din , partidul maghiar „încotro?“ - core.ac.uk fileşi lupta pentru autonomia culturală...

4
/Unii al XCVIll-lea Ni. 40 NUMĂRUL 2 Lei Braşov ]oi 23 Mai 1935 «FOACŢlA şi ADMINISTRAŢIA STBADA LUNGA Nr. 6. Telefon 226 . L^n«mpmt anual 200 lei. &TsTreinătate 600 lei. p.ntru autorităţi 600 leu A t S » , reclame, după toni. FONDATĂ LI 1838 DE GHEORGHE BARITI«. Apare de trei ori pe săptămână A doua porunca : Numerus valachicus “ este dreptatea româneasca, pen- tru cere votează tofi Românii de bin<, cărturari,îtărani, munci- tori, bărbat1 şi femei, bătrâni şi tim r. -MA Poporul românesc întreg aşteaptă să [răsară ziua drep- tăţii sole". SW Din , Chemarea câtrti nafia valahă“ a d-luilflA!.1Vaida-Voevcd partidul maghiar şi lupta pentru autonomia culturală maghiara. „încotro?“ r 3 congresul organizatei ju detene a partidului maghiar din mdetui Ciucr ţinut săptămâna Lcută, » fost pusă la ordinea -jlci şi discutată chestiunea au ionom*ei culturale maghiare în Ardeal. Cel care a împins această chestiune pe arenă, în numele oresedintelui partidului maghiar, J fost deputatul Pál Gábor, care a prezidat congresuL .Autonomia bisericească şi şcolară cere în primul rând li- bertate deplină în ce priveşte şcolile confesionale — a spus dsa. Iar în ce priveşte şcolile da stat, această autonomie asigure reprezentanţei naţionale a secuilor dreptul dire ci la con- ducerea, controlul şi orientarea şcolilor, pe lângă controlul su prem al statului*. Tăvălugul şovinismului trece rece şi nepăsător peste reali tatea şi stărJe de fapt în şco Iile, pentru a căror conducere, control şi orientare deputatul Pál tere dreptul direct al re- prezentanţei naţionale ungureşti. Din libertatea prea largă, de care se bucură aceste şcoli, d l Pál vrea să clădească — evi- dent — cuiburi de înveninare sufletească şi de cultură a pro- pagandei ungureşti împotriva statului român. Cunoaştem prea bine őrien tarea acestor şcoli. O vede m şi o simţim. Vorbesc faptele. Iată un caz, petrecut la Bra şov: Înscris în prima clasă a li ceului maghiar, copilul unui mi noritar ungur s-a rupt brusc şi a pus capăt prelenieî intime ce-1 legase in timpul celor patru ani de şcoală primară de nedespăr- ţitul seu tovarăş de joc, care era băiatul vecinului de curte, un Român, şi’şi continua acum şcoala în liceul românesc. Nedumerit de acest fapt, răs' punsul elevului crescut sub ,o rientarea* şcolii ungureşti, m’a edificat: Knu mai avem voie să fim pretini cu Românii", Iată, ce vrea şl unde ţânteşte «autonomia* şcolară a d-lui Pál Gábor* 1 Despre felul, cum aceste şcoli ştiu să’şi îndeplinească menirea de educare şi orientare a tine- retului maghiar, ne serveşte cu un caz tipic ziarul budapestan „Uj Magyarsâg*, care înti’o co respond* nţă primită din Tg. Murâş şi publicată pe întreaga pagină primă, spune între al fele: «Intr’o clasă a unei şcoli se- Cundare de băieţi, se află şi portretul lui Emeric, fiul Sf. Ştefan, întâiul iege al Ungariei. Gu prilejui unei inspecţii tăcute Şcoalei, inspectorul a întrebat pe unul din elevi să-i spună cine e sfântul din; icoană şi ce Ştie despre el. Elevul a răspuns «niştit: „Este Sf. Antonie, la care oamenii recurg de mulie ° r> când îşi pierd ,câte ceva", inspectorul român a crezul, şi ca omul care şi-a făcut datoria, a mers mai departe. „După ce inspectorul a pără- sit clase, profesorul îl trage ner- vos la răspundere pe elevul cu pricina: „Cum ? Tu nu şti cine a fost Sf. Emeric“ ? Elevul răs- punde: „Eu ştiu, dar e l nu tre- bue să ştie*. Cititorii eu înţeles sigur, că el e inspectorul şcolar, cere trebue să rămână cu con- vingerea, că persoana, pe care o reprezintă icoana din păre- lele clasei, e Sf. Antonie de Padova Italiei, ier nu o figură reprezentativă a istoriei Unga- riei, şi care în acelaş timp e şi patronul tineretului catolic din această fără {Ungaria)". In legătură cu această * infor- meţie corespondentul din Tg.- Murăş el ziarului budepestan, face între altele următoarea ob- servaţie : „maghiarii noştri se ştiu apăra în foţa autorităţilor statului şi le ştiu trage pe sfoară", Suntem siguri, că nu sunt streini de astfel de lucruri, nici cei-ce au cerut la congresul din Ciuc dreptul direct de control, de conducere şi orientare în şco- lile ungureşti, de către repre- zentanta naţională ungurească/ Pentru aceste focare de ură împotriva statului şi neamului românesc, deputatul Pâl a cerut, în numele partidului maghirr, ca statul să le acopere chel- tuelile de susţinere. Nu cumva ar dori şi revol vere şi mitraliere din partea statului, pe seama tinerilor „pa trioţi* ai şcolilor minoritare? Ba, merge îndrăzneala ungu- rească atât de departe, încât în continuare acelaş domn depu tat atacând mişcarea „Numerus Valachicus*, se revoltă împotriva denumirei de „strein* pentru minoritatea maghiară din Ko mânia. Iar la urmă ne ameninţă cu un nou demers la Liga Na ţiunilor. Când şcoala ungureasca varsă în sufletele tineretului atâta! otravă anliromânească, cu acelaşi drept s-ar putea ridica împotriva cuvântului „strein şi copacii şi toate pictrile şi bolo- vanii ţării, ceri chiar daca nu simt remâneşte, nu ne împre soeră cu „dragostea cultivate în şcolile ungureşti. Da, d- le deputat ungur în Par- lamentul românesc! Le spunem streini* celor împărtăşii! de orientarea dată de şcolile pentru care d-ta ceri autonomie şi chellueli de susţinere din partea statului români Si nu greşim 1 Pentru ca a- cestia, ca şi otrăvitorii sufletelor for? ne sunt mai mul decât streini 1 Nesuntduşmam'.Duş^ mani, nonă ş. |Mft * ricire o vor după cântecul revi zionismului din Budapestei Este ti'lul articolului de fond ţ al ziarului „România nouă* din j 19 Maiu a. c , semnat de d 1 dr, Gheorghe Ohăbeanu, pseudoni- mul d lui Zaharia Boită, nepot al d-lui Maniu. Articolul este îndreptai — de astă dotă foarte precis şi hotă- rât — împotriva Partidului Na ţional-Ţărănesc, rămas sub con- ducerea d lui I. Mihfilache, dar tutelat de mafia internaţională a d-lui dr. Lupu, Madgearu, Ra- leff etc. Iată ce se scrie în acest ar- ticol : ...„Partidul naţional-ţără - nesc încotro apucă? In vreme-ce toate partidele şi toate grupările politice în- ţeleg să-şi lămurească po - ziţia lor pe câmpul de bă- tălie, se încadreze în acţiune, conducerea parti- dului naţional-ţărănesc stă pe loc şi combinează în mare taină, aşteptând des- legarea dela vre-o forţă sau întâmplare supraome nească... Cu Maniu nu! Cu Vaida nu ! Foarte bine. Dar încotro atunci?..- Deaceea, noi continuăm să pretindem o clarificare grabnică şi completă ! 1!...“ Destul! Noi credem că-i des- tul pentru lămurirea opiniei pu- blice. Boala Partidului, alunecat spre stânga Internaţională şi-a găsit doctorul, care să i descopere diagnoza şl să aibă curajul să taie buba cu bisturiul. D-i Vaida şi-a făcut datoria Impusă de inslinctul de conser- vare el neamului întreg şt, ba cu injecţii, ba chiar cu scuturări — obişnuite la bolnavi — a cău- tat şi se strădueşte să trezească pe bolnav, la realitate. Trupul bolnavului dă semne de viaţă, se trezeşte. Numai ca- pul a rămas turbure. Aşa de turbure, nehotărât şi -incapabil, încât a trebuit să intervină din nou şi d l dr. G. Ohăbeanu, ne- potul d-lui Maniu, pentru a l trezi. Se fece ziuă! Kifa. Acţiunea Frontului Românesc din Capitală Declaraţiile d-lui VAIDA-VOEVOD la recepţia şefilor de circumscripţii din Bucureşti. Bucureşti, 21 Mai 1935. Joi seara a avut loc Ia locu- Irţa d-lui Const. Anghelescu, fort ministru şi guvernator al B meii Naţionale, o Importantă recepţie, la care eu luat parte d nii: D. R. Ioaniţescu, dr. Voicu Niţescu, dr. Mihail Şerban, foşti miniştri, d-nii avocaţi C. Algiu. Petre Frumuzache, D. Niculescu, şrfi de culori din Capitală, d-1 G. Aslen, secretarul gentral al organizaţiei Frontului românesc din Capitală, d na dr. Irimescu, conducătoarea comitetului de doamne al Frontului românesc din Capitală precum şi toţi şefii de circumscripţii din întreaga Capitală. După cuvântările rostite de d-1 C. Anghelescu în calitatea sa de şef al organizaţiei Capi- talei şi a d lui secretar general Algiu, cuvântări, în care s’a a- rătat importanţa mişcărei naţio- nale „Numerus valachicus“, a luat cuvântul în aplauzele gene- rale d l dr. Al. Vaida-Voevod, spunând între altele: | Spulberarea unor calumnii. In cele 8 conferinţe pe^ cari le-am ţinut, m’am ferit să fac polemici. Am socotit ca nu e delicat să mă cert cu oamenii cu cart până eri am fost pne- teni şi cu cari am colaborat Văd însă că şi eu încep să fiu atacat. S’a scris că mama mea ar fi fost unguroaică. N ar ti o ruşine, ci dimpotrivă o mândrie si o satisfacţie că o astfel de mamă a putut să dea naştere unui român ca mine şi sa dea Dumnezeu ca toate unguroaicei1 măritate cu români, să dea naş tere la valahi iubitori de ţeră şi de neam. In ce mă priveşte, în tâmplător, nu este adevărat pen- trucă mama mea a fost neam de "neamul ei românca. De se 1 va *continua însă cu atacuri in- iuste şi urâte, nu voi mai tă- cea nici eu şi-mi vom face răfuiala cu cei ce mă atacă şi cu cei ce se ridică împotriva credinţelor mele izbăvitoare de neam Şi pe d l Anghelescu l’au a- tacat, spunând că^nu e român. Dea Dumnezeu să avem în ţara tot români ca „bulgarul“ Anghe- lescu. S’a mei spus că ai ţiunea mea a fost pusă la cale şi că ar fi susţinută de liberali. Recunosc f-ecăruia ce i-se cuvine şi bucur şi trebue să fie bucuroşi toţi bunii români, că sub influ- enta acţiunii mele legea liberală privind protecţia muncii naţio- nale, a început să fie aplicată. Tovarăşii mei de până eri m’au îpiedicat să distrugem car- telurile şi trusturile, sau ce Ipu- ţin n’am fost ajutat da ei în a- ce astă hotărâre. In program, pro- punerea făcută de mine na fost fixată aşa cum am stilizat-o eu. Am nădejdea că mişcarea mea, pe care o continui cu concursul dvs. al tuturor, va profita şi fii- lor de români în această ţară românească şi nu numai fiilor lui Moritz şi Pinchas. Am văzut mei deunăzi pe un gazetar american, cere cu since- ritatea proprie anglo si xoniior mi-a spus că mişcarea mea a r' fi o născocire subvenţionată de Hitler. Am zis: Doamne, dacă ar fi adevărat! Dacă Mussolini şi Hitler ar susţine această ac- ţiune, astfel cum francmasoneria ovreiască îi su-ţme pe ei împo- triva Iui „Numerus vala hicus“, atunci am fi cu fruntea sus pen- tru Franţa şi celelalte Járt ca o puternică gararţie pent u pace. Şi pentrucă era de faţă şi un re- dactor dela „Adevărul“, i-am dat gazetarului american un sfo‘: Cereţi d- lui să vă dea amănunte şi dovezi pentru publi ul din ţara dvs. înainte de răsboi, R irtania mică era o tară stăpâniră de români şi in foiosul românilor. Dv. eraţi cu adevărat liberi. A- tunci produsul muncii dvs. era al dvs. Dacă n’ar fi fost aşa, n’ar fi fost nici avântul şi nu s a r fi produs nici jertfele dela 1918 Lu-ţi-vă timp cei cari vo ţi şi vizitaţi expoziţia antirev z onistă dela „Universul*. Veţi vedea din cele expuse acolo că noi Ro- mânii nu mai suntem liberi în tara noastră. Dvs. ne-aţi furnizat gazetari, cari propovăduesc in- teresele străine, economie şi sociologie străină şi l teratură alta decât aceea pe care am cunoscut-o înainte şi cere era românească. Dela noi au venit şi s’au infiltrat la dvs. rtrăin*, cari s’au intovărşit cu s-răinii ridicaţi şi la dvs. la suprafaţă şi ietă-ne azi deveniţi cu toţii slugi ai capitalismului interna- ţional. Şi atunci să nu ridici glasul, să nu protestezi, să nai cel pufin cuvântul celui ce vrea să-şi afirme instinctul firesc de conservare? Mi se spune mereu că sunt în atâtea consilii de adm nistra- ţie. Am arătat unde sunt şi ce am făcut acolo. Dacă 8ş fi vru*, puteam să fiu şi în consilii de ale Întreprinderilor conduse de străinii exploatatori de ţară şi de neam. D-nii Kaufman şi Ausnit ne-ar I fi făcut astfel posibil dându ne fonduri suficiente ca să ne edi- tăm ziarele şi să ne facem din plin propaganda noastră. Cine discută şi cine îmi re- proşează atitudinea, pe care am luat-o? In bună parte şi mai a* Ies domnii, ceri beneficiază de veniturile gras atribuite de către consiliile de administraţie ex- ploatatoare cari beneficiază de scumpirea, vieţii şi ceri din gură vorbesc de democraţie, iar pe sub masă fac scamatorie. Dacă pe ţărani reuşesc săi zăpă- cească, pe dvs. nu pot să înşele şi să-şi asigure bani albi pentru zile negre. w încă odată: nu înţeleg sa fac polemică ci să le amân pentru vremea când voi fi silit să le fac. Trebue să repet însă cees- ce am spus, când am fost dat afară din partid: Doamne, ai slobozit pe robul tău! Nu eu am fugit ci ei au fugii de noi, pentrucă se temeau că-i silim la un naţionalism, care în- semna o lichidare cu trecutul şi o venire a unei lumi din care profiturile personale, intrigile şi setea de a fi cu orice pref nu-şi mai aveau rostul.

