţii

umane şi generaliarea relaţiilor de munc$ pl$tit$. 0nc)eierea la scar$ larga a contractelor care au drept

obiect prestarea muncii a determinat şi adoptarea unui cadru reglementati! pentru aceast$ s#er$ de relaţii

sociale. 5e!oluţia industrial$ şi a#irmarea drepturilor muncitorimii a gr$bit desprinderea dreptului

muncii de dreptului ci!il şi trans#ormarea sa într8o disciplin$ juridic$ autonom$.

0n al doilea r'nd termenul drept desemnea$ #orma de e?primare a normelor juridice. "entru

dreptul muncii i!oarele sale se pot clasi#ica din acest punct de !edere în i!oare interne şi i!oare

internaţionale.

I+8+, I9%ore/e $)ter)e /e dreptu/u$ &u)c$$

I!oarele interne se subclasi#ic$ în i!oare comune cu ale celorlalte ramuri de drept şi i!oarespeci#ice dreptului muncii. I!oarele comune cu celelalte ramuri de drept includ legi şi actele nromati!e

subordonate legilor. "entru dreptul muncii constituie i!or de drept toate cele trei categorii de legi6

constituţionale organice şi ordinare.

%onstituţia 5om'niei adoptat$ prin re#erendum în decembrie 1//1 cons#inţeşte drepturi

#undamentale pri!ind munca şi relaţiile de munc$. Din acestea amintim6 constituirea sindicatelor ;art. /=

dreptul la asociere ;art. 3,= munca şi protecţia social$ a muncii ;art. 3-= intericerea muncii #orţate ;art.

3/= dreptul la gre!$ ;art. 4=.

0n categoria legilor organice care reglementea$ relaţiile juridice de munc$ se reg$şeşte legea

nr. &4G1//1 ;pri!ind sindicatele= iar pe primul loc se situea$ legea nr. &3 din 24 ianuarie 23 respecti!

%odul muncii. (ceast$ lege a modi#icat pro#und întreaga legislaţie a muncii !alabil$ la momentul

apariţiei sale încep'nd cu abrogarea în întregime a precedentului cod al muncii adoptat de Marea

(dunare aţional$ prin Legea nr. 1 din 23 noiembrie 1/,2.

/


10/99

(ctualul cod al muncii cuprinde 2/- articole structurate pe treispreece titluri care la r'ndul

lor cuprind mai multe capitole. %odul a #ost adoptat în temeiul pre!ederilor art. 113 din %onstituţia

5om'niei în urma angaj$rii r$spunderii 7u!ernului în #aţa %amerei Deputaţilor şi a enatului în

şedinţ$ comun$ din data de / decembrie 22.

%u toate c$ a #ost adoptat pentru a r$spunde ne!oilor de adaptare a legislaţiei muncii la nouacon#iguraţie a relaţiilor de munc$ şi pentru a se produce alinierea reglement$rilor auto)tone cu cele

europene noul cod este per#ectibil.

:lterior intr$rii sale în !igoare s8au semnalat numeroase lu$ri de opinie care au criticat acest

cod. 5eproşurile aduse reglemet$rilor din cod au generat ample reacţii în r'ndul patronatelor dar şi în

r'ndul anumitor organisme internaţionale. 0ntr8o prim$ etap$ %odul muncii actual a su#erit modi#ic$ri

de importanţ$ redus$4 prin6

8 legea nr. 4/G23 ;publicat$ în Monitorul O#icial al 5om'niei nr. -14G23= care a completat

lit.e a art. & re#eritor la una din ipoteele suspend$rii de drept a contractului indi!idual de

munc$

8 legea nr. &41G23 ;publicat$ în Monitorul O#icial al 5om'niei nr. /13G23= care a modi#icat

art. 2/* re#eritor la !ec)imea în munc$

8 O:7 nr. /*G23 pri!ind protecţia maternit$ţii la locurile de munc$ ;publicat$ în Monitorul

O#icial al 5om'niei nr.,&G23= aprobat$ prin legea nr. 2&G24 ;publicat$ în Monitorul O#icial

al 5om'niei nr. 214G24= prin care s8a modi#icat art. * re#eritor la interdicţia temporar$ pentru

angajator de a8i concedia pe anumiţi salariaţi a#laţi în situaţii speciale0n cea de8a doua etap$ prin O:7 nr. *&G2& ;publicat$ în Monitorul O#icial al 5om'niei nr.

&,*G2&= s8au adus %odului muncii o serie de modi#ic$ri importante dintre care unele esenţiale. (ceste

modi#ic$ri sunt comentate pe parcursul suportului de curs de #aţ$ la analia #iec$rei instituţii !iate de

pre!ederile ordonanţei *&.

Din categoria legilor ordinare ca i!or al dreptului muncii menţion$m6 legea nr. /G1//

pri!ind protecţia muncii legea nr. 13G1//* pri!ind contractul colecti! de munc$ legea nr. 1-G1///

pri!ind în#iinţarea şi organiarea Inspecţiei Muncii legea nr. 21G1/// pri!ind concediul paternal legea

nr. 1&*G2 pri!ind protecţia cet$ţenilor care lucrea$ în str$in$tate.

Dintre cte/e )or&t$%e su#ordo)te /e1$/or care reglementea$ raporturi juridice de munc$

menţion$m decretele8lege )ot$r'rile şi ordonanţele gu!ernului ordinele şi instrucţiunile miniştrilor

actele administraţiei publice la ni!el local.

4 Ion >raian Hte#$nescu A BModi#ic$rile %odului municii comentate A O:7 nr. *&G2&C +ditura Lumina Le? Eucureşti2& p. ,

1


11/99

Decretele8lege sunt considerate de autori un i!or de drept sui generis cu un caracter oarecum

)ibrid pentru c$ deşi nu eman$ de la organismul legislati! A "arlamentul A au totuşi putere de lege

reglementea$ relaţii sociale din domneniul legii pe care o pot modi#ica sau înlocui. (u denumirea de

decret pentru c$ sorgintea lor este e?ecuti!ul şi denumirea de lege pentru c$ au #orţa juridic$ a acesteia.

Decrete8lege s8au do!edit necesare pentru asigurarea continuit$ţii #uncţion$rii puterii publice în condiţiide cri$ c'nd nu a e?istat "arlament.&

"rintre decrete8lege care au caracter de i!or al dreptului muncii amintim6 decretul8lege nr.

14,G1// pri!ind modi#icarea sau abrogarea unor dispoiţii legale care limitau libertatea muncii9

decretul8lege nr. /&G1// pri!ind trecerea la s$pt$m'na de lucru de cinci ile în unit$ţile de stat.

"otri!it legii în e?ercitarea atribuţiilor sale 7u!ernul poate emite ordonanţe ;atunci c'nd e?ist$

o lege de abilitare dat$ de "arlament= sau )ot$r'ri. +?ist$ mai multe asemenea acte normati!e care

constituie i!oare ale dreptului muncii de e?emplu )ot$r'rea nr. 2--G1//1 pri!ind cali#icarea

recali#icarea şi per#ecţionarea preg$tirii pro#esionale a şomerilor şi )ot$r'rea nr. 2-2G1//3 pri!ind

salariarea personalului din unit$ţile bugetare.

Dintre ordinele şi instrucţiunle miniştrilor care constituie i!oare ale dreptului muncii de cea

mai mare importanţ$ sunt actele emise de Ministrul muncii şi solidarit$ţii sociale. Desigur c$ ast#el de

acte pot #i emise şi de c$tre ministrul educaţiei şi cercet$rii ministerul s$n$t$ţii ministrul #inanţelor

publice etc.

%a şi în situaţia altor discipline juridice în literatura juridic$ se pune problema !alorii de i!or

de drept a cutumei practicii judiciare doctrinei de specialitate şi principiilor #undamentale de ramur$.%u pri!ire la cutuma de dreptul muncii autorii au e?primat reer!e #aţ$ de includerea ei în

categoria i!oarelor acestei discipline moti!at de principiul constituţional con#orm c$ruia judec$torii se

supun numai legilor. "rin urmare obiceiul juridic arat$ doar o obişnuinţ$ aplicat$ de bun$ !oie nu şi o

norm$ propriu8is$ care poate #i impus$ cu ajutorul aparatului de constr'ngere al statului. (ceast$

e?plicaţie de alt#el bine #undamentat$ las$ îns$ #$r$ temei o serie de practici de dreptul muncii cum ar

#i angajarea drept secretar$ aproape e?clusi! a #emeilor condiţia preentatorilor > de a #i preentabili

#$r$ a atinge terenul discrimin$rilor #olosirea pe postul de şo#er a b$rbaţilor etc.

"ractica judiciar$ are ca şi pentru alte ramuri de drept doar rolul de îndrumare în ceea ce

pri!eşte aplicarea legilor. Deciiile luate de judec$tori nu pot crea norme juridice. e e?prim$m îns$ o

serie de reer!e cu pri!ire la deciiile pronunţate la judecarea recursurilor în anulare recursurilor în

interesul legii precum şi la casarea cu trimitere spre rejudecare în #ond #$cut$ de c$tre %urţile de (pel

pentru )ot$r'rile de dreptul muncii.

& Ion %raio!an A B>eoria general$ a dreptuluiC +ditura Militar$ Eucureşti 1//, p.1-/11


12/99

aloarea de i!or de drept a principiilor de dreptul muncii nu poate #i pus$ la discuţie în

actualul cadru reglementati! al dreptului muncii rom'n moti! pentru care !or #i tratate separat.

F$r$ a considera epuiat$ categoria i!oarelor dreptului muncii comune cu i!oarele altor

discipline consider$m oportun s$ ne oprim succint şi asupra i!oarelor speci#ice pentru aceast$

disciplin$. e include în aceast$ categorie contractele colecti!e de munc$ statutele pro#esionale şidisciplinare regulementele de ordine interioar$ şi alte io!are.

Co)trcte/e co/ect$%e &u)c' reglementate de legea nr. 13G1//1 şi apoi de legea nr. 13G1//*

au de!enit cea mai important$ categorie de i!oare ale dreptului muncii o categorie de io!are de natur$

special$ deoarece ele nu sunt adoptate de legiuitor ci sunt reultatul negocierii partenerilor la relaţiile de

munc$. tabilirea condiţiilor de munc$ se #ace aşadar pe ba$ contractual$ şi nu în puterea legii

Sttute/e pro3es$o)/e .$ d$sc$p/$)re au ap$rut datorit$ particularit$ţilor care caracteriea$

anumite pro#esii sau meserii în situaţia în care sunt nece4sare reguli de disciplina muncii cu caracter

special. Fac parte din aceast$ categorie tatutul cadrelor didactice ;legea nr. 12-G1//-= statutul

disciplinar al personalului din unit$ţile de transporturi ;decretul nr. 3*G1/,*= etc.

