CAIE DE ARTA POPULAR

' 1.

- 33g'avitst";&

16.1

_77 ,- P4 P

4 .0 .. 0. r-

---.11kmi

PORTUL POPULARMAGHIAR

DIN TINUTUL CALATEI

E D [TURA E AT PIINTRU LITERATTJRA $1 ARTA

.

www.digibuc.ro

Traducere din limba maghiarti de A. Socol

Fotografii de: M. Kuhn, J. Nagy, E. Kiss

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

JENO NAGY

PORTUL POPULARMAGHIAR

DIN TINUTUL CALATEI

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA SI ARTA

''4" 1 4' 1.1 '

www.digibuc.ro

inutul Calatei se Intinde de la Cluj pind la Ciucea Intrelinia feratd si soseaua ClujOradea si de cele cloud parti

ale acestora. Este mdrginit spre sud de muntii Gildului, spre vest demasivul Vlddeasa si lantul muntilor Mesesului.

In acest teritoriu ungurii locuiesc parte in sate curat maghiare, parteIn sate cu populatie mixtd, printre care sint presdrate si sate curat romi-nesti. Cele 42 sate unguresti din punct de vedere administrativ tin deraioanele Cluj si Huedin ale regiunii Cluj.

Azi acest tinut poate fi considerat unitar din punct de vedere etnogra-fic, fiindcd In decursul timpurilor In modul de trai, In arta.* si obiceiuri s-audezvoltat trdsdturi specifice, distinctive fatd de alte grupe, proprii numaiacestui teritoriu (fig. 1). Datoritd ImprejurArii cd in cursul evolutiei isto-rico-sociale acest teritoriu a suferit influenta a numerosi factori creatori,urmele acestora se mai gdsesc si astdzi In delimitarea unor subgrupdrietnografice din cadrul sdu. In cuprinsul acestei regiuni se deosebescastfel trei pdrti precis delimitate: aria superioard, aria inferioard si cursulNaddsului.

Aria superioard e o zond submuntoasd, cupring Intre apa Crisuluisi a Calatei, alcdtuit din 11 loca1it4i (Huedin, Sincrai, Zam, Alunis,Domosu, Horlacea, Nearsava, Vdleni, 1\16n6stireni, Izvorul Crisului siSaula).

Aria inferioard este o regiune deluroas, la nord de apa Crisului, carese Inc ling spre Salaj pe firul vaii Almasului. Aici gdsim 8 localitdti (Bica-

6

www.digibuc.ro

lat, Jebucu, Tetis, Stana, Petrind, Petrinzelul, Babiu i AlmasulMare).

Aria cursului Nadasului se Intinde de la marginea ariei inferioare,ingustindu-se spre est, 'Ana la Cluj. In cuprinsul ei numaram 14 localitati(Leghea, Aghires, Dumbrava, Inucu, Bogara, Dorolt, Macau, Turea,Capusul Mare si Mit, Vistea, Mera, Suceag i Baciu). Acestei portiunii se mai alaturd dinspre sud o prelungire ingust de-a lungul soselei Gilau-Iara cu comunele Lonea, Gilau, Vlaha, Floresti, Savadisla si Inca treisate asezate la est de Cluj (Gheorgheni, Aiton i Pata).

Dupa marturia cercetarilor stiintifice i istorice adevaratul tinutal Calatei, cel cuprins intre apele Crisului i ale Calatei, a avut o altdezvoltare istorico-economica in cursul veacurilor decit teritoriile cuprinseintre piraiele Alma i Nadas. Faptul c acest teritoriu poate fi socotito regiune etnografica unitara se explica in primul rind prin unitateavietii sale economice i prin asezarea sa geografica.

Populatia maghiara din acest tinut se ocupa. lndeosebi de agricul-tura i cresterea vitelor. Acestea au asigurat si mai asigura i azi

materiile de baza necesare imbracamintei, ca pinza, postavul i pielea.Relativa neproductivitate a pamintului a facut ca populatia & fie nevoitdin timpuri stravechi sa-si procure cele necesare traiului i prin alte mij-loace. Astfel Inainte de 1920 se dezvoltase o string legatura Intre unguriide pe Pusta (Alfld) i cei din tinutul Calatei. Acestia din urma, in lunilede vara, coborau In grupuri la ses pentru a lua parte la seceris si la strin-gerea recoltei. Ca marturie a acestei legaturi, mai dainuiesc i azi in portulcalatean unele elemente a caror origine o constituie de bun seama portulmaghiar de la ses ca: sumanul, izmenele largi (fluturatoare) etc. In cele-lake luni ale anului barbatii din tinutul Calatei se ocup cu cioplirealemnului si a pietrei, cu zidaria, dulgheria i timplaria, in timp ce femeilesint renumite pina la mari departari prin productia de cinepa, tesutulpinzeturilor i prin broderii i cusdturi. Mai recent, dup5. primul razboimondial, barbati.i din satele asezate In apropierea cad ferate in mareparte au devenit muncitori la Calle ferate.

Acest teritoriu este strabatut de calea ferata ClujOradea care urmindcursul Nadasului constituie principala linie de comunicatie pentru sateledin aceasta parte a tinutului Calatei; de alt parte tot pe aici trecesoseaua principala ce leaga Clujul cu Oradea, sosea care asigura o lega-tura permanenta intre comunele asezate in vdile Somesului Mic, Capusului

Crisului Repede. Calea ferata i soseaua, pornind din Cluj, se Intllnescla Huedin i in felul acesta imprejmuiesc ca intr-o imbratisare tinutul

6

si

si

www.digibuc.ro

Calatei. Atit din punct de vedere economic cit si cultural acest fapt ajucat, si joaca Inca, un important rol In formarea unitara a profi-lului etnografic si felului de trai al populatiei maghiare din aceastazona.

Huedinul si Clujul sInt nu numai centrele vietii economice si culturaleale Calatei ci si focarele determinante ale culturii populare, ale obiceiu-rilor si ale portului popular. Totusi In formarea portului, rolul acestor doucentre cultural-economice este cu totul diferit. In timp ce Huedinuleste centrul formarii si dezvoltarii portului traditional din Calata si alraspindirii vesmintelor noi, de origine oraseneasca, Clujul este mijlo-citorul dinspre Huedin al vechilor piese de 1mbracaminte ale tinutuluiCalatei, cit si centrul independent calauzitor al popularizarii imbraca-mintei orasenesti, de o calitate cu totul noua.

In afara de factorii aratati mai sus, in formarea evolutiva a portuluiau jucat Intotdeauna un important rol : cusatoreasa, mestesugarul simeseriasul care confectionau diferite piese ale portului.

Portul actual din tinutul Calatei este caracterizat prin arnestecul por-tului traditional cu piese noi orasenesti. Acest proces Incepe aproximativde la primul razboi mondial, adica o data cu transformarea economieinaturale in economie de schimb si cu separarea productiei manufactu-riere, de mica productie. Acesta este momentul cInd industria casnica Incepesa decada si locul ei 11 ia mica productie de marfuri si meseriile, si apoise intareste si cucereste teren productia capitalista. In mod treptat pro-dusele fabricate preiau rolul si locul pieselor de imbracaminte produsede mica industrie, si prin aceasta se scliimba nu numai materia de bazaa lmbracarnintei, ci insasi croiul, compozitia, modul de purtare si ornamen-tatia ei./Piesele irabracamintei s-au format si s-au preschimbat Impreunasis simultan, influentIndu-se reciproc, pina cind, strabatInd numeroasetransformari si-au gasit In parte isi mai cauta si azi locul si rostuldefinitiv In port.

Numai tinind seama de acestea putem Intelege de ce disparitia uneipiese de Imbracaminte a atras dupa sine iesirea din uz a alteia, respectivtransformarea ei. Amintim numai un exemplu : cizmele au iesit din uz,iar locul lor 1-au luat bocancii. Se potrivesc oare la bocanci izmenelelargi? Nu. De aceea nici izmenele largi n-au mai fost purtate, indiferentdac exista sau nu materialul necesar confectiondrii Mr. Iesind astfeldin uz si izmenele largi, locul lor e ocupat de pantaloni. Se potrivestesortul la pantaloni? Nu. ortul deci nu-si mai are locul in imbracaminte,indiferent dac poate sau nu sa fie procurat. i asa mai departe.

7

www.digibuc.ro

Prin urmare portul actual din tinutul Calatei se afld intr-un procesde restructurare. Populatia nu a rupt definitiv cu portul traditional cise strkluiete sd imbine noul material cu vechile forme. Acest proces aavut drept rezultat ieirea definitivd din uzul portului a unor piese tra-ditionale, care se mai pstreazd doar ca obiecte de muzeu in ldzi i ser-tarele scrinurilor (de ex.: tundra sau sumanul, cizmele roii etc.). Alteleinsd, rminind in uz, au fdcut loc pieselor mai noi ; astfel de exempluin locul cm4ii cu altitd (cdmad brodatd la umdr) se raspindesc treptatcamizolele i bluzele, dar sint purtate in acelai ansamblu de piese alimbrdcdmintei in care a fost purtatd i cmasa cu altitd.

In ceea ce privete imbrdcdmintea format din amestecul portului tra-ditional cu cel nou ordenesc, trebuie sd stabilim ca o reguld valabildpentru intregul tinut al Calatei, c portul traditional se poartd. la marilesdrbAtori (confirmare, impdrt4anie etc.) i la ocazii exceptionale (nuntd,botez, concursuri de dans, spectacole), iar imbrdcdmintea cu caracterordenesc se poart in zilele de lucru i la sdrbdtorile obisnuite (duminicile).

Portul femeiesc la marile sdrbdtori variazd dupd virst si ocazii. Deo-sebirea in ambele cazuri se manifestd prin alegerea culorilor pentruornamentele aplicate si prin purtarea sau nepurtarea anumitor piese deimbrdcdminte.

Ca i in alte pdrti, i in tinutul Calatei, tineretul preferd culorile maivii i un port mai bogat, mai divers, compus din mai multe piese deimbrdcdminte, iar virstnicii inclind spre culorile mai inchise i. au o garde-robd mai putin variatd.

Caracteristic portului tuturor virstelor e cdmaa scurt i largd, impodo-bit cu ornamente in fir colorat, cu creturi sau frul creturi, care pe vremecald se poartd fie singurd sau de cele tinere pe un laibdr Mrd minecifie cu un pieptar de piele brodat, purtat deopotrivd de toate virstele.

