din , partidul maghiar „încotro?“ - core.ac.uk fileşi lupta pentru autonomia culturală...
TRANSCRIPT
/Unii al XCVIll-lea Ni. 40 NUMĂRUL 2 Lei Braşov ]oi 23 Mai 1935
«FOACŢlA şi ADMINISTRAŢIA STBADA LUNGA Nr. 6.
Telefon 226. L^n«mpmt anual 200 lei. &TsTreinătate 600 lei. p.ntru autorităţi 600 leu A t S » , reclame, după toni.
FONDATĂ LI 1838 DE GHEORGHE BARITI«.Apare de trei ori pe săptămână
A doua porunca :Numerus valachicus“ este dreptatea rom âneasca, pen
tru cere votează tofi Românii de bin<, cărturari,îtărani, muncitori, bărbat1 şi femei, bătrâni şi tim r. -MA
Poporul rom ânesc întreg aşteaptă s ă [răsară ziua dreptăţii sole". SW
Din , Chem area câtrti nafia valahă“ a d-luilflA!.1 Vaida-Voevcd
partidul maghiarşi lupta pentru autonomia culturală maghiara.
„ î n c o t r o ? “
r 3 congresul organizatei ju detene a partidului maghiar din mdetui Ciucr ţinut săptămâna Lcută, » fost pusă la ordinea -jlci şi discutată chestiunea au ionom*ei culturale maghiare în Ardeal.
Cel care a împins această chestiune pe arenă, în numele oresedintelui partidului maghiar,J fost deputatul Pál Gábor, care a prezidat congresuL
.Autonomia bisericească şi şcolară cere în primul rând libertate deplină în ce priveşte şcolile confesionale — a spus dsa. Iar în ce priveşte şcolile da stat, această autonomie să asigure reprezentanţei naţionale a secuilor dreptul dire ci la cond u cerea , controlul ş i orientarea şcolilor, pe lângă controlul su prem al statului*.
Tăvălugul şovinismului trece rece şi nepăsător peste reali tatea şi stărJe de fapt în şco Iile, pentru a căror conducere, control şi orientare deputatul Pál tere dreptul direct al reprezentanţei naţionale ungureşti. Din libertatea prea largă, de care se bucură aceste şcoli, d l Pál vrea să clădească — evident — cuiburi de înveninare sufletească şi de cultură a propagandei ungureşti împotriva statului român.
Cunoaştem prea bine őrien tarea acestor şcoli. O vede m şi o simţim. Vorbesc faptele.
Iată un caz, petrecut la Braşov:
Înscris în prima clasă a li ceului maghiar, copilul unui mi noritar ungur s-a rupt brusc şi a pus capăt prelenieî intime ce-1 legase in timpul celor patru ani de şcoală primară de nedespărţitul seu tovarăş de joc, care era băiatul vecinului de curte, un Român, şi’şi continua acum şcoala în liceul românesc.
Nedumerit de acest fapt, răs' punsul elevului crescut sub ,o rientarea* şcolii ungureşti, m’a edificat: Knu m ai avem voie să fim pretini cu Românii",
Iată, ce vrea şl unde ţânteşte «autonomia* şcolară a d-lui Pál Gábor* 1
Despre felul, cum aceste şcoli ştiu să’şi îndeplinească menirea de educare şi orientare a tineretului maghiar, ne serveşte cu un caz tipic ziarul budapestan „Uj Magyarsâg*, care înti’o co respond* nţă primită din Tg. Murâş şi publicată pe întreaga pagină primă, spune între al fele:
«Intr’o clasă a unei şcoli se-Cundare de băieţi, se află şi portretul lui Emeric, fiul Sf. Ştefan, întâiul iege al Ungariei. Gu prilejui unei inspecţii tăcute Şcoalei, inspectorul a întrebat pe unul din elevi să-i spună cine e sfântul din; icoană şi ce Ştie despre el. Elevul a răspuns «niştit: „Este Sf. Antonie, la care oamenii recurg de mulie ° r> când îşi pierd ,câte ceva", inspectorul român a crezul, şi
ca omul care şi-a făcut datoria, a mers mai departe.
„După ce inspectorul a părăsit clase, profesorul îl trage nervos la răspundere pe elevul cu pricina: „Cum ? Tu nu şti cine a fost Sf. Emeric“ ? Elevul răspunde: „Eu ştiu, dar e l nu tre- bue să ştie*. Cititorii eu înţeles sigur, că el e inspectorul şcolar, cere trebue să rămână cu convingerea, că persoana, pe care o reprezintă icoana din păre- lele clasei, e Sf. Antonie de Padova Italiei, ier nu o figură reprezentativă a istoriei Ungariei, şi ca re în a ce laş timp e şi patronul tineretului catolic din această fără {Ungaria)".
In legătură cu această * infor- meţie corespondentul din Tg.- Murăş el ziarului budepestan, face între altele următoarea observaţie : „maghiarii noştri se ştiu apăra în foţa autorităţilor statului şi le ştiu trage pe s fo a ră ",
Suntem siguri, că nu sunt streini de astfel de lucruri, nici cei-ce au cerut la congresul din Ciuc dreptul direct de control, de conducere ş i orientare în ş c o lile ungureşti, de către reprezentanta naţională ungurească/
Pentru aceste focare de ură împotriva statului şi neamului românesc, deputatul Pâl a cerut, în numele partidului maghirr, ca statul să le acop ere chel- tuelile de susţinere.
Nu cumva ar dori şi revol vere şi mitraliere din partea statului, pe seama tinerilor „pa trioţi* ai şcolilor minoritare?
Ba, merge îndrăzneala ungurească atât de departe, încât în continuare acelaş domn depu tat atacând mişcarea „Numerus Valachicus*, se revoltă împotriva denumirei de „strein* pentru minoritatea maghiară din Ko mânia. Iar la urmă ne ameninţă cu un nou dem ers la Liga Na ţiunilor.
Când şcoala ungureasca varsă în sufletele tineretului atâta! otravă anliromânească, cu acelaşi drept s-ar putea ridica împotriva cuvântului „strein şi copacii şi toate pictrile şi bolovanii ţării, ceri chiar daca nu simt remâneşte, nu ne împre soeră cu „dragostea cultivate în şcolile ungureşti.
Da, d- le deputat ungur în Parlamentul românesc! Le spunem
streini* celor împărtăşii! de orientarea dată d e şcolile
pentru care d-ta ceri autonomie şi chellueli d e susţinere din partea statului rom âni
Si nu greşim 1 Pentru ca a- cestia, ca şi otrăvitorii sufletelor for? ne sunt mai mul decâtstreini 1 Nesuntduşmam '.Duş^mani, nonă ş. |Mft * ricire o vor după cântecul revi zionismului din Budapestei
Este ti'lul articolului de fond ţ al ziarului „România nouă* din j 19 Maiu a. c , semnat de d 1 dr, Gheorghe Ohăbeanu, pseudonimul d lui Zaharia Boită, nepot al d-lui Maniu.
Articolul este îndreptai — de astă dotă foarte precis şi hotărât — împotriva Partidului Na ţional-Ţărănesc, rămas sub conducerea d lui I. Mihfilache, dar tutelat de mafia internaţională a d-lui dr. Lupu, Madgearu, Ra- leff etc.
Iată ce se scrie în acest articol :
...„Partidul naţional-ţărăn esc încotro a p u c ă ? In vrem e-ce toate partidele şi toate grupările politice înţeleg să-şi lăm u rească poziţia lor pe câm pul de b ă tălie, să se încadreze în acţiune, con d u cerea partidului n aţional-ţărăn esc stă pe loc şi com b in ează în m are taină, aşteptând des- legarea dela vre-o forţă sau întâm plare supraom e
n e a scă ... Cu Maniu nu! Cu Vaida nu ! Foarte bine. Dar încotro atunci?..- D eaceea, noi continuăm s ă pretindem o clarificare grabnică şi com pletă ! 1 ! ...“
Destul! Noi credem că-i destul pentru lămurirea opiniei publice.