Re1u/&e)te/e de ord$)e $)ter$or' care cuprind dispoiţii cu pri!ire la organiarea şi

disciplina muncii din unitate nu şi8au pierdut din importanţ$ prin adoptarea reglement$rilor pri!ind

contractele colecti!e de munc$. %alitatea sa de i!or de drept deri!$ din #aptul c$ este emis în baa

pre!ederilor legale şi cuprinde norme de conduit$ obligatorie în cadrul unit$ţii a c$ror respectare este

garantat$ prin m$suri de constr'ngere.

>itlul


13/99

%on#orm art. 2&/ regulamentul intern se aduce la cunoştinţ$ salariaţilor prin grija angajatorului

şi îşi produce e#ectele #aţ$ de salariaţi din momentul încunoştinţ$rii acestora.

Obligaţia de in#ormare a salariaţilor cu pri!ire la conţinutul regulamentului intern precum şi cu

pri!ire la modi#ic$rile aduse acestuia trebuie îndeplinit$ de angajator. Modul concret de in#ormare a

#iec$rui salariat cu pri!ire la conţinutul regulamentului intern se stabileşte prin contractul colecti! demunc$ aplicabil sau dup$ ca prin conţinutul regulamentului intern. 5egulamentul intern se a#işea$ la

sediul angajatorului.

0n m$sura în care #ace do!ada înc$lc$rii unui drept al s$u orice salariat interesat poate sesia

angajatorul cu pri!ire la neregulile obser!ate în dispoiţiile regulamentului intern. %ontrolul legalit$ţii

dispoiţiilor cuprinse în regulamentul intern este de competenţa instanţelor judec$toreşti care pot #i

sesiate în termen de 3 de ile de la data comunic$rii de c$tre angajator a modului de soluţionare a

sesi$rii #ormulate de c$tre salariat.

Obligaţia de a întocmi regulamentul de ordine interioar$ re!ine #iec$rui angajator în parte.

(ceast$ obligaţie trebuia îndeplinit$ în termen de * de ile de la data intr$rii în !igoare a codului

muncii iar în situaţia angajatorilor în#iinţaţi dup$ intrarea în !igoare a codului termenul de * de ile

începe s$ curg$ de la data dob'ndirii personalit$ţii juridice.

0n categoria altor i!oare speci#ice de dreptul muncii se includ normele de protecţia şi igiena

muncii cuprinse în alte documente dec't cele menţionate anterior.

I+8+0+ Pr$)c$p$$/e dreptu/u$ &u)c$$

"rincipiile de drept sunt acele idei c$l$uitoare pentru întreaga reglementare juridic$ a relaţiilor

sociale precepte #undamentale impuse de8a lungul timpului datorit$ gradului lor larg de generalitate şi

datorit$ aplicabilit$ţii la scar$ e?tins$.

Dicţionarul e?plicati! al limbii rom'ne de#ineşte principiul ca #iind elementul #undamental

idea legea de ba$ pe care se sprijin$ o teorie ştiinţi#ic$ un sistem sau ca totalitate a legilor şi noţiunilor

de ba$ ale unei discipline ştiinţi#ice.

0ndeplinind rolul unor linii directoare principiile ramurilor de drept asigur$ concordanţa

di#eritelor norme juridice coeiunea şi armonia acestora p$trunderea sensului lor e?act şi a #inalit$ţii

lor per#ecţionarea lor continu$.

aloarea de i!or de drept a principiilor #undamentale ale #iec$rei ramuri juridice nu poate #i

contestat$. %u at't mai mult nu poate #i t$g$duit$ aceast$ tr$s$tur$ a principiilor de dreptul muncii cu c't

13


14/99

legiuitorul a inclus aceste principii în %odul muncii în titlul I capitolul al II8lea intitulat B"rincipii

#undamentaleC. %odul muncii reglementea$ e?pres principiul libert$ţii muncii principiul intericerii

muncii #orţate principiul egalit$ţii de tratament principiul asigur$rii protecţiei muncii principiul

dreptului la asociere principiul consensualismului şi principiul libert$ţii de mişcare a #orţei de munc$.

Pr$)c$p$u/ /$#ert'4$$ &u)c$$ este reglementat în art. 3 din %odul muncii. (l.1 al acestui articol#ace trimitere la garantarea constituţional$ de care bene#icia$ acest principiu de drept. "rin art. 3-

%onstituţia a#irm$ c$ dreptul la munc$ nu poate #i îngr$dit şi c$ alegerea pro#esiei şi alegerea locului de

munc$ sunt libere.

>ot acesta este şi sensul în care legiuitorul a incriminat libertatea muncii prin te?tul din cod

insist'ndu8se at't asupra libert$ţii în alegerea locului de munc$ şi a pro#esiei c't şi asupra ideii c$ nimeni

nu poate #i obligat s$ munceasc$ sau s$ nu munceasc$ într8un anumit loc de munc$ ori într8o anumit$

pro#esie oricare ar #i acestea.

(şadar principiul libert$ţii muncii este #ormulat în actualul cod în con#ormitatre cu pre!ederile

constituţionale şi ale actelor normati!e internaţionale în materie. outatea pe care o aduce codul #aţ$ de

te?tul constituţiei const$ în preciarea sancţiunii împotri!a contractelor de munc$ înc)eiate cu înc$lcarea

acestui principiu respecti! nulitatea de drept ;art. 3 al. 4=.

Pr$)c$p$u/ $)ter9$cer$$ &u)c$$ 3or4te este reglementat de art. 4 din cod. (şa cum pre!ede

codul munca #orţat$ repreint$ orice munc$ sau ser!iciu impus unei persoane sub ameninţare ori pentru

care persoana nu şi8a e?primat consimţ$m'ntul în mod liber.

Obser!$m c$ reglementarea principiului intericerii muncii #orţate este ampl$ codul preci'nde?pres şi e?cepţiile de la aplicabilitatea principiului. u constituie îns$ munc$ #orţat$ sau acti!itate

impus$ de autorit$ţile publice6

;a= 0n temeiul legii pri!ind ser!iciul militar obligatoriu9

;b= "entru îndeplinirea obligaţiilor ci!ile stabilite de lege9

;c= 0n baa unei )ot$r'ri judec$toreşti de condamnare r$mas$ de#initi!$ în condiţiile legii9

;d= 0n ca de #orţ$ major$ respecti! în ca de r$boi catastro#e sau pericol de catastro#e precum6

incendii inundaţii cutremure epidemii sau epiotii !iolente in!aii de animale sau insecte

în toate circumstanţele care pun în pericol !iaţa sau condiţiile normale ale ansamblului

populaţiei ori ale unei p$rţi a acesteia.

Munca #orţat$ sau silnic$ este pro)ibit$ şi de alte reglement$ri ale sistemului nostru de drept.

De e?emplu art.1/1 din %odul penal incriminea$ in#racţiunea cu denumirea marginal$ Bsupunerea la

munc$ #orţat$ sau obligatorieC.

14


15/99

Pr$)c$p$u/ e1/$t'4$$ de trt&e)t este reglementat de art. & din %od. 0n con#ormitate cu

pre!ederile europene pri!ind intericerea oric$rei #orme de discriminare al. 2 al art. & pre!ede c$ orice

discriminare direct$ sau indirect$ #aţ$ de un salariat baat$ pe criterii de se? orientare se?ual$

caracteristici genetice !'rst$ apartenenţ$ naţional$ ras$ culoare etnie religie opţiune politic$ origine

social$ )andicap situaţie sau responsabilitate #amilial$ apartenenţ$ ori acti!itate sindical$ esteinteris$.

Mai mult codul pre!ede în categoria discrimin$rilor directe şi #aptele de e?cludere deosebire

restricţie sau pre#erinţ$ întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile detaliate mai sus care au ca

scop sau ca e#ect neacordarea restr'ngerea ori înl$turarea recunoaşterii #olosinţei sau e?ercit$rii

drepturilor pre!$ute în legislaţia muncii. %onstituie discriminare direct$ şi #aptele întemeiate în mod

aparent pe alte criterii dec't cele de mai sus dar care produc e#ectele unei discrimin$ri directe.

Pr$)c$p$u/ protec4$e$ &u)c$$ este reglementat at't de %onstituţie ;art. 3- al. 2= c't şi de %odul

muncii ;art. *=. 0n con#ormitate cu pre!ederile codului orice salariat care prestea$ o munc$ bene#icia$

de condiţii de munc$ adec!ate acti!it$ţii des#$şurate de protecţie social$ de securitate şi s$n$tate în

munc$ precum şi de respectarea demnit$ţii şi a conştiinţei sale #$r$ nici o discriminare.

( doua parte a acestui articol completea$ reglementarea legal$ detaliat$ mai sus a principiului

egalit$ţii de tratament. (preciem c$ acest principiu deri!$ din drepturile #undamentale ale omului

egalitatea în #aţa legii #iind reglementat$ la s#'rşitul sec. al


16/99

oricare alt stat cu respecarea normelor dreptului internaţional al muncii şi a tratatelor bilaterale la care

5om'nia este parte.

I+8+5+ I9%ore $)ter)4$o)/e /e dreptu/u$ &u)c$$

%onstituie i!oare internaţionale de dreptul muncii în primul r'nd con!enţiile internaţionale

rati#icate de 5om'nia. "rin e#ectul rati#ic$rii aceste acte sunt integrate sistemului legisati! rom'n şi se

aplic$ în consecinţ$.

%ele mai importante i!oare ale dreptului internaţional al muncii sunt con!enţiile şi

recomand$rile Organiaţiei Internaţionale a Muncii ;O.I.M.=*. %ele dou$ categorii de acte nu au îns$

aceeaşi #orţ$ juridic$. 5ecomand$rile deşi sunt supuse e?amin$rii autorit$ţilor interne competente ;art.