De la primul rdzboi mondial locul cdmdsilor largi a fost ocupat suc-cesiv de camizolele i bluzele or4eneti, care predomind in imbrdcdmin-tea de duminicd a tuturor virstelor.

Pe vreme rdcoroasd femeile tinere poartd un pieptar cu danteldcdpLusit i tivit cu bland sau, ca i. femeile virstnice, un veston (haind) deflaneld albastrd, impodobit cu mdrgele sau broderii: bujka .

Un vemint purtat in secolul trecut a fost tundra ( condra sau dank ) confectionatd din postav tesut in casd ; tinerele o aveau albd,cele mai in virstd surd sau brund.

8

www.digibuc.ro

Dintre fuste trebuie s'a relevAm fersingul de jolj, fusta alb des incre-titd. a tinerelor si muszuj *-ul (sau bagazia ), semifusta care se poartcu poala in spate, bdgat In briu. Aceasta din urinA e piesa cea mai pito-reasca" si mai caracteristic6 a portului din Calata. Amindou6 aceste fuste,pe care le putem socoti traditionale, au fost treptat inlocuite, de la ince-putul secolului nostru, cu felurite alte fuste.

Peste fuste, dupd ocazii, femeile tinere si cele In virst purtau dif e-rite sorturi; sortul cu panglici si cel brodat cu legdturi sint caracteristiceazi, dupd cum cel de postav tivit cu dantel rosie din Trascdu, sortul cudantele, era caracteristic portului secolului trecut.

Incaltdmintea de srbRoare a femeilor din Calata pind prin anul1920 era cizma rosie, cu carimbul moale si cu botul ascutit. In locul eiazi se poart cizma neagr, In unele locuri cu carimbul incretit.

Fetele In general 10 poartd pdrul Impletit Intr-o singurd cosita ; elemai poart6 pe cap parta cu margele si panglici sau o basma de lina cumotive pestrite. 0 basma asenignaloare, dar mai mare si cu ciucuri,pearta pe brat cind se due la biseric6.

Femeile mai in virst 10 acoper pdrul rsucit in coc cu o basma deculoare inchis. Cu cincizeci de ani in urind, capul tinerelor neveste eraimpodobit, un an-doi dupd cununie, cu o scufie multicolor si cu baris,un vdl fin brodat, numit duldndl .

Portul bdrbatilor e mai simplu Meg a fi mai putin caracteristic. Prin-tre piesele portului de srbdtoare g6sim cdmasa scurt, fluturindd, fdr6guler, izmenele largi, incretite cu sort sau iarna cioarecii albi din postavtesut casnic, purtati de brbatii de toate virstele. Peste c6masal fl'alcaliimbrac d. un pieptar lung de piele, brodat pestrit sau buici albastre, aces-tea din urind fiMd purtate si de bdrbatii mai in virst.

Tundra sur, in secolul trecut, era purtat si de bdrbati. In loculacesteia un timp s-a purtat una dintre cele mai pitoresti piese din portulbdrbatilor, impodobith cu ornamente aplicate szar-ul.

IncAltdmintea bdrbatilor este cizma neagr cu carimbul terminatIntr-un arc In acoladd. cu virful in jos. Pe cap se poart pd.16rie de postavsi cdciul din bland de miel.

Din imbrcdmintea actuald lipsese: cdmasa fluturindd, izmenele largi,tundra, sumanul si cioarecii; in locul lor au apdrut piese confectionatedupa model ordsenesc: cAmasd. mai strimt cu guler si manset, scurtade piele vopsit5. maron si pantalonii de cizm din stag.

In aceasta lucrare se va descrie In primul rind portul de sdrIA-toare, cel traditional, din Calata si in al doilea rind portul obisnuit la

9

www.digibuc.ro

sarbatorile mai mici, care devine din ce in ce mai rdspinditaflg Inca intr-o faz de restructurare. 1

Prezentarea portului se va face in urmatoarea ordine:I. Gdteala capului si a parului.II. Rufaria.

III. Vesmintele.IV. Incaltamintea.

I. GATEALA CAPULUI I A PARULUI

i care se

In aranjarea parului, mai ales la femei, gasim o bogata varietatepentru fiecare virsta in parte.

Fetele mari, ping' la mdritis, poarta parul Impletit intr-o singura cosit( egytyikAs ). Aceasta pieptanatura in zilele noastre s-a raspindit si inrindul fetelor mai tinere. Din punct de vedere evolutiv, impletirea paruluiintr-o singura cosit are cloud variante. Varianta initial, si deci ceaveche, era urmatoarea: parul a fost despartit in doua si apoi impletitintr-o cosi-V in toata lungimea lui. Mai nou prul este pieptgnat netedspre spate, sau cel mult despartit in doua numai in fala pind la margineapartei, de unde este pieptanat lins spre spate.

Alaturi de prul strins intr-o cosita este in curs de raspindire si portulparului impletit in dou cosite ( kttyiks ). Fetele mari pun la rada-cina cosilei unice un pieptene in forma de semicerc.

La capatul cositei fie una sau doug. in zilele de lucru se imple-teste o panglica ingust, de o singurd culoare care se leaga in funda. Estepreferata panglica rosie. Culoarea panglicii este aleasa totdeauna in asafel, incit sa se potriveasca cu culoarea fustei: sa nu fie la fel, dar nici indiscordanta cu culoarea acesteia, de ex.: la fustg. rosie, panglica alba, lafusta alba, panglica rosie etc. In zilele de sarbatoare fetele isi impodobescparul cu o panglica lat, inflorata. Panglica trebuie s fie lunga Incit sajunga pin la marginea de jos a fustei. 0 fata are in medie 10-12 pan-glici de latimi si culori diferite.

Ping la maritis fetele poarta p drul lasat in jos. Trecerea in rindul femeilormgritate se vadeste prin pieptanatura in conci, adica prin rasucirea pgruluiin coc. Rasucirea pdrului in coc se face pe cercul numit kontykarika .De la maritis si pina la sfirsitul vietii sale, femeia va purta parul in conci.Femeile mai in virst intrebuinteaza in loc de kontykarika (cerculpentru fixarea conciului) acul de fixat cocul numit kontytii . Locul

10

www.digibuc.ro

cocului pe cap difera uneori de la sat la sat. La Huedin, in satele din ariainferioara, apoi la Vitea, cocul se poarta cel mai sus, pe cretet. In sateledin apropierea Clujului, el se poarta ceva mai jos, dui:4 cretet.

Printre femeile maritate, incepind cu primul razboi mondial, s-a ras-pindit treptat cocul rotund sau cununa care, in aria superioara, a apa-rut pentru prima oara In Huedin. Face parte din grupul de pieptanaturain dou cosite. Azi cununa a devenit pieptanatura tipic atit in aria su-perioar eft i in cea inferioara a Iinutului. In schimb, in partile rasariteneale tinutului Calatei este prea putin raspIndita.

Dintre naframe cea mai raspindita. este

Mustata este Inca destul de rdspindit, mai ales In rindul barbatilormai virstnici.

Acoperamintul capului la barbati consta din palarie si cdciula dinbldnita de miel. Se purtau mai multe variante ale palariei. Cea mai vecheeste palaria cu borurile inguste si Intoarse In sus ( prge kalap ). Astazimodelul tipic al palariei taranului din tinutul Calata este paldria Schiit-zer , cu calota ovoid si turtitd longitudinal (palarie cu fundul taiat )(fig. 6 si 14). Aceasta palarie s-a raspindit dup primul razboi mondial.Pin atunci era cunoscuta palaria pariziana cu fund rotund si turtit,pe care o mai poartd si azi barbatii mai virstnici. De altfel, aceasta pa-larie mai este purtata si azi, mai ales In comunele de pe cursul Naddsului.Culoarea obisnuit la amindou tipurile este cea neagra, dar gasim sipalarii de culoare maron sau verde deschis.

Vara, In locul pardriei de postav, se poarta in mod obisnuit pal:ariade paie, atit de femei, cit si de barbatd (fig. 10). Femeile doar In ultimeledecenii au adaptat aceasta palarie preferind mai ales dou tipuri : cucalota mica, purtata in comunele de pe cursul Nadasului si cu calotamare, purtata in celelalte comune. Fundul primului tip este atit de mic,incit nici nu intra pe cap. Aceasta palarie se confectioneaza cu borurilelasate in jos. Cealalta intra pe cap si, dupd forma capului, poate fi lun-guiatd sau rotunda. Prima este preferata de tineri, cealalta de virstnici(fig. 10).

Ca podoaba pentru palariile de paie servesc dantela * si reteaua Impletite din paie, care la palariile femeilor se cos pe marginea borului,iar la barbati in locul panglicii.

Iarna barbatii poarta caciuld neagra, In general cu virful turtit. Inrindurile tineretului, incepind cu anul 1944. s-a raspindit caciula turtitade jur imprejur (cazaceasca).

II. RUFARIA

Piesele care fac parte din aceasta grupa a imbracamintei sint cdmasilefemeiesti si barbdtesti, poalele si pantalonii femeiesti, precum si izmenelebarbatesti.

Materialul din care se confectioneaza variaza dui:4 ocaziile in caresint purtate : pentru zilele de lucru se fac din pinza de cinepa curata sauamestecata cu bumbac ori din pinza mis-mas , iar pentru zilele de sar-batoare din pinza de fabrica din bumbac curat sau sifon. Aceste pinzeturi

12

www.digibuc.ro

cu exceptia 0fonu1ui sint batute in apa pentru ca sa devina creteapoi sint intrebuintate sub forma. de pinza incretita ( fodorvszon ).Pentru piesele aparute mai recent se folosesc diferite tesaturi fabri-

cate, ca flanela i barchetul. Piesele confectionate din aceste materialenu mai sint cusute In casa, ci de care cusatorese.

Camasile femeieti se Impart dupd croiul Mr in trei grupuri : cania0largi, cam6i strimte i cama0 cu mineci largi.

Epoca de Inflorire a cama0lor din prima grupa a fost perioada dedinainte de primul rzboi mondial. Carna0le din al doilea grup apar dupprimul razboi mondial, o data cu bluzele, i fac parte din grupul pieselorde rufarie. Al treilea grup poate fi considerat ca unul de tranzitie intreprimul i al doilea, deoarece intrunete insu0ri1e amindurora.