Upload: others

Post on 25-Sep-2019

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Din , partidul maghiar „încotro?“ - core.ac.uk fileşi lupta pentru autonomia culturală maghiara. „încotro?“ r3 congresul organizatei ju detene a partidului maghiar din

/Unii al XCVIll-lea Ni. 40 NUMĂRUL 2 Lei Braşov ]oi 23 Mai 1935

«FOACŢlA şi ADMINISTRAŢIA STBADA LUNGA Nr. 6.

Telefon 226. L^n«mpmt anual 200 lei. &TsTreinătate 600 lei. p.ntru autorităţi 600 leu A t S » , reclame, după toni.

FONDATĂ LI 1838 DE GHEORGHE BARITI«.Apare de trei ori pe săptămână

A doua porunca :Numerus valachicus“ este dreptatea rom âneasca, pen­

tru cere votează tofi Românii de bin<, cărturari,îtărani, munci­tori, bărbat1 şi femei, bătrâni şi tim r. -MA

Poporul rom ânesc întreg aşteaptă s ă [răsară ziua drep­tăţii sole". SW

Din , Chem area câtrti nafia valahă“ a d-luilflA!.1 Vaida-Voevcd

partidul maghiarşi lupta pentru autonomia culturală maghiara.

„ î n c o t r o ? “

r 3 congresul organizatei ju detene a partidului maghiar din mdetui Ciucr ţinut săptămâna Lcută, » fost pusă la ordinea -jlci şi discutată chestiunea au ionom*ei culturale maghiare în Ardeal.

Cel care a împins această chestiune pe arenă, în numele oresedintelui partidului maghiar,J fost deputatul Pál Gábor, care a prezidat congresuL

.Autonomia bisericească şi şcolară cere în primul rând li­bertate deplină în ce priveşte şcolile confesionale — a spus dsa. Iar în ce priveşte şcolile da stat, această autonomie să asigure reprezentanţei naţionale a secuilor dreptul dire ci la con­d u cerea , controlul ş i orientarea şcolilor, pe lângă controlul su prem al statului*.

Tăvălugul şovinismului trece rece şi nepăsător peste reali tatea şi stărJe de fapt în şco Iile, pentru a căror conducere, control şi orientare deputatul Pál tere dreptul direct al re­prezentanţei naţionale ungureşti. Din libertatea prea largă, de care se bucură aceste şcoli, d l Pál vrea să clădească — evi­dent — cuiburi de înveninare sufletească şi de cultură a pro­pagandei ungureşti împotriva statului român.

Cunoaştem prea bine őrien tarea acestor şcoli. O vede m şi o simţim. Vorbesc faptele.

Iată un caz, petrecut la Braşov:

Înscris în prima clasă a li ceului maghiar, copilul unui mi noritar ungur s-a rupt brusc şi a pus capăt prelenieî intime ce-1 legase in timpul celor patru ani de şcoală primară de nedespăr­ţitul seu tovarăş de joc, care era băiatul vecinului de curte, un Român, şi’şi continua acum şcoala în liceul românesc.

Nedumerit de acest fapt, răs' punsul elevului crescut sub ,o rientarea* şcolii ungureşti, m’a edificat: Knu m ai avem voie să fim pretini cu Românii",

Iată, ce vrea şl unde ţânteşte «autonomia* şcolară a d-lui Pál Gábor* 1

Despre felul, cum aceste şcoli ştiu să’şi îndeplinească menirea de educare şi orientare a tine­retului maghiar, ne serveşte cu un caz tipic ziarul budapestan „Uj Magyarsâg*, care înti’o co respond* nţă primită din Tg. Murâş şi publicată pe întreaga pagină primă, spune între al fele:

«Intr’o clasă a unei şcoli se-Cundare de băieţi, se află şi portretul lui Emeric, fiul Sf. Ştefan, întâiul iege al Ungariei. Gu prilejui unei inspecţii tăcute Şcoalei, inspectorul a întrebat pe unul din elevi să-i spună cine e sfântul din; icoană şi ce Ştie despre el. Elevul a răspuns «niştit: „Este Sf. Antonie, la care oamenii recurg de mulie ° r> când îşi pierd ,câte ceva", inspectorul român a crezul, şi

ca omul care şi-a făcut datoria, a mers mai departe.