1/ pct. & din %onstituţie= nu dob'ndesc prin e#ectul acestei e?amin$ri #orţ$ juridic$. O atare #orţ$ pot

a!ea doar dispoiţiile adoptate de "arlament pentru a da urmare unei recomand$ri.

:n alt i!or internaţional al dreptului muncii poate #i considerat$ %onstituţia O.I.M. din cel

puţin dou$ moti!e6 în primul r'nd pentru c$ anumite con!enţii şi recomand$ri îşi au sorgintea în

principiile enunţate în actul #undamental al OIM şi în al doilea r'nd pentru c$ statele membre sunt

obligate s$ respecte aceste principii ;în special cel din materia libert$ţii sindicale şi a nediscrimin$rii=

c)iar dac$ nu au rati#icat con!enţiile care se re#er$ la problemele respecti!e prin însuşi #aptul c$ sunt

membre ale organiaţiei. u sunt considerate i!oare ale dreptului internaţional al muncii reoluţiile con#erinţelor

regulamentele culegerile de directi!e practice manualele acestei organiaţii şi nici concluiile şi

reoluţiile di#eritelor comisii sau con#erinţe speciale ale sale.,

* Organiaţia Internaţional$ a Muncii a #ost în#iinţat$ la 11 aprilie 1/1/ de c$tre #ostele state beligerante în primul r$boimondial. 0ntre cele dou$ r$boaie mondiale OIM ca instituţie autonom$ în cadrul ociet$ţii naţiunilor a acţionat pentru

promo!area ilei de munc$ de - ore reducerea şomajului crearea sistemului securit$ţii sociale protecţia maternit$ţiiîmbun$t$ţirea condiţiilor de munc$ a #emeilor şia tinerilor. Declaraţia de la ")iladelp)ia ;1/44= adoptat$ de %on#erinţainternaţional$ a muncii a completat %onstituţia OIM stabilind ca obligaţie solemn$ a organiaţiei sprijinirea naţiunilor lumii

pentru elaborarea de programe care s$ !iee îmbun$t$ţirea condiţiilor de munc$ şi protejarea depturilor salariaţilor.0n con#ormitate cu pre!ederile %onstituţiei OIM sunt membre ale organiaţiei statele care au semnat actul de în#iinţare şi celecare #$ceau parte de drept din organiaţie la data de 1 noiembrie 1/4& şi de!in membre doar prin #ormularea unei cereri deadmitere statele care de!in membre ale O: cu condiţia ca cererea de admitere s$ #ie acceptat$ de 2G3 din delegaţii preenţila %on#erinţa OIM în care cererea de admitere este pus$ în discuţie. 0n anul 1//- OIM a!ea 1,4 de state membre.tructura OIM este urm$toarea6 (dunarea general$ %on#erinţa Internaţional$ a Muncii un consiliu e?ecuti! ;%onsiliu deadministraţie= un secretariat permanent ;Eiroul internaţional al muncii= alte organe de lucru ;con#erinţe regionale comisii şireuniuni de e?perţi=.OIM este una dintre cele mai !iabile şi prestigioase instituţii internaţionale cu o acti!itate e?trem de bogat$. ecretulsuccesului s$u const$ în primul r'nd în structura sa tripartit$6 la lucr$rile sale particip$ din #iecare ţar$ doi repreentanţi aigu!ernului şi c'te un repreentant din partea sindicatelor şi unul din partea patronilor., Li!iu Filip op. cit. p. 34

1*


17/99

Din cele peste 1* de con!enţii şi acorduri elaborate de %onsiliul +uropei sunt i!oare ale

dreptului muncii6 %on!enţia pentru drepturile omului şi libert$ţilor #undamentale ;1/*= %arta social$

european$ ;1/*1= %odul european de securitate social$ ;1/*4= %on!enţia european$ de securitate

social$ ;1/*4= %on!enţia european$ pri!ind statutul juridic al muncitorului emigrant ;1/,,=. (u calitate

de i!or şi unele reoluţii şi recomand$ri ale acestui organism de e?emplu6 reoluţia ,*G32 pri!indm$surile de securitate social$ în #a!oarea pensionarilor recomandarea nr. /1G3 pri!ind protecţia

muncitorilor detaşaţi etc.

0n ceea ce pri!eşte :niunea +uropean$ constituie i!oare de dreptul muncii actele

#undamentale ale acestei organiaţii6 >ratatul de la 5oma %arta pri!ind drepturile sociale #undamentale

ale muncitorilor şi >ratatul de la Maastric)t precum şi unele directi!e regulamentele şi alte acte ale

%omunit$ţii care constituie legislaţia secundar$.

I!oare ale dreptului internaţional al muncii sunt şi unele acte adoptate de O: în special

Declaraţia :ni!ersal$ a Drepturilor Omului.

Î)tre#'r$ de utoe%/ure

1. %um de#iniţi Dreptul muncii şi care este principala reglementare legislati!$ de interes pentru

aceast$ ramur$ de drept

2. %are este locul disciplinei Dreptul muncii în sistemul de drept rom'n3. %are sunt principalele i!oare de drept internaţional pentru disciplina Dreptul muncii

4. +nunţaţi şi e?plicaţi principiul intericerii muncii #orţate în Dreptul muncii rom'n.

&. %are este istoricul Organiaţiei Internaţionale a Muncii

*. %e rol joac$ pentru dreptul muncii cutuma ca i!or de drept

,. %are sunt pre!ederile constituţionale de interes pentru s#era de reglementare a dreptului muncii

-. %e leg$tur$ e?ist$ între ramura dreptului ci!il şi ramura dreptului muncii

/. +numeraţi şi e?plicaţi i!oare de drept speci#ice dreptului muncii.

1. %are sunt raporturile dintre dreptul muncii şi dreptul administrati!

1,


18/99

CAPITOLUL II: FORMAREA PROFESIONALĂ

O#$ect$%e ur&'r$te:

8 înţelegerea noţiunii de #ormare pro#resional$ şi stabilirea reglement$rilor legislaţi!e pentru acest

domeniu98 delimitarea #orm$rii pro#esionale continue de #ormarea pro#esional$ iniţial$(

8 determinarea principalelor reglement$ri pentru sistemul de în!$ţ$m'nt din 5om'nia9

8 însuşirea principalelor contracte de #ormare pro#esional$9

8 dob'ndirea principalelor noţiuni despre obligaţiile salariaţilor benericiari ai contractelor de

#ormare pro#esional$+

Cu%$)te c*e$e:

8 #ormare pro#esional$ per#ecţionare pro#esional$ adaptare pro#esional$ ucenic contract de #ormare

pro#esional$.

II+, De3$)$re )o4$u)$/or

%onceptul de #ormare pro#esional$ este pentru prima oar$ reglementat de legislaţia muncii de la

noi prin lege organic$. Formarea pro#esional$ #ace obiectul de reglementare al titlului I din actualul

cod al muncii ne#iind reglementat$ în codul de la 1/,2.Formarea pro#esional$ este un proces comple? care caracteriea$ mai cur'nd relaţiile sociale

reglementate de normele legislaţiei în!$ţ$m'ntului. (!'nd în !edere îns$ c$ dob'ndirea unei pro#esii sau

meserii este condiţie pentru înc)eierea contractului indi!idual de munc$ #ormarea pro#esional$ #ace şi

obiectul de studiu al legislaţiei muncii.

%onceptul de B#ormare pro#esional$C are cel puţin dou$ accepţiuni. 0n sens restr'ns prin

#ormare pro#esional$ se înţelege dob'ndirea cunoştinţelor şi cali#ic$rilor necesare pentru ocuparea unui

post.

0n sens mai larg îns$ #ormarea pro#esional$ cuprinde dou$ etape6 #ormare iniţial$ şi #ormare

continu$. Formarea iniţial$ semni#ic$ dob'ndirea cunoştinţelor cerute de lege pentru ocuparea unui

anumit post iar #ormarea continu$ semni#ic$ per#ecţionarea aptitudinilor de a pro#esa pe #uncţia

respecti!$ şi actualiarea cunoştinţelor în acord cu nout$ţile momentului.

Formarea pro#esional$ iniţial$ mai este cunoscut$ şi sub denumirea de preg$tire pro#esional$ în

timp ce #ormarea pro#esional$ continu$ se numeşte şi per#ecţionare pro#esional$.

1-


19/99

II+0 Pre1't$re pro3es$o)/'

(şa cum am ar$tat mai sus preg$tirea pro#esional$ sau #ormarea pro#esional$ iniţial$ repreint$ procesul prin care o persoan$ dob'ndeşte cunoştinţele şi cali#ic$rile necesare pentru ocuparea unui post

în c'mpul muncii. "reg$tirea pro#esional$ este un proces de în!$ţare baat pe garanţiile constituţionale

ale dreptului la în!$ţ$tur$.

5eglementarea procesului de în!$ţ$m'nt #ace obiectul legii nr. -4G1//& care pre!ede în art. 1&

c$ sistemul naţional de în!$ţ$m'nt cuprinde în!'ţ$m'ntul preşcolar în!$ţ$m'ntul primar în!$ţ$m'ntul

secundar în!$ţ$m'ntul postliceal şi în!$ţ$m'ntul superior.

Î)%'4'&)tu/ pre.co/r se organiea$ pentru copii în !'rst$ de 38, ani în gr$diniţe de copii

cu program nornal prelungit şi s$pt$m'nal în#iinţate de c$tre inspectoratele şcolare ale c$ror costuri

!or #i suportate de c$tre Ministerul +ducaţiei şi %ercet$rii.

Î)%4'&)tu/ pr$&r se organiea$ ca în!$ţ$m'nt de i şi #uncţionea$ de regul$ cu program

de dimineaţ$ în cadrul şcolilor cu clasele I A I. 'rsta pentru înscrierea în clasa I este de * ani.

Î)%4'&)tu/ 1$&)9$/ ;clasele 8 III= se înc)eie cu susţinerea unui e?amen naţional de

capacitate structurat pe baa unei metodologii elaborate de Ministerul +ducaţiei şi %ercet$rii şi dat$

publicit$ţii p'n$ la începerea anului şcolar. Disciplinele de e?amen sunt6 limba şi literatura rom'n$

matematic$ şi o prob$ din istoria 5om'niei sau 7eogra#ia 5om'niei. +le!ii aparţin'nd minorit$ţilor care#rec!entea$ cursurile gimnaiale în limba matern$ susţin şi o prob$ la limba şi literatura matern$.