In grupul cama0lor largi, din punctul de vedere al ornamentatiei, deo-sebim urmatoarele feluri de cama0 : carnaa cu a1ti, cam* brodatde-a lungul minecilor i cam*. taraneasc5.

Aceste cama0 sint cusute in aa. fel Inca minecile pornesc chiar dela git, iar fata, spatele i minecile sint foarte Incretite. La git creturilesint adunate de guler, iar la mineca de banta.

Dupa ornamentatie cama0le largi sint de mai multe feluri. Cama0lebrodate pe umeri (cu altita) 0-au capatat numele de la modelul desenat,adica brodat dup desenul scris pe umarul cama0i, deci dupal altita.Modelul altitei este brodat atit de strins Melt numai cu greu se poatedistinge desenul.

Fetele i nevestele tinere poarta, altite ro0i-galbui, femeile batrine,negre. Tot dupa virsta variaza latimea i motivele altitei: la fetele tinerealtita este mai ingust (4 5 cm) 0 mai simpla, in timp ce fetele marifemeile ii brodeaza altite mai late (10-12 cm) 0 mai complicate camodel 2. Altitele shit 4 scrise de femei pricepute desenatoareslut brodate chiar de catre satence.

Manetele i gulerul carna0i cu altita sint brodate in aceea0 culoarecu altita, dar cu alta tehnica. De obicei se intrebuinteaza cusaturapunctul in cruciulite, dar la cama0le cusute in ultimul timp se mai obis-nuieste Infiretura In lant ( sinyor ) i infiretura speciala simpla-neteda( sujta ).

La incheietura partilor caing0i cu aIti, gasim o cusatura special,lath' de 2-3 cm, brodata cu infiretura simpla i in culori potrivite curestul broderiilor. i acestea sint de mai multe feluri.

0 alt grupa a carna0lor largi sint carna0le brodate vertical pe minecisau cama01e de femei. Caracteristic la aceste cama0 este faptul ca nu

13

0

si

si

si

www.digibuc.ro

au altita, In schimb pe partea de dinafara a minecii, de-a lungul ei, mar-ginile minecii sint incheiate de o fiie de broderie tricotata din arnici rousau negru, lata de 4-10 cm. In uncle locuri (Mangstireni), prin aceasta.broderie trece de la un capat la altul un ir de retea ( rece ) (fig. 9).

Camaile cu dantela aplicata pe mineci, care fac parte tot din cate-goria caingilor largi, sint de fapt o varianta mai simpla a celei prece-dente.

Camaa tardneasca este cea mai simpla dintre toate camaile largii e brodata numai la mineca i. la guler (fig. 8 i 19).

Aceste carnai, care In zilele noastre sint purtate numai cu prilejulsarbatorilor mari, Inainte de primul razboi mondial erau purtate In modobinuit in toate zilele saptaminii. In portul camailor largi existau deose-biri i din punctul de vedere al virstei. Fetele i nevestele tinere purtau iecu altit, femeile pina la virsta de 40 ani purtau camai cu broderie sau cudantele aplicate vertical pe mineci, In timp ce camaa tarneasca erapurtata de toata lumea, fara deosebire de virsta.

Dintre camaile largi, azi slut purtate In primul rind cele cu altiti cele taraneti.

Un alt grup al camailor femeieti 11 constituie camaile strimte saucamaile scurte.

Aparitia camailor strimte coincide cu aceea a camizolelor ( lkri ),care au luat locul camailor cu altit.

Camaile strimte In general sint cusute sau eel putin croite de cusa-torese. Sint facute intru totul dupa modelul camailor barbateti (camainemteti, cazone). In zilele noastre carnaa strimt este tipul generalizatIn tinutul Calatei: o poarta deopotriva tinerele i. batrinele.

Al treilea grup al caingOor femeieti s-a format din combinarea pri-melor dousa.: camaile cu mineci largi. Ele grit caracterizate prin minecicu creturi dese prinse Intr-o banta, legate cu un pur cu margele colo-rate terminat in ciucure, avind marginea tivita cu dantela. Pieptul cal-1160ieste impodobit pe ambele parti ale taieturii gitului cu revere late de cite5 cm. Portul camailor cu mineca larg5. era raspindit mai ales In sateledin regiunea Clujului i Aghireplui i era purtat indeosebi de femeiletinere impreuna cu fusta alba de ping fina.

Camaile barbateti sint de trei feluri. Cea mai veche este carnaa cumlneca larga numita fluturinda. Perioada de inflorire a acesteia s-a incheiatcu ultimul deceniu al secolului trecut. 0 caracteriza faptul ca. era scurtai larga, cu minecile foarte largi. Avea gulerul ingust, cel mult de un deget,care uneori se ornamenta cu putina broderie (fig. 11). Marginea minecii

14

www.digibuc.ro

avea un chenar de custurd cu atg. alba". sau de broderie alba perforat5(de Toledo).

A doua categorie a ca'mdilor barbdteti sint aa-numitele camgicu mineca larg6 sau c6m6ile nemteti. Acestea au intrat in portul bar-batesc in ultima treime a secolului trecut i treptat au luat locul cAmai-lor largi. Au fost purtate mai ales pin'a la primul rzboi mondial.

Deosebirea esentiara intre camaa cu minecal larg6 i vechea c'ama6cu mineca fluturind'a const6 in aceea &, dei mineca li este Inca' i mailarga, aproape dubla, aceasta lrgime este string in creturi plate, la man-

i. la umeri fiind cusut5. strimt de tot. In timp ce la cea veche gulerulera de un deget, la aceasta este de 5-6 cm i se rsfringe. Ornamentulprincipal il constituiau incre%iturile dese i in unele locuri, ca de pild5, laGheorgheni, erau cusute cu broderii albe.

A treia categorie a ca.m4ilor barbateti, spre deosebire de cea ante-rioar, cu mineca' larg, este caracterizat6 de mineca strima, de undedenumirea de crna5. cu nainea. strimta sau calm* ostapasca. Acest tipde cama6 s-a raspindit dui:4 1918 in tinutul Calatei. Croiul ei imit'a pc)cel ordenesc. Dintre tipurile de camai bgrbAteti acesta este cel maimult purtat in zilele noastre.

Una dintre accesoriile cmgii barbateti este legatoarea de git (fig. 14) ;intrebuintarea ei coincide in primul rind cu portul camailor cumineci largi. Leg6torile vechi erau facute din pinzd de mg i erau purtateinfdurate de mai multe ori in jurul gitului, cu capetele virite in taIeturacamaii. La inceputul secolului acestuia au venit la modsa legaturile dematase i de clot care nu mai erau pur Late cu capetele virite in6untru,ci laisate liber pe piept i. bogat impodobite cu broderii.

Azi, leggura de git nu se mai poartg. decit la cdmaa cu minecd flu-turind6 sau cea cu mineca larg. La tipul de c6ma51 folosit in ultimultimp nu se poarta nici leg6toare i nici cravat.

La femei, una dintre cele mai vechi piese ale rufgriei sint poalele ( pen-gyel ). Acestea sint predecesoarele poalelor de azi i ale chilotilor.Existau poale de purtat i poale de sarbatoare, deosebindu-se in privintamaterialului, croiului i. ornamentgrii.

Partea lor superioar era rasfrinta intr-o banda lata de patru degete,prin care era virit un iret de pravdlie cu care se legau poalele. Margineade jos a poalelor avea, in general, ca ornamentatie o dantela croptatd.Ca i fusta, poalele erau incrgite i tocmai de aceea in unele locuri pur-tau numele de poale crqe sau adunate . In preajma inceputului secoluluinostru, portul poalelor era generalizat in tinutul Calatei, i, in majori-

15

seta

www.digibuc.ro

tatea satelor se mai poarta si azi. In zilele de sarbatoare se imbracau chiari. trei rinduri de poale. Numarul poalelor varia dupa regiune i. dui:apersoana. In comunele din aria superioara era la moda portul mai multorrinduri de poale. In afara de rolul ca piesa de lingerie, scopul poalelor Inport mai era si acela de a da corpului i deci intregii imbracaminte o anu-mita forma. Femeile slabe lmbraca mai multe poale, cele grase maiputine.

Aparitia fustei, i o data cu aceasta a androcului, a restrins treptatportul poalelor vechi. 0 data cu androcul i mai ales de la razboiulmondial s-a raspindit din ce in ce mai mult portul pantalonailor(chiloti), astazi o piesa de Imbracaminte obinuit.

Barbatii poarta diferite feluri de izrnene. Dintre acestea izmenelelargi pot fi socotite o piesa de imbracaminte propriu- zis, deoarece atitatimp cit erau purtate din primavara pin-n toamna constituiau Impreunacu catnaa cu mineci fluturinde un costum complet (fig. 11). Se confec-tionau din pinza incretit prin batere In apa i fiecare crac avea largi-mea a trei latimi de ping. Marginile izmenelor de sarbatoare erauIncheiate cu Impletitura impodobita, iar pe chenarul de jos al cracului,pentru a nu jena fluierul piciorului, erau fcuti ciucuri i deasupra ciucu-rilor pInza era ajurata.

Portul izmenelor largi era foarte raspindit Inainte de primul razboimondial; dupa razboi lipsa de material, pretentiozitatea lor at i apa-ritia bocancilor (la care nu se potriveau) au facut ca in mod treptat sdevina port de sarbatoare i mai apoi numai de mare sarbatoare. Azi,in portul tineretului este considerata ca o piesa de ocazie (la confirmare,nunta, botez).

Alta piesa este izmana strimta i izmana nemteasca sau cazona,raspindit In ultimul timp. Cea veche era lucrat casnic, cele noi, decatre cusatorese.

III. VEMINTELE

Materialele din care se fac vesmintele sint postavul sau pielea lucratecasnic i diferitele textile de fabrica. Cele mai vechi piese din tinutulCalatei sint cele lucrate din postav i piele. Intre acestea sint numeroasepiesele comune portului femeiesc i. celui barbatesc care difera unelede altele numai In ornamentatie. Astfel de piese comune shit piepta-rele de piele, tundra de Omura i o bujka .

16

www.digibuc.ro

I Fete si Malt in port de sdrbdtoare (111rindsttrent)

:'41

io.4.