„După ce inspectorul a pără­sit clase, profesorul îl trage ner­vos la răspundere pe elevul cu pricina: „Cum ? Tu nu şti cine a fost Sf. Emeric“ ? Elevul răs­punde: „Eu ştiu, dar e l nu tre- bue să ştie*. Cititorii eu înţeles sigur, că el e inspectorul şcolar, cere trebue să rămână cu con­vingerea, că persoana, pe care o reprezintă icoana din păre- lele clasei, e Sf. Antonie de Padova Italiei, ier nu o figură reprezentativă a istoriei Unga­riei, şi ca re în a ce laş timp e şi patronul tineretului catolic din această fără {Ungaria)".

In legătură cu această * infor- meţie corespondentul din Tg.- Murăş el ziarului budepestan, face între altele următoarea ob­servaţie : „maghiarii noştri se ştiu apăra în foţa autorităţilor statului şi le ştiu trage pe s fo a ră ",

Suntem siguri, că nu sunt streini de astfel de lucruri, nici cei-ce au cerut la congresul din Ciuc dreptul direct de control, de conducere ş i orientare în ş c o ­lile ungureşti, de către repre­zentanta naţională ungurească/

Pentru aceste focare de ură împotriva statului şi neamului românesc, deputatul Pâl a cerut, în numele partidului maghirr, ca statul să le acop ere chel- tuelile de susţinere.

Nu cumva ar dori şi revol vere şi mitraliere din partea statului, pe seama tinerilor „pa trioţi* ai şcolilor minoritare?

Ba, merge îndrăzneala ungu­rească atât de departe, încât în continuare acelaş domn depu tat atacând mişcarea „Numerus Valachicus*, se revoltă împotriva denumirei de „strein* pentru minoritatea maghiară din Ko mânia. Iar la urmă ne ameninţă cu un nou dem ers la Liga Na ţiunilor.

Când şcoala ungureasca varsă în sufletele tineretului atâta! otravă anliromânească, cu acelaşi drept s-ar putea ridica împotriva cuvântului „strein şi copacii şi toate pictrile şi bolo­vanii ţării, ceri chiar daca nu simt remâneşte, nu ne împre soeră cu „dragostea cultivate în şcolile ungureşti.

Da, d- le deputat ungur în Par­lamentul românesc! Le spunem

streini* celor împărtăşii! de orientarea dată d e şcolile

pentru care d-ta ceri autonomie şi chellueli d e susţinere din partea statului rom âni

Si nu greşim 1 Pentru ca a- cestia, ca şi otrăvitorii sufletelor for? ne sunt mai mul decâtstreini 1 Nesuntduşmam '.Duş^mani, nonă ş. |Mft * ricire o vor după cântecul revi zionismului din Budapestei

Este ti'lul articolului de fond ţ al ziarului „România nouă* din j 19 Maiu a. c , semnat de d 1 dr, Gheorghe Ohăbeanu, pseudoni­mul d lui Zaharia Boită, nepot al d-lui Maniu.

Articolul este îndreptai — de astă dotă foarte precis şi hotă­rât — împotriva Partidului Na ţional-Ţărănesc, rămas sub con­ducerea d lui I. Mihfilache, dar tutelat de mafia internaţională a d-lui dr. Lupu, Madgearu, Ra- leff etc.

Iată ce se scrie în acest ar­ticol :

...„Partidul naţional-ţără­n esc încotro a p u c ă ? In vrem e-ce toate partidele şi toate grupările politice în­ţeleg să-şi lăm u rească po­ziţia lor pe câm pul de b ă ­tălie, să se încadreze în acţiune, con d u cerea parti­dului n aţional-ţărăn esc stă pe loc şi com b in ează în m are taină, aşteptând des- legarea dela vre-o forţă sau întâm plare supraom e

n e a scă ... Cu Maniu nu! Cu Vaida nu ! Foarte bine. Dar încotro atunci?..- D eaceea, noi continuăm s ă pretindem o clarificare grabnică şi com pletă ! 1 ! ...“

Destul! Noi credem că-i des­tul pentru lămurirea opiniei pu­blice.

Boala Partidului, alunecat spre stânga Internaţională şi-a găsit doctorul, care să i descopere diagnoza şl să aibă curajul să taie buba cu bisturiul.

D-i Vaida şi-a făcut datoria Impusă de inslinctul de conser­vare el neamului întreg şt, ba cu injecţii, ba chiar cu scuturări — obişnuite la bolnavi — a cău­tat şi se strădueşte să trezească pe bolnav, la realitate.

Trupul bolnavului dă semne de viaţă, se trezeşte. Numai c a ­pul a rămas turbure. Aşa de turbure, nehotărât şi -incapabil, încât a trebuit să intervină din nou şi d l dr. G. Ohăbeanu, ne­potul d-lui Maniu, pentru a l trezi.

Se fece ziuă!Kifa.

Acţiunea Frontului Românesc din Capitală

D eclaraţiile d-lui VAIDA-VOEVOD la recep ţia şefilo r de circum scripţii din Bucureşti.

Bucureşti, 21 Mai 1935.Joi seara a avut loc Ia locu-

Irţa d-lui Const. Anghelescu, fort ministru şi guvernator al B meii Naţionale, o Importantă recepţie, la care eu luat parte d nii: D. R. Ioaniţescu, dr. Voicu Niţescu, dr. Mihail Şerban, foşti miniştri, d-nii avocaţi C. Algiu. Petre Frumuzache, D. Niculescu, şrfi de culori din Capitală, d-1 G. Aslen, secretarul gentral al organizaţiei Frontului românesc din Capitală, d na dr. Irimescu, conducătoarea comitetului de

doamne al Frontului românesc din Capitală precum şi toţi şefii de circumscripţii din întreaga Capitală.

După cuvântările rostite de d-1 C. Anghelescu în calitatea sa de şef al organizaţiei Capi­talei şi a d lui secretar general Algiu, cuvântări, în care s’a a- rătat importanţa mişcărei naţio­nale „Numerus valachicus“, a luat cuvântul în aplauzele gene­rale d l dr. Al. Vaida-Voevod, spunând între altele:

| Spulberarea unor calumnii.In cele 8 conferinţe pe cari

le-am ţinut, m’am ferit să fac polemici. Am socotit ca nu e delicat să mă cert cu oamenii cu cart până eri am fost pne- teni şi cu cari am colaborat Văd însă că şi eu încep să fiu atacat. S’a scris că mama mea ar fi fost unguroaică. N ar ti o ruşine, ci dimpotrivă o mândrie si o satisfacţie că o astfel de mamă a putut să dea naştere unui român ca mine şi sa dea Dumnezeu ca toate unguroaicei1 măritate cu români, să dea naş tere la valahi iubitori de ţeră şi de neam. In ce mă priveşte, în tâmplător, nu este adevărat pen- trucă mama mea a fost neam de "neamul ei românca. D e se

1 va *continua însă cu atacuri in- iuste şi urâte, nu voi mai tă­cea nici eu şi-mi vom fa c e răfuiala cu c e i ce mă atacă şi cu c e i c e s e ridică împotriva credinţelor m ele izbăvitoare de neam

Şi pe d l Anghelescu l’au a- tacat, spunând că^nu e român. Dea Dumnezeu să avem în ţara tot români ca „bulgarul“ Anghe­lescu.

S ’a mei spus că ai ţiunea mea a fost pusă la cale şi c ă ar f i susţinută de liberali. Recunosc f-ecăruia ce i-se cuvine şi mă bucur şi trebue să fie bucuroşi toţi bunii români, că sub influ­enta acţiunii m ele legea liberală privind protecţia muncii naţio­nale, a început s ă f i e aplicată.

Tovarăşii mei de până eri m’au îpiedicat să distrugem car­telurile şi trusturile, sau ce Ipu- ţin n’am fost ajutat da ei în a- ce astă hotărâre. In program, pro­punerea făcută de mine na fost fixată aşa cum am stilizat-o eu. Am nădejdea că mişcarea mea, pe care o continui cu concursul dvs. al tuturor, va profita şi fii­lor de români în această ţară românească şi nu numai fiilor lui Moritz şi Pinchas.

Am văzut mei deunăzi pe un gazetar american, cere cu since­ritatea proprie anglo si xoniior mi-a spus că m işcarea m ea a r ' fi o născocire subvenţionată d e Hitler. Am zis: Doamne, dacă ar fi adevărat! Dacă Mussolini şi Hitler ar susţine această ac­ţiune, astfel cum francmasoneria ovreiască îi su-ţme pe ei împo­triva Iui „Numerus vala hicus“, atunci am fi cu fruntea sus pen­tru Franţa şi celelalte Járt ca o puternică gararţie pent u pace.Şi pentrucă era de faţă şi un re­dactor dela „Adevărul“, i-am dat gazetarului american un sfo‘: Cereţi d- lui să vă dea amănunte şi dovezi pentru publi ul din ţara dvs.

înainte de răsboi, R irtania mică era o tară stăpâniră de români şi in foiosul românilor.Dv. eraţi cu adevărat liberi. A- tunci produsul muncii dvs. era al dvs. Dacă n’ar fi fost aşa, n’ar fi fost nici avântul şi nu sa r fi produs nici jertfele dela 1918

Lu-ţi-vă timp cei cari vo ţi şi vizitaţi expoziţia antirev z onistă dela „Universul*. Veţi vedea din cele expuse acolo c ă noi R o­mânii nu mai suntem liberi în tara noastră. Dvs. ne-aţi furnizat gazetari, cari propovăduesc in­teresele străine, economie şi sociologie străină şi l teratură alta decât aceea pe care am cunoscut-o înainte şi cere era românească. Dela noi au venit şi s’au infiltrat la dvs. rtrăin*, cari s’au intovărşit cu s-răinii ridicaţi şi la dvs. la suprafaţă şi ietă-ne azi deveniţi cu toţii slugi ai capitalismului interna­ţional. Ş i atunci să nu ridici glasul, s ă nu protestezi, să n a i cel pufin cuvântul celui c e vrea să-şi afirm e instinctul firesc d e con serv are?