"otri!it dispoiţiilor legii în!$ţ$m'ntului 6)%'4'&)tu/ /$ce/ cuprinde clasele < A


20/99

a dou$ respecti! ttrei probe comune şi a trei probe di#erenţiate în #uncţie de #ilier$ şi de pro#il. 0n urma

promo!$rii e?amenului de ba!calaureat absol!entului i se eliberea$ diploma de bacalaureat.

0n con#ormitate cu pre!ederile Legii nr. -4G1//& 6)%'4'&)tu/ pro3es$o)/ se organiea$ ca

în!$ţ$m'nt de i sau seral prin şcolile pro#esionale şi şcoli de ucenici.

La şcolile pro#esionale se pot înscrie absol!enţi de gimnaiu cu certi#icat de capacitate. Duratastudiilor este de 283 ani. (ceste şcoli organiea$ la cererea #actorilor interesaţi cursuri de cali#icare şi

con!ersie social$.

La şcolile de ucenici se pot înscrie absol!enţii de gimnaiu cu sau #$r$ certi#icat de capacitate.

"reg$tirea prin şcolile de ucenici !iea$ însuşirea unor deprinderi preponderent practice con#orm

standardelor ocupaţionale. Durata studiilor în şcolile de ucenici este de 182 ani iar structura anului şcolar

este adaptat$ speci#icului preg$turii în meserie.

"otri!t legii nr. -4G1//& 6)%'4'&)tu/ post/$ce/ se organiea$ de c$tre Ministerul +ducaţiei

şi %ercet$rii din proprie iniţiati!$ sau la cererea agenţilor economici şia altor instituţii interesate.

Hcolariarea în cadrul acestui tip de în!$ţ$m'nt este #inanţat$ de solicitanţ$ persoane #iice sau juridice

prin contract înc)eiat cu unitatea de în!$ţ$m'nt care asigur$ şcolariarea. 0n!$ţ$m'ntul postliceal are o

durat$ a studiilor de 1 A 3 ani. "romo!area e?amenului de absol!ire a şcolii postliceale d$ dreptul la

obţinerea unui certi#icat care atest$ pro#esia însuşit$.

Î)%'4'&)tu/ u)$%ers$tr are caracter desc)is şi se organiat sub #orm$ de în!$ţ$m'nt

uni!ersitar de scurt$ durat$ şi în!$ţ$m'nt uni!ersitar de lung$ durat$. 0n!$ţ$m'ntul uni!ersitar de stat

este gratuit pentru ci#ra de şcolariare aporobat$ de 7u!ern şi cu ta?$ în condiţiile legii. Duratacursurilor la i este de 48* ani în #uncţie de pro#il. 0n con#ormitate cu "rocesul Eologna ne!oile alinierii

în!$ţ$m'ntului uni!ersitar la standardele europene a impus restructurarea acestuia pe cicluri cu durata

de 3 sau ma?im 4 ani. tudiile se înc)eie cu e?amen de licenţ$. (bsol!enţii care au promo!at e?amenul

de licenţ$ primesc titlul de licenţiat în pro#ilul sau specialiarea respecti!$în!$ţ$m'ntul postuni!ersitar

are menirea de a asigura specialiarea în domeniu sau e?tinderea şi per#ecţionarea speciali$rii atestate

prin diploma obţinut$ la #inaliarea studiilor uni!ersitare. 0n!$ţ$m'ntul postuni!ersitar se organiea$ în

instituţii de în!$ţ$m'nt superior şi în şcoli de studii postuni!ersitare acreditate în acest scop şi se

realiea$ prin6 studii apro#undate de specialitate masterat studii academice postuni!ersitare doctorat

studii postuni!ersitare de specialiare şi cursuri de per#ecţionare postuni!ersitare.

tudiile apro#undate au durata de dou$ sau trei semestre şi se #ac în domeniul de specialiare al

diplomei obţinute la #inaliarea studiilor uni!ersitare de lung$ durat$.

tudiile de masterat au durata de 284 semestre şi integrea$ mai multe domenii de specialiare

a!'nd rolul de a e?tinde competenţele în aceste domenii. tudiile de masterat pot #i urmate de

2


21/99

absol!enţii cu diplom$ obţinut$ la #inaliarea studiilor uni!ersitare de lung$ durat$ indi#erent de pro#il

sau specialiare.

Legea în!$ţ$m'ntului pre!ede reglement$ri speciale cu pri!ire la în!$ţ$m'ntul postuni!ersitar

pentru cadrele medicale şi cu pri!ire la preg$tirea pro#esional$ a persoanlului didactic.

0n con#ormitate cu pre!ederile J.7. nr. 3,G1/// doctoratul este#orma cea mai înalt$ deorganiare a în!$ţ$m'ntului superior ba'ndu8se pe cercetarea ştiinţi#ic$ şi creaţia artistic$ de !aloare.

II+5 Per3ec4$o)re pro3es$o)/'

"er#ecţionarea pro#esional$ este at't un drept c't şi o obligaţie a #iec$rui salariat în parte.

Modi#ic$rile progresele şi te)nicile noi ap$rute în orice domeniu de acti!itate oblig$ ocupantul unui

post s$ #ie la curent şi s$ poat$ #ace aplicarea noilor idei şi metodologii. De e?emplu un economist

absol!ent al secţiei de contabilitate angajat de o #irm$ în anul 1// nu poate ţine contabilitatea #irmei

dup$ regulile deprinse în anii uni!ersitari ci trebuie s$ respecte noile reglement$ri în domeniu şi s$ se

per#ecţionee continuu. De asemenea un medic nu !a putea prescrie pacienţilor s$i doar medicamentele

despre care a a#lat la şcoal$ ignor'nd complet progresul din industria #armaceutic$ iar e?emple pot

continua pentru #iecare pro#esie şi meserie în parte.

0nainte de apariţie actualului %od al muncii per#ecţionarea pro#esional$ era mai cur'nd o

obligaţie dec't un drept. alariaţii erau datori s$ ţin$ pasul cu sc)imb$rile dar angajatorii nu a!eau nicio obligaţie pre!$ut$ expresis verbis în actele normati!e. 0n %odul muncii aplicabil ast$i a #ost inclus

titlul I BFormarea pro#esional$C care reglementea$ dispoiţii generale în aceast$ pri!inţ$ contractele

speciale de #ormare pro#esional$ contractul de ucenicie la locul de munc$.

(preciem c$ titulatura titlului I din %odul muncii este de#ectuoas$ deoarece #ormarea

pro#esional$ aşa cum am ar$tat mai sus se re#er$ strict la dob'ndirea cunoştinţelor necesare pentru a

putea ocupa o anumit$ #uncţie sau meserie iar reglementarea inserat$ în cod se re#er$ la per#ecţionarea

pro#esional$ a persoanelor care cau deja statutul de salariaţi. De alt#el art. 1-- pre!ede e?pres c$

#ormarea pro#esional$ a salariaţilor are urm$toarele o#$ect$%e:

2 adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de munc$9

#2 obţinerea unei cali#ic$ri pro#esionale9

c2 actualiarea cunoştiinţelor şi deprinderilor speci#ice postului şi locului de munc$şi

per#ecţionarea preg$tirii pro#esionale pentru ocupaţia de ba$9

d2 recon!ersia pro#esional$ determinat$ de restructur$ri socio8economice9

21


22/99

e2 dob'ndirea unor cunoştiinţe a!ansate a unor metode şi procedee moderne necesare pentru

realiarea acti!it$ţilor pro#esionale9

32 pre!enirea riscului şomajului9

12 promo!area în munc$ şi de!oltarea carierei pro#esionale.

Formarea pro#esional$ a salariaţilor se poate realia prin urm$toarele 3or&e62 participarea la cursuri organiate de c$tre angajator sau de c$tre #urniorii de ser!icii de

#ormare pro#esional$ din ţar$ sau din str$in$tate9

#2 stagii de adaptare pro#esional$ la cerinţele postului şi ale locului de munc$9

c2 stagii de practic$ şi specialiare în ţar$ şi în str$in$tate9

d2 ucenicie organiat$ la locul de munc$9

e2 #ormarea indi!idualiat$9

32 alte #orme de preg$tire con!enite între angajator şi salariat.

(ngajatorul în con#ormitate cu pre!ederile art. 1/ din cod are obligaţia de a asigura

salariaţilor acces periodic la #ormarea pro#esional$. 0n acest sens angajatorul care are mai mult de 2 de

salariaţi elaborea$ dup$ consultarea cu sindicatul sau cu repreentanţii salariaţilor planuri anuale cu

pri!ire la #ormarea pro#esional$. (ceste planuri anuale #ac parte integral$ din contractul colecti! de

munc$ din unitate.

Modalitatea concret$ de #ormare pro#esional$ drepturile şi obligaţiile p$rţilor durata #orm$rii

pro#esionale precum şi orice alte aspecte legate de #ormarea pro#esional$ #ac obiectul unor acte

adiţionale la contractele indi!iduale de munc$.Formarea pro#esional$ indi!idualiat$ se stabileşte de c$tre angajator împreun$ cu salariatul în

cau$ ţin'nd seama de criteriile a!ute în !edere în cadrul planului anual de #ormare pro#esional$ şi de

condiţiile de des#$şurare a acti!it$ţii la locul de munc$.

Obser!$m c$ în reglementarea iniţial$ codul nu pre!edea sumele pe care angajatorul este

obligat s$ se #oloseasc$ pentru #ormarea pro#esional$ a salariaţilor s$i nici c't de #rec!ent trebuie

asigurat accesul salariaţilor la programe de #ormare pro#esional$. Doar art. 1/4 pre!edea c$ în situaţia

în care participarea la cursurile sau stagiile de #ormare pro#esional$ era iniţiat$ de angajator toate

c)eltuielile !or #i suportate de c$tre acesta.

Formularea actual$ a art. 1/ şi urm. aşa cum au #ost modi#icate prin pre!ederile O:7 nr.

*&G2& preciea$ c$ angajatorii au obligaţia de asigura participarea la programe de #ormare

pro#esional$ pentru toţi salariaţii dup$ cum urmea$6

a= cel puţin o dat$ la doi ani dac$ au cel puţin 21 de salariaţi

b= cel puţin o dat$ la trei ani dac$ au sub 21 de salariaţi

22


23/99

%)eltuielile cu participarea la programele de #ormare pro#esional$ asigurat$ dup$ #rec!enţa

indicat$ mai sus se suport$ de c$tre angajatori.

Dac$ participarea la acti!it$ţile de #ormare pro#esional$ presupun scoaterea parţial$ din

acti!itate salariatul participant !a bene#icia în condiţiile legii de drepturile sale salariale ast#el6

2 dac$ participarea presupune scoaterea din acti!itate a salariatului pentru o perioad$ ce nudep$şeşte 2&K din durata ilnic$ a timpului normal de lucru acesta !a bene#icia pe durata

#orm$roii pro#esionale de salariul integral corespun$tor postului sau #uncţiei deţinute cu

toate indemniaţiile sporurile şi adaosurile la aceasta9

#2 dac$ participarea presupune scoaterea din acti!itate a salariatului pentru o perioad$ mai

mare de 2&K din durata ilnic$ a orelor de lucru acesta !a bene#icia de salariul de ba$ şi

dup$ ca de sporul de !ec)ime

c2 dac$ participarea la cursurile sau la stagiul de #ormare pro#esional$ presupune scoaterea

integral$ din acti!itate contractul indi!idual de munc$ se suspend$ acesta bene#iciind de o

indemniaţie pl$tit$ de angajator pre!$ut$ în contractul colecti! de munc$ aplicabil sau în

contractul indi!idual de munc$ dup$ ca.

"e perioada suspend$rii salariatul bene#icia$ de !ec)ime la locul de munc$ aceast$ perioad$

#iind considerat$ stagiu de cotiare în sistemul asigur$rilor sociale de stat.

0nainte de adoptarea actualului cod al muncii angajatorii care suportau de bun$!oie c)eltuielile

ocaionate cu #ormarea pro#esional$ a salariaţilor lor se con#runtau cu ameninţarea ca aceşti salariaţi

dup$ ce au bene#iciat de cursurile sau stagiile de preg$tire s$ nu #ie atraşi de idea colabor$rii cu un altangajator. (st#el de pe urma per#ecţion$rii salariatului a!ea s$ bene#iciee un alt patron.

"entru a ieşi din aceast$ dilem$ în t$cerea absolut$ a legislaţiei muncii mai !ec)i angajatorii

au optat pentru înc)eierea unor acte adiţionale la contractul indi!idual de munc$ prin care s$ se

soluţionee problema timpului lucrat în bene#iciul angajaotrului care a #inanţat cursuri de preg$tire

pro#esional$. De cele mai multe ori îns$ claue inserate în atare contracte au #ost abui!e deoarece

înc$lcau principiul libert$ţii muncii stabilit de constituţie ori pre!edeau deap$gubiri e?orbitante total

disproporţionate #aţ$ de !aloarea cursurilor sau #aţ$ de prejudiciul e#ecti! su#erit de angajator.

(ceaste situaţii de cele mai multe ori trans#ormate în litigii de munc$ au #ost înl$turate de

inserarea în cod a art. 1/&. (cest articol pre!ede c$ salariaţii care au bene#iciat de un curs sau stagiu de

#ormare pro#esional$ mai mare de * de ile din iniţiati!a angajatorului nu pot a!ea iniţiati!a încet$rii

contractului indi!idual de munc$ o perioad$ de cel puţin 3 ani de la data absol!irii cursurilor sau

stagiului de #ormare pro#esional$.

23


24/99

Durata obligaţiei salariatului de a presta munc$ în #a!oarea angajatorului care a suportat

c)eltuielile ocaionate de #ormarea pro#esional$ precum şi orice alte aspecte în leg$tur$ cu obligaţiile

salariatului ulterioare #orm$rii pro#esionale se stabilesc prin act adiţional la contractul indi!idual de

munc$.

Dac$ dimpotri!$ salariatul are iniţiati!a încet$rii contractului indi!idual de munc$ deşi a bene#iciat de stagii de preg$tire pl$tite de angajator acesta !a #i obligat s$ suporte toate c)eltuielile

ocaionate de #ormarea pro#esional$ proporţional cu perioada nelucrat$ din perioada stabilit$ con#orm

actului adiţional la contractul indi!idual de munc$.

(ceast$ obligaţie incumb$ urm$toarelor categorii de salariaţi6

- salariaţii care deşi au bene#icat de cursuri sau stagii de preg$tire au solicitat încetarea

unilateral$ a contractului indi!idual de munc$ ;au demisionat= mai înainte de e?pirarea

perioadei de timp în care trebuiau s$ lucree în #a!oarea angajatorului #inanţator9

- salariaţii care în acelaşi înter!al de timp au #ost concediaţi pentru moti!e de indisciplin$9

- al c$ror contract indi!idual de munc$a a încetat ca urmare a arest$rii pre!enti!e pe o

perioad$ mai mare de * de ile

- în situaţia condamn$rii printr8o )ot$r're judec$toreasc$ de#initi!$ pentru o in#racţiune în

leg$tur$ cu munca lor

- precum şi în caul în care instanţa penal$ a pronunţat interdicţia de e?ercitare a pro#esiei

temporar sau de#initi!.

(m elucidat p'n$ aici pre!ederile legale în ipotea particip$rii salariaţilor la cursuri sau stagiide preg$tire pro#esional$ din iniţiati!a angajatorului. Dac$ îns$ salariatul doreşte s$ participe la un curs

de #ormare pro#esional$ cu scoatere din acti!itate atunci el trebuie s$ adresee o cerere angsajatorului.

(cesta din urm$ este obligat s$ r$spund$ solicit$rii salariatului dup$ consultarea cu sindicatul sau cu

repreentanţii salariaţilor în termen de 1& ile. 0n r$spuns angajatorul trebuie s$ preciee condiţiile în

care !a permite salariatului participarea la #orma de preg$tire pro#esional$ inclusi! dac$ !a suporta în

totalitate sau în parte costul ocaionat de aceasta.

II+8 Co)trcte spec$/e de pre1't$re .$ per3ec4$o)re pro3es$o)/'

Formarea pro#esional$ la ni!elul angajatorului prin intermediul contractelor speciale de #ace de

c$tre un #ormator. (cesta este numit de angajator dintre salariaţii cali#icaţi cu o e?perienţ$ pro#esional$

de cel puţin 2 ani în domeniul în care urmea$ s$ se realiee #ormarea pro#esional$.

24


25/99


26/99

II+; Co)trctu/ de uce)$c$e / /ocu/ de &u)c'

Deşi cali#icat de legiutor drept un contract indi!idual de munc$ de tip particular datorit$

obiectului s$u speci#ic încadrarea din punct de !edere te)nico8legislati! a normelor care reglementea$

acest contract s8a #$cut în >itlul I BFormarea pro#esional$C ;art. 2& A art. 213=.%ontractul de ucenicie la locul de munc$ este contractul indi!idual de munc$ de tip particular

în temeiul c$ruia6

2 angajatorul persoan$ juridic$ sau persoan$ #iic$ se oblig$ ca în a#ara pl$ţii unui salariu s$

asigure ucenicului #ormarea pro#esional$ într8o anumit$ meserie potri!it obiectului s$u de

acti!itate9

#2 ucenicul se oblig$ s$ urmee cursurile de #ormare pro#esional$ şi s$ munceasc$ în

subordinea angajatorului respecti!.

%ontractul de ucenicie la locul de munc$ se înc)eie pe o durat$ determinat$ #$r$ indicarea

duratei de timp limit$ pentru un ast#el de contract de munc$ de tip particular.

"oate #i încadrat ca ucenic orice t'n$r care nu deţine o cali#icare pro#esional$ şi care la debutul

perioadei de ucenicie nua împlinit !'rsta de 2& de ani. :cenicul bene#icia$ de dispoiţiile aplicabile

celorlalţi salariaţi în m$sura în care ele nu sunt contrare celor speci#ice statutului de ucenic.

(rt. 2- 2/ 21 211 212 din %odul muncii cu pri!ire la reglementarea contractului de

ucenicie au #ost abrogate prin O:7 nr. *&G2& menţin'ndu8se aplicabil$ doar reglementarea din art.

213 con#orm c$ruia organiarea des#$şurarea şi controlul acti!it$ţii de ucenicie la locul de munc$ sereglementea$ prin lege special$.

Î)tre#'r$ de utoe%/ure

1. %are este cadrul reglementati! al #orm$rii pro#esionale

2. +?plicaţi principalele etape ale #orm$rii pro#esionale iniţiale şi de#iniţi aceast$ noţiune.

3. %are sunt obiecti!ele #orm$rii pro#esionale

4. c'te tipuri de contracte de #ormare pro#esional$ reglementea$ dreptul rom'n şi care sunt

acestea

&. %e înseam$ contract de adaptare pro#esional$ şi care sunt e#ectele înc)eierii sale !alabile

*. %are sunt tr$s$turile contractului de cali#icare pro#esional$

2*


27/99

CAPITOLUL III: CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ

O#$ect$%e ur&'r$te:

8 de#inirea noţiunii de contract indi!idual de munc$ şi stabilirea particularit$ţilor sale9

8 determinarea pricipalelor condiţii pentru înc)eierea !alabil$ a contractului de munc$8 stabilirea şi însuşirea e#ectelor care decurg din contractul indi!idual de munc$9

8 cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor salariatului9

8 dob'ndirea cunoştinţelor cu pri!ire la suspendarea contractului indi!idual de munc$9

8 însuşirea principalelor modalit$ţi de încetare a contractului indi!idual de munc$9

8 cunoaşterea contractelor de munc$ de tip particular reglementate în dreptul rom'n.

Cu%$)te c*e$e:

8 contract indi!idual de munc$ acte necesarepentru înc)eiere drepturi şi obligaţii suspendare demisie

concediere indi!idual$ concediere colecti!$ munca la domiciliu munca temporar$

III+, De3$)$4$ co)trctu/u$ $)d$%$du/ de &u)c' .$ re1/e&e)tre cestu$ 6) /e1$s/4$

ro&)'

O bun$ perioad$ de timp ;s#'rşitul sec. al


28/99


29/99

0ntr8o alt$ opinie14 elementele esenţiale ale contractului indi!idual de munc$ nu sunt munca

prestat$ salariul pl$tit şi subordonarea juridic$ a salariatului #aţ$ de angajator ci p$rţile ;subiectele=

#elul muncii salariul şi munca prestat$.

III+ 0 Crctere/e 7ur$d$ce /e co)trctu/u$ $)d$%$du/ de &u)c'

%ontractul indi!idual de munc$ este u) ct 7ur$d$c )u&$t< #$/ter/< s$)/1&t$c< o)eros<

co&utt$%< co)se)su/< perso)/ =intuitu personae2< cu e>ecutre succes$%'< #9t pe u) rport de

utor$tte+

%ontractul indi!idual de munc$ este un ct 7ur$d$c deoarece repreint$ o mani#estare de !oinţ$

a dou$ persoane în scopul obţinerii unor anumite consecinţe juridice ce caracteriea$ un raport juridic.

%ontractul indi!idual de munc$ este un act juridic )u&$t deoarece bene#icia$ de o

reglementare legal$. ediul materiei este aşa cum am ar$tat şi mai sus titlul II din %odul muncii.

+ste un act juridic #$/ter/ deoarece !aliditatea sa presupune mani#estarea de !oinţ$ a dou$

p$rţi6 salariatul şi angajatorul. alariatul este cel care se oblig$ s$ prestee munca iar angajatorul este cel

care !a bene#icia de pe urma acestei munci în sc)imbul ac)it$rii unui preţ numit salariu.

%ontractul indi!idual de munc$ este un contract s$)/1&t$c deoarece din înc)eierea sa în

mod !alabil se nasc obligaţii şi drepturi perec)e pentru p$rţile contractante. (st#el unui drept al

salariatului îi corespunde obligaţia corelati!$ a angajatorului şi !ice8!ersa.%on#orm art. /&4 din %odul ci!il contractul o)eros este acela în care #iecare parte !oieşte a8şi

procura un a!antaj. "rin înc)eierea contractului indi!idual de munc$ #iecare din semnatari urm$reşte un

#olos de natur$ patrimonial$. alariatul doreşte în principal încasarea lunar$ a remuneraţiei pentru

munca depus$ iar angajatorul urm$reşte s$ obţin$ bene#icii de pe seama muncii. 0n consecinţ$

îndeplinirea unei acti!it$ţi onori#ice cu titlu gratuit nu poate a!ea loc în nici un ca în temeiul unui

contract de munc$ 8 ci doar în baa unui contract ci!il A întruc't salariul constituie obiectul şi respecti!

caua oric$rui contract de munc$.

%ontractul indi!idual de munc$ este oneros şi co&utt$% deoarece p$rţile realiea$ reciproc o

contraprestaţie în sc)imbul aceleia pe care s8au obligat s$ o e#ectuee în #a!oarea celeilalte ambele

prestaţii #iind cunoscute Bab initioC la înc)eierea contractului iar e?ecutarea lor nu depinde de un

e!eniment incert.13 icolae oiculescu A BDreptul muncii A note de curs. 5eglement$ri interne şi internaţionaleC +ditura Dacia +uropa o!aLugoj 21 p. 1&81*14 Ion >raian Hte#$nescu Magda olonciu 5aluca Dimitriu A BDreptul munciiC +ditura (cademiei de tudii +conomiceEucureşti A %atedra de Drept Eucureşti 1//, p. *4

2/


30/99

%ontractul indi!idual de munc$ este un act juridic co)se)su/. 0n acest sens art. 1* din %odul

muncii a#irm$ c$ acest act se înc)eie în baa consimţ$m'ntului p$rţilor în #orm$ scris$ în limba

rom'n$. Faptul c$ obligaţia înc)eierii în #orm$ scris$ aparţine în con#ormitate cu pre!ederile Legii nr.

&3G23 angajatorului arat$ c$ natura contractului este una consensual$ şi nu #ormal$. Mai mult dac$

contractul nu s8a înc)eiat în #orm$ scris$ salariatul poate #ace do!ada pre!ederilor contractuale şi a prestaţiilor e#ectuate prin orice alt mijloc de prob$. "rin urmare cerinţa înc)eierii contractului indi!idual

de munc$ în #orm$ scris$ nu este o condiţie Bad validitatemC ci Bad probationem”.

Fiind un contract consensual lipsit de #ormalit$ţi contractul indi!idual de munc$ se înc)eie la

data reali$rii acordului de !oinţe c)iar dac$ înscrisul constatator s8a întocmit ulterior sau e?ecutarea

contractului începe la o dat$ posterioar$.1&

(lineatul 1 al art. 1* din %odul muncii pre!ede c$ angajatorul persoan$ juridic$ persoana

#iic$ autoriat$ s$ des#$şoare o acti!itate independent$ precum şi asociaţia #amilial$ au obligaţia de a

înc)eia în #orm$ scris$ contractul indi!idual de munc$ anterior începerii raporturilor de munc$.

%alitatea de salariat se dob'ndeşte de la data înc)eierii contractului c)iar dac$ munca începe

e#ecti! dup$ un inter!al de timp. 0n consecinţ$ re#uul angajatorului de a primi persoana s$ lucree la

termenul con!enit !a da naştere unei st$ri con#lictuale între salariat şi anagajator ;denumit litigiu de

munc$=. >ot ast#el dac$ persoana ;salariatul= nu se preint$ la munc$ i se poate des#ace disciplinar

contractul de munc$.1*

%ontractul indi!idual de munc$ este un contract intuitu personae ; personal =. Fiecare din p$rţi

înc)eie contractul datorit$ calit$ţilor personale ale celuilalt moti!at #iind de o serie de tr$s$turi sau particularit$ţi ale partenerului s$u contractual. +roarea asupra persoanei semnatare a contractului

constituie !iciu de consimţ$m'nt şi conduce la anularea contractului.

%aracterul personal al contractului !iea$ deopotri!$ ambele p$rţi. (ngajatul pre#er$ un

anumit angajator cu care înc)eie contractul de munc$ datorit$ obiectului de acti!itate al acestuia

condiţiilor de munc$ locului des#$şur$rii acti!it$ţii relaţiilor cu ceilalţi angajaţi etc. 0n acelaşi timp

angajatorul pre#er$ de pe piaţa muncii un anumit salariat datorit$ preg$tirii sale pro#ilului moral

integrarea sa în #irm$ e?perienţa în meseria respecti!$ şi nu în ultimul r'nd pentru ni!elul de salariu pe

care îl accept$. %aracterul personal al contractului indi!idual de munc$ a #ost neglijat în a doua jum$tate

a secolului trecut c'nd piaţa muncii a #uncţionat dup$ alte principii dec't cele actuale. (st$i caracterul

personal al contractului deşi nu este a#irmat expresis verbis de %odul muncii nu este contestat de nici

un autor de literatur$ de specialitate. 0n !irtutea acestui caracter salariatul nu este îndrept$ţit s$ trimit$ la

1& 7)eorg)e E$dica 7)eorg)e Ere)oi (drian "opescu A B+lemente de drept al muncii A sinteeC lucrare editat$ cu sprijinul%entrului de Formare şi tudii în Domeniul Muncii Eucureşti 1//4 p. 1,1* Ion >raian Hte#$nescu Magda olonciu 5aluca Dimitriu A op. cit. p. ,2

3


31/99

ser!iciu în locul s$u o alt$ persoan$ şi nici un angajator nu îşi poate substitui un alt angajator. igur c$

este posibil$ înlocuirea temporar$ la ser!iciu printr8un repreentant dar numai cu acordul ambelor p$rţi

şi nu prin !oinţa unilateral$ a salariatului. De alt#el persoana care îl înlocuieşte e!entual pe salariat la

ser!iciu nu are o relaţie direct$ cu angajatorul şi prin urmare acceptarea înlocuirii presupune asumarea

unui risc de c$tre patron.0ntruc't contractul indi!idual de munc$ este înc)eiat intuituu personae consider$m c$ în

situaţia încet$rii acestui contract prin acordul de !oinţ$ al p$rţilor ;muutum dissensus= consimţ$m'ntul

trebuie e?primat personal de c$tre angajat şi nu poate #i dat în mod !alabil prin intermediul unui

repreentant.1,

%aracterul personal al contractului indi!idual de munc$ #ace ca aceast$ con!enţie s$ nu poat$ #i

transmis$ prin moştenire.1- %ontractul indi!idual de munc$ încetea$ în momentul decesului salariatului

în baa art. &* alin. I lit. a din %odul muncii iar calitatea de salariat nu se transmite împreun$ cu

patrimoniul decedatului c$tre succesorii s$i în drepturi.

%ontractul indi!idual de munc$ este un contract cu e>ecutre succes$%'. %)iar dac$ se înc)eie

pe o perioad$ de timp determinat$ e?istenţa unui contract indi!idual de munc$ presupune în mod

obligatoriu trecerea unui inter!al de timp pentru e?ecutarea sa. "atronul angajea$ un salariat pentru ca

acesta s$ prestee succesi! o anumit$ munc$ de pe urma c$reia s$ poat$ bene#icia. alariul se pl$teşte

de asemenea la anumite inter!ale de timp de obicei lunar sau bilunar. "lata salariului deodat$ pentru

toat$ perioada lucrat$ sc)imb$ natura contractului din contract indi!idual de munc$ într8un alt tip de

contract ;contract de prest$ri ser!icii contract de comision contract de antrepri$ etc.=.%ontractul indi!idual de munc$ se #9e9' pe rportu/ de utor$tte în care se a#l$

angajatorul #aţ$ de salariat. (st#el în urma înc)eierii în mod !alabil a contractului indi!idual de munc$

se naşte o relaţie de subordonare a salariatului #aţ$ de patron. (ceast$ relaţie nu sc)imb$ îns$

apartenenţa dreptului muncii la s#era dreptului pri!at deoarece spre deosebire de ramurile dreptului

public în situaţia dreptului muncii relaţia de subordonare nu este general$ ci !iea$ doar anumite

prerogati!e ale patronului. "rin urmare patronul poate da ordine şi dispoiţii salariatului poate controla

îndeplinirea sarcinilor de ser!iciu şi poate sancţiona abaterile disciplinare.

0n raport cu cele de mai sus reult$ c$ subordonarea se caracteriea$ prin urm$toarele

tr$s$turi6

- patronul stabileşte programul şi locul de munc$ al salariaţilor9

- patronul îndrum$ salariatul c't pri!eşte e?ecutarea obligaţiilor de munc$9

1, Marioara @ic)indeal A B0ncetarea contractului indi!idual de munc$C +ditura Lumina Le? Eucureşti 1/// p.311- Luminiţa @undrea A op.cit. p. 2&

31


32/99

- patronul #i?ea$ regimul de lucru ;programul şi orarul de lucru= şi regulile de disciplin$.1/

%ontractul indi!idual de munc$ d$ naştere la o#/$14$ s/r$tu/u$ de 3ce ;a munci= şi în

consecinţ$ aceast$ prestaţie trebuie e?ecutat$ în natur$ prin munc$ neput'nd #i niciodat$ presc)imbat$

în ded$un$ri ;spre e?emplu salariatul s$8i o#ere angajatorului în locul muncii o anumit$ !aloare

material$=. %u titlu de e?cepţie este posibil ca atunci c'nd salariatul produce anagajatorului s$u o pagub$ material$ s$ se angajee r$spunderea patrimonial$. alariatul !a acoperi paguba cauat$ prin

plata unei sume de bani drept desp$gubire. (ceast$ sum$ nu trebuie con#undat$ cu plata unei

indemniaţii în locul prest$rii muncii din contract. De alt#el aceşti bani se recuperea$ de obicei prin

reţineri din salariul pl$tit de patron lun$ de lun$ p'n$ la acoperirea întregului prejudiciu sau din alte

surse ;garanţii materiale sau personale=.

La r'ndul s$u nici angajatorul nu poate s$ e?ecute el obligaţia de a munci pe c)eltuiala

salariatului s$u.2

%ontractul indi!idual de munc$ în legislaţia rom'n$ este u) ct 7ur$d$c pur .$ s$&p/u în

sensul c$ nu poate #i a#ectat de modalit$ţi 21. "rin modalitate a actului juridic se înţelege acel element al

acestui act care const$ într8o împrejurare ce are in#luenţ$ asupra e#ectelor pe care le produce sau trebuie

s$ le produc$ un asemenea act. +ste o împrejurare !iitoare de care p$rţile #ac s$ depind$ e#ectele actului

juridic. "rin urmare e#ectele sale se produc imediat ce a #ost înc)eiat dac$ au #ost respectate toate

condiţiile de !aliditate.

%ontractul indi!idual de munc$ nu poate #i a#ectat de o nici un #el de condiţie nici suspensi!$

nici reolutorie. "rin condiţie se înţelege un e!eniment !iitor şi nesigur ca realiare de care depindeîns$şi e?istenţa actului juridic. %ondiţia suspensi!$ este e!enimentul !iitor şi nesigur ca realiare de

producerea c$ruia depinde naşterea drepturilor şi obligaţiilor p$rţilor .22 0n caul condiţiei reolutorii la

împlinirea e!enimentului !iitor şi nesigur actul juridic încetea$.

0n mod e?cepţional contractul indi!idual de munc$ poate #i a#ectat de un termen. "rin termen

se înţelege un e!eniment !iitor şi sigur ca realiare de care depinde naşterea sau stingerea unor drepturi

şi obligaţii. Funcţie de e#ectele sale termenul poate #i suspensi! ;c'nd la împlinirea lui actul juridic

începe s$8şi produc$ e#ectele= sau e?tincti! ;c'nd la împlinirea sa raportul juridic încetea$ ceea ce

înseamn$ c$ se sting drepturi şi obligaţii e?istente p'n$ la acea dat$=.23

1/ (le?andru (t)anasiu %laudia (na Moarc$s A BMuncitorul şi legea. Dreptul munciiC +ditura Oscar "rint Eucureşti 1/// p. 42 Ion >raian Hte#$nescu Magda olonciu 5aluca Dimitriu A op. cit. p. *421 Hte#an 5ausc)i A BDrept ci!ilC +ditura Fundaţiei %)emarea Iaşi 1//3 p. 1.22 Idem p. 1323 Ibidem p. 11

32


33/99

%ontractul indi!idual de munc$ poate #i a#ectat de un termen e?tincti! ;atunci c'nd legea

permite înc)eierea contractului indi!idual de munc$ pe durat$ determinat$= sau de un termen suspensi!

;dar cert=.24 0n cea de8a doua situaţie ne a#l$m ori de c'te ori salariatul şi angajatorul con!in ca prestarea

muncii s$ înceap$ e#ecti! dup$ trecerea unui inter!al de timp bine preciat de la data înc)eierii propriu8

ise a contractului.

III+5 Co)d$4$$ de %/$d$tte

(şa cum sunt teoretiate de disciplinele juridice cu caracter general dreptul comun pentru

dreptul muncii #ind dreptul ci!il condiţiile de !aliditate ale actelor juridice se împart în condiţii de #ond

şi condiţii de #orm$.

(lţi autori identi#ic$ mai multe condiţii care sunt impuse pentru înc)eierea în mod !alabil a

contractului indi!idual de munc$ respecti!6 capacitatea juridic$ a persoanei #iice capacitatea juridic$ a

patronului consimţ$m'ntul obiectul e?amenul medical a!iul prealabil actul de alegere sau numire în

#uncţie ;pentru #uncţiile eligibile= condiţiile de studii repartiarea !ec)imea în munc$ !eri#icarea

aptitudinilor şi a preg$tirii pro#esionale in#ormarea reciproc$.2&

>oate aceste aspecte sunt discutate pe parcursul lucr$rii condiţiile generale #iind detaliate în

cele ce urmea$ iar documentele care atest$ îndeplinirea unor condiţii generale pentru înc)eierea

!alabil$ a contractului de munc$ în paragra#ul urm$tor intitulat ?Acte )ecesre pe)tru 6)c*e$ereco)trctu/u$ $)d$%$du/ de &u)c'@+

III+5+, Co)d$4$$/e de 3o)d

%ondiţiile de #ond pentru !aliditatea contractului indi!idual de munc$ sunt cele preciate de art.

/4- %od ci!il şi constau în capacitatea legal$ a p$rţilor consimţ$m'ntul !alabil obiectul licit şi moral şi

caua actului juridic.

A+ Cpc$tte /e1/' p'r4$/or

"$rţile contractului indi!idual de munc$ sunt angajatul şi patronul.

24 Ion >raian Hte#$nescu Magda olonciu 5aluca Dimitriu A op. cit p. *&2& Luminţa @undrea A op.cit. p. 2 şi urm.

33


34/99


35/99

0n literatura de specialitate2, au #ost e!idenţiate o serie de incompatibilit$ţi care împiedic$

înc)eierea !alabil$ a contractului indi!idual de munc$. +ste !orba despre situaţii de limitare a dreptului

de a înc)eia un contract indi!idual de munc$. (ceste situaţii sunt reglementate e?pres şi restricti! de

lege în scopul ocrotirii persoanei sau pentru protejarea unor interese generale. Orice contract care se

realiea$ cu înc$lcarea acestor pre!ederi este nul.Incompatibilit$ţile şi interdicţiile presupun un moti! întemeiat şi special spre a putea #i

consacrate legal. (lt#el aşa cum s8a preciat de c$tre %urtea %onstituţional$ prin Deciia nr. 4&G1//& ar

#i înc$lcate pre!ederile art. 1 al. * art. * al. 1 art. 3- al. 1 şi art. 4/ al. 1 din %onstituţia 5om'niei

pri!ind libertatea muncii.2-

ituaţiile de incompabilibilitate sunt grupate ast#el6

a= incompabilit$ţi care au ca scop protecţia #emeilor şi a tinerilor cum ar #i6

- intericerea prest$rii muncii de noapte de c$tre #emeile gra!ide l$uele şi cele care

al$ptea$ ;art. 12& alin. II %odul muncii=9

- intericerea #olosirii tinerilor sub 1- ani la munc$ suplimentar$ şi în timpul nopţii ;art. 121

şi 12& alin. II %odul muncii=9

- personalul angajat de un organism pri!at care se ocup$ de protecţia copiiilor prin adopţie în

5om'nia nu poate des#$şura simultan o alt$ acti!itate în sectorul public în domeniile legate

de obiecti!ele organismului pri!at în cau$ ;art. * lit. ) din Jot$r'rea de 7u!ern nr.

24&G1//,=.

b= m$suri pentru ocrotirea propriet$ţii- nu pot #i încadrate în #uncţia de gestionari persoanele condamnate pentru anumite

in#racţiuni ;inclusi! cei a#laţi în cursul urm$ririi penale ori al judec$ţii= şi nici cei care au

împlinit !'rsta de 21 de ani iar în unele situaţii 1- ani ;art. 3 alin. I şi II din Legea nr.

22G1/*/ pri!ind angajarea gestionarilor modi#icat$ prin Legea nr. &4G1//4=9

- nu poate e?ercita #uncţie de repreentare pro#esional$ personalul din cadrul unit$ţilor cu

pro#il comercial care licitea$ prelucrea$ sau !alori#ic$ produse speci#ice #ondului

#orestier ;art. 41 al. I din %odul sil!ic8legea nr. 2*G1//*=9

c= m$suri care reult$ din condiţia reputaţiei neştirbite este !orba despre #uncţii care implic$

în e?erciţiul lor o autoritate moral$ deosebit$ probitate corectitudine e?emplar$ cum ar #i6

2, "etre Euneci A B0nc)eierea contractului indi!idual de munc$C +ditura Fundaţiei 5om'nia de m'ine Eucureşti 2 p. &2şi urm$toarele2- Ion >raian Hte#$nescu Magda olonciu 5aluca Dimitriu A op. cit. p. **

3&


36/99

- calitatea de #uncţionar public este incompatibil$ cu orice alt$ #uncţie public$ sau pri!at$

;art. &* din Legea nr. 1--G1/// modi#icat$ şi completat$ prin Legea nr. 1*1G23=9 2/

8calitatea de consilier în consiliile locale este incompatibil$ o serie de #uncţii în

con#ormitate cu pre!ederile normati!e în !igoare ;Legea nr. 21&G21 modi#icat$ şi

completat$ prin Legea nr. 1*1G23=9

3

- nu poate #i numit judec$tor sau procuror persoana care are antecedente penale sau cea care

nu are un prestigiu ireproşabil9 nu poate e?ercita direct sau prin persoane interpuse

acti!itatea de comerţ ;art. 4* din Legea nr. /2G1//2 modi#icat$ prin Legea nr. 142G1//,=9

- nu pot #ace parte din personalul %urţii de %onturi ;Legea nr. /4G1//2= şi a 7$rii Financiare

cei condamnaţi pentru anumite in#racţiuni9

- nu pot #ace parte din %orpul 7ardienilor "ublici cei care nu sunt cunoscuţi ca persoane

corecte sau cei care au antecedente penale ;Legea nr. 2*G1//3=9

- a!ocaţii nu pot e?ercita nici un #el de acti!it$ţi salariate cu e?cepţia celor din în!$ţ$m'ntul

de specialitate ;legea nr. &1G1//&=

2/ (rt. /4 din Legea nr. 1*1G238 ;1= %alitatea de #uncţionar public este incompatibil$ cu orice alt$ #uncţie public$ dec't ceaîn care a #ost numit precum şi cu #uncţiile de demnitate public$.;2= Funcţionarii publici nu pot deţine alte #uncţii şi nu pot des#$şura alte acti!it$ţi remunerate sau neremunerate dup$ cumurmea$6a= în cadrul autorit$ţilor sau instituţiilor publice9

b= în cadrul cabinetului demnitarului cu e?cepţia caului în care #uncţionarul public este suspendat din #uncţia public$ încondiţiile legii pe durata numirii sale9c= în cadrul regiilor autonome societ$ţilor comerciale ori în alte unit$ţi cu scop lucrati! din sectorul public sau pri!at încadrul unei asociaţii #amiliale sau ca persoan$ #iic$ autoriat$9d= în calitate de membru al unui grup de interes economic.;3= Funcţionarii publici care în e?ercitarea #uncţiei publice au des#$şurat acti!it$ţi de monitoriare şi control cu pri!ire lasociet$ţi comerciale sau alte unit$ţi cu scop lucrati! de natura celor pre!$ute la alin. ;2= lit. c= nu pot s$8şi des#$şoareacti!itatea şi nu pot acorda consultanţ$ de specialitate la aceste societ$ţi timp de 3 ani dup$ ieşirea din corpul #uncţionarilor

publici.;4= Funcţionarii publici nu pot #i mandatari ai unor persoane în ceea ce pri!eşte e#ectuarea unor acte în leg$tur$ cu #uncţia

public$ pe care o e?ercit$.;&= 0n situaţia pre!$ut$ la alin. ;2= lit. b= la înc)eierea mandatului demnitarului #uncţionarul public este reîncadrat în #uncţia

public$ deţinut$ sau într8o #uncţie similar$.3 (rt. 3 din Legea nr. 21&G21 8 ;1= %alitatea de consilier este incompatibil$ cu6a= #uncţia de pre#ect şi de subpre#ect9

b= calitatea de #uncţionar public în aparatul propriu de specialitate al autorit$ţilor administraţiei publice centrale şi locale9

calitatea de #uncţionar public în aparatul propriu de specialitate al consiliului judeţean al pre#ectului al ser!iciilor publice deinteres local sau judeţean al ser!iciilor publice descentraliate ale ministerelor şi ale celorlalte autorit$ţi ale administraţiei

publice centrale9 calitatea de angajat în cadrul autorit$ţilor administraţiei publice locale respecti!e sau în cadrul aparatului propriu al pre#ectului din judeţul respecti!9c= #uncţia de manager sau membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome ori de conduc$tor al societ$ţilorcomerciale în#iinţate de consiliile locale sau de consiliile judeţene9d= calitatea de primar9e= calitatea de senator deputat ministru secretar de stat subsecretar de stat şi cele asimilate acestora.;2= Incompatibilitatea inter!ine numai dup$ !alidarea mandatului cel în cau$ trebuind s$ optee în termen de 1 ile dup$care dac$ acesta nu a optat pentru calitatea de consilier în şedinţa de consiliu urm$toare preşedintele de şedinţ$ !a supune!alid$rii mandatul supleantului acestuia de pe lista partidului alianţei politice sau a alianţei electorale respecti!e.

3*


37/99

- nu pot e?ercita pro#esia de cadre didactice persoanele care prin comportamentul lor în

şcoal$ în #amilie sau în societate se do!edesc necorepun$toare pentru instruirea ele!ilor şi

a studenţilor ;Legea nr. 12-G1//,= etc.

d= m$suri care au ca suport anumite pre!ederi ale legislaţiei penale6

-

pedeapsa complementar$ a intericerii unor drepturi ;care poate #i aplicat$ dac$ pedeapsa principal$ este de cel puţin 2 ani= const'nd în intericerea de a ocupa o #uncţie implic'nd

e?erciţiul autorit$ţii de stat sau de a e?ercita o pro#esie de care condamnatul s8a #olosit

pentru s$!'rşirea in#racţiunii. 0n toate aceste situaţii instanţa de judecat$ aprecia$ dac$ este

necesar$ şi aplicarea pedepsei complementare dar legea pre!ede în anumite situaţii

aplicarea ei în mod obligatoriu.

- în caul în care #$ptuitorul a s$!'rşit #apta datorit$ incapacit$ţii nepreg$tirii sau altor caue

care îl #ac impropriu pentru ocuparea anumitor #uncţii ori e?ercitarea unor pro#esii meserii

sau alte ocupaţii instanţa de judecat$ poate lua m$sura de siguranţ$ a interdicţiei de a ocupa

pe !iitor o ast#el de #uncţie pro#esie meserie sau ocupaţie. (ceast$ m$sur$ poate #i îns$

re!ocat$ la cerere dup$ trecerea unui termen de cel puţin un an.31

e= m$suri care i!or$sc din cerinţe speci#ice ap$r$rii naţionale6

- capacitatea juridic$ a str$inilor de a înc)eia un contract indi!idual de munc$ în 5om'nia

este gu!ernat$ de legea statului al c$rui cet$ţean sunt ; lex patriae=. 0n m$sura în care legea

str$in$ contra!ine unor dispoiţii ale legii noastre care îi asigur$ condiţii mai #a!orabile la

angajare se !a aplica legea rom'n$.0n scopul #iresc al ap$r$rii intereselor statului rom'n în con#ormitate cu pre!ederile Legii nr.

21&G1/*/ ;republicat$ în 1/,2 şi Ordonanţa de 7u!ern nr. 31G1//, pri!ind regimul in!estiţiilor str$ine

dar şi cu alte acte normati!e este interis str$inilor s$ dob'ndeasc$ urm$toarele #uncţii6

- calitatea de personal !amal ;Ordonanţa de 7u!ern nr. 1*G1//- pri!ind statutul personalului

!amal=9

- e?perţi şi consultanţi în cadrul instituţiei (!ocatul "oporului ;!ei şi 5egulamentul de

organiare şi #uncţionare al acestei instituţii=9

- în %onsiliul Legislati!9

- gardieni în %orpul 7ardienilor "ublici9

- comisari la 7arda Financiar$9

- panici.32

#= înc)eierea unui contract indi!idual de munc$ între p$rinţi şi copii sau între soţi.

31 Ion >raian Hte#$nescu Magda olonciu 5aluca Dimitriu A op. cit. p. *-32 "antelimon Manta asile 7)imeş A op. cit. p. -/

3,


38/99

Legea nu interice e?pres înc)eierea unui ast#el de contract indi!idual de munc$. "roblema care

se pune este dac$ relaţiile personale care e?ist$ între p$rţi nu a#ectea$ caracteristicile contractului

indi!idual de munc$ modi#ic'nd o parte din e#ectele sale. "entru înl$turarea oric$rei urme de

suspiciune trebuie s$ se !eri#ice dac$ cel angajat e?ercit$ e#ecti! munca pe care trebuie s$ o prestee

deoarece în ca contrar se consider$ c$ cel angajat a sprijinit material şi moral pe soţul sau copilul s$u şinu ne a#l$m în #aţa unui contract indi!idual de munc$.

0n mod e?cepţional prin acte normati!e se poate stabili şi o limit$ ma?im$ de !'rst$ pentru

înc)eierea contractului indi!idual de munc$. pre e?emplu datorit$ speci#icului e!ident al #elului

muncii contractul de munc$ în calitate de asistent personal al unei persoane cu )andicap se poate

înc)eia la prima încadrare în munc$ numai p'n$ la !'rsta de & de ani. O ast#el de soluţie este posibil$

numai dac$ e?ist$ în #iecare ca un moti! întemeiat şi special.33

!+ Co)s$&4'&)tu/ p'r4$/or

(şa cum am ar$tat în paragra#ul cu pri!ire la tr$s$turile contractului indi!idual de munc$

contractul este !alabil înc)eiat prin mani#estarea e?pres$ a consimţ$m'ntului p$rţilor. %erinţa redact$rii

unui înscris este o condiţie de probaţiune şi nu una de !aliditate. %onsimţ$m'ntul p$rţilor trebuie s$

pro!in$ de la o persoan$ cu discern$m'nt s$ #ie e?primat cu intenţia de a produce e#ecte juridice s$ #ie

e?terioriat s$ #ie liber e?primat şi ne!iciat prin eroare dol !iolenţ$ sau în ipotea salariatului minor

prin leiune.

0n principiu modul în care este e?terioriat consimţ$m'ntul este l$sat la alegerea liber$ a p$rţilor contractului indi!idual de munc$ dar e?ist$ şi situaţii c'nd legea impune anumite restricţii. O

modalitate special$ de e?terioriare a consimţ$m'ntului o constituie 7ur'&)tu/. ur$m'ntul constituie

legal punctul terminus al mani#est$rii în trepte a acordului persoanei la încadrarea sa în #uncţia

respecti!$34. ormele legale impun depunerea juram'ntului pentru urm$toarele categorii de salariaţi6

personalul sil!ic cadre medicale judec$tori a!ocaţi etc.

5e#uul de a depune jur$m'ntul anulea$ angajarea celui în cau$ iar contractul indi!idual de

munc$ !a #i a#ectat de !icierea consimţ$m'ntului deci nu !a #i !alabil înc)eiat. "rin urmare contractul

nu !a mai produce nici un e#ect juridic.

C+ O#$ectu/ co)trctu/u$

33 Ion >raian Hte#$nescu A Dreptul muncii +ditura Lumina Le? Eucureşti 2 p. 1-34 Ion >raian Hte#$nescu A op. cit. p 113

3-


39/99

%on#orm art. /*2 %od ci!il obiectul con!enţiilor este acela la care p$rţile se oblig$ iar în

situaţia contractului indi!idual de munc$ este repreentat de salariul pl$tit de patron şi munca prestat$ de

angajat.

"entru a #i !alabil înc)eiat un contract obiectul s

dreptul muncii i

Documents