Pieptarele femeieti i bArbAteti Mcute din piele se mai nuineaudin cauza ornamentatiei lor brodate i pieptare inflorate. Se pur-

tau fie scurte, fie lungi. Acum un secol, pieptarele erau numai de un sin-gur fel, lungi i modest ornamentate. Pe atunci erau purtate numai debArbati atit in zilele de sarbdtoare cit 0 In cele de lucru. Incepind cu adoua jumAtate a secolului trecut pieptarele lungi au pAtruns i in por-tul femeiesc. De la inceputul secolului nostru femeile poart i pieptarescurte pia. la talie, de fat (fig. 12).

Pieptarele erau ornamentate cu motive florale (gherghine, tranda-firi, nu-na-uita, boboci, ciorchine de struguri etc.) cusute cu fir de Hasau de mAtase i tivite cu fiii de me0nA. de culori diferite (rou,negru, verde inchis). In secolul trecut suprafata brodatA se intindea pemargini i numai treptat a acoperit apoi toat fata i spatele pieptaru-lui (fig. 13). Cu trecerea timpului Ins. s-a schimbat nu numai ornamenta-Ida ci i coloritul ornamentatiei. In timp ce in secolul trecut pieptarelebArbilte0i lungi erau brodate in general cu 45. de culoare vie (ro0e,verde), pieptarele mai noi sint brodate cu culori mai inchise (maron,bordo, negru, verde inchis).

Pieptarele erau purtate iarna i vara deopotrivA. Vara atit bArbatiicit i femeile le imbrAcau peste cdmaa largA ; iarna peste bujka . Azipieptarul se poart5. 1ndeosebi de femei ; flcii 11 imbracA cu cArnaa cuminecA fluturindd i numai la sArbiltori maH (fig. 14).

De la inceputul secolului s-au rAspindit in portul bArbatesc piepta-rele cu mineci, care din cauza culorii lor cafenii poart numele de cojoacevopsite. Portul acestora s-a generalizat. Au guler negru de bland i minecicu manete tot de blanA, iar la spate sub guler 0 jos pe mijloc, se gAse0e ooarecare ornamentatde din broderii de mtase. In ultimul deceniu gd-sim cojoace asemAndtoare i in portul fetelor; acestea InsA sint tivitecu o bordurd din burduel alb (fig. 24).

Intre piesele de postav gAsim unul din cele mai vechi elemente aleportului femeiesc i bArbAtesc din t,inutul Calatei tundra. In secolultrecut portul acesteia era generalizat. Postavul necesar confectiondriiera fAcut de cele mai multe oH casnic i in fiecare sat se gAsea citeun meter priceput care le lucra. Femeile i le Mceau din postav alb,bArbatii din postay sur sau brun. Dovada originei strvechi a tundreieste croiul: pArtdle componente sint cusute la lAtimea initiald a mate-rialului din care este falcutA piesa.

PArtile tundrei erau cusute cu at de cinep, iar pe linia croiului,intre marginile bucAtilor ce trebuiesc incheiate se intercalau fiii de pos-

17

www.digibuc.ro

tav vopsite in culori ce se alterneaz rosii i albastre sau numaiAcestea serveau nu numai ca ornamentatie ci mareau i trhinicia cushturii.

Tundra era tivith jos imprejur, in fath, la guler si la mineci cu unchenar colorat sau numai negru. Tundra de shrbhtoare numith i inchr-cath era mult mai impodobith, mai ales pe clinuri si in jurul buzuna-relor. Pe aceste locuri se coseau cu at41 de cash suvite de postavverzi, galbene, albastre, albe i negre, lungi de 3-20 cm si late de 1 cm;10-20 de suvite formau un buchet i>. Pe fiecare parte se gilseau inmedie 5-6 asemenea buchete . Aceasta era decoralia tundrei (fig. 3).La Gheorgheni f1cii i fetele purtau panglich de tundra i>, o panghchrosie, lath de o palmh i lungh de 2 m, care se primea in dar de la iubitiisi se purta la guler legath in fundh, in semn c fltichul avea iubith chiardach la ptildrie nu avea buchet.

Incepind cu secolul nostru locul tundrei a fost luat de paltoanelecu croi orhsenesc, facute prin transformarea tundrei, precum si de bui-cile din flaneM groash de fabrich.

Bujka a plitruns in imbrilcilmintea brbriteascil si femeiasch injurul inceputului secolului nostru, dupd rhspindirea masinii de cusut.

Inaintea buicii se purta haina pentru lucru din pinzd de cineph numi-th frisk6 confectionath in cash de fiecare familie. Se lucra din pinziltesuth in cash si era purtatil la muncile cimpului cu pantaloni strimti

cu opinci.Prima data bujka un fel de veston de culoare albastril din fla-

neld groash de CisnAdie a aphrut in portul de shrbAtoare in locul tun-drei. Bujka bhrbatilor, dupd ornamentatie, poate fi: simpl, neagrh

rosie sau inchrcatd. Dintre cele trei, cea mai obisnuith este cea neagrii,care in majoritatea satelor este purtath deopotrivd de bhtrini i tineri(fig. 15). Bujka rosie este purtath numai de flActii si mai ales in sateledin Valea Nadhsului.

Ornamentatia buicilor purtate de femei este si ea felurith: biltrineleprefer pe cele simple, tinerele pe cele inflorate cu trandafiri. Trandafiriisint lucrati din panglici de miltase i mhrgele milrunte de stichi. Duphasezarea trandafirilor si a mArgelelor, portul buicii oferil o imagine cevariaza de la regiune la regiune. Una dintre cele mai simple buici femeiestieste aceea cu un sir de mArgele, a chrei podoabh o constituie un singursir de milrgele sau eventual de nasturi de sticl, cusuti de jur imprejur lapoale, in Nth si in jurul gitului (fig. 24).

In zilele noastre bujka a Minas o pies foarte chutath i purtath,mai ales iarna, dar virstnicii o imbrach i vara in zilele de shrbatoare.

18

roan.

roan,

Ii

si

www.digibuc.ro

De la 1940 incoace nu se mai fac buici noi pentru cd nu se mai fabricdmaterialul de flaneld necesar confectiondrii lor. Pentru inlocuirea ei, bar-batii mai demult purtau sumanul lung, mai nou, diferite vestoane, iarfemeile pieptare cu danteld si cojoace. Totodata s-au rdspindit in portulbarbatilor si al ferneilor deopotrivd, piesele tricotate din find.

Portul sumanului lung alb ( szfir ), in tinutui Calatei nu este vechi.Incepind cu sfirsitul secolului trecut, el a luat treptat locul tundrei. S-ardspindit in tinutul Calatei prin mijlocirea Oradiei, provenind din Pustdsi, incepind de prin anii 70-80 ai secolului trecut pind la primul rdzboimondial a devenit o piesil obisnuith in imbrdcdmintea bArbatilor. lidspin-direa si popularizarea sa rapid: au fost usurate de faptul cd in Cluj siOradea s-au stabilit croitori de sumane veniti din Pustd si astfel s-a dez-voltat in aceste cloud orase o infloritoare productie de sumane3. Acesticroitori intrebuintau un sistem de ornamentare mai usor si mai ieftin:aplicatii de postav in loc de broderie, ceea ce a facut ca sumanul devenitmai ieftin sd se rdspindeascd si in sinul populatiei mai sdrace.

Sumanul lung purtat in tinutul Calatei, la fel cu cel din Bihor, areguler, deosebindu-se de cel purtat in alte regiuni prin gulerul inalt siprin faptul cd in fatft marginile se unesc pe piept. Se ohisnuia orna-mentarea fetei, a partilor laterale (a clinurilor) (fig. 16 si 17) a minecilor,a gulerului si a spatelui in jurul slitmlui. Ornamentatia se realiza infelul urmator: bucata de postav negru era pusd pe suprafata ce urmasa fie impodobit, apoi cu masina de cusut se coseau contururile motivuluiornamental. Numai dupd aceasta, prin tdierea cu foarfecele, se degajaornamentatia. Motive le ornamentale sint stilizari florale.

Dupd ornamentatia gulerului, sumanul lung, incarcat, din postav albcu aplicatii negre, este de doua feluri in tinutul Calatei. La unul aplica-Ole acoperd intreaga suprafatid a gulerului. Acesta este sumanul deOradea (fig. 17). Celdlalt, sumanul de Cluj are ornamente numai incoltml de jos al gulerului si sus la mijlocul lui. In afard de sumanul lungcu aplicatii negre de postav se mai purta mai ales in comunele dinregiunea Clujului si sumanul cu aplicatii rosii.

In partea rasariteana a tinutului Calatei, mai ales in satele de originenobiliara, se purtau si sumane lungi din postav negru cu aplicatii negre.I n Aghires si Suceag acestea se numeau sumane nobiliare . Sumanulnegru se deosebea de cel alb numai in privinta ornamentatiei, prin faptulcd pe umeri, pe partea de jos a gulerului, pe mineca si la spate deasupraslitului, se foloseau nu aplicatiile, ci un snur negru gilitanul. De aceeasumanul acesta se mai numea suman tivit cu snur .

19

www.digibuc.ro

Epoca de inflorire a portului sumanului in Calata a fost intre anii1900-1914. In acel timp 11 purtau bdtrinii si tinerii deopotrivd. De la1920 s-a mentinut indeosebi in portul celor mai virstnici si a celor devirstd mijlocie ca haind de ocazie (la nuntd, inmormintare). Azi poatefi vdzut rar in satele Calatei superioare.

Tot spre sfirsitul secolului trecut s-a impamintenit in portul de sdr-bdtoare al femeilor pieptarul cu danteld. Acesta, probabil, este o variantda pieptarului femeiesc din Trascdu, adaptat la portul din Calata, deoarecenu numai materialul (postav verde cu cdptuseala din bland de miel) esteidentic, dar chiar si dantela folosit ca ornament este lucratd de minafemeilor din Trascdu. Cu aceastd danteld de culoare rosie cdrmizie seornamenta bogat de jur Imprejur marginea de jos, pieptii si umerii piep-tarului. Tot ca ornament servea si chenarul de bland neagrd, lat de opalmd. Pieptarul se incheia cu nasturi cusuti intr-o parte (sub brat) si peumdr. Croiul urma intru totul linia corpului si la mijloc pieptarul erastrins pe talie (fig. 19).