Boala Partidului, alunecat spre stânga Internaţională şi-a găsit doctorul, care să i descopere diagnoza şl să aibă curajul să taie buba cu bisturiul.
D-i Vaida şi-a făcut datoria Impusă de inslinctul de conservare el neamului întreg şt, ba cu injecţii, ba chiar cu scuturări — obişnuite la bolnavi — a căutat şi se strădueşte să trezească pe bolnav, la realitate.
Trupul bolnavului dă semne de viaţă, se trezeşte. Numai c a pul a rămas turbure. Aşa de turbure, nehotărât şi -incapabil, încât a trebuit să intervină din nou şi d l dr. G. Ohăbeanu, nepotul d-lui Maniu, pentru a l trezi.
Se fece ziuă!Kifa.
Acţiunea Frontului Românesc din Capitală
D eclaraţiile d-lui VAIDA-VOEVOD la recep ţia şefilo r de circum scripţii din Bucureşti.
Bucureşti, 21 Mai 1935.Joi seara a avut loc Ia locu-
Irţa d-lui Const. Anghelescu, fort ministru şi guvernator al B meii Naţionale, o Importantă recepţie, la care eu luat parte d nii: D. R. Ioaniţescu, dr. Voicu Niţescu, dr. Mihail Şerban, foşti miniştri, d-nii avocaţi C. Algiu. Petre Frumuzache, D. Niculescu, şrfi de culori din Capitală, d-1 G. Aslen, secretarul gentral al organizaţiei Frontului românesc din Capitală, d na dr. Irimescu, conducătoarea comitetului de
doamne al Frontului românesc din Capitală precum şi toţi şefii de circumscripţii din întreaga Capitală.
După cuvântările rostite de d-1 C. Anghelescu în calitatea sa de şef al organizaţiei Capitalei şi a d lui secretar general Algiu, cuvântări, în care s’a a- rătat importanţa mişcărei naţionale „Numerus valachicus“, a luat cuvântul în aplauzele generale d l dr. Al. Vaida-Voevod, spunând între altele:
| Spulberarea unor calumnii.In cele 8 conferinţe pe cari
le-am ţinut, m’am ferit să fac polemici. Am socotit ca nu e delicat să mă cert cu oamenii cu cart până eri am fost pne- teni şi cu cari am colaborat Văd însă că şi eu încep să fiu atacat. S’a scris că mama mea ar fi fost unguroaică. N ar ti o ruşine, ci dimpotrivă o mândrie si o satisfacţie că o astfel de mamă a putut să dea naştere unui român ca mine şi sa dea Dumnezeu ca toate unguroaicei1 măritate cu români, să dea naş tere la valahi iubitori de ţeră şi de neam. In ce mă priveşte, în tâmplător, nu este adevărat pen- trucă mama mea a fost neam de "neamul ei românca. D e se
1 va *continua însă cu atacuri in- iuste şi urâte, nu voi mai tăcea nici eu şi-mi vom fa c e răfuiala cu c e i ce mă atacă şi cu c e i c e s e ridică împotriva credinţelor m ele izbăvitoare de neam
Şi pe d l Anghelescu l’au a- tacat, spunând că^nu e român. Dea Dumnezeu să avem în ţara tot români ca „bulgarul“ Anghelescu.
S ’a mei spus că ai ţiunea mea a fost pusă la cale şi c ă ar f i susţinută de liberali. Recunosc f-ecăruia ce i-se cuvine şi mă bucur şi trebue să fie bucuroşi toţi bunii români, că sub influenta acţiunii m ele legea liberală privind protecţia muncii naţionale, a început s ă f i e aplicată.
Tovarăşii mei de până eri m’au îpiedicat să distrugem cartelurile şi trusturile, sau ce Ipu- ţin n’am fost ajutat da ei în a- ce astă hotărâre. In program, propunerea făcută de mine na fost fixată aşa cum am stilizat-o eu. Am nădejdea că mişcarea mea, pe care o continui cu concursul dvs. al tuturor, va profita şi fiilor de români în această ţară românească şi nu numai fiilor lui Moritz şi Pinchas.
Am văzut mei deunăzi pe un gazetar american, cere cu sinceritatea proprie anglo si xoniior mi-a spus că m işcarea m ea a r ' fi o născocire subvenţionată d e Hitler. Am zis: Doamne, dacă ar fi adevărat! Dacă Mussolini şi Hitler ar susţine această acţiune, astfel cum francmasoneria ovreiască îi su-ţme pe ei împotriva Iui „Numerus vala hicus“, atunci am fi cu fruntea sus pentru Franţa şi celelalte Járt ca o puternică gararţie pent u pace.Şi pentrucă era de faţă şi un redactor dela „Adevărul“, i-am dat gazetarului american un sfo‘: Cereţi d- lui să vă dea amănunte şi dovezi pentru publi ul din ţara dvs.
înainte de răsboi, R irtania mică era o tară stăpâniră de români şi in foiosul românilor.Dv. eraţi cu adevărat liberi. A- tunci produsul muncii dvs. era al dvs. Dacă n’ar fi fost aşa, n’ar fi fost nici avântul şi nu sa r fi produs nici jertfele dela 1918
Lu-ţi-vă timp cei cari vo ţi şi vizitaţi expoziţia antirev z onistă dela „Universul*. Veţi vedea din cele expuse acolo c ă noi R omânii nu mai suntem liberi în tara noastră. Dvs. ne-aţi furnizat gazetari, cari propovăduesc interesele străine, economie şi sociologie străină şi l teratură alta decât aceea pe care am cunoscut-o înainte şi cere era românească. Dela noi au venit şi s’au infiltrat la dvs. rtrăin*, cari s’au intovărşit cu s-răinii ridicaţi şi la dvs. la suprafaţă şi ietă-ne azi deveniţi cu toţii slugi ai capitalismului internaţional. Ş i atunci să nu ridici glasul, s ă nu protestezi, să n a i cel pufin cuvântul celui c e vrea să-şi afirm e instinctul firesc d e con serv are?
Mi se spune mereu că sunt în atâtea consilii de adm nistra- ţie. Am arătat unde sunt şi ce am făcut acolo. Dacă 8ş fi vru*, puteam să fiu şi în consilii de ale Întreprinderilor conduse de străinii exploatatori de ţară şi de neam.
D-nii Kaufman şi Ausnit ne-ar I fi făcut astfel posibil dându ne
fonduri suficiente ca să ne edităm ziarele şi să ne facem din plin propaganda noastră.
Cine discută şi cine îmi reproşează atitudinea, pe care am luat-o? In bună parte şi mai a* Ies domnii, ceri beneficiază de veniturile gras atribuite de către consiliile de administraţie exploatatoare cari beneficiază de scumpirea, vieţii şi ceri din gură vorbesc de democraţie, iar pe sub masă fac scamatorie. Dacă pe ţărani reuşesc s ă i zăpăcească, pe dvs. nu pot să vă înşele şi să-şi asigure bani albi pentru zile negre. w
încă odată: nu înţeleg sa fac polemică ci să le amân pentru vremea când voi fi silit să le fac. Trebue să repet însă cees- ce am spus, când am fost dat afară din partid: Doamne, ai slobozit pe robul tău!
Nu eu am fugit ci e i au fugii de noi, pentrucă s e tem eau că-i silim la un naţionalism, care însem na o lichidare cu trecutul şi o venire a unei lumi din ca re profiturile personale, intrigile şi setea de a f i cu orice pref nu-şi mai aveau rostul.