Mi se spune mereu că sunt în atâtea consilii de adm nistra- ţie. Am arătat unde sunt şi ce am făcut acolo. Dacă 8ş fi vru*, puteam să fiu şi în consilii de ale Întreprinderilor conduse de străinii exploatatori de ţară şi de neam.

D-nii Kaufman şi Ausnit ne-ar I fi făcut astfel posibil dându ne

fonduri suficiente ca să ne edi­tăm ziarele şi să ne facem din plin propaganda noastră.

Cine discută şi cine îmi re­proşează atitudinea, pe care am luat-o? In bună parte şi mai a* Ies domnii, ceri beneficiază de veniturile gras atribuite de către consiliile de administraţie ex­ploatatoare cari beneficiază de scumpirea, vieţii şi ceri din gură vorbesc de democraţie, iar pe sub masă fac scamatorie. Dacă pe ţărani reuşesc s ă i zăpă­cească, pe dvs. nu pot să vă înşele şi să-şi asigure bani albi pentru zile negre. w

încă odată: nu înţeleg sa fac polemică ci să le amân pentru vremea când voi fi silit să le fac. Trebue să repet însă cees- ce am spus, când am fost dat afară din partid: Doamne, ai slobozit pe robul tău!

Nu eu am fugit ci e i au fugii de noi, pentrucă s e tem eau că-i silim la un naţionalism, care în­sem na o lichidare cu trecutul şi o venire a unei lumi din ca re profiturile personale, intrigile şi setea de a f i cu orice pref nu-şi mai aveau rostul.

Page 2: Din , partidul maghiar „încotro?“ - core.ac.uk fileşi lupta pentru autonomia culturală maghiara. „încotro?“ r3 congresul organizatei ju detene a partidului maghiar din

Pagina* 2 {»"GAZETA TRANSILVANIEI

„Servim o cauză sfântă“.'Viitorul este ai nostru, căci

servim o cauză sfântă. Să în ce pem munca. Am iuerat este a devârat şi până acum dar să continuăm această muncă de aci încolo cu îndoită însuti ijire ţ i fanatism

Am avut d iverse în treve­d eri cu diferifi oam eni poli­tic i. |Unii dintre ei cond ucă­to ri de partide. To|i t e i cari serv im cauza naţională, vom răm âne pe planul pe care ne găsim astăzi. F ie c a re va lupta sub con d u cerea ce o a re astăzi pentru a asigura maximum de randam ent m iş­cării pentru red eştep tarea naţională ş i pentru biruinţa ideilor ce ne în su fleţesc.

Cu politica de până acum îp să am isprăvit. D em ocra­ţie, ca a ce ea care s ’a p rac­ticat ş i se p ractică de unii ş i alţii, noi nu vom face,

Proconsul noi nu vom numi. Conducător va fi acela care va întâlni sufragiile hotărâte ele ostaşilor aflători în slujba miş carii nej onale.

Liberalii au trimis la Alba lu lia pe d l Chirculescu. Om foarte simp .tic, dar cine-1 cunoaşte ? La Sălaj au trimes pe d 1 Sâveanu. Dsr iarăşi, ce legături are d i Sâveanu, care deasemenea este un băi bat foarte simpatic, cu lumea din Sălaj ? La mine în Someş a fost trimisuri Brătianu. Norocul meu e că e un Bebe. Nu în acest mod trebue să pro cedăm. Ş efia trebue s â J ie un rezultat a l încrederii obşteşti. ■Şeful trebue s ă aibă autoritatea necesară, pentrucâ atunci când e l ia o dispozifie sau o măsură, e a trebue s ă f i e executată de toată lumea.

D em ocraţia de până acum n ’a fost decât o dictatură deghizată. Nu din în cred e ­re a obştei s ’au făcut numiri ş i s ’au dat hotărâri, ci de că tre ce i câţiva co co ţa ţi la cond ucere.

Vă mulţumesc dvs. tuturor, cari în frunte cu d l Anghelescu a(i contribuit la organizarea aşa de splendid reuşită a menifes- faţiei de Dumineca, ii mulţumesc d-iui D . R. Ioanijescu pentru or­ganizarea campaniei dela Pra­hova şi pentru succesul dobân­dit în alegerile dela Giurgiu.

Şi mulţumesc în mod deose-

«n»bit, femeilor române 'cari sunt cu adevărat animatoarele miş cării noastre, penlrucl ele poarta în s fletul lor mai vie grija pen­tru soarta copiilor noştri.

De aci dea Dumnezeu să iasă însufleţirea şi forţa nebiruită de luptă, pentrucâ să reuşim să pu­nem nesdruncinata temelie a credinţei ce mărturisim cu lojii: Rom ânia a Românilor.Prăbuşirea

avionului rus „Maxim Gorki“.

Sâmbătă la amiazi s’a întâm­plat o groaznică catastrofă pe aerodromul central din Moscova, pricinuită de prăbuşirea avionu­lui „Maxim Gorki“, cel mai mare avion din lume, căruia au că­zut victimă întreg echipagiul şi toji pasagerii în număr de 49 persoane. Iată relaţia oficială asupra acestei îngrozitoare ca­tastrofe:

Avionul .Maxim Gprkî* efec­tua un sbor, fiind condus de pilotul J jrov şi având pe bord 37 de muncitori ai Institutului central aerodinamic.;

Un alt aparat de instrucţie al Institutului, pilotat de pilotul Bleghin, însoţea avionul gigantic.

Cu toate ordinele severe ale comandaniilor săi, Blaghin a în­ceput o serie de acrobaţii ae­riene in jurul lui „Maxim Goiki*, care se afla atunci la o înălţime de 700 metri.

Avionul de vânătoare termina tocmai un „looping“, când din imprudenta pilotului, s’a ciocnit de o aripă a giganticului avion

„Maxim G jik i* s’a prăbuşit sfărâmându-se de pământ. Bu­căţi de aripă s’au răspândit pe toată întinderea aerodromului.

In catastrofa au pierit 11 oa­meni din echipagiu şi 37 de pasageri, muncitori, ingineri,tech- nicieni şi membri ei Institutului muncii, prinlre cari şi câţiva membri ai famiilor acestora. Pi lotul Blaghin a fost şi el omorât

„Maxim Gorki“ cântărea 42 de tone şi avea o rază de ac­ţiune de două mii cinci suie de kilometri.

Guvernul a hotărât să facă funeralii naţionale. Familiile vic­timelor vor fi despăgubite cu generozitate.;

Sancţionareafraudelor dela jandarmerie.

C ondam narea generaluluiD um itrescu la 5 ani rec lu ­

ziune ş i degradare.

Marele proces al fraudelor săvârşite la Inspectoratul jandar­meriei din Bucureşti, cari au a* gilat în măsură atât de mare opinia publică a tării, a luai sfârşit Sâmbătă.

După o deliberare de patru ore jumătate, consiliul de răz­boi ai Corp. II armată a adus un verdict, prin care condamnă pe generalul C. Dumitrescu, fost inspector general al jandar­meriei, pentru faptele de agent provocator la fals şi abuz de putere, la 5 ani recluziune, d e ­gradare militară şi p ierderea dreptului d e a purta decorafiuni, pe coloneii Crioăf Gh şi Lefu Gh. pentru sustragere de bani publici, şi fals în materie de administraţie militară, h câte doi ani închisoare, destituirea şi pierderea dreptului de a purla decorafiuni. Toţi trei au m<i fost condamnaţi solidar la t5.000 lei despăgubiri de jude;ală.

Intendenjii miiori Dr gomi- rescu D. şi Teodorescu ion, pre­cum şi căpitanii Negoescu I. şi Niculescu Teodor au fost absol­viţi de pedeapsă potrivii ari. 130 din codul de justiţie militară.

Condamnaţii au fost transpor­taţi încă Sâmbătă ia Jilava.

Adunarea comitetului plenar al Sindicatului ziariaştilor din

Ardeal.Sâmbătă şi Duminecă s a ţi­

nut la Blaj adunarea comitetului plenar al „Sindicatului ziariştilor din Ardeai şi Bâna.“; Au fost discutate diferite probleme în legătură cu viata gazetărească, între care chest unea mC asei de pensii ş i retrageri a ziariştilor“, stâruindu-se cu energie pent u susţinerea acestei mştiluţiuni, şi sprijinirea ei din p iitea gu vernului, cere este rugat s ă or­donanţeze restantele d e 16 mi­lioane lei, pe ca re le datorează statul.

S ’a protestat împotriva cen ­zurii ş i a stării d e asediu.

Comitetul plenar a luat apoi în discuţie chestiunea selectării

Sindicatul P resei Rom âne din A rdeal şi jjan

Convocarea adunării generaiIn virtutea prevederilor din articolele XII—XIII_XIV

tutelor, convocam prin aceasta cea de a XV-a Adunar V 8,ţ % ordinară a Sindicatului Presei Române din Ardeal «j r6 9eiJţfa|i tru ziua de 2 Iunie ( Duminecă) 1935, ora 10 a. m -n ^ î ’ in­casei Sindicatului din Cluj, Calea Mareşal Foch, cu u* x lfl« ordine de z i : ‘

1. Constituirea adunării generale şi cuvântul de al preşedintelui. 2. Raportul secretarului general. 3, o, ?S:*'Merţ sierului. 4. Raportul comitetului de cenzori. 5. DescărcP°rtu* ^ tionară a comitetului. 6. întocmirea bugetului pe anul 193^ im­puneri şi comunicări. 8 . Alegerea noului comitet 7 Pr«.