Pieptarul cu danteld era purtat de fetele mari si nevestele tinere ;il imbrdcau cu cAmasa cu mineci largi si muszuj sau fersing (fustd)de pinzd find (jolj). Inca de pe la inceputul secolului era pe cale de a dis-pare. Azi, aceastd piesd plind de pitoresc, de-abia se mai intilneste inciteva comune din aria superioard si numai cu ocazia sarbatorilor mari(fig. 18).

Mult mai rdspindite in rindurile tineretului sint spdticelul si laibdrul.Cea mai veche variant a acestor piese, luatd din portul ordsenescal secolului trecut de care portul popular din tinutul Calatei, este aceeacare are cusutd in partea din spate si din fat o lamd de lemn sau de fier,latd de un deget, care dd hainei tdria necesard, intocmai ca balenele dinvestele femeiesti ordsenesti.

Spaticelul se confectiona in casd din postav ori catifea rosie sau verdesi se ornamenta cu danteld cumpdratd din pravdlie ; spdticelul rosu cudanteld neagr cu motive din frunze, cel verde cu danteld rosie, cuaceleasi motive. De citeva decenii umerii si fata acestuia sint impodobitesi cu panglici rosii sau multicolore (fig. 2 si 23).

Spdticelul este in general o pies de sdrbdtoare, fiind socotitd cea maifrumoasti piesd de imbrdcdminte a nevestei tinere . Pe dedesubt se poartacdmasa cu mineci largi sau camizolul, iar deasupra bujka sau piesetricotate.

0 alt piesd a imbrdcdmintei femeilor, de un croi asemdndtor cu alspdticelului, dar deosebita ca ornamentatie, este laibdrul, confectionat

20

www.digibuc.ro

din postavul vechilor < muszuj > i Impodobit In loc de danteld cu motiveflorale brodate (trandafiri, garoafe, lcrimioare, gherghine, boboci, frunzeetc.).

Aceste piese ale portului bArbAtesc si femeiesc, incepind cu primulrAzboi mondial, au fost inlocuite treptat cu altele mai noi ca: bluza icamizolul, vestonul i piesele tricotate, lucrate din materiale de fabricA

cusute dup modelul hainelor orAsene0i. Aparitia acestora a provocat,In parte, o mare schimbare in portul cAlAtean.

La inceput camizolul a fost purtat numai de generatia mai tinArg,cu timpul ins i femeile mai In virst au inceput s-1 poarte. In zilelenoastre este preferat mai ales de femeile de peste 40 ani (fig. 12 si 15) ;Mci din garderoba femeilor mai tinere nu a dispArut cu totul, dar a de-venit mai mult o hain5. de ocazii 0 de sArbAtori. Fete le le poart5. maiales pe timp rAcoros, iarna, Impreung cu parta, fapt care le accentueaziii mai mult caracterul de sArbAtoare. Dedesubtul lui, in general se poartcAmasA scurt, iar deasupra spAticel, pieptar, bujka i cojoc (fig. 24).

Astfel camizolul In mod treptat s-a contopit cu vechiul port.Intre 1930-1945, in ImbrAcAmintea tinerelor, locul camizolului a

fost luat de bluz. La inceput, pe la 1940, bluza era ImbraicatA duminicadupd-mas, pe strad, la joc sau la tirg. In ultimul deceniu, in unele locuria inceput s'a fie purtat Impreund cu piesele imbrAcAmintei din zilelesArbAtorilor mari; iar azi femeile tinere poartA din ce in ce mai mult bluzain locul cmsii cu altit. Bluza se imbrac51 chiar l cu muszuj -ul iparta, deci a luat locul cArn4ii cu altitA Intocmai ca i camizolul (fig. 24).

In afarA de camizole i bluze, care in unele locuri trec drept piesede rufArie, de la inceputul veacului s-au rAspindit in ImbrAcAminte aldturide piesele de postav i piele o serie de haine orgene0i cum sint vestoa-nele i tricotajele.

ImbrAcamintea pArtii inferioare a corpului este compusA din diferitefuste i orturi la femei, i pantaloni la bArbati. Materialul din care seconfectioneazA, cu exceptia postavului pentru pantaloni, este materialde fabricA.

Dintre fuste, piesa cea mai strAveche i caracteristicA a portului femeiescdin tinutul Calatei este muszuj -ul sau bagazia rAspindit odinioardprintre maghiari pe un teritoriu mult mai intins, pe care in zilele noastrenu o mai regAsim decit in portul din Calata. Populatia de aici are i ozical: tinutul Calatei se intinde pind unde ajunge a muszuj -ul.

Muszuj -ul nu este altceva decit un fel de ort foarte larg, incretit,purtat la spate, care seamAnA cu fustele de azi, dar care sub ortul din

21

gi

t

1

www.digibuc.ro

fatti este despicat. Cele cloud colturi de jos sint ridicate si prinse lateralIn talie, astfel tivul interior lat, din postav, oferd o imagine caracteristicd.Materialul din care se face este satinul si clotul negru sau albastru inchis,plisat mdrunt. La briu pliseurile sint fixate intru-un guler saubanda de postav verde, rosu sau negru (fig. 3.). Pe dinduntru marginea muszuj -ului este cdptusitd cu o fisie de postav, mai nou de catifea,latd de o palmil si coloratd (galben-portocaliu, verde inchis, rosu, bordo,negru).

La fixarea pliseurilor muszuj -ului si totodatd la ornamentareaacestuia, serveste broderia Incretitil de sub guler, numit inviespare (fig. 20). Aceast inviespare este fdeutil cu fir colorat si pe ea sint brodatemotive geometrice (picior de scaun, pahare, roze). Culoarea broderiei indica'totodat si virsta ; in timp ce broderia de pe muszuj -ul fetelor si tine-relor neveste este rosie sau albd, rareori galbend sau verde deschis, ceaa femeilor mai in virstd este dominat de culori inchise : verde inchis,maron si negru, motivele broderiei fiind mult mai simple.

Culoarea postavului indica si ocazia la care se imbracd muszuj -ul:cel de postav rosu se poartd de obicei la sdrbdtori mari, iar cel galbenla sdrbiltori mai mici. Sub muszuj se imbraed o poald plisat care sevede in pArti in locul rdmas neacoperit intre postavul muszuj * -ului si sort.La muszuj se poartd si un sort rosu, albastru, sau negru de panglici.

0 alt piesd strdveche aldturi de muszuj , premergdtoare fusteiactuale, este fusta albd de pinzd fersing ; o variantil specified a acesteiaeste fersingul de pinzd find (jolj) fdcut din pinzd albd de fabricd si carepentru ea sd aibd tinutd bund, de multe ori era sumes pind la jumtate,apoi era prins sus cu ace in creturi mdrunte si umezit se plisa de jur imprejur.

Portul fustei albe in zilele noastre este destul de rdspindit. 0 poartdin primul rind fetele, dar in unele locuri, de exemplu in Mdastireni, opoart si femeile tinere ; se zice: fusta albd plisata este una din cele maifrumoase piese ale imbrdcdmintei femeii tinere (fig. 9).

Dedesubtul fustei albe se Imbracd 2-3 rinduri de poale, iar deasuprase leagd un sort de stofil subtire sau de danteld din find rosie. In modobisnuit se poartd impreund cu cdmasa largd, peste care se imbracd spa-ticelul. Inainte de primul rdzboi mondial, la joc sau duminica, fusta sepurta cu un cordon sau briu. Cordonul era un snur impletit din fire albas-tre sau negre de arnici, lnfdsurat cu arnici colorat.

Incepind cu anii 1920 locul muszuj -ului si al fustei albe a fost luatmai intli in portul zilnic, apoi si in cel de sdrbdtoare de diferite alte

fuste din materiale mai subtiri : mdtase, delin, zefir, satin, barchet, stambd.

22

www.digibuc.ro

0 trgstiturg caracteristicg a fustei este pliseul, nu in creturi mgrunte,ci in cute presate, din care cauzg poartg numele de fersing plisat . Deo-sebirea cea mai evidenta apare insg in ornamentatie; talia, poalele, demulte ori chiar si mijlocul fustei slat ornamentate (fig. 24).

Femeile intotdeauna poartg in fata fustei sorturi, iar bgrbatii numaila izmenele largi. Ca si fusta, sortul este plisat, iar pliseurile asemeneacelor de pe fuste sint strinse in cusAtura special (inviespare) sau in pan-glica din talie.

In portul femeilor deosebim mai multe feluri de sorturi. Cel mai rgs-pindit este sortul cu panglicg apoi cel cu leggturi * si cel cu dantel .

ort,u1 cu panglicil are pe cele trei laturi libere un chenar din panglicgde o singurg culoare (fig. 21), sau infloratg. In cele cloud colturi de josale sortmlui se ggseste de obicei cite un trandafir mare; la sorturile vechibrodat din arnici, la cele mai noi fAcut din panglicA. Pentru a prinde mar-ginile ce compun sortul se folosesc niste leggturi brodate, de diferite culori(rosii, albe, negre, bordo, albastre), care se intind de-a lungul sortuluide sus in jos, in trei rinduri (fig. 22).

0 foarte frumoasa piesA a costumului femeiesc din secolul trecut erasortul cu dantelg purtat cu fusta albg de pinzg. Acest sort de stofg, verde,ornamentat pe margine si in cele doug colturi de jos cu danteld rosie dinTrascAu, este o piesA comung a porturilor din Calata si Trascgu, adoptatprobabil din portul trAscguan. .5ortul cu danteld este incretit mgruntnumai in partea de sus, ping la cusgtura special din talie, jos fiind prinsin cute mari (fig. 25).

Culoarea si materialul sortmlui se aleg in asa fel ca sg se potriveascgcu fusta peste care este purtat si cu virsta purtgtoarei ; la muszuj sila fusta albd se poart sorturi din material mai gros (ling, clot, stoM),iar la fuste sorturi din materiale mai subtiri (mAtase, satin etc.) femeiletinere poartd sorturi de culoare deschisg si bogat ornamentate, cele invirstg de culoare inchisA si brodate modest.

13Arbatii purtau sortail peste izmenele largi, confectionat din mate-rial subtire si usor, de preferintA cu motive florale mdrunte. La ornamen-tarea acestora servea incretirea si, la un lat de paling de la margineade jos, mai multe rinduri de cute cusute de-a curmezisul (fig. 21).

13Arbatii, peste izmenele strimte, imbrAcau pantaloni de postav nurniticioareci. In secolul trecut acestia se purtau in mod obisnuit iarna si seasemAnau cu cei pe care-i gAsim in zilele noastre la secui.