Pagina* 2 {»"GAZETA TRANSILVANIEI
„Servim o cauză sfântă“.'Viitorul este ai nostru, căci
servim o cauză sfântă. Să în ce pem munca. Am iuerat este a devârat şi până acum dar să continuăm această muncă de aci încolo cu îndoită însuti ijire ţ i fanatism
Am avut d iverse în treved eri cu diferifi oam eni politic i. |Unii dintre ei cond ucăto ri de partide. To|i t e i cari serv im cauza naţională, vom răm âne pe planul pe care ne găsim astăzi. F ie c a re va lupta sub con d u cerea ce o a re astăzi pentru a asigura maximum de randam ent m işcării pentru red eştep tarea naţională ş i pentru biruinţa ideilor ce ne în su fleţesc.
Cu politica de până acum îp să am isprăvit. D em ocraţie, ca a ce ea care s ’a p racticat ş i se p ractică de unii ş i alţii, noi nu vom face,
Proconsul noi nu vom numi. Conducător va fi acela care va întâlni sufragiile hotărâte ele ostaşilor aflători în slujba miş carii nej onale.
Liberalii au trimis la Alba lu lia pe d l Chirculescu. Om foarte simp .tic, dar cine-1 cunoaşte ? La Sălaj au trimes pe d 1 Sâveanu. Dsr iarăşi, ce legături are d i Sâveanu, care deasemenea este un băi bat foarte simpatic, cu lumea din Sălaj ? La mine în Someş a fost trimisuri Brătianu. Norocul meu e că e un Bebe. Nu în acest mod trebue să pro cedăm. Ş efia trebue s â J ie un rezultat a l încrederii obşteşti. ■Şeful trebue s ă aibă autoritatea necesară, pentrucâ atunci când e l ia o dispozifie sau o măsură, e a trebue s ă f i e executată de toată lumea.
D em ocraţia de până acum n ’a fost decât o dictatură deghizată. Nu din în cred e re a obştei s ’au făcut numiri ş i s ’au dat hotărâri, ci de că tre ce i câţiva co co ţa ţi la cond ucere.
Vă mulţumesc dvs. tuturor, cari în frunte cu d l Anghelescu a(i contribuit la organizarea aşa de splendid reuşită a menifes- faţiei de Dumineca, ii mulţumesc d-iui D . R. Ioanijescu pentru organizarea campaniei dela Prahova şi pentru succesul dobândit în alegerile dela Giurgiu.
Şi mulţumesc în mod deose-
«n»bit, femeilor române 'cari sunt cu adevărat animatoarele miş cării noastre, penlrucl ele poarta în s fletul lor mai vie grija pentru soarta copiilor noştri.
De aci dea Dumnezeu să iasă însufleţirea şi forţa nebiruită de luptă, pentrucâ să reuşim să punem nesdruncinata temelie a credinţei ce mărturisim cu lojii: Rom ânia a Românilor.Prăbuşirea
avionului rus „Maxim Gorki“.
Sâmbătă la amiazi s’a întâmplat o groaznică catastrofă pe aerodromul central din Moscova, pricinuită de prăbuşirea avionului „Maxim Gorki“, cel mai mare avion din lume, căruia au căzut victimă întreg echipagiul şi toji pasagerii în număr de 49 persoane. Iată relaţia oficială asupra acestei îngrozitoare catastrofe:
Avionul .Maxim Gprkî* efectua un sbor, fiind condus de pilotul J jrov şi având pe bord 37 de muncitori ai Institutului central aerodinamic.;
Un alt aparat de instrucţie al Institutului, pilotat de pilotul Bleghin, însoţea avionul gigantic.
Cu toate ordinele severe ale comandaniilor săi, Blaghin a început o serie de acrobaţii aeriene in jurul lui „Maxim Goiki*, care se afla atunci la o înălţime de 700 metri.
Avionul de vânătoare termina tocmai un „looping“, când din imprudenta pilotului, s’a ciocnit de o aripă a giganticului avion
„Maxim G jik i* s’a prăbuşit sfărâmându-se de pământ. Bucăţi de aripă s’au răspândit pe toată întinderea aerodromului.
In catastrofa au pierit 11 oameni din echipagiu şi 37 de pasageri, muncitori, ingineri,tech- nicieni şi membri ei Institutului muncii, prinlre cari şi câţiva membri ai famiilor acestora. Pi lotul Blaghin a fost şi el omorât
„Maxim Gorki“ cântărea 42 de tone şi avea o rază de acţiune de două mii cinci suie de kilometri.
Guvernul a hotărât să facă funeralii naţionale. Familiile victimelor vor fi despăgubite cu generozitate.;
Sancţionareafraudelor dela jandarmerie.
C ondam narea generaluluiD um itrescu la 5 ani rec lu
ziune ş i degradare.
Marele proces al fraudelor săvârşite la Inspectoratul jandarmeriei din Bucureşti, cari au a* gilat în măsură atât de mare opinia publică a tării, a luai sfârşit Sâmbătă.
După o deliberare de patru ore jumătate, consiliul de război ai Corp. II armată a adus un verdict, prin care condamnă pe generalul C. Dumitrescu, fost inspector general al jandarmeriei, pentru faptele de agent provocator la fals şi abuz de putere, la 5 ani recluziune, d e gradare militară şi p ierderea dreptului d e a purta decorafiuni, pe coloneii Crioăf Gh şi Lefu Gh. pentru sustragere de bani publici, şi fals în materie de administraţie militară, h câte doi ani închisoare, destituirea şi pierderea dreptului de a purla decorafiuni. Toţi trei au m<i fost condamnaţi solidar la t5.000 lei despăgubiri de jude;ală.
Intendenjii miiori Dr gomi- rescu D. şi Teodorescu ion, precum şi căpitanii Negoescu I. şi Niculescu Teodor au fost absolviţi de pedeapsă potrivii ari. 130 din codul de justiţie militară.
Condamnaţii au fost transportaţi încă Sâmbătă ia Jilava.
Adunarea comitetului plenar al Sindicatului ziariaştilor din
Ardeal.Sâmbătă şi Duminecă s a ţi
nut la Blaj adunarea comitetului plenar al „Sindicatului ziariştilor din Ardeai şi Bâna.“; Au fost discutate diferite probleme în legătură cu viata gazetărească, între care chest unea mC asei de pensii ş i retrageri a ziariştilor“, stâruindu-se cu energie pent u susţinerea acestei mştiluţiuni, şi sprijinirea ei din p iitea gu vernului, cere este rugat s ă ordonanţeze restantele d e 16 milioane lei, pe ca re le datorează statul.
S ’a protestat împotriva cen zurii ş i a stării d e asediu.
Comitetul plenar a luat apoi în discuţie chestiunea selectării
Sindicatul P resei Rom âne din A rdeal şi jjan
Convocarea adunării generaiIn virtutea prevederilor din articolele XII—XIII_XIV
tutelor, convocam prin aceasta cea de a XV-a Adunar V 8,ţ % ordinară a Sindicatului Presei Române din Ardeal «j r6 9eiJţfa|i tru ziua de 2 Iunie ( Duminecă) 1935, ora 10 a. m -n ^ î ’ incasei Sindicatului din Cluj, Calea Mareşal Foch, cu u* x lfl« ordine de z i : ‘
1. Constituirea adunării generale şi cuvântul de al preşedintelui. 2. Raportul secretarului general. 3, o, ?S:*'Merţ sierului. 4. Raportul comitetului de cenzori. 5. DescărcP°rtu* ^ tionară a comitetului. 6. întocmirea bugetului pe anul 193^ impuneri şi comunicări. 8 . Alegerea noului comitet 7 Pr«.