In caz că la 2 Iunie nu se va întruni numărul ner membri, în conformitate cu art. 16 din statute, adunarea a f ^ se va Jine in ziua de Duminecă 9 Iunie, la aceeaşi oră n rd|* celaş Ioc, cu oricâti membri ar fi prezent1, fără altă convoi 4 4‘

Şedinţa comitetului plenar esie convocată pentru ,8re* Sâmbătă 1 Iunie 1935, ora 4 după masă, pentru rezolvireftU\^ Hunilor ce sunt de resortul stalutur. 8 ch«s>

— ---------- „■■■■- ........................ ................Nri

Preşedinte: Secretar general-Ion Clopoţel. Teofil Bugnariu.

ziariştilor profesion işti prin Sin­dicate, hotărâadu se să se facă un nou demers pe lângă gu­vern pentru ca permanentele de cale ferată să fie atribuite a clusiv profesioniştilor recoman daţi de către reprezentanţii ce­lor trei sindicate din Capitală şi ale societăţilor de presă din nmrile centre regionale, recu­noscute cel puţin de zece ani ca persoane juridice şi întinse pe toată suprafaţa unei pro­vincii.

S-au întreprins demersuri noui pentru punerea p ietrei funda m entale a sanatorului dela B ăile Herculane, de care e strâns le­gată capacitatea maximă a Sin­dicatului de a’şi realiza pro­gramul.

Din raportul neobositului pre­şedinte d-1 Clopoţel, rezultă că anul gestionar încheiat, care a fost aproape în întregime con­sacrat strângerii de fonduri pen­tru sanatorul dela Băile Hercu- iane, poate fi considerat ca un an bun, aducând in comparaţie cu al|i ani, venituri considerabile

Concediulangajaţilor

Către întreprinderile industriale şi com erciale

Camera de muncă atrage a- tenjiunea întreprinderilor indus­triale şi comerciale mari şi mici,

(<alaria|i, ucenici), asupra d tutui acestora de a căpăta 1 cediul anual de odihnă, in ( formitate cu ari. 14, 4^ 89 din L^gea contractelor muncă.

Concediul anual de od este de ordine publică şt atare, angajatul nu poate nunta la el, iar patronul esl bligat a i l acorda, indife dacă angajatul l'a cerut sai

Ia acest sens s’a fixat nitiv jurisprudenfa, prin dec nea Nr. 493 din 7 Martie 1 a înaltei Curţi de Casaţie i

Toete întreprinderile suni gate a jalcătui tablouri cu mele fiecărui angajat, data i pleacă şi când se reîntoarce concediu, în conformitate cu 50 al. XII d>n Regulamentul contractelor de muncă.

Aceste tablouri să fie afişate în Jntreprindere, astfel ca cei interesaţi să poată lua cunoş­tinţă cu cel puţin 10 zile inainte de daia conced.ului.

filteresül însăşi ai întreprinde­rilor este ca această chestiune să fie aranjată din timp, con­form legii, pentru a nu se ex­pune la eventuale neplăceri şi sanc|iuni legale.Preşedintele Comisiei

Interimare :G. Curcă.

Secretar:Manea.Storul cu aeroplane fîră motor (planoare)

Demonstraţia aeriană dela I. A. R.In ziua de 2 1 1. c. Aero Clubul

Regal Român Braşov prin ini­moşii conducători dela Fabrica de avioane au păşit la fapte printi’o manifestaţie documen tată de sbor cu avioane fă ră motor, deşi nu în deajuns de apreciată de românii braşoveni, totuşi de un folos praetic netă­găduit.

De un timp încoace braşo venii văd, cei-ce au ochi de văzui, evoluând mejesto«, în li­nişte pe deasupra frumom'ui nostru oraş, un avion fără motor, un planor. Cei mai mulţi, dacă aveau timp de perdut, aruncau o scurtă privire, exclamând o şi mai scurtă gândire. Uite colo un nebun!

A. C. R. R din Braşov a tre­cut la fapte. In tocmai cum eu nu-mi pot astâmpăra foamea de cât mâncând, tot astfel nu pot iubi aviaţia de cât văzând un avion, pipăindu 1, nu insă cum fac cei mai mulţi tăbărând peste el o sută de inşi, ci luând contait cu ce formează aviaţia: aviator şi avion.

La ora 9’45 remorcat, de un aeroplan condus de ing. Flo­re seu, a decolat tânărul dar cel mai destoinic pilot de planoare ron âi ul Valentin Popescu .

Era o vreme nu tocmai plă­cută unei preumblări de plăcere

prin norii purtători de ploaie, dar când omul face ceva din plăcere nu vede in cale de cât soare şi totul îi pare plăcut.

In timpul cât valorosul nostru sportiv-aviator zbura, soseşte un şi mai valoros militar cu-un a vion românesc S. E. T. condus de căp. Dumitrescu, generalui Sichitiu, care in deplasările sale foloseşte numai avionul, cu tjţ cei aproape 60 de ani.

La ora 10 un planor de şcoală tras de un automobil cu ajuto­rul unei coarde de 100 m. se urcă la 50 m , când conducăto­rul lui dând drumul corzii, pla­nează timp de un minut folosind curenţii de aer ascendenţi, cari sunt hotărâtori menţinerii pla­norului pe linia de plutire, sau cum se zice, in zbor planat.

Spre deosebire de aeroplanul cu motor, cei fără motor, pla­norul, nu se menţine în aer de cât cu ajutorul acestor curenţi aerieni, cari trebuesc studiaţi îndelung, pe lângă calităţile ae­rodinamice de construcţie ale avionului şi îndemânarea pilo­tului.

După aceasta o nouă remor- care cu aeroplanul până la 1200 rn. când eliberându se din nou, în frumoase evoluări Va­lentin Popescu arată toată arta zborului cu planorul: viraje

strânse, picaje, glisade apoi şase loopinguri (darea peste cap) încă patru la fel de fru­moase, au făcut sâ producă, a- supra celor cari văd în avion şi altceva decât moartea, su­blime senzaţii de măestrie în nobila artă a zborului planat.

Şcoala de piloţi de planoare ce se va deschide la 1 Iunie a. c. a fabricei I. A R satisface cele trei cerinţe de o impor­tantă primordială. Ţara Bârsei regiune. în care cur- nţii aerieni o frământă întreg anul, este sor­tită să devină un centru de sport aeronautic.

Materialul care se foloseşte este acelaş de care se folosesc German i cari sunt cei mai per­fecţionaţi din lume în zborul fără motor De unul din cei mai buni elevi ai celebrului Hirlh nici nu mai spunem nimic, căci ne arală ei foarte mult atunci când este în aer, în elegantele evolufluni ale giganticei lui pa­seri.

Români, lăsaţi la oparie în- tr’o după amiază, când veţi fi chemaţi la o astfel de manifes­taţie adeseori brutalul malsch de footbai sau vorbăria goală de cafenea şi încurajaţi prin parti­ciparea voastră astfel de nobile manifestări emancipându-vă în cunoştinţe şi simţământul de în­credere in însuşirile bogate ale neamului acesta prea îndeajuns încercat.

22 Mai 1935.B. A.

C I N E M A „A ST R A “Numai 2 zile 23 si 24 Mai

M E T R O — GO LD W IN — MA V E Rprezintă:

Bal la HOLLYWOOD2 o re de râ s . M ontare fastu oasă . D ans şi muzică.

Cu: Stan Brau, Lupe Veler, Jimmy Durante, C harles Butter- WJ f th’ Polly M orau> F ra n ce * W illiam s, Jach Pearl şi

MICKY M JU > E cu soldati de ciocolata, 2000 GlRLS-

Deschidere de prăvălie.

301 1 - 1

S ’a deschis sucursala firmei H AN S H OH R, fabrică de m ezeluri S . pe A. în strada Voevodul Mihai (f. stradă Văm iii) N r. 2 3 .jC I N E M A . .LUX“

c i x , , u e ia ^4 Nai. ,.,11Ş lag ăr m ondiali M arele tragedian Ş lag ăr mont»*1'

h a r r y B A U R C A N A L I A

~ » , 5^ r?pera nem uritoare aluiCu: ALICE FIELD.

Fernand Nozier® . Regia: A natole Lit

vjizefW?j:r»„PaUr- CUil? sc.ul filmrie: Nopţi m oscovite *"j,

s e azi unul din cei mai miri artişti de cinsma din

Page 3: Din , partidul maghiar „încotro?“ - core.ac.uk fileşi lupta pentru autonomia culturală maghiara. „încotro?“ r3 congresul organizatei ju detene a partidului maghiar din

GAZETA TRANSILVANIE! Paginii %1955

! > _ - Mnilclptolul B r^or.

' S » * -1 9 5 57151 C. L Serv- silvic.

ISe publică spre cunoştm a 5; rfiis că în ziua de 11 Iunie

1 “f fa ora 12 e. in. se va vinde 19 Serviciul silvic al Municipiu- M nrasov, prin licitaţie publică,

SK închise ** si9llale °Htate de circa 500 metri cubi

f8f “ de brad, doborât de vânt, eff Îădurea Valea Popii şi Ur­

ărilor, situată pe hotarul o-ului.

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. 12998-1935.Serv. technic.

Piiraiin ii MiePentru aprovizionarea Uzinei

de apă a Municipiului Braşov cu |evi de fontă, piese speciale, guri de apă şi robinete de vană, se va t*ne licitaţie publică in ziua de 7 Iunie a. c. orele 12 a. m. în cabinetul primarului.

Valoarea ţevilor şl a celor­lalte piese este de iei 300.000.

Termen de livrare 20 zile dela primirea comenzii.

Garanţia provizoră este dePreţul de slrigare esle pentru , 5°/° din valoarea ofertei.

■ cub de brad lei 70 pe , Tablou despre materialele ne- um nSitnro. * cesare şi caiet de sarcini se

poate căpăta la Serviciul tech­nic al Municipiului Braşov.