Cioarecii albi de sArbtoare se ornamentau in jurul tgieturilor ceformeazd buzunarele si pe piirtile laterale ale cracilor cu fisii de postav

23

www.digibuc.ro

rosii, verzi, negre sau albastre. NumArul si culoarea fisiilor erau In functiede virsta celui ce le purta ; pe cioarecii tinerilor se puneau uneori cite 5-8rinduri de fisii, iar pe aceia ai virstnicilor numai un rind si acela din postavnegru sau albastru. Ornamentatia special5. ( vitzkts ), cunoscutla cioarecii din secuime, se aplica numai la Leghea si Suceag pe cioarecii suH.

Cioarecii se prindeau de talie cu o curea virit in bat, cureaua cupodoabe, confectionat din piele neagr sau maron, lath' de 2-3 degetesi atit de lung incit sd poate cuprinde de dou ori talia. Fl5.c6ii isi Impo-dobeau singuri cureaua, fixind in ea de multe ori chiar 4-5 rinduri detinte galbene de alamd.

136trinii, inaintea primului rdzboi mondial, purtau un fel de chimirnumit gytiiszfiszij . Acesta era un briu de piele groas, lat de 20-30 cm,incheiat in fat cu trei catarame, care se purta pe piele si avea menireasgi tin de call si totodat 5. in el se pastrau ustensilele mai mici (cutit,cremene, iasc5. etc.). Chimirul era ornamentat: bAtut cu tinte de metal,avea cusaturi, iar marginea ii era crestat6 si dantelat.

In zilele noastre, in tinutul Calatei, nu se mai poart de loc cioareci.In locul cioarecilor, dup primul rkboi mondial, au Inceput s'a se poartepantalonii croiti dupd moda ordseneascg.

Portul pantalonilor a devenit foarte raspindit. Gdsim trei feluri depantaloni: bufanti, pantaloni de cizmbi si pantaloni obisnuiti de pined.Pantalonii bufanti (de c6Fdrie) sint purtati mai ales de fldcdi si tineriiinsurati. Pantalonii de cizrri au inceput sa" fie purtati In comunele nobi-liare in jurul anilor 1860, iar In celelalte sate numai de prin 1920. Azi doarvirstnicii ii mai poart (fig. 15). Pantalonii despre care am vorbit pin6acum, se confectioneaz6 din tesaturi de cas6 sau din stof5 de fabricd sisint de culoare sur5, verde inchis sau neagr.

Al treilea tip de pantaloni, cei din pinz, provenitd probabil din izme-nele strimte, se fac din pinz5 tesut5. In patru it,e. Asemdridtor cu acestiasint pantalonii croiti intocmai dup modelul pantalonilor orsenesti dinpostav de lin tesut in cas. Se poart mai ales de brbatii care lucreazgin fabrici sau la cdile ferate.

IV. INCALTAMINTEA

Pind la primul rzboi mondial la Galata se purtau in primul rind cizme.Dup calitatea pielei si dui:4 croi cizmele lArbgtesti si cele femeiesti eraude mai multe feluri. In jurul anilor 1880, brbatii .0 femeile mai in virst

24

www.digibuc.ro

purtau cizme negre cu carimb moale i cu cusdturd lateraM, iar fetelesi femeile tinere purtau cizme de ace1a0 format, dar ro0i.

Cizmele cu carimbul moale nu erau cdptusite, cu exceptia cizmelor pur-tate de flAcAi, la care partea de sus a carimbului pe o portiune de apro-ximativ doud degete se cAptuea cu o uvit de piele rosie. Unii, maisemeti, purtau aceast parte rAsfrintd.

In secolul trecut se purtau mai multe feluri de cizme bdrbAte0i cucarimb moale: cizma cu carimb intors 0 cizma cu ireturi sau papuci.Acestea aveau un singur rind de talpd.

Mai tIrziu cizma cu carimb moale a fost inlocuit intii de cizma cucarimb tare 0 apoi inmuiat, iar incepind de prin anii 1920, se purta cizmacu carimb tare cusut la spate i cu lirnbd. Cu exceptia cizmei cu limbd,toate celelalte in0rate mai sus erau drepte sau rotabile, adicd se potriveaupe amindou picioarele. Numai in ultimul timp cizmele sint fAcute pentrufiecare picior in parte. AstAzi, acolo unde bdrbatii mai poartA cizme, vomgdsi cizma cu cusdturd la spate i cu limbd, cu carimbul tare, adicd cdp-tusit i arcuit care poart numele de cizmd cu carimb unguresc. Aretocul plat 0 virful rotunjit (fig. 3 0 15).

In mod obinuit cizmele bdrbdte0i nu se impodobesc In afard de valeaNaddsului, unde fldcdii I0 ornamenteazA carimbul cizmelor cu flori cusutedin fir de mdtase verde. Tot aici sint purtate i cizmele cu o mie decreturi , nume ce derivd de la indoitura cizmei Intre carimb i cdputd

care este incretitd. La cizme flAcdii purtau pinteni. In zilele noastrepintenii se mai gdsesc pe cizmele fldcdilor din munti.

Femeile purtau cloud feluri de cizme ro0i : cu carimb moale, necAp-tuit si cu via arcuit in secolul trecut, 0 cu carimb tare, cu virf rotundla Inceputul secolului nostru.

Cizmele ro0i se confectionau din piele cirmizie. Cele vechi, asa-numi-tele cizme Ordne0i, erau lipsite de ornamentatie ; cele mai noi erau Impo-dobite cu lalele 0 'Agri brodate pe carimb i cdput, cu mmina de cusut,din mdtase verde. Partea superioard a carimbului avea o bordurd depiele, latd de trei degete, iar tocul cizmei era raspaluit , adicA cu ajuto-rul rapei 0 a sticlei i se dAdea tocului, alcdtuit din bucAti de talpA aye-zate una peste alta, o formd subtire 0 scobit. Tocul cizmelor femeietise potcovea cu o potcoavd galbenA de alamd.

Mai tIrziu, in afard de cizme ro0i, fetele au purtat 0 cizme negre cucarimb tare, cdptu0t i cu limbd (fig. 18 i 24).

Primul rdzboi mondial a adus o mare schimbare In acest domeniu :apar bocancii in IncAltAmintea bdrbatilor si pantofii in cea a femeilor.

25

www.digibuc.ro

In timp ce folosirea bocancilor s-a generalizat repede, pantofii s-au rspin-dit treptat, prima data in Huedin, apoi in imprejurimile lui, cucerindteren numai cu mare incetinealk astfel incit in majoritatea comunelorpantofii pot fi socotiti ca fticind parte din inctilpmintea obisnuitti abiain ultimii 15 ani (fig. 26).

Altituri de bocanci, in zilele de lucru, atit femeile cit i btirbatii intre-buinteaz6 opincile, sandalele si diverse inctiltilminte de cauciuc.

Odinioar, inainte de introducerea cizmei, se pare ea incaltAminteageneral a fost opinca, ceea ce rezultd si din faptul ca in unele sate opincase poart6 si in zilele noastre (Alunis, Babiu).

Cercetind situatia actual a incrillAmintei, putem stabili urrntitoarele :in majoritatea satelor din tinutul Calatei, cizmele sint incAltaminteade iarn6 si de zile de stirbatoare; bocancii sint purtati mai ales de tineret.Ca urmare a rtispindirii portului bocancilor, imbrk6mintea brobilteasc6a suferit o schimbare: an disparut izmenele largi, iar in locul lor au aptirutpantalonii strimti, cusuti dup5 modelul celor sold Atesti de cnirie. Opincaeste purtatti vara mai ales de btirbati.

In inctiltamintea de asta'zi a femeilor cizmele rosii pot fi vtizute numaiintimpliltor in afara comunelor Vistea si Gheorgheni. In celelalte comunedupa primul rrizboi mondial, cizmele rosii au fost inlocuite cu cele negre,dar i acestea sint purtate numai iarna si in zilele de s'arbtitoare doar defete si de tinerele neveste. Locul lor a fost luat in multe sate de pantofi,care au devenit incltmintea de stirbRoare.

Btirbatii i femeile ii ornamenteazd portul cu diferite podoabe (fig. 23).Trebuie sa amintim in primul rind gReala gitului, m6rgelele, pe carele poarta fetele mari si care variazil ca num6r i culoare dup regiune.In satele din jurul Huedinului se poartti de la trei la cinci siraguri demargele albe man i rotunde (fig. 26); iar in cele din jurul Clujului sepoartti mai multe siraguri de margele mtirunte

Un mAnunchi mare de mrgele multicolore impodobeste pAltiria flil-ctiilor din satele din valea Nadasului. Acesta este asa-numitul buchetde margele * care adesea este atit de greu incit trage plria intr-o parte.Cosind milrgelele colorate pe un ciucure de mritase, fetele ii fac pentruzile de sarbtitoare o podoab6 pe care o leag6 la git. Impreuna cu ciucurelese mai poarta i panglica multicolord pentru git, aceasta fiind preferatsi de nevestele tinere. Ciucurele i panglica atirn6 pe spate ajungind pinaproape de marginea de jos a fustei (fig. 1 si 3).

26

rocii.

www.digibuc.ro

0 completare de nelipsit a imbracamintei de duminica este floareade tinut in mina: muscata, garoafa sau busuiocul.

Din expunerea noastra reiese ca portul popular din tinutul Calateieste caracterizat printr-o bogata varietate a pieselor sale si prin aleasalor imbinare. Specificul intregii sale arte populare, exuberanta culorilorse valorifica si in portul popular. Culorile vii sint alaturate, si fara ca sildevina tipatoare, pestrite in ansamblu, se folosesc culorile primare.Arta populara a tinutului Calata este stralucitoare, dar nu tipatoareconstata Kroly Ks 4 si aceast afirmatie este valabild si pentruportul popular al Calatei.

0 trasatura mai importanta si mai caracteristica chiar decit bogatiacoloritului si varietatea pieselor este aceea ca croiul si compozitia sint deo calitate deosebit, logice, potrivite cu materialul si armonioase. Astfeldin punct de vedere estetic portul din Calata este frumos si de bun gust ;bogat dar nu incarcat (cu exceptia portului inzorzonat din unele comunede pe cursul Nadasului), precis in linii, in combinatia culorilor si inorn amentat ie.