In caz că la 2 Iunie nu se va întruni numărul ner membri, în conformitate cu art. 16 din statute, adunarea a f ^ se va Jine in ziua de Duminecă 9 Iunie, la aceeaşi oră n rd|* celaş Ioc, cu oricâti membri ar fi prezent1, fără altă convoi 4 4‘
Şedinţa comitetului plenar esie convocată pentru ,8re* Sâmbătă 1 Iunie 1935, ora 4 după masă, pentru rezolvireftU\^ Hunilor ce sunt de resortul stalutur. 8 ch«s>
— ---------- „■■■■- ........................ ................Nri
Preşedinte: Secretar general-Ion Clopoţel. Teofil Bugnariu.
ziariştilor profesion işti prin Sindicate, hotărâadu se să se facă un nou demers pe lângă guvern pentru ca permanentele de cale ferată să fie atribuite a clusiv profesioniştilor recoman daţi de către reprezentanţii celor trei sindicate din Capitală şi ale societăţilor de presă din nmrile centre regionale, recunoscute cel puţin de zece ani ca persoane juridice şi întinse pe toată suprafaţa unei provincii.
S-au întreprins demersuri noui pentru punerea p ietrei funda m entale a sanatorului dela B ăile Herculane, de care e strâns legată capacitatea maximă a Sindicatului de a’şi realiza programul.
Din raportul neobositului preşedinte d-1 Clopoţel, rezultă că anul gestionar încheiat, care a fost aproape în întregime consacrat strângerii de fonduri pentru sanatorul dela Băile Hercu- iane, poate fi considerat ca un an bun, aducând in comparaţie cu al|i ani, venituri considerabile
Concediulangajaţilor
Către întreprinderile industriale şi com erciale
Camera de muncă atrage a- tenjiunea întreprinderilor industriale şi comerciale mari şi mici,
(<alaria|i, ucenici), asupra d tutui acestora de a căpăta 1 cediul anual de odihnă, in ( formitate cu ari. 14, 4^ 89 din L^gea contractelor muncă.
Concediul anual de od este de ordine publică şt atare, angajatul nu poate nunta la el, iar patronul esl bligat a i l acorda, indife dacă angajatul l'a cerut sai
Ia acest sens s’a fixat nitiv jurisprudenfa, prin dec nea Nr. 493 din 7 Martie 1 a înaltei Curţi de Casaţie i
Toete întreprinderile suni gate a jalcătui tablouri cu mele fiecărui angajat, data i pleacă şi când se reîntoarce concediu, în conformitate cu 50 al. XII d>n Regulamentul contractelor de muncă.
Aceste tablouri să fie afişate în Jntreprindere, astfel ca cei interesaţi să poată lua cunoştinţă cu cel puţin 10 zile inainte de daia conced.ului.
filteresül însăşi ai întreprinderilor este ca această chestiune să fie aranjată din timp, conform legii, pentru a nu se expune la eventuale neplăceri şi sanc|iuni legale.Preşedintele Comisiei
Interimare :G. Curcă.
Secretar:Manea.Storul cu aeroplane fîră motor (planoare)
Demonstraţia aeriană dela I. A. R.In ziua de 2 1 1. c. Aero Clubul
Regal Român Braşov prin inimoşii conducători dela Fabrica de avioane au păşit la fapte printi’o manifestaţie documen tată de sbor cu avioane fă ră motor, deşi nu în deajuns de apreciată de românii braşoveni, totuşi de un folos praetic netăgăduit.
De un timp încoace braşo venii văd, cei-ce au ochi de văzui, evoluând mejesto«, în linişte pe deasupra frumom'ui nostru oraş, un avion fără motor, un planor. Cei mai mulţi, dacă aveau timp de perdut, aruncau o scurtă privire, exclamând o şi mai scurtă gândire. Uite colo un nebun!
A. C. R. R din Braşov a trecut la fapte. In tocmai cum eu nu-mi pot astâmpăra foamea de cât mâncând, tot astfel nu pot iubi aviaţia de cât văzând un avion, pipăindu 1, nu insă cum fac cei mai mulţi tăbărând peste el o sută de inşi, ci luând contait cu ce formează aviaţia: aviator şi avion.
La ora 9’45 remorcat, de un aeroplan condus de ing. Flore seu, a decolat tânărul dar cel mai destoinic pilot de planoare ron âi ul Valentin Popescu .
Era o vreme nu tocmai plăcută unei preumblări de plăcere
prin norii purtători de ploaie, dar când omul face ceva din plăcere nu vede in cale de cât soare şi totul îi pare plăcut.
In timpul cât valorosul nostru sportiv-aviator zbura, soseşte un şi mai valoros militar cu-un a vion românesc S. E. T. condus de căp. Dumitrescu, generalui Sichitiu, care in deplasările sale foloseşte numai avionul, cu tjţ cei aproape 60 de ani.
La ora 10 un planor de şcoală tras de un automobil cu ajutorul unei coarde de 100 m. se urcă la 50 m , când conducătorul lui dând drumul corzii, planează timp de un minut folosind curenţii de aer ascendenţi, cari sunt hotărâtori menţinerii planorului pe linia de plutire, sau cum se zice, in zbor planat.
Spre deosebire de aeroplanul cu motor, cei fără motor, planorul, nu se menţine în aer de cât cu ajutorul acestor curenţi aerieni, cari trebuesc studiaţi îndelung, pe lângă calităţile aerodinamice de construcţie ale avionului şi îndemânarea pilotului.
După aceasta o nouă remor- care cu aeroplanul până la 1200 rn. când eliberându se din nou, în frumoase evoluări Valentin Popescu arată toată arta zborului cu planorul: viraje
strânse, picaje, glisade apoi şase loopinguri (darea peste cap) încă patru la fel de frumoase, au făcut sâ producă, a- supra celor cari văd în avion şi altceva decât moartea, sublime senzaţii de măestrie în nobila artă a zborului planat.
Şcoala de piloţi de planoare ce se va deschide la 1 Iunie a. c. a fabricei I. A R satisface cele trei cerinţe de o importantă primordială. Ţara Bârsei regiune. în care cur- nţii aerieni o frământă întreg anul, este sortită să devină un centru de sport aeronautic.
Materialul care se foloseşte este acelaş de care se folosesc German i cari sunt cei mai perfecţionaţi din lume în zborul fără motor De unul din cei mai buni elevi ai celebrului Hirlh nici nu mai spunem nimic, căci ne arală ei foarte mult atunci când este în aer, în elegantele evolufluni ale giganticei lui paseri.
Români, lăsaţi la oparie în- tr’o după amiază, când veţi fi chemaţi la o astfel de manifestaţie adeseori brutalul malsch de footbai sau vorbăria goală de cafenea şi încurajaţi prin participarea voastră astfel de nobile manifestări emancipându-vă în cunoştinţe şi simţământul de încredere in însuşirile bogate ale neamului acesta prea îndeajuns încercat.
22 Mai 1935.B. A.
C I N E M A „A ST R A “Numai 2 zile 23 si 24 Mai
M E T R O — GO LD W IN — MA V E Rprezintă:
Bal la HOLLYWOOD2 o re de râ s . M ontare fastu oasă . D ans şi muzică.
Cu: Stan Brau, Lupe Veler, Jimmy Durante, C harles Butter- WJ f th’ Polly M orau> F ra n ce * W illiam s, Jach Pearl şi
MICKY M JU > E cu soldati de ciocolata, 2000 GlRLS-
Deschidere de prăvălie.
301 1 - 1
S ’a deschis sucursala firmei H AN S H OH R, fabrică de m ezeluri S . pe A. în strada Voevodul Mihai (f. stradă Văm iii) N r. 2 3 .jC I N E M A . .LUX“
c i x , , u e ia ^4 Nai. ,.,11Ş lag ăr m ondiali M arele tragedian Ş lag ăr mont»*1'
h a r r y B A U R C A N A L I A
~ » , 5^ r?pera nem uritoare aluiCu: ALICE FIELD.
Fernand Nozier® . Regia: A natole Lit
vjizefW?j:r»„PaUr- CUil? sc.ul filmrie: Nopţi m oscovite *"j,
s e azi unul din cei mai miri artişti de cinsma din
GAZETA TRANSILVANIE! Paginii %1955
! > _ - Mnilclptolul B r^or.
' S » * -1 9 5 57151 C. L Serv- silvic.
ISe publică spre cunoştm a 5; rfiis că în ziua de 11 Iunie
1 “f fa ora 12 e. in. se va vinde 19 Serviciul silvic al Municipiu- M nrasov, prin licitaţie publică,
SK închise ** si9llale °Htate de circa 500 metri cubi
f8f “ de brad, doborât de vânt, eff Îădurea Valea Popii şi Ur
ărilor, situată pe hotarul o-ului.
Primăria Municipiului Braşov.
Nr. 12998-1935.Serv. technic.
Piiraiin ii MiePentru aprovizionarea Uzinei
de apă a Municipiului Braşov cu |evi de fontă, piese speciale, guri de apă şi robinete de vană, se va t*ne licitaţie publică in ziua de 7 Iunie a. c. orele 12 a. m. în cabinetul primarului.
Valoarea ţevilor şl a celorlalte piese este de iei 300.000.
Termen de livrare 20 zile dela primirea comenzii.
Garanţia provizoră este dePreţul de slrigare esle pentru , 5°/° din valoarea ofertei.
■ cub de brad lei 70 pe , Tablou despre materialele ne- um nSitnro. * cesare şi caiet de sarcini se
poate căpăta la Serviciul technic al Municipiului Braşov.
Braşov, la 16 Maiu 1935. Comisia Interimară,
p. Preşedinte :Dr. Stinghe.
Secretar generali 299 1—1 Dr. V. Voicu.
Şeful Serviciului, Ing.-Şef: Socol.
1 c ^ ’gÎranjfe3 se cere 5°/# din
,'ânzarea se face cu obser- ea dispozitiunilor legii pentru labilitatea publică art. 88 —
şi conform conditiunilor leciale, de cari amatorii pot
cunoştinţă dela Serviciul zilnic între orele 8 —13.
Jmisia Interimară a Munici- lai Braşov a declarat urgenta, şedinja din 14 Maiu 1935. Braşov, la 14 Mai 1935.
C misia Interimară,Preşedinte:
Dumitrescu-Pârvu.Secretar G eneral:
2 1—1 Dr. V. VoicuŞeful Serviciului,Ing. C. M oarcâs.
Iriraăria Municipiului Braşov.
Primăria Municipiului Braşov.
Primăria Municipiului Braşov
No. 12.198—19357050 C. I.
Serv. economic.
PoMlcatlm li M afiiAvând în vedere reclamaţii*-
nile repetate, făcute din partea proprietarilor de vite privitor la stricăciunile cauzale pe păşunea din Valea Răcădăului, se dispune următoarele:
1. Păşunatul pentru cai şi alte animale, afară de vacile cu lapte admise pe izlaz, este strict oprit.
2. Jocuri de footbai şi alte jocuri (trecerea cu bicicletă ele.) precum şi tinerea de maialuri, serbări etc. pe terenul de păşu- nat susamintit sunt strict oprite.
3. Contravenienţii vor fi pe* depsiji în baza legii asupra po litiei de câmp.
Braşov, ia 9 Mai 1935.Comisia Interimară,
p. Preşedinte:Dr. Stinghe.
Secretar general: 290 2 - 2 Dr. Virgll Voicu
Mătăsuri imprimate r
d e s e n e i n e d i t eREPREZENTÂNDS T R IC TMODA PARIZIANA
1935PentruV A R A
înExclusivitate:
Imprimeuri
C H A N E L
G A L L I AS I B I U
Str. Regina Maria 3 4
MODELEORIGINALE
B R A Ş O V Piaţa Libertăţei Nr. 3
266 2 - 4
o casă Ia poziţie bună. Adresa la
proprietar Str. Pajişte A) Nr. 16.
N
?rci
12.997—1935 rv. technic.
4i
Pentru canalizarea străzii Aleea ineipesa Elena se va jine li
{ie publică in ziua de 7 Iu* n$ a. c. orele 1272 a. m. în
binetul primarului.Valoarea totală a lucrării este
lei HO.OOi).Termen de execuţie 20 zile. Garanta provizoră este de
din valoarea ofertei.La licitaţie se pot prezenta
itfcineri, anteprenori de con- ■ oct» autorizaţi şi maieştrii in- spiatori autorizaţi.
Condi(iuni detailate, ^planuri deviz se pot căpăta la Ser-
I ciul technic al Municipiului ■&şov.
Braşov, la 16 Maiu 1935.omisia Interimară,
Preşedinte:Dr. Stinghe.
p. Secretar general: 1—1 Dr. Virgil Voicu,
Şeful Serviciului,Ing.-Şef: Socol.
Nr. 11.070-1935.6898 C. I.
Serv. economic.
P i i c a t n fie licitaţiiPentru închirierea localului de
prăvăiie din casa Sir. Voevodul Mihai No. 12 (fost chiriaş H. Hermanri) pe timp de trei ani, se va tine în ziua de 28 Mai a. c. ora 12 a. m. la Primăria Braşov, o a treia licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate în conformitate cu dispozi|iunile Legii contabilităţii publice.
Garanţia provizorie este de 5 70 din chiria oferită şi se va complecta după acceptarea ofertei la 507 ■
Condi|iunile detailate se poi vedea Ia Serviciul economic al Primăriei.
Braşov, la 9 Maiu 1935. Comisia Interimară,
p. Preşedinte:Dr. Stinghe.
Secretar general > 285 2—3 Dr. V. Voicu.
In vederea sezonului de varăs'a redeschis
«
»locul de întâlnire
AL ELITEI Şi VIZITATORILOR BRAŞOVULUI.
IN FAŢA PROMENÂZII PRINCIPALE : — : A ORAŞULUI
Bucătărie aleasă şi grătar special la orice oră ziua şi noaptea. Vinuri speciale. Serviciu prompt. — Preţuri convenabile.
Onor. public va fi distrat cu cele mai moderne chan- sonete şi cântece naţionale ale maestrului NICU STANESCU, absolvent al Conservatorului de muzică din Bucureşti.
Cu stimă
moise Popa,restaurator.
Sosirea şi plecarea trenurilorGARA BRAŞOV
V A L A B I L
S O S I R E A
D E L A 1 5 M A I 1 9 3 5P L E C A R E A
Jrimăria Municipiului Braşov
■ 12 200-1935.PcrT* economic.
lic ilePentru arendarea pe timp de an a pământului arabil de
l . rc.® *'/, jugâre, situat lângă l^ldul comunal din Stupini, se ■ ‘ l»ne în ziua de 24 Mat a. c . 1 « ?' m• la Primâria Braşov■ ri8ări) 6 pu^ ic *erbală (cu
I Cditdijiunile detailate se pot
Şimăriei. Serviciul economlc alBr«Şov, k 17 Mai 1935.0rnlsia interimară, p' Preşedinte:
^ r' Stinghe,Secretar general: Dr. Virgll Voicu.
297 i__
I wesi â û- ß!a“ovMar293 f-2
Trenul Soseşte dela:
Accelerat Accelerat Accelerat Accelerat Accelerat Accelerat Personal Personal Personal Personal Personal Rapid Personal Personal Personal Orient Expr, Personal Personal Personal Accelerat Accelerat Personal Rapid Personal Personal Personal Rapid Personal Personal Personal Personal Accelerat Personal Personal Rapid Personal Orient Expr Personal Personal Rapid
Bucureşti — — —Arad — —Oradea-Mare — — —Bucureşti — — —Oradea-Mare — — —Bucureşti — — —Bucureşti — — —Oradea-Mare — — —Făgăraş — — — —Intorsura Buzăului — —Zârneşti — — —Arad — — —Breţcu — —Petru-Rareş — —Bucureşti — — —Arad (Luuia, Joia, Sâmbăta) Bucureşti — — —Sibiu — — —Bucureşti (dela 1 Iulie) —Bucureşti — — ~Galaţi (dela 1 Iulie) — Zârneşti — — —Oradea-Mare — —Bucureşti — — —Petru-Rareş —Oradea-Mare — —Bucureşti — —Sibiu — —Intorsura Buzăului — —Petru-Rareş —Zârneşti — —Oradea-Mare —Bucureşti —Petru-Rareş — —Bucureşti — —Zârneşti — — ~Bucureşti —Oradea-Mare — — —Petru Rareş — — —Bucureşti — —
Ora Trenul Pleacă spre: Ora
1.36 Personal Arad — — — 0042.12 Personal Bucureşti — — — 0.403.02 Accelerat Cluj — — — 1.43311 Accelerat Bucureşti — — — 2.203 51 Accelerat Bucureşti — — — 3.124.49 Accelerat Oradea-Mare — — — 3.20'5.33 Accelerat Bucureşti — — — 3.596 40 Accelerat Arad — — — 5.016.57 Personal Petru Rareş — — — 510700 Personal Zârneşti — — — 5.25/. 05 Personal Sibiu — — — 5.627oe Rapid Bucureşti — — — 6.508.29 Personal Petru Rareş — — — 7.109.30 Personal Oradea-Mare — — — 7.109.37 Rapid Bucureşti — — — 7.13
10.03 Personal Zârneşti — — — 7.20lu.58 Personal Breţcu — — — 7.3511.25 Personal Bucureşti — — — 8.0011.36 Orient Expr. Bucureşti (Luni, Joi. Sâmb.) 100912.14 Personal Bucureşti — — — 10.4012.38 Accelerat Oradea--Mare — — — 12.2414.00 Persana! Petru Rareş — — — 12.5514.45 Personal Intorsura Buzăului — — 13.20I5.45 Personal Sibiu — — — 13.3516.18 Personal Bucureşti — — — 14,1016.25 Rapid Bucureşti — — — 14.52I 7.49 Personal Zârneşti — — — 15.0019.03 Personal Jraiea-M are — — — 16 2519.10 Accelerat Gal iţi (dela 1 Iulie) — — 17.3019.25 Rapid Oradea-Mare — — — 17.5619.27 Personal Petru Rareş — — — 13.0019.36 Personal Bucureşti — — — 18 2020.07 Personal Zârneşti — — — 19.4521.19 Accelerat Bucureşti — — — 19.4821.20 Personal Fâgâraş — — — 20 2322.21 Personal Oradea-Mare — — — 20.2522.28 Personal Bucureşti (dela 23 Iunie) — 20.3023.25 Personal Intorsura Buzăului — — 20.4023.38 Personal Petru Rareş — — — 20 6523.53 Orient Expr Arad — — — 22.34
Primăria Municipiului Breşav.
No. ad. 10.587—1935C. L 6733
Serv. economic.
M u t li fiiiPentru închirierea case* (câr-
ciumei) din »Stejeriş* pe timp de trei ani, la aceesiâ Primărie se va ţine în ziua de 24 Mei a. c. ora 12, o a doua licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate, în conformitate cu art. 8 8 —110 din Legea contabiiit&|il publice.
Odată cu oferta se va depune un vadiu de 5 >/0 d<n chiri* o r ferită, care se va complecte la 507o-
Condijiunile detailate se po; vedea la Serviciul economic al Pimăriei.
Braşov, la 2 Maiu 1955. Comisia Interimari,
p. Preşedinte:Dr. Stinghe.
Secretar generali 270 3 - 3 Dr. Virgil Votca,
România. — Prefectura jadeţuiuS Braşov. Serviciul financiar şl
contabilitate.
No. ad. 2768 -1935 .
PublicajiuneSe aduce la cunoştinţa gene
rală că proectul de buget asL administraţiunii generale (Dostss No. 2768—1935) şi proectul de buget al Buletinului Oficial al judeţului Braşov (Dosar Na* 1252— 1935) pe exer iţiul 1935— 36, întocmite în cont iradiate cu art. 39—41 din Legea pentru organizarea finanţelor locale ş î art. 245 din Legea pentru organizarea administraţiunii locale, sunt depuse spre vedere pahiieăi in biuroul şefului servietuiui financiar şi de contabilitate (P alatul Prefecturei etaj II No. 41} pe timp de 10 zile deta 22 Mai până la 1 Iunie 1935.
Consiliul judeţean este convocat pe ziua de 4 Iunie 1935
I ora 9 a. m. pentru votarea a* cestor bugete, până D care dati j cei interesaţi pot depune rect a- moţiunile lor eventuale, conform art. 40 din Legea de mai sas»
Braşov, 20 Maiu 1935.Prefeci, lancu Nan.
Şeful serviciului, Ftorea.309 1 —I
Avem lipsă de aur şi argint
Pentru aceea ie plătim cu pre* ţuri corespunzătoare valorii
lor ridicate de azi.H Osferzetzer şi FiiB raşov, P iaţa L ibertăţii 7
(Târgul O âului)286 3 - 4
FA PTE NU VORBE.
Organizaţiile din oraşul şi jad. Braşov« p r o b i acţiu n ea naţională a d-lor Vaida ş i Niţescu.
VI.Dăm astăzi Ioc procesului ver-
bol al puternicei noastre organizaţii din comuna H olbav, jud. Braşov:
P r o c e s - v e r b a l
luai tn şedinţa Comiletului or ganizaţlunii partidului naţional- ţărănesc din comuna Holbav, Jud. Braşov în asistenta tuturor capilor de familie şi şefilor de deal.
D 'l preşedinte al organizaliunii naţio oal-ţărăniste din corn. Hol } «y arată situatiunea rea ere iată elementului românesc din toate unghiurile ţării, datorită accesu Jui elementului străin în toate ramurile vitale de activitate ro xnânească din tara noastră, şi explică în mod larg şi popu'ar acţiunea d-lui Vaida-Voevod fost prim-ministru, care este îndreptată în direcţia » Ţ a r a r o m â
n e a s c ă t r e b u i e s ă m e a r g ă s p r e d r e p t u r i l e e i f i r e ş t i “ .
V ă z â n d c ă exponenţii m işcării a ce s te ia d e trezire a conştiinţei n aţion ale în jud- B ra şo v sunt d -n ii: dr. V oicu N itescu, fost ministru şi G. C uteanu, fost prefect al jud- B raşo v , însoţiţi de p leiad a de buni rom âni şi buni gospodari ai ju d eţului B raşo v , în treaga organizaţie â corn. H olbav a d e ră la m işcarea d e redeşteptare a d-lui V aida- V oevod , indiferent de e- gida şi viitorul num e al partidului.
H o l b a v , la 12 Maiu 1935.In numele Adunării partidu
lui n.-t- vaidist:Preşedinte, S i m i o n O p r e a .
Vice*preşedinte, I . A v r a m .
Secretar, M â g u r e a n u P e t r u .
Se mişcă ValachiiS e sguduie ţara, se mişcă
Vclabli, se răscoleşte sângele ia vine, se deşteaptă simţămin lele, se trezesc Românii.
S e s g u d u i e Ţ a r a , nu de strigăte, nu de ovatiuni, sau de ma- nifestaţiuni sgomotoase, ci de palpitajiuniie inimilor, ce caută să spargă piepturile celor ce înţeleg că a sosit ceasul redeş tepiării naţionale, că a sosit ebpe supremă, clipa când Ro- mânul-Valah, Românul de neam şi sânge, trebue să se trezească din letargie, „din somnul cel de moarte*, din somnul nepăsării, ia care a stat atâta vreme, fără .să s e mişte, fără să crâcnească, c a un bou ce stă cu grumazul întins sub greutatea jugului apăsător.
S e m i ş c ă V a l a c h i i , cam târ îiu, dar totuşi e bine şi mai târ- â ii decât de loc.
Dela Tisa pân’ la Mare, dela Dunăre la Nistru, orice Român de sânge, care înţelege noua mişcare naţională, pornită de d 1 Dr. Âlex. Vaida Voevod, orice Român conştient de importanta vieţi: naţionale în stat, se mişcă, s e descătuşează, se freacă la ochi ca deşteptat dintr'un somn Jurg şi greu, se trezeşte, se dă- rueşte cu trup şi suflet nouei mişcări naţionale, porneşte la luptă.
S e r ă s c o l e ş t e s â n g e l e t n v i n e , fierbe, produce aburi, cari cău- Sân Ju-şi eştre dau la o parte capacul apăsător şi erup sub puterea calorifică a focului ne văzut, care nu produce nici flacără şi nici fum
Acest foc intens, clocotitor, este cel mai scum pentru om, este viaţa lui, este inima ce conduce prin vinele trupului ca prin nişte canale, viaţă şi înviorare.
S-e d e ş t e a p t ă s i m ţ ă m i n t e l e , sub impulsiunea acestui foc. Românul începe să simtă că într’o ţară mare şi bogată, numită „Ro raenie“, el trebue să trăiască liber şi îndestulat, cS din pământul îngrăşat cu sângele lui, cu .sângele părinţilor şi moşilor, ce sVu jertfit pe câmpul de luptă pentru „Neam şi Ţară*, ei Românii au pământul, au dreptul sâ se hrănească din glia neagră strămoşească.
S e t r e z e s c R o m â n i i , se rid că contra nesâturaţilor de averi, contra asupritorilor, se ridică contra tuturor veneticilor pripăşiţi la noi în ţară, care ne sug şi ne săcătuesc de vlagă, de viată, da rodul muncii noastre.
S e trezesc Românii şi pornesc cu gândul curat, cu pasul sigur, cu dor de muncă spre calea cea nouă ce se deschide, pe calea binelui.
Rom âni! Astăzi, într’o ţară soare şi bogată, într’o tară civi-
lizală ca orişice tară din Apusul Europei, am ajuns aceleaşi timpuri ca în 1800, când Valahii erau sclavi, erau vacile de muls ale fanarioţilor. Asiăzi am ajuns aceleaşi timpuri, astăzi suntem supfl şi mulşi de toţi veneticii, de toate liftele păgâne, de tofî streinii încuibâri(i la noi.
A a j u n s c u f i t u l l a o s .
A sosit din nou anul 1821.Dintr’un Tudor—Oltean, care
s’a ridicat atunci cu pandurii săi, o ceată de flăcăi destoinici şi neînfricoşaţi sâ scape tara de liftele streine, ce fără milă şi ruşine furau şi prădau tot în (ară. Români! a sosii din nou an. 1821. Dintr’un Tudor—Oltean, s’a născut un alt Tudor, un Tu dor—Ardelean.
Români! O nouă eră începe, un nou orizont se deschide, o nouă Românie se formează, o Românie consolidată pe stâlpi de beton, de beton armat de braţele, simţămintele şi inimile celor ce înţeleg că dacă această tară se numeşte România, atunci Românul trebue să fie stăpân.
R o m â n i / Mântuitorul nostru a venit pe pământ, a deschis o cale nouă,—-urmati-1. Urraaţi-1 cu dragoste, cu încredere, cu devo tament, pentru binele şi ridicarea N e a m u l u i ş i a Ţ ă r i i .
R o m â n i t r e z i ( i - v ă I B u c u r e ş t i , Mai 1935.
V. G. R oşcu leţ, stud. univ.
InformaţiiE piscop ul G rigorie al A ra
dului grav bolnav Ziarele din Capitală educ ştirea că P. S. S Episcopul Grigorie al Aradului e grav bolnav de două săptămâni. Duminecă a avut un acces de cord, care a îngrijorat pe medicii curanţi.
Sfinţirea monumentului regretatei publiciste şi luptătoare naţional feministe + proL E c a - t e r i n a G â r n e a j ă , dela a cărei moarte s’a împlinit 1V2 an, TB avea loc la 6 Iunie a. c. în cimitirul Eroilor din Cluj.
D-l Vaida-Voevod la SuveBU C U R EŞT I, 22 M aiu. - C ercurile p0 liţic. ,
reştene d au o d eo seb ită im p ortan tă audientei J* neri la S u v eran a d-lui V aid a-V o ev o d , care d * 1 latările ziarelor a durat 6 ore- D-l V aid a, f i i n ^ 1 la P ala t, a luat dejunul cu M. S a Regele iar d„'n-vil m iazi a fost primit în au d ien tă .
întrebat d e ziarişti d-l dr. A l. Vaida-Voevod este obiceiul d -sa le , n -a d at nici un amărui *cu m
cred e în să în cercu rile iniţiate, c a d -sa aPrţ
S ale un exp o zeu am ăn u n ţit a su p ra rostuluiI 1 I „ A m M t V « 9 ✓ V ^ 1 „X V . I _
,!acu| ksa le naţionale şi a su p ra întrevederilor pe cari le.a să p tă m â n a trecu tă cu num eroşi bărbaţi politici
actiun
Un clien t al restaurantului „Tran- I silvania* ne comunică că a asistat eri la amiază dela o altă masă, la o discufie între mai mul|i funcţionari ai prefecturei, cari discutau chestiunea lui „Numerus Valachicus*. Cu acesi prilej secretarul prefecturei părintele i. r. loan Podea şi-a permis în gura mare să se exprime în modul cel mai pătimaş asupra acesiei mari probleme naţionale, proferând insulte ia adresa fruntaşilor noştri politici locali şi dela centru, foşti demnitari sub guvernările P. N. Ţ.
Părinte Podea! Valahul (ine minte!
D ela Touring Clubul-Bra- şov. La 28 Mai a. c. ora 18, va avea loc adunarea generală ordinară a secţiunii II. alpină a Touring Clubului României, Braşov, în sala Sfatului. La ordinea zilei va fi darea de sec mă a activităţii societăţii pe anul 1934, pentru descărcarea comitetului de gestiunea acestui en.
In cazul când nu se va întruni numărul legal de membri, adunarea se va fine în aceeaşi zi, la orele 19, cu orice număr de membrii.
S ’a constru it prim a arenă de p op ice duplă modernă de cătră d-l Munteanu Vasile din str. Mihai Viteazu Nr. 10, a că rei inaugurere se va face în ziua de 26 L c. unde vor lua parte toate societăţile din Re gională (25 soc.)
Arena s’a construit după planul F. S. P. R.-ului, fiind aptă şi pentru concursuri internaţionale, având tribună pentru 2—300 spectatori.
MULŢUMIRE Stimate domni Ţiu să vă fac cunoscut că sunt foarte mulţumit de efectul minunai, pe căre i au aceste Tablete Togel asupia feluritelor răceli, dovedindu se şi ca un bun calmant.
Bucureşti, 24 Sept. 1932.L . F l o r e s c u .
Preluând frizeria „Royal Str, M. Weis 3, invit pe cei cu
p r e t e n s i u n i asupra mobilierului, să se enunţe la l o s i f N o g y (a- dresa de sus) în termin de 5z.le.
0 mnrdarâ excrocherie de presă la BraşovScam atoriile organ izaţiei d lu i M ihatache, pentru a crea
o diversiune.
Ziarul „Patria“ (No. 116) sosit azi ţ la Braşov, publică sub titlul de mai sus următoarele:
De Paşti a început să apară la Braşov o nouă foaie săptămânală „Cazeta Braşovului”, care se intitulează „organ ai partidului naţional ţărănesc”.
Acest ziar are acelaş format, este imprimat cu aceleaşi litere, în coloane de ^aceeaşi mărime şi având titlul turnat cu aceleaşi caractere de litere ca şi titlul ziarului „Gazeta Transilvaniei”.
Organizaţia d-lui Mihalache şi-a îmbrăcat, deci, oficiosul in haina „Gazetei Transilvaniei*. Aceasta este o apucătură de cea mai urâtă şi detestabilă speţă gazetărească.
Editorii noului ziar nu s’au mulţumit numai cu însuşirea for matului şi caracterelor de litere, ci au sustras în mod fraudulos şi adresele abonaţilor ziarului „Gazeta Transilvaniei*.
Motivele nu pot fi decât: s’a urmărit furişerea pe căi necin- stite în casele abonaţilor „Ga zetei Transilvaniei“, şi încercarea de a induce in eroare op» nia publică prin însuşirea for matului şi caracterelor de litere ale acestui ziar.
»Patria* reproduce apoi mai mulle părfi din articolul redactorului nostru şef, apărut în nrul trecut al ziarului nostru şi încheie cu următoarele:
„Infamia c e a mai m are pe ca re au com is-o aceşti domni, este că au publicat în a c e a stă gazetă, un artico sem nat „V. B ra n isce “, corn bătând acţiunea pentru „nu m erus valachicus*. P ro ce deul este identic cu acela prin ca re no i am publica un artico l a l banditului C oroiu ş i am sem na pe d-l Miha P opovici*.
o u p iu u iu w u i* --------- --- ■ HvUHţjJ ţ,cari cu d -nii: G oga, prof. Iorga, Z e le a Codreanu ' C u za şi alţi fruntaşi politici ai ţării. ’ 1
D-l V aid a-V o ev o d a sosit S â m b ă tă la Cluj, iQr tăzi sau m ă n e se v a în ap oia la B ucureşti.
Problema elementului românescşi profesiuea medic
un m em oriu al studenţilor m ed icin işti din ţară,
Studenţimea română dela toate acultăţile de medicină din ţară a redactat, în de comun acord, un memoriu pe care l-au îna- ntat Ministerului de instrucţie
şi consiliului interuniversitar.In acest memoriu studenţii a-
rată mai întâi care este situaţia actuală a elementului românesc în posturile de medici. La sate 50°/« sunt medici de plasă români, 50o/o minoritari; în armată medici of teri de rezervă sunt 1400 români, 1460 evrei, şi 460 alte minorităţi; farmacişti de rezervă 248 români, ±402 evrei şi 54 alţi minoritari; in dentistică sunt 17°/* români, 83% minori teri, technicieni fără titluri 5 proc români, 95 proc. streini.
In facultăţi 40 proc. studenţi români, 36 proc. evrei, 24 proc. a’ţi minoritari.
Memoriul se mai plânge apoi de uşuririţa cu care se acordă nostrificarea diplomelor.
In faţa acestei situaţii studenţimea cere: un riguros examen de intrare în facultate, examen
pe baza lui „numerus i până la recâşiigarea rap„, de forţe a naţiei dominante apoi „numerus cleusus*, Sj nprească echivalarea diplo i pe o perioadă de zece Cum s’a făcut in Polonia, si interzică minoritarilor accesul fundaţiile medicale de stal; ale, şcoli de adulţi, etc.
Aceleaşi deziderate le şi madiciniştii veterinari. C liul profesoral al facultăţii medicină s’a întrunit Luni s ca să şi fixeze punctul de dere pe care trebue să-l ţină la şedinţa consiliuluij' universitar, ele cărei lucrări cep joi.
S’a admts principiul locurilor prin examen de trare. Echivalarea diplomelor se facă prin examen şi taxe caracter proh b tiv, lăsând libertate numai pentru acele cialităţi ce nu se pot studii noi.
Buletinul Poliţiei.In legătură cu furtul dela
noua b iserică o r i din C alea V ictoriei Cliserul dela biserica română ortodoxă din str. Calea Victoriei, a surprins 7 ţigănci nomade in sus zisa biserică, in împrejurări suspecte, Ele se numesc Maria Lingurar, Maria Trandafir, Erzi M»ria, Iancu M^ria, Eris Zolan, Eris Pungro şi Tiloi Punea. Cazul se cercetează de cătră Biroul judiciar.
P rostitu ată hoaţă. T Bobotan Aurel a reclamai ţi ei, că pe când se rfl» M local de consumaţie, prosti Bartha Etla i ar fi furat di» zunar suma de 1385 lei.
Ziua copilului ia Dra
A ccident. Conducătorul automobilului Nr, 381 Bv. anume Deszke Iuliu, mergând cu viteză mare pe şoseaua Dârstei, a călcat pe ucenicul Olteanu Constantin in etate de 16 iani, originar din Codlea-Braşov. Şoferul a fost arestat.
Alt accid ent de autom obil. Conducătorul automobilului Nr. 1700 Bv. anume Bela C. Matias din str. Moldova Nr. 14, mergând cu mare viteză pe şoseaua Timiş—Dârste, a lovit o căruţă, rănind uşor pe o femee, ce se găsea tn căruţă şi un cal.
F u rt Locuitorul Kovacs lom din str. Voevodul Mihai Nr. 14, a reclamat poliţiei că autori necunoscuţi i a furat din curte bicicleta.
O victimă a jocu lu i de n o ro c . Locuitorul Krautner Ferdi- nand din Braşov strada Regina Maria Nr. 18, în seera zilei de 21 Mai a, c. s’a sinucis arun- cându se înaintea trenului Expres Braşov—Cluj. Cadavrul a fost oribil mutilai Cauzele sinu- ciderei sunt că numitul ar fi pierdut o sumă mare de bani la jocuri de noroc în Casi- noul Sinaia.
In ziua de 21 Mai I. & Constantin şi EU na) a avui în sala „Astra* din loc un şil festival închinat ,S?ptanl copilului* aranjat de soc., cipele Mircee* cu con Şcoalei primare No. 1 ? '8 ceului de fete din Braşo*.
Coruri, versuri închina«’ mei“, diferite recitări şi c lări artistice la pian, urijia dansuri n-ţionele, execu elevii şcoelelor de rnai 5 format programul t>ine .■ executat şi urmării cu u -
nubile. vc.sebit interes de Pu !.c* a fost destinat sporirii pentru Cantina copm°r
PREDAU, din cauza J rii, locuinţă conf®r j4 camere, bucătari. etc. M. Georgescu, ^Libertăţii 25.
Di vânzareo cămaşe naţionala î cU de călărit, pentru junh convenabil. Pie|a L'ber“ 23, la restaurant.
A bonaţii cari ne ^ clam aţioni Ş \ c0 î° ^ m scris în chestia zi ţ0 rugaţi a ne \n<h&1 nna şi n-rnl <*e P.te0 sub care li se tritf1
Tipografia Vieter Branisce, Braşov. _ „ ;..n i - Victor. flrfl