Braşov, la 16 Maiu 1935. Comisia Interimară,

p. Preşedinte :Dr. Stinghe.

Secretar generali 299 1—1 Dr. V. Voicu.

Şeful Serviciului, Ing.-Şef: Socol.

1 c ^ ’gÎranjfe3 se cere 5°/# din

,'ânzarea se face cu obser- ea dispozitiunilor legii pentru labilitatea publică art. 88 —

şi conform conditiunilor leciale, de cari amatorii pot

cunoştinţă dela Serviciul zilnic între orele 8 —13.

Jmisia Interimară a Munici- lai Braşov a declarat urgenta, şedinja din 14 Maiu 1935. Braşov, la 14 Mai 1935.

C misia Interimară,Preşedinte:

Dumitrescu-Pârvu.Secretar G eneral:

2 1—1 Dr. V. VoicuŞeful Serviciului,Ing. C. M oarcâs.

Iriraăria Municipiului Braşov.

Primăria Municipiului Braşov.

Primăria Municipiului Braşov

No. 12.198—19357050 C. I.

Serv. economic.

PoMlcatlm li M afiiAvând în vedere reclamaţii*-

nile repetate, făcute din partea proprietarilor de vite privitor la stricăciunile cauzale pe păşunea din Valea Răcădăului, se dis­pune următoarele:

1. Păşunatul pentru cai şi alte animale, afară de vacile cu lapte admise pe izlaz, este strict oprit.

2. Jocuri de footbai şi alte jocuri (trecerea cu bicicletă ele.) precum şi tinerea de maialuri, serbări etc. pe terenul de păşu- nat susamintit sunt strict oprite.

3. Contravenienţii vor fi pe* depsiji în baza legii asupra po litiei de câmp.

Braşov, ia 9 Mai 1935.Comisia Interimară,

p. Preşedinte:Dr. Stinghe.

Secretar general: 290 2 - 2 Dr. Virgll Voicu

Mătăsuri imprimate r

d e s e n e i n e d i t eREPREZENTÂNDS T R IC TMODA PARIZIANA

1935PentruV A R A

înExclusivitate:

Imprimeuri

C H A N E L

G A L L I AS I B I U

Str. Regina Maria 3 4

MODELEORIGINALE

B R A Ş O V Piaţa Libertăţei Nr. 3

266 2 - 4

o casă Ia poziţie bună. Adresa la

proprietar Str. Pajişte A) Nr. 16.

N

?rci

12.997—1935 rv. technic.

4i

Pentru canalizarea străzii Aleea ineipesa Elena se va jine li

{ie publică in ziua de 7 Iu* n$ a. c. orele 1272 a. m. în

binetul primarului.Valoarea totală a lucrării este

lei HO.OOi).Termen de execuţie 20 zile. Garanta provizoră este de

din valoarea ofertei.La licitaţie se pot prezenta

itfcineri, anteprenori de con- ■ oct» autorizaţi şi maieştrii in- spiatori autorizaţi.

Condi(iuni detailate, ^planuri deviz se pot căpăta la Ser-

I ciul technic al Municipiului ■&şov.

Braşov, la 16 Maiu 1935.omisia Interimară,

Preşedinte:Dr. Stinghe.

p. Secretar general: 1—1 Dr. Virgil Voicu,

Şeful Serviciului,Ing.-Şef: Socol.

Nr. 11.070-1935.6898 C. I.

Serv. economic.

P i i c a t n fie licitaţiiPentru închirierea localului de

prăvăiie din casa Sir. Voevodul Mihai No. 12 (fost chiriaş H. Hermanri) pe timp de trei ani, se va tine în ziua de 28 Mai a. c. ora 12 a. m. la Primăria Braşov, o a treia licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate în conformitate cu dispozi|iunile Legii contabilităţii publice.

Garanţia provizorie este de 5 70 din chiria oferită şi se va com­plecta după acceptarea ofertei la 507 ■

Condi|iunile detailate se poi vedea Ia Serviciul economic al Primăriei.

Braşov, la 9 Maiu 1935. Comisia Interimară,

p. Preşedinte:Dr. Stinghe.

Secretar general > 285 2—3 Dr. V. Voicu.

In vederea sezonului de varăs'a redeschis

«

»locul de întâlnire

AL ELITEI Şi VIZITATORILOR BRAŞOVULUI.

IN FAŢA PROMENÂZII PRINCIPALE : — : A ORAŞULUI

Bucătărie aleasă şi grătar special la orice oră ziua şi noaptea. Vinuri speciale. Serviciu prompt. — Preţuri convenabile.

Onor. public va fi distrat cu cele mai moderne chan- sonete şi cântece naţionale ale maestrului NICU STANESCU, absolvent al Conservatorului de muzică din Bucureşti.

Cu stimă

moise Popa,restaurator.

Sosirea şi plecarea trenurilorGARA BRAŞOV

V A L A B I L

S O S I R E A

D E L A 1 5 M A I 1 9 3 5P L E C A R E A

Jrimăria Municipiului Braşov

■ 12 200-1935.PcrT* economic.

lic ilePentru arendarea pe timp de an a pământului arabil de

l . rc.® *'/, jugâre, situat lângă l^ldul comunal din Stupini, se ■ ‘ l»ne în ziua de 24 Mat a. c . 1 « ?' m• la Primâria Braşov■ ri8ări) 6 pu^ ic *erbală (cu

I Cditdijiunile detailate se pot

Şimăriei. Serviciul economlc alBr«Şov, k 17 Mai 1935.0rnlsia interimară, p' Preşedinte:

^ r' Stinghe,Secretar general: Dr. Virgll Voicu.

297 i__

I wesi â û- ß!a“ovMar293 f-2

Trenul Soseşte dela:

Accelerat Accelerat Accelerat Accelerat Accelerat Accelerat Personal Personal Personal Personal Personal Rapid Personal Personal Personal Orient Expr, Personal Personal Personal Accelerat Accelerat Personal Rapid Personal Personal Personal Rapid Personal Personal Personal Personal Accelerat Personal Personal Rapid Personal Orient Expr Personal Personal Rapid

Bucureşti — — —Arad — —Oradea-Mare — — —Bucureşti — — —Oradea-Mare — — —Bucureşti — — —Bucureşti — — —Oradea-Mare — — —Făgăraş — — — —Intorsura Buzăului — —Zârneşti — — —Arad — — —Breţcu — —Petru-Rareş — —Bucureşti — — —Arad (Luuia, Joia, Sâmbăta) Bucureşti — — —Sibiu — — —Bucureşti (dela 1 Iulie) —Bucureşti — — ~Galaţi (dela 1 Iulie) — Zârneşti — — —Oradea-Mare — —Bucureşti — — —Petru-Rareş —Oradea-Mare — —Bucureşti — —Sibiu — —Intorsura Buzăului — —Petru-Rareş —Zârneşti — —Oradea-Mare —Bucureşti —Petru-Rareş — —Bucureşti — —Zârneşti — — ~Bucureşti —Oradea-Mare — — —Petru Rareş — — —Bucureşti — —

Ora Trenul Pleacă spre: Ora

1.36 Personal Arad — — — 0042.12 Personal Bucureşti — — — 0.403.02 Accelerat Cluj — — — 1.43311 Accelerat Bucureşti — — — 2.203 51 Accelerat Bucureşti — — — 3.124.49 Accelerat Oradea-Mare — — — 3.20'5.33 Accelerat Bucureşti — — — 3.596 40 Accelerat Arad — — — 5.016.57 Personal Petru Rareş — — — 510700 Personal Zârneşti — — — 5.25/. 05 Personal Sibiu — — — 5.627oe Rapid Bucureşti — — — 6.508.29 Personal Petru Rareş — — — 7.109.30 Personal Oradea-Mare — — — 7.109.37 Rapid Bucureşti — — — 7.13

10.03 Personal Zârneşti — — — 7.20lu.58 Personal Breţcu — — — 7.3511.25 Personal Bucureşti — — — 8.0011.36 Orient Expr. Bucureşti (Luni, Joi. Sâmb.) 100912.14 Personal Bucureşti — — — 10.4012.38 Accelerat Oradea--Mare — — — 12.2414.00 Persana! Petru Rareş — — — 12.5514.45 Personal Intorsura Buzăului — — 13.20I5.45 Personal Sibiu — — — 13.3516.18 Personal Bucureşti — — — 14,1016.25 Rapid Bucureşti — — — 14.52I 7.49 Personal Zârneşti — — — 15.0019.03 Personal Jraiea-M are — — — 16 2519.10 Accelerat Gal iţi (dela 1 Iulie) — — 17.3019.25 Rapid Oradea-Mare — — — 17.5619.27 Personal Petru Rareş — — — 13.0019.36 Personal Bucureşti — — — 18 2020.07 Personal Zârneşti — — — 19.4521.19 Accelerat Bucureşti — — — 19.4821.20 Personal Fâgâraş — — — 20 2322.21 Personal Oradea-Mare — — — 20.2522.28 Personal Bucureşti (dela 23 Iunie) — 20.3023.25 Personal Intorsura Buzăului — — 20.4023.38 Personal Petru Rareş — — — 20 6523.53 Orient Expr Arad — — — 22.34

Primăria Municipiului Breşav.

No. ad. 10.587—1935C. L 6733

Serv. economic.

M u t li fiiiPentru închirierea case* (câr-

ciumei) din »Stejeriş* pe timp de trei ani, la aceesiâ Primărie se va ţine în ziua de 24 Mei a. c. ora 12, o a doua licitaţie publică cu oferte sigilate şi tim­brate, în conformitate cu art. 8 8 —110 din Legea contabiiit&|il publice.