Aceasta trasaturd izvoraste din simtul formei si al culorii, sirnt cucare populatia din tinutul Calatei a stiut sti aleaga si sa gaseasca corgi-nutul nou cel mai potrivit pentru formele vechi, traditionale si a stiutsa contopeasca elementele noi, cu comoara de forme populare specifice.Acest proces se petrece chiar si in zilele noastre, sub ochii nostri, cindarta popular* tinind pas cu raspindirea rapidd a produselor textile fabri-cate, nu scoate din uz formele sale traditionale specifice, ci se straduiesteca din noul material sa formeze piese de imbracaminte caracteristiceportului popular traditional, lucru pe care 1-am intilnit de exemplu lahainele groase de origine mai noua si in cazul camizolelor. Din acestpunct de vedere, printre grupurile noastre etnografice maghiare, portulpopular al ungurilor din tinutul Calatei ilustreaza vitalitatea puternicaa acestui grup etnic maghiar.

Aceasta vitalitate se vadeste si in modul si gradul de primire si exer-citare a influentelor reciproce rezultate din convietuire. Prin coexistentasi contactul cu alte grupuri maghiare si cu cele romine, portul populardin Calata a primit anumite influente.

Dupa cum am vazut, populatia satelor maghiare din tinutul Calateia fost in strinsa legatura economica cu populatia de pe Pusta maghiara.Urmele acestor legaturi le pastreaza in portul barbatesc din Calata izme-nele largi, sumanul lung alb si palaria de postav cu boruri largi si ridicate,atit de caracteristice portului de pe Pusta maghiard.

27

www.digibuc.ro

Fierarii din Trascau colindau des cu produsele lor prin tinutul Celatei.Legaturile cu populatia din Trascau au lasat de asemeni urme in portulcalatean ; de la ei au adoptat femeile folosirea dantelelor pe pieptare sisorturi si probabil chiar lnsesi aceste piese de imbracaminte. ort,ul esteintru totul identic In ambele porturi, iar pieptarul cu dantela din Calatamdrturiseste acea Insusire artistica cu care poporul calatean stie sa for-meze o piesa potrivita portului sau.

Astfel a contopit In coloritul pompos al portului &au culoarea galbena,complet necunoscuta pe aici in secolul trecut, care fra Indoiala a fostluata din portul romInesc si introdusa Intre culorile broderiilor sor-turilor femeiesti.

Mai puternice decit influentele primite, au fost frig cele exercitate.In Imbracamintea satelor mixte sau a celor curat romlnesti gasim maimulte urme ale influentei rezultInd din o indelungata convietuire. Intimp ce in comunele curat rominesti aceasta influenta s-a manifestatprin aplicarea unor elemente partiale, de exemplu dunga de cusaturibrodate pe camasile femeiesti cu mIneci fluturinde, sau inviesparea cre-turilor pe talia fustelor, in comunele mixte, apar, nu o data, piese Intregi,ca sortul cu legaturi, pieptarul, spaticelul bujka , izmenele largi, nemo-dificate sau cu modificari mai mult sau mai putin insemnate 5.

Dar influenta imbracamintei din Calata a depasit limitele acestuitinut. Populatia maghiard si romind din Salaj cerceta des, aducind saucumparind marfuri, tirgurile din partea Huedinului. Ca urmare a acestorlegaturi citeva piese calatene ca pieptarul, bujka , sortul inviespat sauimpletit apar si in comunele rominesti din sudul Salajului (Cizer, Pria) 6 ;ultima piesa apare chiar si in portul maghiar din Indepartata Deja 7.

In incheiere amintim un fenomen specific: unele din piesele portuluiclasic din Calata, deci apartinind secolului trecut, ca tundra si sumanullung au disparut, dupa cum am vazut, din aria centrald a tinutului Calateisi retragindu-se Inspre periferia tinutului isi continua existenta in Imbra-camintea satelor romInesti din regiunea deluroasa.

www.digibuc.ro

o.

"CS

t21CJ

0.1

.,

... . ............

www.digibuc.ro

sarb

alua

re (

1:vo

ral C

riqul

m)

2. Fele mart in port dc sdrbilluare Criqulin)

7,1

pi- F.15

. ,..:

.4, e.,

I*t

tAt

e!? falt

1 , 4t1

t.rok3

2

tE

111

f

.Pr.

6

a. 'Vitt

,ict,:f

:*

.4%

;-Ca

.

( !moral

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

4. Nevasid Undrd in mil ( Izoorul Crisalui)

.-

dr, -

f,-

. Of.

13.

www.digibuc.ro

AMIN:

1111111111111111111II. Flacdu s faid in pori de sdrbdioare din secolul trecul

(MantWirettL).

:

43' 11

--"0,C!4+`, -.t"4.4.3 nor

,

_

V

1

.22111m...

www.digibuc.ro

5, Nevasta ttriard cu scutie (Izvorul Crifulut?

Aftb. .4.0

17, r._ r,2)

www.digibuc.ro

6. Duminicd tnainte de masa pe prispd (lzvorul Crisului)

.14

.4Z01"Zir.

=lc

4

,e1,

'11

I

.

. A.-. qt1, 1/.

,

// Ii'l ,- 1I /;I ' f

www.digibuc.ro

7. Ornamentafia peirlti de jos a milt:tut

.4111-,

iiiiAtuN

t..

.7

',t.pilkt:'

1

Ali

I

171r

'70.

r' ii'-aifitY%

r_glircFre.tan.pw..,...."4 .4,..-1.0-...r

,

-..

i' :10 - --,..7-,

...-...........kr_,-

.

.

F::.....s......

01(414;p0.

'.

i

-

11'

www.digibuc.ro

8. Femeie vtrstnicd In port de sdrbdloare ( lzvorul Crifului)

_

411110"".

Oh

le

E' '2.4t1 ri

e

t 4.E E

11,'let-

I

'

fe,

fa,

_ a

I

.

www.digibuc.ro

9. Nevast tindr In carnafeli ferqing din jolj

( IlldnOstirent)

r4.7f7140.1.

4A, tt,

seA-71

'If

t :

,N,

I

t

www.digibuc.ro

10. Port vechi de yard pentru lueru ( Izyorul Criului)

3

14

- ; -

r -

- ,-,.

ff.i ;.41

tatiOle.44 ,..

,

b , .zet..

=4

- :L ...... -... ....7 .

'I-r - ;. -4.

www.digibuc.ro

11. Flacciu In camaqa cu mineci largi i in izmene largi ( Room( Crqului)

-

.%

.

_

"

ow.

.t71,11.?

Ar. #.0~,ir "F.".e?-`?1,-,""

www.digibuc.ro

12. VirsInici din linutul Ca Inlet Inport de sdrbdloare ( huorul Criului)

V.,111e+ac-,..e-azrtat,

_

Aar% Ilbn

4:ea -,T;77

www.digibuc.ro

13. Pieptar bdrbdtesc din anul 1906 (Mandstireni)

-3te

(

4 44ik'-,411PV . '4"1.).4.(1

'.or

4 dd."... d , WV,614' r:a:Of ;t. 4-2f4

'tI 4k, tj.

' Pkrai

P

tt

www.digibuc.ro

14. Fl Occh din Iworul Cmului In pieplar de lip nou

Wad

e.0

orN

s).)

?. 140,"

e,

40 -11,

www.digibuc.ro

15. Oameni Virs 'Pict in port actual de srbOtoare (layout, Crinhu)

r,

0

1-3111

+Mr

.3 a

a A.:

-

I.

1

: I

-1

a

, Awww.digibuc.ro

16. Ornamentatia chnului la sumanul lung

/

^

}

www.digibuc.ro

.or

nam

enta

ia s

uman

uun

a sp

ale

.7t

a gu

e17. Ornamentafia sumanului lung la spale f i la guler

lq:-.-=."

'17

...A7:41to e'r4

1_ 1

r. g.

--:4

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

19. Nevastd (laird In pieptar cu danteld $i edema' feircineascii (Mdmistirern)

.1

'44 E

I1 .

-(/ : :4611k-1`

.40.'

ar .

11 - 1 :' r - k,z...

Fv. -. , ...A _..q .' , ,'; :4. ... If.. -, . .,,., " 4 ; *4 I. 4;4......,,' ' ;;.... * ,I. ,

,/, ::,.;-1 7 -7,... ,e........... , .:,- L P: J ' I,'4,S

tig

N. 4. 4.

-. 4.44

. b.

E

-1

;

,r'r - r'r -.;:?,

N4s

; i=j;" .

4, ' %.11,44, ... . n:,0 40; :

. .1

'444 4 a+. ' " -A-A.4"...W. IN 69?.:-

.1.-- .:4/'-e

- `teI 141,63.

1.e

A ' 9911,....k,.

.6 ^.3., .tf ,7I. 9 .50,4'' '``

J2, ,t V. 4,i:72!-fr

11/ffi,c:

www.digibuc.ro

20. bwiespare la muszuj s ( Valent )

.4#4;Ot, Mit

104(ittV

:

_

Id

9t'

11'. Ot41',

4 r t

nb 1)41r .

''., ,,0, ovi,,,,,, ,AsS,,It,',-, Ak: , ,-

' 11' , `.,'''. i

' ,--

1

www.digibuc.ro

III. Own( virstmet Galata in port de seirbinoare(Izvorul t.suluI)

u'

-

:a .''.._ - -i,: ... s..v,-sr - "..:

..4..._s ---"" :

.. , j s -.. -1. -. -4 7-...t. . ' '' f 1 .4 V---"''..

4. . ---" 1"" 101

dn Anuted

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

22. Fele i fide& In port destir-Mot:re

world Criqului)

_;.

-

Jel

7-

II 7

c

www.digibuc.ro

23. Fa la i Main Inport de more sdrbdloare

(lzvorul Crinlur)

.

.4f-;

r

L. ....,44 .. i.... -

Yi

f-r I4

iA

, S

"v4.3.

I 7.

V'

t,

i

www.digibuc.ro

24. F

ete

mar

t tn

port

act

ual d

e

-=-1. "

44,

..

. T

.

.;47

V40/'

4

*.E2'41

:se

-

24. Fete mari In port actual de sarbOloare (Macau)

:'

"Tv,91111411'-'

www.digibuc.ro

"A".;-^-4Y,*.

23. Neuastd !Wird ca sort(le danteld (Altindslireno )

"3 1,1,11

.P

41,1

"*"."'"7::".

