DR. RAMONA OCTAVIANA GHEORGHE

PROF. DR. IULIANA DOBRESCU

Încãpãþânare, agitaþie, obrãznicie, dificultãþi de con-centrare, teamã, personalitate prea puternicã, copilrãutãcios, neascultãtor, agresiv, cu probleme, sãlbaticsunt atribute frecvent întâlnite atunci când sunt caracteri-zaþi copiii cu ADHD de cãtre pãrinþi sau educatori.

Deficitul de atenþie cu hiperactivitate, apãrând casingur diagnostic sau însoþind alte condiþii psihopatolo-gice este frecvent o provocare diagnosticã.

Uºor de diagnosticat atunci când pãrinþii sau educa-torii aduc argumente printr-o supraveghere atentã, darmai dificil la adolescent, la care pãrintele ºi profesorii audin ce în ce mai puþin acces, clinicianul este cel care varealiza o evaluare de ansamblu.

La adult, diagnosticul de ADHD se însoþeºte ºi denumeroase implicaþii în plan social, fiind afectate practictoate domeniile de activitate – viaþa de familie, profesio-nalã, relaþiile sociale.

O importanþã specialã trebuie acordatã ºi incidenþeicrescute a accidentelor (în special celor rutiere ºi demuncã), actelor delictuale sau medico-legale ºi a celordeterminate de comportamentele impulsive ale acestorpacienþi.

În ultimii ani ne confruntãm cu o creºtere realã aincidenþei ºi prevalenþei tulburãrilor psihice la copil ºi laadolescent. Odatã cu creºterea numãrului de copii asistaþise impune nevoia de a utiliza instrumente de diagnosticstandardizate care sã susþinã demersul clinicianului de aformula diagnosticul corect.

Unul dintre aceste instrumente este Nepsy (acronimce a fost format din cuvântul „neuropsihologie“).

Interviul clinic semi-structurat KID-SCID îºi gãseºteutilitatea în generarea de diagnostice de psihiatrie pedia-tricã în conformitate cu DSM-IV. Testul are la bazã vari-antã pentru adulþi, SCID, întrebãrile fiind adaptate specialpentru copii.

Conceput spre a fi uºor de aplicat, clinicianulreuºeºte sã sintetizeze informaþia adunatã ºi sã decidãdacã pacientul prezintã tulburarea sau nu.

Articolul original al acestui numãr prezintã partici-parea axei neuroimune în patologia neuropsihiatricã acopilului.

Sunt importante de cunoscut mecanismele neu-roimunitare în declanºarea unor afecþiuni neuropsihi-atrice la copil. Interacþiunea dintre sistemul nervos ºi celimunitar este mediatã neurochimic ºi neuroendocrin.Uneori poate cauza disfuncþii ºi dizabilitãþi în sfera neuro-logicã sau psihiatricã. Punctul de plecare, disfuncþiilecelulare ºi moleculare, prin consecinþele nefavorabile,conduce la simptomatologia ºi evoluþia clinicã caracte-risticã bolii.

Prezentãrile de caz aduc în atenþia cititorului douãcazuri abordate în maniera de terapie psihanaliticã, douãrelaþii mama-fiicã ºi tensiunile însoþind aceste parcursuri.

Secretul ºi impactul secretului asupra dinamiciiintrapsihice sunt subiecte mult discutate în psihiatriacopilului ºi adolescentului. Primul caz abordeazãimpactul Secretului asupra unei adolescente care eºueazãîntr-o tentativã de suicid din iubire.

Capacitatea de conþinere maternã, acordajul fin din-tre mamã ºi copil, aptitudinea mamei de a face transferulîntre problemele vieþii ei curente ºi emoþionalitatea dictatãde ataºamentul mamã-copil sunt suportul celui de-aldoilea caz.

De la mama suficient de bunã a lui Winnicott la ele-mentele beta ale lui Bion, existã acelaºi leit motiv – abili-tatea mamei de a “ingera” ºi “digera” ceea ce este greude dus pentru copil.

Semnalãm de asemenea recenzia de carte Tehnici deterapie de familie, de Salvador Minuchin ºi H. CharlesFishman.

Cartea oferã indicaþii clare ºi precise, atât pentruîncepãtori, cât ºi pentru experþii în terapie de familie.

Abordarea autorilor este cuprinzãtoare ºi trece citi-torul atât prin tehnicile de început - stabilirea obiectivelorterapiei, cât ºi prin momentele finale - achiziþionareafuncþionãrii eficiente a familiei.

Grija pentru copil ºi adolescent, descoperireanevoilor lor, a potenþialelor ºi punctelor tari, susþinerea înrelaþia cu pãrinþii ºi ºcoala, ajutorul oferit atunci cândsunt în dificultate, dar ºi intervenþia timpurie sunt toateabordate în numãrul cuprinzãtor al revistei.

EDITORIAL

VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009 5

1 Medic Psihiatru