Odată cu oferta se va depune un vadiu de 5 >/0 d<n chiri* o r ferită, care se va complecte la 507o-

Condijiunile detailate se po; vedea la Serviciul economic al Pimăriei.

Braşov, la 2 Maiu 1955. Comisia Interimari,

p. Preşedinte:Dr. Stinghe.

Secretar generali 270 3 - 3 Dr. Virgil Votca,

România. — Prefectura jadeţuiuS Braşov. Serviciul financiar şl

contabilitate.

No. ad. 2768 -1935 .

PublicajiuneSe aduce la cunoştinţa gene­

rală că proectul de buget asL administraţiunii generale (Dostss No. 2768—1935) şi proectul de buget al Buletinului Oficial al judeţului Braşov (Dosar Na* 1252— 1935) pe exer iţiul 1935— 36, întocmite în cont iradiate cu art. 39—41 din Legea pentru organizarea finanţelor locale ş î art. 245 din Legea pentru orga­nizarea administraţiunii locale, sunt depuse spre vedere pahiieăi in biuroul şefului servietuiui fi­nanciar şi de contabilitate (P a­latul Prefecturei etaj II No. 41} pe timp de 10 zile deta 22 Mai până la 1 Iunie 1935.

Consiliul judeţean este con­vocat pe ziua de 4 Iunie 1935

I ora 9 a. m. pentru votarea a* cestor bugete, până D care dati j cei interesaţi pot depune rect a- moţiunile lor eventuale, conform art. 40 din Legea de mai sas»

Braşov, 20 Maiu 1935.Prefeci, lancu Nan.

Şeful serviciului, Ftorea.309 1 —I

Avem lipsă de aur şi argint

Pentru aceea ie plătim cu pre* ţuri corespunzătoare valorii

lor ridicate de azi.H Osferzetzer şi FiiB raşov, P iaţa L ibertăţii 7

(Târgul O âului)286 3 - 4

Page 4: Din , partidul maghiar „încotro?“ - core.ac.uk fileşi lupta pentru autonomia culturală maghiara. „încotro?“ r3 congresul organizatei ju detene a partidului maghiar din

FA PTE NU VORBE.

Organizaţiile din oraşul şi jad. Braşov« p r o b i acţiu n ea naţională a d-lor Vaida ş i Niţescu.

VI.Dăm astăzi Ioc procesului ver-

bol al puternicei noastre orga­nizaţii din comuna H olbav, jud. Braşov:

P r o c e s - v e r b a l

luai tn şedinţa Comiletului or ganizaţlunii partidului naţional- ţărănesc din comuna Holbav, Jud. Braşov în asistenta tuturor capilor de familie şi şefilor de deal.

D 'l preşedinte al organizaliunii naţio oal-ţărăniste din corn. Hol } «y arată situatiunea rea ere iată elementului românesc din toate unghiurile ţării, datorită accesu Jui elementului străin în toate ramurile vitale de activitate ro xnânească din tara noastră, şi explică în mod larg şi popu'ar acţiunea d-lui Vaida-Voevod fost prim-ministru, care este îndrep­tată în direcţia » Ţ a r a r o m â ­

n e a s c ă t r e b u i e s ă m e a r g ă s p r e d r e p t u r i l e e i f i r e ş t i “ .

V ă z â n d c ă exponenţii m işcării a ce s te ia d e trezire a conştiinţei n aţion ale în jud- B ra şo v sunt d -n ii: dr. V oicu N itescu, fost ministru şi G. C uteanu, fost prefect al jud- B raşo v , însoţiţi de p leiad a de buni rom âni şi buni gospodari ai ju d e­ţului B raşo v , în treaga or­ganizaţie â corn. H olbav a d e ră la m işcarea d e re­deşteptare a d-lui V aida- V oevod , indiferent de e- gida şi viitorul num e al partidului.

H o l b a v , la 12 Maiu 1935.In numele Adunării partidu­

lui n.-t- vaidist:Preşedinte, S i m i o n O p r e a .

Vice*preşedinte, I . A v r a m .

Secretar, M â g u r e a n u P e t r u .

Se mişcă ValachiiS e sguduie ţara, se mişcă

Vclabli, se răscoleşte sângele ia vine, se deşteaptă simţămin lele, se trezesc Românii.

S e s g u d u i e Ţ a r a , nu de stri­găte, nu de ovatiuni, sau de ma- nifestaţiuni sgomotoase, ci de palpitajiuniie inimilor, ce caută să spargă piepturile celor ce înţeleg că a sosit ceasul redeş tepiării naţionale, că a sosit ebpe supremă, clipa când Ro- mânul-Valah, Românul de neam şi sânge, trebue să se trezească din letargie, „din somnul cel de moarte*, din somnul nepăsării, ia care a stat atâta vreme, fără .să s e mişte, fără să crâcnească, c a un bou ce stă cu grumazul întins sub greutatea jugului apă­sător.

S e m i ş c ă V a l a c h i i , cam târ îiu, dar totuşi e bine şi mai târ- â ii decât de loc.

Dela Tisa pân’ la Mare, dela Dunăre la Nistru, orice Român de sânge, care înţelege noua mişcare naţională, pornită de d 1 Dr. Âlex. Vaida Voevod, orice Român conştient de importanta vieţi: naţionale în stat, se mişcă, s e descătuşează, se freacă la ochi ca deşteptat dintr'un somn Jurg şi greu, se trezeşte, se dă- rueşte cu trup şi suflet nouei miş­cări naţionale, porneşte la luptă.

S e r ă s c o l e ş t e s â n g e l e t n v i n e , fierbe, produce aburi, cari cău- Sân Ju-şi eştre dau la o parte capacul apăsător şi erup sub puterea calorifică a focului ne văzut, care nu produce nici fla­cără şi nici fum

Acest foc intens, clocotitor, este cel mai scum pentru om, este viaţa lui, este inima ce con­duce prin vinele trupului ca prin nişte canale, viaţă şi înviorare.

S-e d e ş t e a p t ă s i m ţ ă m i n t e l e , sub impulsiunea acestui foc. Ro­mânul începe să simtă că într’o ţară mare şi bogată, numită „Ro raenie“, el trebue să trăiască li­ber şi îndestulat, cS din pămân­tul îngrăşat cu sângele lui, cu .sângele părinţilor şi moşilor, ce sVu jertfit pe câmpul de luptă pentru „Neam şi Ţară*, ei Ro­mânii au pământul, au dreptul sâ se hrănească din glia neagră strămoşească.

S e t r e z e s c R o m â n i i , se rid că contra nesâturaţilor de averi, contra asupritorilor, se ridică contra tuturor veneticilor pripă­şiţi la noi în ţară, care ne sug şi ne săcătuesc de vlagă, de viată, da rodul muncii noastre.

S e trezesc Românii şi por­nesc cu gândul curat, cu pasul sigur, cu dor de muncă spre calea cea nouă ce se deschide, pe calea binelui.

Rom âni! Astăzi, într’o ţară soare şi bogată, într’o tară civi-

lizală ca orişice tară din Apu­sul Europei, am ajuns aceleaşi timpuri ca în 1800, când Valahii erau sclavi, erau vacile de muls ale fanarioţilor. Asiăzi am ajuns aceleaşi timpuri, astăzi suntem supfl şi mulşi de toţi veneticii, de toate liftele păgâne, de tofî streinii încuibâri(i la noi.

A a j u n s c u f i t u l l a o s .

A sosit din nou anul 1821.Dintr’un Tudor—Oltean, care

s’a ridicat atunci cu pandurii săi, o ceată de flăcăi destoinici şi neînfricoşaţi sâ scape tara de liftele streine, ce fără milă şi ruşine furau şi prădau tot în (ară. Români! a sosii din nou an. 1821. Dintr’un Tudor—Oltean, s’a născut un alt Tudor, un Tu dor—Ardelean.

Români! O nouă eră începe, un nou orizont se deschide, o nouă Românie se formează, o Românie consolidată pe stâlpi de beton, de beton armat de braţele, simţămintele şi inimile celor ce înţeleg că dacă acea­stă tară se numeşte România, atunci Românul trebue să fie stăpân.

R o m â n i / Mântuitorul nostru a venit pe pământ, a deschis o cale nouă,—-urmati-1. Urraaţi-1 cu dragoste, cu încredere, cu devo tament, pentru binele şi ridica­rea N e a m u l u i ş i a Ţ ă r i i .

R o m â n i t r e z i ( i - v ă I B u c u r e ş t i , Mai 1935.

V. G. R oşcu leţ, stud. univ.

InformaţiiE piscop ul G rigorie al A ra­

dului grav bolnav Ziarele din Capitală educ ştirea că P. S. S Episcopul Grigorie al Aradului e grav bolnav de două săptă­mâni. Duminecă a avut un acces de cord, care a îngrijorat pe medicii curanţi.

Sfinţirea monumentului re­gretatei publiciste şi luptătoare naţional feministe + proL E c a - t e r i n a G â r n e a j ă , dela a cărei moarte s’a împlinit 1V2 an, TB avea loc la 6 Iunie a. c. în ci­mitirul Eroilor din Cluj.

D-l Vaida-Voevod la SuveBU C U R EŞT I, 22 M aiu. - C ercurile p0 liţic. ,

reştene d au o d eo seb ită im p ortan tă audientei J* neri la S u v eran a d-lui V aid a-V o ev o d , care d * 1 latările ziarelor a durat 6 ore- D-l V aid a, f i i n ^ 1 la P ala t, a luat dejunul cu M. S a Regele iar d„'n-vil m iazi a fost primit în au d ien tă .

întrebat d e ziarişti d-l dr. A l. Vaida-Voevod este obiceiul d -sa le , n -a d at nici un amărui *cu m

cred e în să în cercu rile iniţiate, c a d -sa aPrţ

S ale un exp o zeu am ăn u n ţit a su p ra rostuluiI 1 I „ A m M t V « 9 ✓ V ^ 1 „X V . I _

,!acu| ksa le naţionale şi a su p ra întrevederilor pe cari le.a să p tă m â n a trecu tă cu num eroşi bărbaţi politici

actiun

Un clien t al restaurantului „Tran- I silvania* ne comunică că a asistat eri la amiază dela o altă masă, la o discufie între mai mul|i funcţionari ai prefecturei, cari discutau chestiunea lui „Numerus Valachicus*. Cu acesi pri­lej secretarul prefecturei părintele i. r. loan Podea şi-a permis în gura mare să se exprime în modul cel mai păti­maş asupra acesiei mari probleme na­ţionale, proferând insulte ia adresa fruntaşilor noştri politici locali şi dela centru, foşti demnitari sub guvernările P. N. Ţ.

Părinte Podea! Valahul (ine minte!

D ela Touring Clubul-Bra- şov. La 28 Mai a. c. ora 18, va avea loc adunarea generală ordinară a secţiunii II. alpină a Touring Clubului României, Bra­şov, în sala Sfatului. La ordinea zilei va fi darea de sec mă a ac­tivităţii societăţii pe anul 1934, pentru descărcarea comitetului de gestiunea acestui en.

In cazul când nu se va în­truni numărul legal de membri, adunarea se va fine în aceeaşi zi, la orele 19, cu orice număr de membrii.

S ’a constru it prim a arenă de p op ice duplă modernă de cătră d-l Munteanu Vasile din str. Mihai Viteazu Nr. 10, a că rei inaugurere se va face în ziua de 26 L c. unde vor lua parte toate societăţile din Re gională (25 soc.)

Arena s’a construit după pla­nul F. S. P. R.-ului, fiind aptă şi pentru concursuri internaţionale, având tribună pentru 2—300 spectatori.

MULŢUMIRE Stimate domni Ţiu să vă fac cunoscut că sunt foarte mulţumit de efectul minunai, pe căre i au aceste Tablete Togel asupia feluritelor răceli, dovedindu se şi ca un bun calmant.

Bucureşti, 24 Sept. 1932.L . F l o r e s c u .

Preluând frizeria „Royal Str, M. Weis 3, invit pe cei cu

p r e t e n s i u n i asupra mobilierului, să se enunţe la l o s i f N o g y (a- dresa de sus) în termin de 5z.le.

0 mnrdarâ excrocherie de presă la BraşovScam atoriile organ izaţiei d lu i M ihatache, pentru a crea

o diversiune.

Ziarul „Patria“ (No. 116) sosit azi ţ la Braşov, publică sub titlul de mai sus următoarele:

De Paşti a început să apară la Braşov o nouă foaie săptă­mânală „Cazeta Braşovului”, care se intitulează „organ ai partidului naţional ţărănesc”.

Acest ziar are acelaş format, este imprimat cu aceleaşi litere, în coloane de ^aceeaşi mărime şi având titlul turnat cu aceleaşi caractere de litere ca şi titlul ziarului „Gazeta Transilvaniei”.

Organizaţia d-lui Mihalache şi-a îmbrăcat, deci, oficiosul in haina „Gazetei Transilvaniei*. Aceasta este o apucătură de cea mai urâtă şi detestabilă speţă gazetărească.

Editorii noului ziar nu s’au mulţumit numai cu însuşirea for matului şi caracterelor de litere, ci au sustras în mod fraudulos şi adresele abonaţilor ziarului „Ga­zeta Transilvaniei*.

Motivele nu pot fi decât: s’a urmărit furişerea pe căi necin- stite în casele abonaţilor „Ga zetei Transilvaniei“, şi încerca­rea de a induce in eroare op» nia publică prin însuşirea for matului şi caracterelor de litere ale acestui ziar.

»Patria* reproduce apoi mai mulle părfi din articolul redactorului nostru şef, apărut în nrul trecut al ziarului nostru şi încheie cu următoarele:

„Infamia c e a mai m are pe ca re au com is-o aceşti domni, este că au publicat în a c e a stă gazetă, un artico sem nat „V. B ra n isce “, corn bătând acţiunea pentru „nu m erus valachicus*. P ro ce deul este identic cu acela prin ca re no i am publica un artico l a l banditului C oroiu ş i am sem na pe d-l Miha P opovici*.

o u p iu u iu w u i* --------- --- ■ HvUHţjJ ţ,cari cu d -nii: G oga, prof. Iorga, Z e le a Codreanu ' C u za şi alţi fruntaşi politici ai ţării. ’ 1

D-l V aid a-V o ev o d a sosit S â m b ă tă la Cluj, iQr tăzi sau m ă n e se v a în ap oia la B ucureşti.

Problema elementului românescşi profesiuea medic

un m em oriu al studenţilor m ed icin işti din ţară,

Studenţimea română dela toate acultăţile de medicină din ţară a redactat, în de comun acord, un memoriu pe care l-au îna- ntat Ministerului de instrucţie

şi consiliului interuniversitar.In acest memoriu studenţii a-

rată mai întâi care este situaţia actuală a elementului românesc în posturile de medici. La sate 50°/« sunt medici de plasă ro­mâni, 50o/o minoritari; în armată medici of teri de rezervă sunt 1400 români, 1460 evrei, şi 460 alte minorităţi; farmacişti de re­zervă 248 români, ±402 evrei şi 54 alţi minoritari; in dentistică sunt 17°/* români, 83% minori teri, technicieni fără titluri 5 proc români, 95 proc. streini.

In facultăţi 40 proc. studenţi români, 36 proc. evrei, 24 proc. a’ţi minoritari.

Memoriul se mai plânge apoi de uşuririţa cu care se acordă nostrificarea diplomelor.

In faţa acestei situaţii studen­ţimea cere: un riguros examen de intrare în facultate, examen

pe baza lui „numerus i până la recâşiigarea rap„, de forţe a naţiei dominante apoi „numerus cleusus*, Sj nprească echivalarea diplo i pe o perioadă de zece Cum s’a făcut in Polonia, si interzică minoritarilor accesul fundaţiile medicale de stal; ale, şcoli de adulţi, etc.

Aceleaşi deziderate le şi madiciniştii veterinari. C liul profesoral al facultăţii medicină s’a întrunit Luni s ca să şi fixeze punctul de dere pe care trebue să-l ţină la şedinţa consiliuluij' universitar, ele cărei lucrări cep joi.

S’a admts principiul locurilor prin examen de trare. Echivalarea diplomelor se facă prin examen şi taxe caracter proh b tiv, lăsând libertate numai pentru acele cialităţi ce nu se pot studii noi.

Buletinul Poliţiei.In legătură cu furtul dela

noua b iserică o r i din C alea V ictoriei Cliserul dela biserica română ortodoxă din str. Calea Victoriei, a surprins 7 ţigănci nomade in sus zisa biserică, in împrejurări suspecte, Ele se nu­mesc Maria Lingurar, Maria Tran­dafir, Erzi M»ria, Iancu M^ria, Eris Zolan, Eris Pungro şi Tiloi Punea. Cazul se cercetează de cătră Biroul judiciar.

P rostitu ată hoaţă. T Bobotan Aurel a reclamai ţi ei, că pe când se rfl» M local de consumaţie, prosti Bartha Etla i ar fi furat di» zunar suma de 1385 lei.

Ziua copilului ia Dra

A ccident. Conducătorul au­tomobilului Nr, 381 Bv. anume Deszke Iuliu, mergând cu viteză mare pe şoseaua Dârstei, a căl­cat pe ucenicul Olteanu Con­stantin in etate de 16 iani, ori­ginar din Codlea-Braşov. Şofe­rul a fost arestat.

Alt accid ent de autom obil. Conducătorul automobilului Nr. 1700 Bv. anume Bela C. Matias din str. Moldova Nr. 14, mer­gând cu mare viteză pe şoseaua Timiş—Dârste, a lovit o căruţă, rănind uşor pe o femee, ce se găsea tn căruţă şi un cal.

F u rt Locuitorul Kovacs lom din str. Voevodul Mihai Nr. 14, a reclamat poliţiei că autori ne­cunoscuţi i a furat din curte bi­cicleta.

O victimă a jocu lu i de n o ­ro c . Locuitorul Krautner Ferdi- nand din Braşov strada Regina Maria Nr. 18, în seera zilei de 21 Mai a, c. s’a sinucis arun- cându se înaintea trenului Ex­pres Braşov—Cluj. Cadavrul a fost oribil mutilai Cauzele sinu- ciderei sunt că numitul ar fi pierdut o sumă mare de bani la jocuri de noroc în Casi- noul Sinaia.

In ziua de 21 Mai I. & Constantin şi EU na) a avui în sala „Astra* din loc un şil festival închinat ,S?ptanl copilului* aranjat de soc., cipele Mircee* cu con Şcoalei primare No. 1 ? '8 ceului de fete din Braşo*.

Coruri, versuri închina«’ mei“, diferite recitări şi c lări artistice la pian, urijia dansuri n-ţionele, execu elevii şcoelelor de rnai 5 format programul t>ine .■ executat şi urmării cu u -

nubile. vc.sebit interes de Pu !.c* a fost destinat sporirii pentru Cantina copm°r

PREDAU, din cauza J rii, locuinţă conf®r j4 camere, bucătari. etc. M. Georgescu, ^Libertăţii 25.

Di vânzareo cămaşe naţionala î cU de călărit, pentru junh convenabil. Pie|a L'ber“ 23, la restaurant.

A bonaţii cari ne ^ clam aţioni Ş \ c0 î° ^ m scris în chestia zi ţ0 rugaţi a ne \n<h&1 nna şi n-rnl <*e P.te0 sub care li se tritf1

Tipografia Vieter Branisce, Braşov. _ „ ;..n i - Victor. flrfl