;4411'1016I.75S'

.

"s-z,

C -"t":

1'7 t7'1

www.digibuc.ro

26. Conn in purl deseirinlloare yarn

- 'r '11:. ri.,f,, r_a

,

7

Iki 1, 101;4'

i 1 e , J. .44.,4",1,;:r*: .4 , ' '*f.i. la;','Iris,--rpt4.: .A 1 ft' ,!AL4;11.3.,::I i`l ''Y 0. '

/ ,,, . .e, 1 C, i.:r I. ,

e

E

=-7.

,

www.digibuc.ro

27. Fuld in port de seirbdloare In fain unei porli cioplile( lzvorul Criplut)

I

'1 a

4-

C". ..1.4

I

.1

I

,-, .A1=

I e

. --"Az -

www.digibuc.ro

28. Fuld cu partd f i o (Mara pereche In port de sdrbdtoure ( !worn! Criqului)

1

"6.,-

111 I 1 I 11 t 46vel

www.digibuc.ro

29. Logodnici in port de scirkiloare (Izuorul Crzqului)

7 40., -9F 7 .

I

i.

TE

I

T-C7 4,1F

Cfr

44 kT, ij ' j7

r$4 4.1tit11 VIP.

4i, i

,

, 4.

;119 '

4

a)4?*

C

,),4114(kilit

;'

..4.4,

:. 0 ,..a, ..-?- hE>. 1;1' n:' 14 4... N

' g 4111.14,-. 14' '.

..-71%.....4Z,VL. 7. _ ...VA'

0 l44141-11

- ......r.......

- ;

A

www.digibuc.ro

30. Fuld cu ;lurid f i lelife In port de sdrbdloarc ( Vilea)

www.digibuc.ro

La finlind (VI, (ca)-.1V

)

www.digibuc.ro

NOTE

1. Pentru cunoasterea slarh actuale a portului din tinutulCalatei ne-am servit de materialul adunat In anul 1949 de cAtreInstitutul de istoria artet al Academiei R.P.R. Cercetarile aulost fikute de Jzsef Faragti, Gza Vamszer si Jem5 Nagy.

Pentru cunoasterea situatiei din secolul trecut, in afara dedatele culese de la informatorh nostri, ne-am servit de urmatoareleizvoare:

Jank6 Jdnos, Kalotaszeg magyai npe (Populatta maghtarddin tinutul Calatei). Budapesta 1892.

Malonyay Dezs, A magyar nep milvszete. I. k. A kalotaszegimagyar np mtivszete (Arta poporului maghiar. Vol. I. Artapoporului maghiar din tinutul Calatei). Budapesta 1907.

hi ce priveste dezvoltarea istoricS a tinutului Calatei ne-amservit de hicrarea lui Jak.6 Zszymond, Bihar znegye a torok puszti-las eltott. (Judetul Bihor Inainte de pr5padul turcesc.) Budapesta1940.

2. Nagy Jen, Magyarvalki vallfrnintak (Altite din VA leni)Magyar Npnyelv, Vol. I. Debretin 1939, 122-129.

3. Gyorffy Istvdn, Magyar npi himzsek. I. A cifrasziir(Cusaturi populare maghiare. Vol. I. Sumanul brodat). Buda-pesta 1939, 46-74.

4. Ks Kdroly, Kalotaszeg. (Tinutul Calatei.) Budapesta1938, 174.

5. In legatura cu influentele maghiare asupra portuluipopulatiei romlnesti din tinutul Calatei v. Palo lay Gertrad, Magyarhatsok a roman ruhzatban Kalotaszegen s vidkn (Influentemaghiare In portul romInesc In tinutul Calatei). Ethnographia-Nplet. LVIII (1947), 19-40 si 173-186.

61

www.digibuc.ro

6. Gnyey Shndor, A kalotaszegi npviselet hatAsa a szilgy-sgi s kbrosmenti romansg viseletre (Influenta portului popularCdatean In portul romMilor dm S5laj si valea Grist' lui.) Ethno-graphia-Nplet. LV. (1944), 95-6.

7. Nagy Jen, A szilagysgi Tovishat magyar npi ltozete(Portul popular rnaghiar din SMaj). Manuseris.

www.digibuc.ro

GLOSAR

basmaua de mina basmaua din lInA Infloratil pe fond verde saualb. Se poarta Ia zile de skbkoare pe brat.. V. n t I r a in a

ciucuri.bagazia un fel de fust:i, care se poarta numai In spate, cu un tiv

lat colorat V. in uszu j.bujka uios din flanel.clued piirul Impletit Intr-o singui sau In cloud cosite.ciucure de margele podoabil pentru fete ; mkgelele colorate slut

Insirate pe un snur de mkase.cizma cu cartmb tutors un fel de cizmb purtat6 In secolul XIX cu

talpa Intoarsa cusulci de fata cizmei.cizma cu sireturi cizma cu sireturi la marginea carfinbului,

V. papuci.cama cii carimb unguresc cizma cu carimb arcuit.cam( rotund rilsucirea pkului In cununfi din dour' cosite.conch' cerc pentru rtisucirea pkului In coc.dantela banda pentru gkeala capului Impodobit cu mkgele.duldndl (tulle anglais) viMul nevestei tinere.lersing un fel de fustil Incretititlersing de jolj fusta Incretitil din jolj alb.tmnespare broderia cu motive geometrice Pe Incretiturile musznj

ului.laibdr tin fel de spfiticel impodobit cu motive florale brodate.lkri camizol, ilic.muszuj v. bagazia.nalrama cu ciucuri V. basmaua de minitpanglica parlei panglica multi sau unicolorA pentru Impodobirea

partel.papuci v. cizma cu sireturi.parta podoaba de cap a fetelor marl pentru zilele de skInitoare

Impodobit cu

G3

margele.

cu

g

www.digibuc.ro

park-trial pariziand pdldria veche cu fund rotund si tui tit.pd/dria Schutzer * phiie purtata in zilele noastre eu calota

oval t tui titil longitudinal.pteptar cu danteld pieptar lung de postav vet de peal U femei

Impodobit cu danteld de culom e rosie din Trasedu.pieptar de pith pleptar femeiesc si bArbiltesc Impodobit cu broderie.pinza Increfdd pinzii din cinepn si bumbac Mei etitii pi in 4, baterea

In apd *.scupa ceapsa brodatii a nevestei tmere.sorf cu danleld sort. verde femeiesc impodobit cu danteld de lind

din 'Frascati.or/ cu legaturs sort femeiese ale ein ut pdrti sint impreunate CU

legilturi * de fire mullicolore.;or/ cu panglied sort femeiesc impodobit CU panglici pestrite.spinicel laibdr scurt femeiesc legat in fatd en panglicd, impodobit

cu dantela neagrii ; v. laib i r.suman boteresc suman lung din postav negru purLat in Suceag

Aghires.suman lung szar *) suman din postav alb ornamentat eu apli-

catie diii postav negru.intdzkols ornamentatia snur Ia cwareci.

si

de

(e

www.digibuc.ro

LISTA ILI !STRATI ILO

1. Interim UI unel case t:o anesti din tinutul Calalei.2. Fete mai i in poi t de snrbatoal e ( Izvorul Crisului).3. Fatd cu parta si barbat virstnic in tundra (lzvorul Crisului).4. Nevasta tinara In vfil (Izvorul Crisului).5 Nevasta tinara en scufie ( 1/vorul Crisului).6. Duminica inainte de masa pe prispn ( lzvorul Crisului7. Ornamentatia partii de Jos a vfilului8 Femeie virstnielt in pot t de sarbatom e ( lzvorul Crisului).9. Nevasta tinarn In ca mas:i si fersing din jolj (Manastireni).

10. Port \ Mu de yard pentru lucru ( Izvorul Crisulm).11. Flacau iii camasa cu mined largi si izmene largi ( Izvorul

CrIsului)12. V stnici din lititittil Calatei in port de sarbatoare (lzvorul

1.1 Pieptar barbfitesc din anul 1906 (Manastirem).1 1. Flaciii din Izvorul Crisului in pieptar de tip nou.15 Oamein virstmci in port actual de sarbatoare (Izvorul Crisulm)16 ()Ina mentatia clinului la sumanu I lung.17. Ornamentatia sumanului lung la spate si la guler.18. Fete marl In pieptare cu dantela ( Izvorul Crisuhii).19 Nevasta tinara in pieptar Cu dantela i camasa tar:incase:1

Manfisl ireni).20. 1 nviespare la (, muszu) (Valem)

'lineli casatoriti din Iivorul29. Fete si flacai in port de sarbatoare (Izvorul Crisului).23. Fata i flacau in port de mare sarbatoare (Izvorul Crisului).24. Fete mari In port actual de sarbiltoare (Macau).25. Nevasta tinara cn sort de dantela (Manastireni).26 Copii in port de Orb5t(111re vara

65

Citultu)

21 Cri5ultn.

www.digibuc.ro

27. Fatii in port de sarbatoare In fata unei porti cioplite (Izvorul

28. Fata cu peril 51 o thuird pereche in port de sarbtitoare(Izvorul Cri5uIui).

29. Logodnici In port de stirhfitoare (Izvorul Grip lui).30. Fata cu porta. 5i fetde in port de srbAtoare (Vi5tea)31. La fintinii (Vi5tea.)

Reproducer( in culort.

I. Fete 5i flaciii in port de s'arbAtoare (Iddniistireni).II. Flgcau i MO In port de sdrhtoare din secolul trecut

(AlfinAstireni).III. Oameni virstnici din (inutul Calatei in port de sarbtoare

(lzvorul Cri5uIui).

Cristihn).

www.digibuc.ro

Responsabd de carte R $orbanTehnoredactor V. Basarab

Corector L. Caraclima

Fiat la cules 27 V11.1957 Bun de riper 3 III 108. Tim] 3 t5oHrrtre cretatd de 120 gr. rn1 Ft 700> roco/16. Cali ed. 4,71. Colide ripar 4,25 Edrpa I C manda 2.208. Plan,se poIrcromn 3.

A nr. 02 es'.Perunt bibliatectle midi indtcele de clasificare 74/76. 7.

Thparul executor sub corn Nr 993 la Intrepunderea Polagrafic,i nr. 4Serbon \loch 133., Bucuresti R P R

es.

3

Caleu

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro