TEOFIL, PARINTELE DE CELODIHNITOR OAMENIMulte din cuvintele rostite gi scrise de Pitintele Teofil au ca izvor expefienle personale sau ale unof pefsoane cu cate s-^ cunoscut de-a lungul vieEii. Descriind chipul duhovnicesc al Pitintelui Setafim Popescu de la MAndstirea,,BrAncoveanu" - SAmbita de Sus, Pitintele Teofil subliniazi adesea ca)itateaacestuiade a fi fost,,odihnitor de oameni". CAnd am zazit, cu mulgi ani in urmi, acest cuvint rostit de Pitintele Teofi.l, cevz parcd mi chema spre aprofundarea acestei sintagme. Puin cdte putrn, am fost cucerit de ga, am inceput s-o folosesc ai, totdeauna cind o fzc, mi gAndescla Plrintele Teofil de la SAmbita de Sus. Dorind a scrie un scurt cuvAnt introductiv l^ c rtea Pirintelui Teofil, ,,Din ospigul ctedinEei", pregdtiti la Edituta Mitropolia Olteniei, primul gAnd care mi-a venit la adresaautorului a fost cahtztealui de ,,odihnitot de oameni". Triim intr-o lume obositd de atAta nelinigte, fudmdntarc 9i trufie luciferici. Odunde intorci capul, int6lnegti chipuri obosite lduntric Si ftzic; intr-un cuvAnt - oboseali. Intdlnirea cu Pdrintele stress, plictiseali, angozsd", de Teofil surprinde prin diferengl' fag6, ceea ce-Eioferi, in general, intAlnirile cu oamenii. Cuvintul lui, binecuvdntarca lui, mustrarea sau iefiarea lui odihnesc taina neobignuitei fiinEa liunticd. a intedocutorului. Socot cd atci se dezleagd. ztracyi pe cafe o simt cei tined, dar nu numai ei,la z:und.ci undeva vorbegte Pirintele Teofil sau ci i s-a mai publicat o carte. Obosigi de greutatea zrlei gi a noptll, incdrcagt.de probleme nerezolvate, chinuigi de frimdntdti ldunffice, zdrobii adesea in sufletul lor de nein;elegerea celor din jut, tinerii aleargd Ia intdlnirea cu Pfuintele Teofil ca la un izvor de odihni, ugufafe, alinare 9i reconfort sufletesc. lntdlnirile Pdrintelui Teofil ar,'ute de-a lungul anilor cu tinerii olteni din diferite locaiitigi ale Arhiepiscopiei Craiovei gi cele avute cu preoii protopopiatelor din epzrhia noastrd au fost clipe de duhovniceascd odihni. Entuziasmul tinerilor gi interesul manifestat de preoi m-au determinat si apelez adeseala bunivoinga Pirintelui Teofil de a poposi in Oltenia. A fXcut-o totdeauna cu drag, legind aici pdetenii puternice, nlscind duhovnicegte mulgi fri gi fiice, odihnind inima mitropolitului gi a pistori;ilor sii. Cartea de fa1d"este rodul acestor descinderi misionare ale Pirintelui Teofil in Ctaiova. Matcel GlSvan, consilier la Arhiepiscopiu Ctziovei, fiu duhovnicesc ai prieten al Pdrintelui Teofil, cum ii place Awei si-l numeasci, s-a ostenit mult ca aceastdcarte si zpatd.

Conferinlele susEinutede Pdrintele Teofil piriian la craiova, ln perioada 31 martie 1994 13 decembrie 2006 Nr DATA crt1 31.03.1994

TEMACONFERINTEIOameni plicui lui Dumnezeu din Evanghelieprin rugdciunea de toati vremea

LOCUL DESFASURARIILiceul de ArtiCasa StudenEilor Universitate Casa Studentilor

Disciplina inteioatd, 2 04.11.1,994

3 26.05.1995 Cine esteIisus Hristos45

16.11,.1995 Urcusul duhovnicesc 30.05.1996Maica Domnului in spiritiiaiitatea ortodoxd

CasaStudenEilorCasa Studentilor Casa Studentilor Casa Studentilor Casa Studengilor Universitate CasaStudentilor Casa$tiin,tei gi Tehnicii Universitate Filarmonica Oltefiia

6 04.11.1996 Ortodoxie si bucurie1

05.03.1997Onodoxia - credinla noastri

8 28.10.1997 Ce inviqdm din Pateric Principii pi reperepentru viaga 9 23.03.1998 duhovniceascla crestinului 1 0 0 9 .11.1998 Despremdntuire l1 17.05.1,999 esivArgireacregtini D

12 10.11.1999 Viaga duhovniceascd 13 1,4 15.05.2001 remeabucuriei V 1 5 1,5.1,1.2001 in Ortodoxie ViaEal6

in lumina Sfintei Uturghii 1,2.12.2000 Despre pdetenie

11,.11.2002 intilniri cu Domnul Hdstos

t 7 26.06.2003 Despre rugiciune 1 8 03.11.2003Iubirea crestini 19 22.06.2004 Podoabe de gind 20 26.01.200sum putem si devenim buni C 21 22Cuvinte din SfAnta Evanghelie 27.01,.2005 prea pugin luate in seamd Cum sd ne facem viala 29.11.2005 cit mai frumoasd 20.03.2006Predica de pe Munte si viata omeneasci 11.12.2006 gtim gi ce credem despre Dumnezeu Ce

Teatrul Liric Casa $tiinlei siTehniciiCasaStuden*ilor Casa Studentilor Universitate

Teatrul LiricCasa Studenqilot

23 24 25 12.12.2006 mul impfudgiei Dumnezeu O iuiCrdciunul in gindfuea 26 13.12.2006 gi in practicaortodoxi

Teatrul Nagional ,,Marin Sorescu"CasaStudentilor Casa Studentilor Casa Studentilor

Teatrul Nagional ,,Marin Sorescu" 9

oAMENt PLACUTT DUMNEZEU LUtDINEVANGHELIE3I martie1994 - Explicafi-neexpresia NicolaeSteinhardt:opusulpicatului nu lui estevirtutea, ci libertatea. - cred cd explicafiaar fi putut-o da murt mai bine cel care a spus cuvinteleacestea... Opusulpdcatuluiestelibertatea, intelesulcd libertatea in o dobdndim prin virtute. Numai omul virtuos esteliber, iar omul carenu-i virfuos nu esteliber, ci oscileaz[intre libertategi robie, intre libertategi ne-libertate. care?mplinegte Cel virtulile, acelaesteliber fafr de p6cat,dup6 cuvdntulDomnului Hristos: ,,Cel ce sdvdrgegte pdcatulesterob pdcatuhii', (Ioan8, 34).DomnulHristos azis ,,Dac6 implinifi cuvdntulMeu,iuntefi cu adevdrat ucenicii Mei. $i vefi cunoagte adevrrul, iar adevrrul v6 va face (Ioan 8, 3l-32). Libertatease realizeazd liberi" prin virtute, aqainc6t se poatespunegi astfel,cd opusulpdcatuluiestevirtutea, darsepoatespunegi cd opusulpdcatului estevirtutea,ci estelibertatea pe urmavirtulii. nu de - care esteceamai importantii, ceamai inilfitoare rugiciune? sfbntul Ioan cel ce a scrisScaraspune suntpatrutrepteale rugdciunii,in c6 raport cu cel ce se roagd,gi anume:rugdciunea intinatd,rugdciunea furatd, rug[ciunea pierdutd gi rugrciuneacuratd.La rug[ciune curati ajung cei curafi, cei nepdtimitori Pdnd nu ajungi la nepltimire, nu ajungi ni.i tu rug6ciunecuratd. Deci rugdciuneacea mai inilfdtoare este rugiciunea curatd.Nu s-ar putea spunecr e$tetm loc sau o starein care se termind rugiciunea.Rug[ciuneaeste cum e qi desdvdrgirea, pentru c6 rugdciunea esteoglindasufletului;aratd, a$ezarea suflefului;din acest motiv, *g6riun.u esteinso{itoare desdvdrqirii estefbr6 de sfhrqit.Despredesdvdrgire a gi se spunec5 estefdri de hotar qi tot agagi rug[ciunea:estefdrd de hotar.Nu s-ar putea spunecare anume este cea mai indl![toare rugdciune.pentru fiecare dintre noi, cea mai in6lfdtoarerugrciune este rugiciunea la care ajungem, caream ajunssaula carevom ajunge. la - Din 1989incerc si practic rugtrciunea risus,conducindu-mil lui dupi literaturi, in specialdupi Filocalia, volumul vIII. Acum sunt in mare cumpiini, nereupindsii gisescun duhovnicpracticant al ruglciunii1l

ASUPMEDlTlEl NOTAmdinl|i, cuprinzind conferin;ele pe teme duhovnicegti cartea Din ospdful intr-o susinute de Pdriniele Arhiniandrit Teofil Piriian la Cruova, a apdrut a II-a fiind publicatdin anul ediia pti*A ediie in anul2005 Q7 de conferinge), 2006Q6 de conferinge). Edi$a de falil,publicati in doui volume, reproducetextul ediiei aIT-a, prelegetile suslinoie diep;tintele Teofil fiind grupate in PtriTul volum (Cuadntdri 'dahoiliceSn1, iai intrebdtile publicului 9i rispunsurile Pirintelui Teofil - in k volumul al doilea (Bdspunsuri inhzbdriah mdircioSilo)' fost rc|hzatdptin transpunereain scris a iruegistrfuilot audio ale Cxteaa confedngelor. Ciiatele din Sfinta Scripturd gi din textele sfintelor sluibe au fost pisffate, de teguli,. a$acum au fost iostite de PdrinteleTeofil, multe dintre ele regisindu-sein edi;ii mai vechi ale Bibliei saucd4ilor de gult' Edit rL rominepti (in general cele recente) ale ci4ilor la' calrePirintele Teofil s-a teferit in cuvintirile sale au fost indicate in note de subsol, care aparFl editurii, ca de altfel pi celelaltenote. Editura

NOTA BIOGRAFrcA3 martie 1929- se na$tein satul Topdrcea,din apropiereasibiului, primind la Botez numele Ioan, viitorul Arhimandrit Teofil plidian. Este primul niscut dintre cei patru fng.La o virstd foafte ftagedd,,rimdne vedeie. frri 1935-1940 -urmeazd,cursurilegcoliiprimarepentru nevdzdtoi,la cluj-Napoca; 1'942-7943 continui cursurile la o gcoali pentru nevdzdtondin Timigoara; 1943-1948 cursurilelicealela Timipoara,laun liceu teoreticpentru vdzdtoi; 1948-7953 studentla Institutul reologic din sibiu, unde esteliceniat; 1 aprilie 1953- intri in obgteaMdndstiriiBrincoveanu- sdmbdtade sus; 15 august1953- estetuns in monahism,primind numeleTeofil; 15 august1960- estehirotonit diacon; 1,3mar 1983- estehirotonit preot; 8 septembrie1988- estehfuotesitarhimandrit; 1'910,a fnut sute de conferinte cu teme religioasein peste o suti de P"ql localitii drn tortd, gan.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a nornaniei TEOFIL PAMIAI{, arhimandrit Din ospipl credinlei / arhinandrit Teofil piriian ; i.p.S. Teofan, mitropolitul olteniei. - Ediia a 3-a,rev.- craiova : Editura Mitropolia Olteniei, 2007 vol. ISBN 978-97 3_77 63_82_2 2: Rispunsuri la lntrebdri ale credinciogilor. _ ISBN _ _V"1. 978-973-7763-84-6 I. Teofan Savu,mitropolit d Olteniei (pref.)

)s\.9s

Am certitudinea cd, atat in oltenia c6t gi in gari, ,,Din osprgul credingei,, va.fi primiti pi ci mulgi,lecturind-o in iuh d; gi rugiciune, vor line trii clipe de binemeriati odihni sufleteasci. Rostind -;;Fe cuvdntdrile al ciror conEinut este cuprins in aceastdcarte, Pdrintele Teofil a odihnit srrfletegtemii de oameni. Alte mii se vor odihni lectudndu-le. aga,odihna duhovniceasci a $i iubitorului 9i iubitului de Dumnezeu - Teofil - ae u sa;;;;;;;*r; dtoiegte oj inima obositi, dar permeabili luminii, a mii" zeci de mii de In Persoane. acestmodse mintuitea lumii, adeverindu-se deplin pe cuvintul sfentoloi serafimlfiptuieEe ,,Mintuiegte*. p. de Sarov: tine insugi gi mii se vor mintui in jurul tiu". Mindstirea sflntul Ioan Botezitorul: Tfugu cirbunegti La praznicul riierii capului sf6ntului Ioan Botezrtonrl 29 august2005

t TEOFANMITROPOLITUL OLTENIEI

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

int6lni cu Dumnezeu: Scripturd, sfinteleslujbe,din cnrfileduhovnicegti, din din din ceeace ni Se descoperiDumnezeu, natwe, fiindch Dumnezeu'se din descoperigi in fbpturile sale; againc6t, dac[ cinevast[ruie in rugdciune, aceasta deschide ii posibilitatea a?nainta rugIciune,dar dac6rJnunli la de in rugdciune, mai pofi inaintain rugdciune. nu Nu trebuie neapdratsi ai un indrumrtor, c6nd ai o silinli bund gi sinceritate.Dacd ai sinceritate,Dumnezeute indrumd sau ifi trimite, ia vreme potrivitd, omul potrivit. Si gtifi cd eu, in afar6de ce mi-a spus Pdrintele Arsenie,n-ammai invifat de la nimenicevaesenfial leg6turd in cu rugiciuneade toatdvremea;qi nici eu nu pot spuneprea multe,tecdt cd omul trebuiesi stiruie in rugiciunegi astaesteceeace il favorizeazd. - ce inseamni a depunemiirturie mincinoastr? inseamnji sr nu min,ti in toate imprejuririle, in tot ce spuiosau se referi la a depune miirturie intr-un proces judiciar? - $i una,gi alta. ce este ,run om mantuitor? cerem de la Dumnezeuatunci ce cAndceremmila Lui? - cdnd ceremmila Lui, ceremtot ajutorul pe care-l d[ Dumnezeu, bun[voin{alui Dumnezeu de noi. cend zicem],Dou-o., miluiegte-ne", fa[d, ceremca Dumnezeu ne fie favorabil,binevoitor,s6ne ajute. sd Iar in ceeacepriveqtemAntuirea, c6ndne referim tp""iul la m6ntuire, ne referim la mdntuireade picate, de patimi, de tot negativuldin viafa nourt d, inji{erent-in ce chip semanifestd se realizeazdin-via1a sau noastrd: m6sura la gdndului, misurastructurilor la sufletegti... mAntuirea eliberare. Deci este - cum poateomul modernsi lupte cu gandurilecare ne vin ca un noian din tot ceeacevedem, auzimrsimtim? - La nivelul gdndului,adicd prin-rugdciunea toatd vremea,prin de ocolireapatimilor,prin observarea sirie,prin inmul{ireagandurilorb,;rr., dd pnn preocupiri deosebite, fac nelucrdtoare care impreriit. ain afar6. Sfzintul MarcuAscetulspune: inima iubitoarede Dumnizeu,pEcatul poates6 ,,in nu rEmdnd, cum focul nu poaterdmdne ap[" (Filocafia,vol. I). Dacdeqti a$a in angajat intr-o viafr superioard, te mai ocupide lucruri inferioare. nu - care esteomul cel mai plrcut lui Dumnezeu? esteSf6ntul Nu Evanghelist Ioan? - Drag6,e greu de spuscare estecel mai pldcut lui Dumnezeu. Eu vlam lpus despreunii oameniplicufi lui Dumnezeu.Care este cel mai pldcutlui Dumnezeu, numaiDumnezeu gtie.13

Arhimandritul TeofiI Pdrdian

- Cum sepoatefacerenagterea spirituali in RomAnia? - Pentrusocietate? Drag6, Rom6nia, oriunde, in ca renagterea spiritgald serealizeazd oameniicareei inqigirenasc prin spiritual.Adicd nu poli agtepta un fenomen masd de inaintede arealizaunfenomen nivelul p.ironui. ' la La noi la mdndstire, exemplu,vin foartemulgioamenila hraml; gi de eu md gdndesc totdeauna oamenii cd acegtia, general, familiilelor giin in in cercul lor social,sunt oameni izola[i, adic6 nu sunt in legdturdcu ceiialli oameni; e un fenomen masd, e un fenomen mdsura nu de ci la individului. - cum explicafispusa:,,Daci a,tiaveacredinfr cat un griunte de muqtar, a,ti spune muntelui"acestuia sii se arunce in mare gi s-ar arunca" (Matei 17,20)? - Explic la fel cum explicdSfintul Maxim Mdrturisitorul, prin credinfi ci se inl6tur6patimile, se indepdrteazd, nimicesc.prin angajara..Adicr un se munteil poli muta cu mijloacetehnice,dar patimil" n, i" poli inldturacu mijloacetehnice, prin credin![,prin angajarea ci intr-o viafabazatape credinfi. ce ne putefi spunedespreprieteniadintre un tiniir gi o taniri, inainte de ciisitorie? - Dacr gtiu care-smdsurileprieteniei,pot sd fie prieteni, dar dacd, implicdin prietenielucruri carelin de cisdtorie,sdnu fie prieteni! - Putefi sr comentafiultimele doui versetedin psalmul 50: ,rFi bine, Doamne,intru buniivoireaTa, sionului qi si se zideascrzidurile Ierusalimului/Atunci vei binevoijertfa dreptiifii, prinosul gi arderile de tot; atunci vor punepe altarul TIu vifei"? - sunt cuvinte pe care psalmistulle-a avut in vederein contextul existenfeilui. Noi le ?nfelegem fiind despreierarhie(respectivdespre ca cler) gi popor, Sionul fiind remplul din Ierusalim,iar Ieruialimul fiind cetatea care era Templul. Deci avem in vedereclerul, reprezentat in prin Sion,gi lerusalimul, reprezentat credincioqii rdnd. prin de cum explicafi cuvintelelui Anton pann: ,rcel ce-n altii Lege sare niciun Dumnezeu arett? nu - Adic6, dacdtu creziin Dumnezeu te de Legeata, intr-adevdr gi 1ii crezi in Dumnezeu. dacr pofi si fii oriunde,incr nu egti statomicin Iar credinfa care-oai. peI Hramul Mdn[stirii Br6ncoveanu la SAmbItade Sus estein 15 august- Adormirea de Maicii Domnului. l4

Arhimandritu I Pdrdan I Teofi i ,,Sdnu faci tot ce pofi" - aici poatecd searein vederecd omul ar mai putea face gi rele, cel pufin pdn6 la un anumit stadiu,pentru c6 sunt gi oamenicarenu mai pot facerele,ci suntstatornici bine. in ,,Sdnu spui tot ce gtii" se referdla faptul cd sunt gi lucruri pe carele gtii, darpe carenu-i bine sEle r6spindegti. - Cum ne diim seama ne afliim in ceeace Sfinfii plrin{i numesc ci ,,rivni nechibzuiti"? - Nu prea pofi sd-!i dai seamadecdt raportdndu-te o congtiinfi la strrind, consultdndu-te cineva,pentrucd oricine face un lucru oarecare cu crede c6-l face dintr-o rdvnd adgvdratd, rdvna nechibzuiti este atunci iar cdndfaci nigtelucruri carepods6-1i diunitoare.Pot s6-fifie d6un6toare fie qi gi altora.De exemplu,un post pesteputerile tale, care i1i impu{ineazd fie, capacitatea gdndireqi capacitatea acfiune, un post carete eptizeazd, de de e fbrdniciun rost.In Filocalie,de pild6, in ,,convorbirilecu pnrinfii din pustia sketic6"(Filocalia,vol. I), sunt date nigte cazuri de oamenicare au postit pestemdsuri gi caregi-auimpufinatputerilegi chiar au ajunss6 moarddin cavzd n-auprimit indrumarea fie echilibrafi. ci si - Se mai incearci de citre Biserica Ortodoxi realizarea unor aziluri pentru bitrAni, bolnavi, copii pirisifi? - Acum s-a inceput sd se faci lucruri de felul acestagi in Biserica ortodoxi; s-aufbcut gi inainte,pe l6ngdmdndstiri. Dar Bisericaortodoxi in general esteo BisericS mai mult lifurgicd,iar parteasocialS e a$adezvolnu tat6. cala a\i cregtini. - Care sunt criteriile dupi care noi putem si ne alegem un duhovnicbun? - Se gtifi c5 eu, c6ndnu eramduhoinic, tot md gindeamcd nu-gi fac duhovnicii datoria.Acum, eu despremine nu am impresiaci nu-mi fac datoria;dar altcevaconstat, nu numaide duhovnicibuni e nevoie,ci gi de c[ peniten{i buni. Degeaba un duhovnicbun,dac6nu e urmatgi nu e ascultat. e E greu s6-fi gisegti un duhovnicbun gi nu se prea gtiepe ce criterii. Poate !i-l descoperd cd Dumnezeu Eu am awt un duhovnic bun la mdnlstire, pe Pirintele Serafim Popescu; n-aveanume mare,Dumnezeusd-l odihneascd, aveao via{6 dar deosebitigi poatec[, din anumite punctede vedere, mai maredec0tal1ii, era socoti{imari. L-am considerat om care aveao armoniesufleteasci, un un echilibru...totdeauna ingiduitor, eraelastic.Zicea:,,Dragd, ce po!i, fb era fb ce-{i ajutd Dumnezeu",iar mie-mi convenea tare mult lucrul dsta,c6 nu-[i didea nigtereguli,nu te puneala osteneli. am frcut agagi a fost bine. $i l6

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

La r6ndul meu, $i eu ii indemn pe oameni a$a: sA se depi$eascdqi sd se ddruiasc[; pentru cd un cuvant de-al pSrintelui era gi acesta: ,,Sd te qi depdqeqti sd te ddruiegti". Mi l-a spusmie, o singurd dat[, gi bine cd mi l-a spus,c-apoi eu il mai spun qi altora. Cuv6ntul inseamnd,,sdte depdgegti prin credinfd qi sd te ddruiegtiprin iubire". $i astaesteo regulS foarte bund. Sd gtifi cd, dacdomul e sincer, il poate ajuta orice duhovnic, iar dac6, nu-i sincer,nu-l ajutd niciun duhovnic bun. - Este bine si fii naq la doi tineri care au mai fost cisitorifi gi triiesc impreuni pini la cununia religioasi? - Pdi, decAtsd-i lagi fbrd ndnag,poate c6-i bine... E greu de stabilit fiecare chestiune... in momentul in care primesc binecuvdntareaBisericii pentru a doua clsdtorie, sigur cd primesc Ai un ndnaqde undeva. - Fiecare om crede ci religia lui este cea adeviratl; totugio cum putem qti care estedreapta credinfii? De ce esteplcat sI treci la alti religie? - Drag6, noi credem, ca ortodocqi, cd adevdratacredinfd este credinla noastrd.Pe mine m[ intreabd,mai ales sectarii:,,Pdrinte,dumneavoastrice credefi, care-i credinfacea adevdrat6?"$i eu rdspund:credin{ain care sunt eu, cd daci aq crede cd alta-i adevdratd,, fi acolo. aq Criteriul ar fi cd in Biserica Ortodoxd e dreapta credinfd, or numai intr-un loc poate fi dreapta credinfd. Eterodoxie este la tofi care nu sunt ortodocai. Noi credem cd credinfa noastrd e credinla adevdratd.De altfel, s-au format gi nigte structuri, iar noi nu putem sd fim altceva decdt ceea ce suntemde fapt. Se puneaproblema c[ trec ortodocqii la sectari...S[ qtili cd niciun ortodox nu trece la sectari;acela care trece, nu e ortodox. CAndegti ortodox, nu pofi sd fii qi altceva. E pdcat sd treci nu de la o credinflla alta (de la baptiqti la ortodocqi, de exemplu, nu-i niciun pdcat, numai sE treac[), ci e pdcat sd treci de la ortodocgi la altd credin!5, pentru cbasta inseamndsd pir[seqti tot ce line de Ortodoxie: s[ pdrdseqti preoJia, Liturghia, slujbele Bisericii noastre, sd pdrdsegti cultul Maicii Domnului, cultul sfinfiloi, sd pdrdsegti r6nduielile Bisericii noastre,sd pdrbsegtiinvdfdtura Bisericii. Asta inseamndsd te lepezi de Ortodoxie. Or sd treci la ortodocgi inseamndsE treci de la pufin la mult, de la ceeace esteneadevdrat,nesigur, la ceeace este sigur qi adev[rat. - Care esterolul preotului in relafia muritor-Dumnezeu? - Este s5 mijloceascd,prin Sfintele Taine, pentru muritor, ca sd nu se piard6, sd nu ajung[ in iad. E o relafie de mijlocitor.

t7

ArhimandritulTeofilPdrdian

- Care trebuie si fie relatia dintre un biiiat qi o fatl? - Sd fie o relafie cum e aceeadintre un frate gi o sor6. Atunci e foarte bine, nu-i niciun pericol. - Ce ne pute{i spune despre practicile orientale? Pot fi qi acesteao poartii spre mffntuire? -Dragd, m0ntuirea e in Hristos, nu existd mdntuire in afardde Hristos. Sfhntul Marcu Ascetul, in Filocalie (vol. I), are un cuv6nt: ,,Credinla neclintitd este un turn intdrit gi l{ristos Se face toate celui ce crede". Asta inseamnd cd credinfa noastrd ne duce in legdturd cu Domnul Hristos, iar cine-L are pe Domnul Hristo,s nu mai are nevoie de alte practici. Sfdntul Apostol Pavel, vorbind despre tdierea imprejur pe care unii o socoteauca spunecd in Hristos suntemtdiali imprejur. esenfialdgi necesarb, A te intoarce sau a te duce la practici orientale inseamnds6-L pdrdsegti pe Hristos, degi unii cred cd nu-L pdrdsescsau unii spun cd L-au gdsit pe Hristos in practicile orientale. Dar sd gtili cd ,,hristos" pe care l-au gdsit acolo nu-i Hristos cel adevdrat.Cei carc-L au pe Hristos n-au motive sd se ducd de la superior la inferior, n-au ce cduta acolo. Eu, dacd aq crede cd yoga mi-e necesari pentru mdntuire, ag face qi eu yoga. Or nu cred c6-i pentru m6ntuire. Dac6-L am pe Hristos, am totul. necesard $i apoi, pe Dumnezeu nu-L intdlnim prin mijloace tehnice. Rug6ciunea lui Iisus nu trebuie socotitd un mijloc tehnic, ci un mijloc de angajare. Or prin mijloace tehnice din acestea, prin exercifii nu pofi s6-L g[segti pe Dumnezeu. Dumnezeu Se descoperdcelor curafi cu inima: ,,Ferici{i cei curali cu inima, cd aceia-Lvor vedeape Dumnezeu" (Matei 5, 8). - Un tinir poate fi bun creqtin gi totodatl si fie un bun membru partidelor politice sau un bun legionar? al - Drag[, dacd-i creqtin cu adevdrat,nu poate fi decAtcregtin adevdrat. Poate sI lucreze spre bine unde crede el c6-i locul lui spre bine, dar sd gti{i cd angajdile acesteain afard de cregtinism poate cd cer compromisuri sau pun accentulpe lucruri care sunt impotriva cregtinismului. De exemplu, legionarii au ftcut mult caz de cregtinism, dar n-au gtiut Adicd ei purtau revolverul gi erau gata sI omoare gi sd trdiascd creqtinegte. i-au qi omordt pe cei care au uezvt ei c5 trebuie sd nu mai existe. Or nu pofi sb iei via{a cuiva, fiind cregtin. Cregtinii trebuie sd fie ingdduitori, infelegdtori, iertdtori, buni; trebuie sI poarte Crucea,nu revolverul. Sd vd spun ceva frumos, acuma mi-am adus aminte; sunt mai mult de treizeci de ani de-atunci, era Mitropolitul Nicolae Colan episcop la Cluj. A Rdmefi gi i-a zis inspectorului avut o problemd cu un cdlugdr de la MAndstirea 18

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

de la Culte: ,,Domnuleinspector,te rog sd te ocupi un pic de cdlugdrul acesta, c[ nu-l pot disciplina". Dar inspectorul zice: ,,De ce-mi spune{i mie lucrul acesta?!" $i mitropolitul rdspunde: ,,Pentru c[ dumneataporli sabia"; deci mitropolitul n-avea sabie. $i inspectorulrespectiv zice:,,Da, eu am sabie, dar el are Crucea, qi nu pot sd ridic sabia impotriva Crucii. Luafii Crucea qi-atunci l6safi-l pe mdna mea,cd am sabia". Deci nu se poatesd fii qi cu Crucea,gi cu sabia. - Ce seinfelege prin francmasonerie? -Dragd, uitali-v6 intr-un dicfionar,cd acolo scriece se inJelege... - Cum trebuie si luptim cu copiii, in familie, pentru educafia lor religioasl, fiindci ei totugi nu asculti? - Cam greu, fiindcd.pe cine nu te-ascultE,nu-l pofi ajuta. Pdrintele Arsenie zicea:,,Ajutali-md sd vd pot ajuta". pentru Teologie,m-am Eu, inainte de a merge sdprimescbinecuvdntarea dus la Mitropolitul Mladin, care atunci era profesor qi toatd lumea-i zicea ,,PdrinteleMladin". $i avea o carte mare pe masd,o carte groasd,iar eu l-am inkebat ce carte e. Era o carte in limba germand,nu mai mi-aduc aminte titlul; qi Pdrintele Mladin imi spune cd in cartea aceastase trateazdproblema cd omul estefiinfa carepoatezice ,,nu". SA gtifi cd dacdcineva zice ,,nu" in fala ta, cdnd trebuie sd zicd ,da", nu-l mai poli ajuta. Pofi s6-l ajufi numai pe omul care se lasd modelat. - Este plcat si participi la o nuntfl cu liutari, la restaurant? - Dragd, sunt nigte uzanle sociale care nu trebuie socotite toate pdcat. Sf. Apostol Pavel zice cd,,toate sunt curate pentru cei curafi" (Tit 1, l5). Dac[ tu egti curat, po{i s[ stai qi intr-un loc unde s-ar pdrea cd e ceva care nu se potriveqtecu credinfa ta sau cu convingerile tale. Insd gdndili-vd, de pildd, cd oamenii nu sunt toli la mdsurile la carese g[segteunul sau altul, gi atunci nu inseamnd cd ei trebuie sd se orientze dupd tine, ca sd fac6 lucrurile la mdsurile la careeqti tu. Tu insd, la mdsurile la care egti, te pofi cobori, dacd este cazul, la mdsurile la care trdiesc oamenii, frrd sd fie p6cat. Gdndi{i-vd la pilda cu fiul risipitor: c6nd fratele fiului risipitor a venit de la cdmp qiaauzit cdntecegi jocuri, nu voia sd intre. S-a interesatdespre ce-i vorba, pentru cd a auzit c6ntecegi jocuri (cf. Luca 15, ll-32). P[i, dacd nu trebuia sd fie, de ce erau?Aqa cd totuqi lucrurile trebuie privite cu un pic de ldrgime. - Cum se explici faptul cio atunci cAnd postim qi citim Psaltireao avem necazuri mai multe gi lumea se rizvriteqte asupra noastri? l9

Arhimandritul Teofil P drdian

* Nu qtiu dac6-i chiar aga...Cred cd gi in alte vremuri e la fel, numai cd zicem noi c5 dacd-i post, de-aia se int6mpli aqa;ins[ necazuri pot sd vini qi in alte vremuri. Mai mdrturisesc unii cd in wemea postului se rdscolesc necazurile. Poate cd vrdjmaqul e mai mult la lucru sau noi suntem mai sensibilizafi, sau nu mai avem rezistenla pe care trebuie s-o avem gi ludm in seaml nigte lucruri pe care in alti vreme poate nu le ludm atdta in seamdgi nu le raportdm noi cum trebuie. - Daci ura esteun picat, estepicat si urigti riutatea gi ura din jur? - Nu. Rdutatea e bine s-o urdgti. ,,Nedreptateao urdsc qi o disprefuiesc,dar LegeaTa o iubesc",zigepsalmistul(Ps. 118, 163).Adicd noi nu-l urdm pe fbptuitor, ci ur6m rdutatea in sine. Dacd e legati rdutatea de fXptuitor, il dorim bun gi nu-l urdm, nu-l indepdrtdm, dar rdutateain sine o urdm gi nu vrem sd existe, nici la noi gi nici la altul. - Cuziin picatul mf,ndriei daci dispre{uieqti ura qi riutatea din jur? - Nu, cum sd caziin p[catul m6ndriei? Pdi atunci nu mai faci nimic! Doar posibilitatea de a te mdndri e gi c6nd faci, qi c0nd nu faci. - Un om, cu cAt e mai aproape de Dumnezeu, igi di seama de piicltoqenia sa. Eu sunt la inceput, deci, daci mi pot liuda cu ceva, mii pot liuda cu picatele gi cu neputinfa mea. - Apdi, sd nu te lauzi cu pdcateleqi cu neputinfa! - S-a intffmplat ca, dupi ce am gindit sau am flptuit un picat, si mI rog qi si simt ci nici micar nu aS avea acest drept, aqa de cizut mI sim{eam. Mi-era efectiv ruqine gi mi se pirea ca o neru$inati indrizneali si mi rog; totuqi m-am rugat, cu gAndul ci nu trebuie sI cad pradl deznidejdii. Am picituit sau nu? - N-ai pdcdtuit, sd te rogi qi mai departe! - Existi viafi qi pe alte planete? - Nu gtiu, eu cred c[ nu. - Ce credefi ci l-a flcut pe Nietzschesi exclame: orDumnezeu este mort"? - Pdcatele lui! - Considerafi cI este bine ca qi un preot si fie lflngi cei bolnavi in spitale, sii-i ajute cu cuvf,nt sfflnt, sl-i spovedeasciin perioada sirbitorilor gi in alte zile? $tiu ci ei igi doresc foarte multo in special cei cu boli grele. 20

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

considerafi cr ar fi bine ca preofii si iasi cu cirtile sfintepe cimp gi si faci rugiciuni pentru ploaie?cffnd eram copil, eu gtiu ci aceit lucru se fiiceaqi ploileveneau vreme. la - Dragd,sepoategi acum,nu-i nicio opreligte! - Vi s-aupus o mulfime de intrebiri! Sfin{ia voastrii ce intrebare afi aveapentru noi? - Dacdsuntelioamenicumsecade. - in ce condifii credeficI ar puteaavealoc unirea dintre celedouii Biserici,Ortodoxi gi Catolici? - unirea o faceDumnezeu. cobor6ndu-Se,ames,,cdndcel Preainalt, a tecatlimbile, atuncia despdrlit neamurile; cdnda imp6r{itlimbile celede iar foc, intr-o unire pe tofi ne-a chemat"(condaculpogordrii Sfrntului Duh). Noi credem unireasefdceprin puterea Dumnezeu. puterea c[ lui Prin omului se face depdrtarea. mine m-a intrebat cineva dacd er:,cred cd sunt Pe diferenfemari intre catolici gi ortodocai. nu-s mari, $i-am zis c6 diferenfele dar sunt organiza[i diferenfe, incdtdiferenlele pe aga mici devinmari. - cum pofi persevera dreaptacredinfr ortodoxr, in situafia cflnd in egtinevoit si triiegti mai mulfi ani in striinitate, in afara rugrciunii? - In strdindtate cam greu.. zicea pdrinteleArsenie cd acolo-i mai e . pentrutrup, iar aici, pentrusuflet.pdi, ce-fi alegi! bine - tn toate religiile se spune ci Iisus Hristos este,gi va Ii Mintuitorul. Deci, daci oamenii qtiu, de ce continur si fie adepfii acelorreligii qi nu devindrept-credincioqi? - Dragd", dacdomul e formatpe o idee,greuigi schimbd ideeain care segdsegte; pentrucr ideile aducstructuri,iar diferenfele suntat6tpe idei, nu cdt pe idei intrupate,pe structuri.Iar cdnd egti mulfumit cu ceeacJ ai, nu mai cau{ialtceva. : Daci un om susfineci are credinfi, dar nu obignuiegte meargii sr la sfinta Liturghie, semai poatespunedespre'acesta are credinfi? ci - Nu! sd gtifi cd eu,pe cei carenu vin la biserici,nici nu-i socotesc la oamenicredincioqi. chiar vin unii gi zic: ,,pdrinte, eu fac astagi asta,md dar rog dimineala gi.seara, rog acas6...". md Nu-s mullumit! pentrucd ceeace faci acasd e ce'ea se face la bisericd,aqaincdt a nu mergela bisericd nu ce esteun fel de lep6dare Ortodoxie. d9 Eu nici nu staude vorbdcu cinenu mergela bisericd... Primaintrebare pe care o pun la spovedit(dupdintrebIrile obignuite:cdnd te-ai spovedit2l

Arhimandritu I TeofiI P dr di an

ultima datd", dacdai avut canon...)este: ,,La bisericd mergi?" Dac[ zice: ,,Nu merg", nici nu mai stau de vorbd cu el; ii zic dacd vrei s5 spui ceva, spune, dar sd qtii cd n-am ce vorbi cu tine, dacd nu mergi la bisericS. $i-i spun de obicei ce inseamndsd meargd qi ce inseamndsi nu meargd. A venit unul, nu demult, gi-l intreb: cdnd ai fost ultima datd,la bisericd? ,,Acum opt ani. - Mdi, chiar opt, n-or fi trecut numai gapte?- Nu, pirinte, cE de cAnd m-am cununat, n-am mai fost." Adicd el qtia cd s-a cununat acum opt ani. Ei, cu unul ca dsta nu ai ce face! int0i trebuie sd meargdla bisericdgi dup[ aia sd vind sd-l ajufi. - Ce trebuie sI-i ofere-unpirinte copilului siu, pentru ca acesta fie crescut in frici de Dumnezeu? si - Exemple. Exemple bune, exemple de religiozitate. in viafa de familie, in general, sunt niqte lipsuri, in sensulcd cei mai mulli cred cd viala de familie este o via{d in care chestiunea religioasd este o chestiune particulard. Or in viaja de familie nu existi nimic particular. Nici gdndurile, ai putea sd zici cd nu-s particulare. Toful trebuie sd fie impreun[, al tuturor, aqaincdt in familie trebuie sI fie pusd in valoare gi credinfa religioasd. ,,LJnireacredinlei gi impdrtdgirea Sfhntului Duh cer6nd, pe noi ingine gi unii pe alfii gi toatd viafa noastrd lui Hristos Dumnezeu sd o ddm", sunt cuvinte care se spun la Liturghie gi la Cununie. De ce qi la Cununie? Pentru cd sunt importante pentru cei care se cununl qi pentru cd gi viafa cregtind trebuie s5 fie un fel de Liturghie. Nu se poate socoti cd omul igi implinegte datoria atunci cdnd, pentru a se ruga, se separ[ de celblalt, ci trebuie sd se roage impreund (dacd nu se poate totdeauna,cel pufin din cdnd in cAnd,dar c6t sepoatemai des)qi s5le dea gi copiilor exemplede rugdciuneimpreun[. Zoica Lafcu are o poezie, ,,Ectenie", Si zice intr-un loc: ,,Cdndplecdm genunchii, seara,am6ndoi". Dar ia si v-o spun pe toatS: Ectenie de Zorica Lalcu Pentru ca iubirea noastrd sd-nfloreascd Albd cum e crinul Bunelor Vestiri, Pentru ca mlddila dragostei sd creascd Plind de miresme,dulce de rodiri; Pentru ca din neaua grea de peste iarnd Rod de viald caldd iardsi sd legdm, Pentru ca lumind peste noi sd cearnd, Domnului sd ne rugdm. 22

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Pentru ca sd-$i verse binecuvAntarea, Ca un mon de vdnturi line, peste noi, Pentru ca tn suflet sd-I simlim chemarea, Cdndplecdm genunchii, seara, amdndoi; Pentru ca-n iubirea Lui sd ne-mpreune, Cdnd, cuprinqi de patimi, numele-I strigdm, Pentru ca-n veciaLui sd ne cunune, Domnului sd ne rugdm. Pentru ca belqugullarinilor grele Sd nefacd traiul rodnic Si umil, Pentru ca rdsfrdngeri din surds de stele Sd sclipeascd-nlacrimi ochii de copil; Pentru ca sudoareasd.ne miruiascd $i-n lumina morlii vihya s-o cercdm, Pentru ca din muncdpacea sd rodeascd, Domnului sd ne rugdm. Pentru ca-n multrimeatndurdrii Sale insuSi sd-$ipogoare pasul cdtre noi, Pentru ca sd-I ducemsuJletultn cale, Cu miros de smirnd qi cu ramuri moi; Pentru ca-n lumina alb-a diminelii, Din strdnsoareacdrnii sd ne dezlegdm, $i-ntr-un pas sd trecempragul larg al vielii, Domnului sd ne rugdm. - Atunci cind ne cuprinde deznidejdea, ce putem face pentru a iegi din aceastiistare? - Nu putem sd facem altceva decdt sd ne angajdm in fapte care inmulfesc nddejdea,in fapte care inmu[esc credin{a. Trebuie sd tragem de noi... Adici nu trebuie sd ne l6sdm Braddunor porniri spre rdu, cdci de multe ori pomirile acesteasunt rezultatul fie al neglijenlei noastre,fie al unei viefi care nu favoizeazd,binele. Pdrintele Serafim Popescu,de la noi de la min[stire, Dumnezeu s6-l odihneascd,zicea ,,Mul1i dintre oameni igi trdiesc o parte din viafd ca s6-gi fac[ greu de supoilat cealaltd parte aviefii". Noi suntem gi rezultatul vielii pe care am dus-o; fiecare dintre noi insumdm in noi toatd viafa noastrd, iar dacd" viafa noastrd a fost negativd, atunci gi stareanoastrde negativd, e cu scddere.$i in cazul acestanu putem

23

Arhimandr itu I Teofi I P dr di an

face nimic... decdt,cu efortul de care mai suntem capabili, sd incercdm sd ne pe depdgim noi inqine. .- $tiind ci Satana se arati qi sub formi de inger al luminii (cf. II Corinteni LL, 14), cum se poate face distinc{ia intre un gind de la Dumnezeugi un gf,nd de la Satana? ,.' - Gdndurile de la Dumnezeu sunt confoflne cu voia lui Dumnezeu. Mai int6i de toate, nu trebuie sd avem incredere in mintea noastrS,iar in al doilea rdnd. trebuie sd ne verificdm sdndurile cu o constiintd str[ind. superioardconqtiinlei noastre. - Vorbifi-neo vI rugim, despre Sfintul Apostol Pavel. De asemenea, qi despre Sfintul Apostol Ioan: despre virtufile pe care le avea el qi pentru care era mai iubit de citre Mflntuitorul decit ceilalfi ucenici. - Noi nu qtim de ce l-a iubit Mdntuitorul pe Sffintul Ioan Evanghelistul mai mult decdt pe ceilalfi... Probabil era mai ascultdtor,mai gata de a implini voia Lui. Nu avem de unde sd gtim, pentru cd nu avem niqte mdrturii ale Evangheliei sau ale contemporanilor1or. In ceeace-l privegtepe Sfhntul Apostol Pavel, el iqi manifestdanumite virtuli, anumitecalitSli in ceeace scrie el. De exemplu,cdnd zice: ,,O, copiii mei, pentru care sufir din nou dureri ca de mamd, pdndce va prinde Hristos chip in voi" (Galateni 4, T9), arctd angajarealui fa![ de credincioqi, fafd de Domnul Hristos, pentru credincioqi, prin credinciogi. Sau cdnd zice: ,,!i-l trimit pe el, chiar inima mea" (Filimon I, l2), aratdcd se identificd cu omul pe care il recomandd.DacI citim Noul Testamentcu gdndul de a descoperi calitSlile Sfdntului Apostol Pavel, ne putem da seama de calitdfile lui, aga cum reies din Sfdnta Scripturd. - Spunefi-ne ceva din viafa dumneavoastrl. - Dragd, din viala me4 ce s[ vd spun?...Am dus o viald despre care acum, la bdtrdnefe,pot sd zic cd a fost o viaf[ frumoasS,o via!6 luminoasd,o viaf[ in legdturd cu Dumnezeu, cu credinla in Dumnezeu, cu slujba, cu bucuria din credin!6... N-am cevadeosebitsd spun. gcoaldspecialdla Cluj, timp de cinci ani, intre 1935-1940 Am fbcut o (eu sunt nevdzdtordin copil6rie). Apoi am intrerupt doi ani gi am reluat la Timigoara, la un liceu de vdzdtori, pe care l-am terminat in 1948. Am urmat Teologia la Sibiu, intre 1948-1952,rar din 1953 sunt la mdndstire.G6ndifi-v6, chiar de la 1 aprilie! E ceva,nu? M-am dus o datd cu pdcdlelile! A fost frumos, a fost bine, m-am fbcut c6lug6r in anul in care m-am dus acolo, in 15 august; dupi gapteani, am fost hirotonit diacon; amstat23 ani diacon gi am fost hirotonit preot acum I I ani. 24

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

A fost frumos,a fost bine, ce se spun artceva? Nu gtiu ce-orspunecei care-orzice cevadespre mine la inmormdntarea mea...Mai zilele trecuteam fost la Floreqtiqi a vorbit un pdrinteacolo; dup[ ce-amtinut eu o predicd,a vorbit despre mine;qi i-am zii cdeun-a$fi vorbit agadespre mine. - cum trebuiesi fini posfurun om suferind sauun cop'in cregtere? - cum poate.Un om suferind,in orice i iJl"gat, fiindcdboalae "ur,

gdtesc singuri.

insa cei i:"*ilili.,:l*m :iflT;1ffiillf ''-;il ;;; impotriv', l,il In privinfa postuluie,.,r.roi maielastic,mai alespentrucei carenu_gi

- sfinfii pe care i-a cinstit qi ra care s,a rugat cregtinurin^timpul viefii, deci sfinfii o9-rotifll, ...oi au dupi .. creqtinur? ajuti il si treaci prin vlmile vizduhului? -o-""" - Da, il ajutd.Acuma,cu vimile vdzduhului e cd cd-L purtrm pe DomnurHristosin noi, gi-afunci o treabd, noi credem nu ,r" .rt" fricr de vdmile -je vdzduhului, pentrucd dacde Hristos fug dru;; ,roi. cum spune r'ror, rugdciunea mubumiredupd Sf6nta_impafte$;re? de ,iu a, foc sd fugd de mine tot lucrul r6u, toatd iatima". saui ,,s[ invie numnezeu gi sd se risipeascd vrdjmaqii Lui"; sau:,,c6ndTe-ai'pogo rartia-ou.t., cela ce eqti via[a ceaftrd de moarte, afunciiadul l-ai o-orai.u ,t aru.ir"u dumnezeirii,,. Asta inseamnlcd qi in noi nimicegte Dumnezeu iadul. Asta, cu vrmile vdzduhului, o chestiune e mai mult aga,de explicafie, a unora' ca sd se pundin evidenfd unelep6cate, unele."1". or, in realitate, eu credcd dacd omul s-al[sat o datddepdcate estecu Domnul gi Hristos,nu mai vine niciun dracs[ seapropie. Nici ia vemi, nici in atteparte. - ce pirere avefi despre legea rui Moise, a fost ea o rege exageratli?De exempru,legeatalionurui: ,,Dinte fumru dinte qi ochi pentru ochi" (Ieqirea21r24). : . A fost o lege.care pe afunci,in special era pentrua seinldturarelele. Adicr omul nu trebuia.neapdrat piaiaeun s[ ochi,'dec6t in scosun ochi; in cazul acesta,legea era prohibitiva, in masura carea nu era pedepsitoare. Adic[, dacdeu voiam s6nu-mi scoati cineva un ochi,nu scoteam eu un nici ochi'-Agaa fost dafdlegeaatunci,pentru vremeaaceea. Acum e mai multd ingdduinf[,dar oameniirac rele...'c6teodatd, poatev4 ar rvelv cd,Qr frbine sd li se aplice olege mai drdstici.

- Ne putefi spunece esteadevirul? - Pdi, qi pe DomnulHristosL-a intrebatpilat ce esteadevdrul. 25

Ar himan dritu I Teofi I P dr di an

AdevSrul esteHristos: ,,Eu sunt Calea,Adevdrul qi Viafa" (Ioan 14, 6); qi Evanghelia Lui, bineinfeles.,,Cuvdntul Tdu esteadevdrul" (loan 17, l7), a spus Domnul llristos in rugdciunea dinainte de Pdtimire, iar noi spunem aceasta rugdciunile pentru cei rdposafi. in - Toate virtufile, cum sunt smerenia, iubirea, rugEciunea, sunt daruri ale lui Dumnezeu, ceeace inseamnl ci dacl Dumnezeu nu i le-a dat cuiva, acela,oricflt s-ar strldui, tot nu le are. $i atunci, ce poate face omul? - Nu se poate ca Dumnezeu sd nu dea ceea ce vrea El sd aibd omul. Dumnezeune d5 acestedaruri gi virtuli, dar gi cu osteneala omului. Omul are in fiinla lui nigte capacit61i... exemplu capacitatea a iubi, insd ea trebuie de de organizatd, trebuie ordonatd.Porunbane face sd salvdm iubirea, pe care noi o avem,ins6, dacde impdtimit[, nu e organizatddupd porunca lui Dumnezeu. Sfhntul Maxim M5rturisitorul, in Capeteledespre dragoste (Filocalia, vol. I!, vorbegte despre trei feluri de dragoste: dragoste dupd poruncd, dragoste fireascd gi dragoste impotriva firii. $i zice cd dragostea dupd poruncd o au cei nepdtimitori. Silinfa de a fi nep[timitor pune in valoare virtutile gi reglementeazd, capacitatea a iubi. Cel ce pe unii ?i iubeqte,iar de pe alfii ii urdqte,cel ce pe acelagi uneori il iubeqte,iar alteori il urdqte,cel ce pe unii ?i iubegte mai mult, iar pe alfii mai pu{in, zice Sfbntul Maxim Mdrturisitorul cd incd nu implinegte porunca lui Dumnezeu, Care spune s6-l iubeqti pe aproapeletdu ca pe tine insufi. Binein{eles, acesteasunt chestiuni de vdrf... Domnul Hristos ne dd porunci, ne dd principii, pe care noi le implinim dupd puterea noastrl qi n[ddjduim la mila lui Dumnezeu. Ceeace nu putem noi, la mdsurile noastre,poate Dumnezeu gi completeazd"El ceea ce nu putem noi. In orice caz, dacd suntem hotdr6fi pentru bine, Dumnezeu ne ajutd, ne dd darul acesta. - Spunefi-ne ceva despre acel mare pirinte Arsenie Boca. - Pdrintele Arsenie Boca a fost un om care prin nagterea fost inzestrat cu niqte calitd\i pe care, dacd cineva nu le are, nu le poate dobdndi. A fost o personalitateputernicd, cu nigte daruri de la Dumnezev, pe care le avea in mod deosebit fa!6 de alfii. La acestea,s-a addugatcultura lui, care n-a fost numai teologicd, ci a fost qi o culturd laicd bine pusd la punct, inclusiv cu cunogtinle de medicind. Acel cuvdnt de ordine pe care l-a spus el: ,,Oxigen, glicogen, somn, s6-!i pdstrezi hormonii qi sd ai concep{iede vial6 creqtind" aratd cd,avea cuno$tinfede medicind. Avea in vedere frzicul omului, pentru cd omul e o fiinfd psiho-fizici qi nu poli sd neglijezi fizictlJ in favoarea sufletului, intre suflet gi trup existdnd un raport direct proporfional. DacE vrei s[ ai un suflet care inlelege, care se angajeazd,, trebuie sI ai gi partea pusd in rdnduiald. Iar pdrintele aveain vedere lucrurile acestea. ftzicd" 26

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

in Pateric se spune: ,,ii a3ungecdlugdrului, de va fi nevoitor, un ceas de somn pe noapte". Sd qtili cd eu, dacd l-ag intdlni pe pdrintele cate a zis vorba asta,i-ag spuneci n-are dreptate.$i Pdrintele Arsenie ziceacd trebuie cel pufin $aseore de somn continuu pe noapte. Sunt nigte lucruri de care te izbegti... Sffintul Moise Arapul spunea cd s-a pdgubit mai mult din multa priveghere, din multa osteneald gi din pu,tina mdncare decdt din mdncare sd multd qi din somn mult. Pentru c6, tot for,tdndu-se doarmd pufin, a ajuns in situalia sd nu mai poat6 dormi gi cerea de la Dumnezeu pufin somn. Aga cd trebuie o dreaptd judecatd, un echilibru in toate. Numai a$a se poate ajunge unde trebuie sd se ajungd. Iar Pdrintele Arsenie avea acest echilibru, aceastd conqtiinf[. De exemplu, cineva a venit la el gi i-a spus: ,,Pdrinte,nu qtiu ce se intdmpld cu mine, cd am ?nceputsd uitz', asta fiind in vremea postului, cdnd fbceauniqte nevoinfe.$i pdrintelei-a zis;,,M6, mai incet cu postul!" De ce?Pentrucd iqi dddeaseamacd existd o legdturdintre trup gi suflet. Pdrintele avea o putere de sintezd deosebitd, o putere de pdtrundere deosebitd.Poate cd uneori era spontan qi risca anumite afirmalii pe care le ftcea, dar in orice caz, avea curajul acestaal opiniei, pe care nu l-am intdlnit la alli oameni, Ia allt cilugdri; cunogtinleteologice am mai intdlnit. Mie, de exemplu, mi-a spus Pdrintele Arsenie, personal, odatd, cdnd am fost la el: ,,Bagdde seamd:cunoqtinleteologice pot avea gi necredincioqii. insd nu acesta e lucrul de cbpetenie, ci lucrul de cdpetenie este trdirea religioas6". $i mi-a adus aminte, atunci, de un cuvdnt din slujbele noastre - sd qtili cd eu lin foarte mult la slujbele noastre-, qi anume prima catavasie de la indl1areaDomnului: ,,Cu dumnezeiesculnor fiind acoperit gdngavul - e vorba de Moise -, a spus Legea cea scrisl de Dumnezeu. Cdci scutur6nd tina de pe ochii minfii, vede pe Cel ce este Si se invafd cunoqtinla Duhului, cinstind cu dumnezeiegticdntdri". Deci cdntdrile lui Moise au venit dupd ce gi-a cur6{it tina de pe ochii minfii-qi a invdfat cunoqtinfaDuhului, dup[ ce a fost invdluit cu dumnezeiesculnor. Asta este calea cea adevdratd, cdnd ai ajuns sd ai o experienfda intdlnirii cu Dumnezeu, cdld ai ajuns s6 te uimeqti de Dumnezeu.Pentru cb spune Sfdntul Isaac Sirul: ,,Incd nu L-a cunoscutpe Dumnezeu cel ce nu se minuneazdde Dumnezeu". Dacd nu te minunezi de Dumnezeu, incd nu L-ai cunoscut pe Dumnezeu; qi-atunci, cdntdrile tale (9i cele pe care le cAnfi, gi textele pe care le citeqti) de fapt nu sunt ale tale, ci sunt ale altora, spubeqi de tine, cu participarea cdti o poi avea.Or, c6nd ai ajuns sd te minunezi de Dumnezeu, atunci izbucnegti din sufletul t[u cdntdri realizatede Duhul Sfhnt, Care estelucritor in tine; sau cintdrile de la sfintele slujbe,pe carele cdnti, qi textelepe carele citegti sunt izvordte din sufletul tdu.

27

P Teofil drdian Arhimandritul De pild[, in Filocalie, in volumul al IV-lea, este o scriere despreAwa Filimon, in .ute ucenicul il intreabd cum se face cd dintre toate cdrlile Scripturii cel mai mult citeqte din Psaltire. $i el zice:,,Frate, atdta dar a pus Dumnezeu in sufletul meu, din psalmi, inc6t sunt ca 9i cdnd eu aq fi autorul 1or". De multe ori m-am gdndit la cuvdntul acestaal Awei Filimon qi am zis c6 gi pentru mine, doi psalmi sunt de parc6 eu i-ag fi fbcut: Psalmul 22: pattea unde se ,,Domnul este pestorul meu..." gi Psalmul I02, mai ales in mare bundtateaLui ipntr.' ,,Cdt esie de departe cerul de pdmdnt, atdt e de (bumnezeu) spre cei ce se tem de Ddnsul.l Cdt e de departe rdslritul de apus,atdt a depdrtatEl de la noi fbr[delegile noastre./Cum miluieqte un tatd pe copiii sdi, aga-i miluieqte Domnul pe cei ce se tem de Ddnsul". Partea asta imi place cel mai mult, parc| aq fi fbcut-o eu. Dar n-am fbcut-o, am impropriat-o. Acesta este rostul nostru, de a ne impropria primit-o gi -i-ucuvintele pe care le spunem,c6ntdrile pe care le cdntdm. atras atenfiu ur.rpru acestei alcdtuiri de la indllarea Or iarintel. -i-u Domnului: ,,Cu dumnezeiesculnor fiind acoperit gdngavul - Moise adicd-' a spus Legeacea scrisd de Dumnezeu", deci numai dupd ce a fost invdluit cu nor, cu Duhul Sfhnt; ,,Cdci,scutur0ndtina de pe ochii minlii, vede dumnezeiescul pe Cel ce este- pe Dumnezeu, cdciDumnezeua zis: " qi se inva16cunogtinfaDuhului, cinstind cu dumnezeieqticdnt[ri". ' A$a a fost pdrintele, un om care s-a impus in congtiinfa oamenilor prin personalitatealui. Adicd noi nu putem fi Pdrintele Arsenie, pentru cd nu uu.- calit6lile pe care le-a avut el de la Dumnezeu. Cultura noastrd teologicd sau viafa pe care o ducem nu ne-a adus la mdsurile aceleape care le-a avut pdrintele prin inzestrarealui. -Sibiu, c6nd am mers eu la Teologie, era arhiereu-vicarun pdrinte, La Preasfinfitul Teodor Scorobe!, un om tare cumsecade,un om bl6nd, un om linigtit. Mie-mi plScea tare mult de el. $i, cdnd m-a prezentat pe mine Mitropolitul Mladin (Pdrintele Mladin de atunci) ca un candidat la Teologie, i-a spusPreasfinlitului cd sunt fbrd vedere. $i Preasfinlitul zice: ,Nu-i nimic, dd Dumne zeu alte daruri". Aqa a fost de m0ngdietor cuvdntul acesta al Preasfinfitului pentru mine ! la sibiu - care $i odatd, vorbind cu Parintele Dumitru c6lug6r de glumea qi zicea cd noi suntem cdlugdri frcufi, dar el e nSscutcdlugdr, c[-1 Iheama Cdlugdr din copildrie -, am zis: oare prin ce osteneal6 a ajuns asta sufleteascd?$i Pdrintele C61ug6rzice: ,,Prin Preasfinlitul la aqezarea osteneala lui Dumnezeu, cd aqa l-a l6sat Dumnezev". Adicd dacd ili dd Dumnezeuun dar, acela e un dar pe care il ai qi il foloseqti; dar dacd nu-l ai de la Dumnezeu in mod special (pentru c5 Dumnezeu nu are cu tine2 Iegirea3, 4.

28

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

planul pe care-l are cu cel cdruia i-a dat darul), nu pofi ajunge si dobdndegti darul prin niqte mijloace, oricare fi-ar fi osteneala. Pentru c[ noi, de obicei cand Ii slujim lui Dumnezeu,nu-I slujim ca s[ ne dea un dar oarecare, ii ci slujim lui Dumnezeupentru cd ,,cu wednicie gi cu dreptateeste a ne inchina Tatdlui qi Fiului gi Sfdntului Duh, Treimii celei de o fiinfd qi nedespdr,tite" (Liturghia sffintuiui Ioan Gurd de Aur). Prin urmare, ii sluiim lui Dumnezeu pentru cd aqatrebuie, pentru cd nu putem sd nu-I slujim lui Dumnezeu. rar darurile vin dacl vrea Dumnezeu, unde gi c0t qtie Dumnezeu. Aga cd Pdrintele.Arseniea avut o inzestrarenativd deosebitd. - Despre minunea de la Lanciano... - Nu qtiu nimic, aud pentru prima datd. -...un cilugir s-a indoit de PrefacereaDarurilor in Sfintele Taine gi acestea s-au preficut .in singe qi carne, rimflnind pinr azi sub aceasti formi. - Mai sunt istorisiri din acesteagi in Pateric. - Daci minunea e autenticii, atunci de ce noi, ortodocqii, nu ne putem impiirtiqi din acelagipotir cu ei? Drag[, Biserica intotdeauna a fost exclusivist[, adicd nu a considerat cd qi in altd, parte sunt darurile pe care le are ea. Din cauza aceasta ingiduie, poate dintr-o iconomie oarecare,fiindcd am ajunge s6 nu nu prefuim Tainele noastre, dacd prefuim Tainele altora. cred c6 acesta estemotivul, dar nu putem nici sd fim exclusivigti qi sd zicem cd acolo nu se intOmpld Prefacerea...degi nu putem nici sd afirmdm lucrul acesta, pentru cd' dacdnu-l afirmi Biserica, nu-l putem afirma nici noi, sau, dacd-l afirmdm, e o p[rere personal[. - Dupi 1989 au pltruns foarte multe sectein fari. Ce credefi ci ar trebui ficut pentru ale zriltt calea cea dreapti? Ar trebui oare si facem qi noi adunrri ca ei sau si ieqim la propoviduire in afara bisericii? Ag vrea sI indica,ti maimulte solufii. - Solufia este asta: sd fim ortodocqi cum trebuie gi s6 putem si-i convingem gi pe alfii sd fie aqa.Eu am spusmai inainte c6 de la ortodocai nu merge nimeni la sectanfi. Cineva care-i ortodox cu adevdrat gi trdiegte ortodox nu poate sd fie altceva decdt ceeace este; iar cei care nu au o tr6ire ortodoxd autenticb,aceiapot sd ajungl qi in altd parte. Sa gtili c6-i rnai.greu sd fii ortodox decdt sd fii sectar,fiindcd un sectar zice c6-i mdntuit gata gi cd nu mai trebuie s[ posteascd(dec6t c6nd vrea el), c[ nu trebuie sd facr anumite lucruri. $i bineinfeles c[ e mai comod aqa,iar oamenii ajung mai ugor acolo dec6t unde li se spune cd trebuie sd posteqti 29

A r himandritu I Teofi I P drdian

miercurea gi vinerea, cd trebuie sd postegti in Postul Pagtilor qi in celelalte, cd trebuie sd mergi la bisericd $.a.m.d.Noi nici nu trebuie sd facem altceva decdt ceeace facem: sb ne implinim datoriile, acolo unde suntem,qi sd trdim o via[d autentici ortodoxd; pentru noi, aceasta esteesenfial. oamenir, dacd"pot sA invele un lucru, este cE credin{a noastrd $i ortodox[ este credin]a mogilor gi a strdmoqilornogtri, credinfa domnitorilor, care au fbcut at6tea mdndstiri, credinla Sffintului Constantin Br0ncoveanu, care s-a jertfit pentru Hristos; iar a renunfa la aceastdcredinfd inseamnd a renunla la tot ceeace fine de credinld qi de neam - Ce si facem atunci cind nu ne putem ruga? - Sd incercdm totugi sd ne rugdm sau sd agteptdmo vreme cdnd putem s5 ne rugim. - Am auzit de foarte multe ori ci cea mai mare filosofie este sI te gffndegti la moarte. Personal, gindind la aceasta,ajung la deznldejde. Deci cum trebuie si ne gindim la moarte, astfel incit si ne zidim? - Sd qtili cd,, dacl-i filosofie sd gdndegti la moarte, e mai mare filosofie sd gdndegtilavia[d,.Filosofia s6 gdndeqti moarteestein sensulc[ la nu trebuie sb ne lipim de lucrurile plmdntegti mai mult decdt estenecesar,sd nu cdutlm o afirmare a lor peste trebuinfS. Acesta este rostul filosofiei acesteia,a gAndului la moarte. SAqtili c5 eu nici nu md pot gdndi la moarte!Nu gtiu unde-oi ajunge... la' bine ajung, in orice caz! De ce cred cd ajung la bine? Pentru mila lui Dumnezeu,dacd-ivorba, nu pentru faptelemele. La noi la mdndstire,Pdrintele Serafim ziceacd Dumnezeun-are pe nimeni de pierdut. Dacd vrea omul sd se piardd, se poatepierde, dar Dumnezeunu vrea sd-l piard6. $i cred in cuvdntul spus de Pdrintele Arsenie: ,,Iubirea lui Dumnezeu fa[d, de cel mai mare pdcdtose mai mare dec6t iubirea celui mai mare sfrnt fald de Dumnezeu". Insd metodele de imbundtdlire qi de gdndire duhovniceascdsunt diferite, nu putem sd folosim aceleaqimetode,pentru cd nu se potrivesc cu noi. De pild6, undeva se spune cd un sfint, un pdrinte din Pateric, zicea cE toat[ lumea se mdntuieqte,numai el nu se mdntuiegte.Nu cred cd e corect sd spui lucrul acesta,pentru cd mdnfuirea nu atdrrrdnumai de om, ci atdrnd gi de Dumnezeu, e gi Dumnezeu la lucru in mAntuireaomului. Eu cred cd se vor mdntui mult mai mul{i decdt credemnoi cd se vor m6ntui. Important este sd avem incredere in bundtatealui Dumnezeu qi sb-I slujim lui Dumnezeu,pentru bundtateaLui. $i atunci, nu avem motive sI ne gdndim la moarte, ci avem motive sd ne gdndim la bundtatealui Dumnezeu, la rai, la viata vegnicd...Dar qi in acest fel, tot ne dezlipim de lucrurile qi acestea nu mai linem aqade mult la ele, ca necredinciogii. 30

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Iar in ceeace-l priveste pe pdrintele acela, care ziceacd numai el nu se mOnfuiegte, cred c6"avea dreptate, adicd n-avea dreptate sd-L nedreptdnu pe Dumnezeu. Insd era metoda lui, e o metod6 pe care o folosea el, leascd dar care nu se potrivegte cu ceea ce credem noi gi cu ceea ce gdndim noi despre mdntuire. Personal, cred c[ mdntuirea este o chestiune care trebuie urmdritd prin legdtura cu Dumnezeu, prin slujirea lui Dumnezeu, nu prin p[rerile noastre despre m6ntuire. Aqa cd, dacd nu md gdndescla moarte qi md gdndesclaviald, tot md gdndescla ceva care md ajutd. - Pentru a dobffndi triirea la sfintele slujbe qi la ruglciuni, ce trebuie si fac? Mi lupt si respect legile lui Dumnezeu, dar ml simt mereu impietriti. - PAi, te simfi deocamdatd,dar faci lucruri de om credincios gi inainteziin credinfd.Faci cu efort ceeace vei putea sd faci, cu vremea, frrd efort. - Ce estesmerenia gi cum se poate dobAndi? - ,,Smereniaeste virtutea care nu se arat6", zice Sfdnful Francisc de Sales, din Apus. Smerenia este un dar frrd de nume, pe care-l cunoaqte numai cel care il are. Este o virhrte prin care omul se supunelui Dumnezeu, primind inv6fdtura, ddndu-I dreptate lui Dumnezeu. Aceastd virtute ne face sd ne cunoagtempe noi ingine, sd cerem mai mult darul lui Dumnezeu, vdzdndinsufi cienfele noastre. Smerenia este un rezultat al congtiinfei pdcdtoqeniei,iar in mdsura in care avem aceastdcongtiinfd, avem smereniavamegului gi smerenia femeii pdcdtoase. Insd smerenia mai poate fr qi o smerenie a Maicii Domnului qi a Sfhntului Ioan Botezdtorul, care este rezultatul virtufilor: cu cdt inainteazd, omul in virhrte, cu atdt se coboard mai mult in smerenie, qtiindu-se colaborator al lui Dumnezeu qi dator mai mult lui Dumnezeu,pentru aceastd cinstire datd de Dumnezeu omului. La smereniese ajunge prin ohseryareade noi ingine, prin cunoaqterea de noi ingine, prin implinirea poruncilor lui Dumnezeu, prin constatarea insuficienfelor noastre, prin faptul de a-I da dreptate lui Dumnezeu, prin ascultare,prin ostenealade a ne depdqipe noi inqine, de a dob6ndi smerenia. $i mai ales prin rugdciune, pentru cd smerenia, dacd.este un dar al lui Dumnezeu, ftrd de nume, cunoscutnumai celui care se roagd, se dd de citre Dumnezeumai ales celui ce se roagi. - Ce ne putefi spune despre cuvflntul: ,rPociiinfa se face cu fa{a spre viitorto? 3l

Arhimandritul Teofil P drdian

- Este un cuvant care-mi place mie, un cuvant pe care de fapt nu l-am auzit de la nimeni, dar eu il spun mereu: PocSinla se face cu fafa spre viitor, nu cu fafa spre trecut. Fiecare dintre noi am realizat un trecut al nostru. Pdndin clipa de fa![, avem un trecut qi avernun prezent.Prezentul este timpul nostru adevirat: toate le realizdm in prezent gi le realizdm in prezentpentru trecut qi pentru viitor. Chiar qi in vegnicie, viitorul il vom trdi tot caprezent. In Sffinta Evanghelie se spune cd Sfdntul Ioan Botezdtorul le zicea oamenilor:,,Facefiroade vrednicede poclinli" (Luca 3, 8), astainsemndnd cd pocdinla nu trebuie sd fie g9al6,ci pocdinfa trebuie sd fie plin[, frc6nd in prezent roade vrednice de pocdinfd. Cum ar zice Sfhntul Apostol Pavel, in Epistola cltre Efeseni: ,,Cel ce a furat sd nu mai fure, - gi nu se opreqtela aceasta, zice, mai departe- ci mai vdrtos sd lucreze cu mdinile sale, ca sd ci aibd de unde sd dea milostenie". Deci aratd cd poc[infa trebuie ftcutd cu cevapozitiv. Noi nu suntem niqte t6nguitori, cu fafa spre trecut, ci suntem nigte activi, cu fala spre viitor, vrdnd sd realizdm in viitor ceeace n-amrealizatin trecut. Pentru c[ pdcatele, o datl fbcute, nu mai pot fi compensate;nu poli face altceva pentru pdcatelepe care le-ai frcut, dar pofi sd te pregbteqtica sd faci virtuli care sd te opreascd pentru viitor sd mai pdcdtuieqti gi sd inmulleqti pdcatele.E un fel de contracarareapdcatelor de odinioard, un fel de astuparea lor. Asta inseamn6 sd faci pocdinfd cu fala spre viitor, adicd sd nu te tdnguiegti pentru cele irecuperabile, ci sd te silegti pentru cele de care eqti capabil. Eu le spun oamenilor mereu s[ astupetrecutul negativ cu un trecut pozitiv, s6-1astupe cu o viafd care s6-i recomande mdcar de acum incolo. Asta-i pocdinfa cu fala spre viitor. - La Judecata de Apoi, un cilugir ascet,care a trlit in pustie mai mult timpo are mai multi trecere decit un cilugir care a triit toath viafa numai in mAnlstire? - Nu, n-are! Adic6, Dumnezeu il gtie pe fiecare, dar se considerd c[ viala de obqtee superioardviefii de pustnic, in infelesul cd in viafa de obqte ii pofi ajuta pe cei din jur gi totodatd te poli verifica. Sfhntul Ioan Casian spune cd cel din pustie nu are posibilitatea s[-qi cunoasc[ patimile qi de aceeapatimile de multe ori cresc in el frrd sd f,reobservate,pe cdnd cel din viafa de obgte are posibilitatea s6-gi vadd insuficienfele gi sd qi le qi corecteze.Acesta e un punct de vedere, dar p6nd la urmd Dumnezeu.gtie care e mai primit. Fiecare poate fi primit de Dumnezeu pentru inten{iile gi pentru realizdrilelui. 32

Rdspunsuri la intrebdri ale credinciogilor

Dacd md duc in pustie, md duc cu nddejdeaci acolo sunt mai de folos q1n rusdciunea pe care o fac; dar Dumnezeu qtie dacd sunt, pentru cI Sfrntul Ioan Scdrarul vorbegte qi desprenigte pustnici care nu-qi implinesc datoriile sau care nu se realizeazd,asacumcred ei cd s-ar realiza. PAnd la urmd, Dumnezeu qtie de toate... Fiecare s6-qi implineascd datoriile in conformitate cu chemareape care o simte. Eu' de exemplu, imi doream odinioard s[ stau undeva la pustnicie, dar nu pentru pustnicia insdgi, ci pentru a md verifica din arr,r-it. puncte de vedere: sd v6d ce gdnduri imi vin, sd vdd cum m[ raportezla nigie situafii speciale...Penku cd eu, in cei qaizeciqi cinci de ani de via1d,incd n-am triit nicio zi in care sd nu mi intarnesccu vreun om qi nu qtiu cum este aceasti golire totald de orice relalie simlitd. - Pentru ci suntemtir postul pagtelui, vorbifi-ne despre iubire. - Despre iubire trebuie vorbit totdeauna,nu numai in Fostul pagtilor. Iubirea este o capacitatea omului, care trebuie reglementatd dupb.porunca lui Dumnezeu. Sd-L iubim pe Dumnezeu mai presus oe oiice, $i pe aproapelenostru ca pe noi inqine. ins6 aceastaeste p6ni la urm[ o-perror_ man[6,pentru cd nu gtiu cine poate spunecu siguranfe gi cu convingeie cd_L iubegte^peDumnezeu mai presus de orice, iur p. aproapele sau, c-ape sine insugi. insd acestaesteprincipiul, aceastaesteporunca. Noi totdeauna trebuie sd gtim c6 suntem datori cu iubire fald de oameni. Suntem datori! ,,Sr ne iubim unii pe al1ii, ca intr-un g6nd sd mdrturisim". Suntem datori cu iubirea! Niciodata nu trebuie sd coniideram cd ne-am implinit datoria de a iubi. Existd o iubire care se realizeazd, spontan'cred cd gtifi versurile din cdntecul acelapopular: Pe la poarta cui mi-e drag, Treabd n-am, Si tot imifac, Pe la care mi-e urdt. Am treabd, Si nu md duc. E o aqezare,o stare sufleteadbd care oamenii o exprimd ile in felul acesta. Pentru cd e o realitate: existd o iubire spontand, o iubire care se realizeazE, pe bazd, poruncd, cipebazd,de spontaneitate. nu de Pe oameni ii primeqti in suflet cum sunt, pentru cd sd gtifi ci dacd iubegi pe cineva, il iubeqti cu defecte cu tot, iar dacd nu-l iubegti, nu_l iubeqti nici cu calitlfile pe care le are. Deci exista o spontaneitate in iubire. Aceasla nu.estereglementatdde poruncd gi nu este dupa poruncd, ci este din capacitatea noastrd$i'din aqezareanoastrd. Dac6 pofi sa iuuegti p. i, felul acesta,iubirea trebuie l6rgit[ gi la cei p. .ur.'nu pofi "in"uu ;6-i primeqti in suflet gi pe care nu pofi sd-i iubegti 33

Arhimandritul TeofiI P drdian

A iubi pe cineva inseamnda-l primi in suflet, a-l purta in suflet, a !i-l face propriu, p-l avea $i in inim6, nu numai in afard de tine, ci mai ales induntrul tdu. In privinfa aceasta, spun o poezie: vd Teport in mine de Zoricalafcu ' Teport in suflet, ca pe-un vas de prel, Ca pe-o comoard-nchisdcu pecefi, Teport in trup, tn sdnii albi Si grei, Cumpoartd rodia sdmdnla ei. Teport tn minte, ca pe*un iinn sfin1it, Un cdntec vechi, cu crai din Rdsdrit. $i port la gdt, nepreluit qirag, Strdnsoarea cald-a bralului tdu drag. le port tn mine tainic, ca pe-un vis, In cer tnalt de noapte te-am tnchis. Teport, lumind rumend de zori, Cumpoartdflorile mireasma lor. Teport pe buze,ca pe-unfagur plin, O poamd auritd de smochin, Teport tn brale, horbote subtriri, Mdnunchi legat cu grtjd,fir cufir. Cumpoartd rodul floarea de cais, Addnc te port tn trupul meu qi-n vis. Asta inseamndsd iubegtipe cineva cu adevdratgi chiar dupdporunc[. - in legituri cu masoneria... - Nu md mai intrebali de-astea,cd nu qtiu! Sunt niqte lucruri pe care nu trebuie sd le avem in vedere,trebuie sI fie strdine de noi. DacI auzim de masoni, noi nu suntem! Dacd atzim de francmasoni, nu vrem sd fim! Nu suntemqi nu vrem sd fim! $i cu asta,basta! - E bine ca o nunti si se faci cu aprobare in zilele de post? De ce se dii dezlegare? - Nu gtiu de ce se dd"dezlegare,insd ar fi bine ca oamenii sd nu ceard dezlegare.Dezlegarease dd fiindcd se cere. Dar ar fi bine ca oamenii, qtiind lucrul acesta,sd nu se pund in situalia de a cere nigte lucruri care sunt cu lipsd pentru ei gi care poate de multe ori sunt dupd aceeaconsiderategi ca nigte lucruri care era bine sd nu fie fbcute aga.In momentul in care gtii cd nu se face atunci nunt6, nu faci. Asta inseamnd rdnduial6. Adicd rdnduiala pornegtede la noi inqine. 34

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioqilor

- E posibili o impirtigire siptimAnali pentru un mirean? -Da, de ce sb nu fie? Pdi, nu se spune la toate Liturghiile: ,,Cu fricd de Dumnezeu, cu credin![ qi cu dragoste s[ vd apropia]i"? Nu zice'-,,Dar numai dac-autrecut qasesdptdm0ni". - Credefi ci in viitor Biserica Ortodoxi seva uni cu Biserica Catolici? -Dragd, ce nu poate face omul, poate Dumnezeu.Eu n-am de unde s[ noastrdn-o sd fie. gtiu, totuqi cred c6 in generaJia - cum ii pot ajuta copiii pe^pnrinfii pu{in credinciogi in fapti sau care refuzi Spovedaniaqi Sfflnta Impirtiqanie? - N-au cum... 56 le spun6 de doua-trei ori 9i dupd aceeasa-i lase, cu gdndul la Dumnezeu,cd totugi va schimbaDumnezeu ce va trebui. - Ce esteraiul? - Raiul este locul gi starea sufletelor care sunt in legdturd cu Dumnezeu. Raiul noi il gdndim de obicei ca fiind dup[ moarte, dar de fapt nu-i aga:raiul incepe de aici, de pe pdmint. Biserica este raiul cel de pe pdmint, estecerul cel de Pe Pdm0nt. Sfanta Liturghie este imp6r6lia lui Dumnezeu aici, pe p6m6nt; doar gi incepe cu cuvintele: ,,Binecuvdntatdeste impdrdfia Tatdlui 9i a Fiului 9i a SfAntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor". La Sffinta Liturghie ii inchipuim pe heruvimi - pentru cd aducem intreit sfhntd cdntarePreasfintei Treimi - gi cdntdm cu ingerii qi ca ingerii: ,,Sf6nt, sfdnt, sf6nt, Domnul Savaot". Deci imp[rdfia lui Dumnezeu pe pdmdnt este Sf0nta Liturghie, iar raiul cel de pe pdmdnt incepe aici. O Liturghie trditd duhovniceqteeste, de fapt, o experiere a impdrdfiei lui Dumnezeu aici, pe pdmdnt, este un inceput de rai. $i apoi, aqezareasufleteascd in care se face simlita prezenla lui Dumnezeu transformd gi sufletul omului in cer. Zorica Lafcu are o poezie intitulatd,,Cernou": Cer nou de Zorica Lafcu Grdit-am ieri cu Domnul prin lacrimi Si i-am spus: ,,De noi cumnu li-e sild, Preascumpulmeulisus? Cum nu-li tnttirci Tufala cu sild de la noi $i cum mai vrei sd suferiJdptura de noroi? Cum vrei sd calce-n lumepiciorul Tdu curat Cel care peste aripi de tnger a cdlcat? 35

Arhimandritul Teofil P drdian

Cumpoala prea curatd, Stdpdne,n-oferegti, In tind omeneascd nu li-o murddregti? sd Cum poli sd suferi, Doamne, miros de putregai, Cdnd ai tdmdia dulce a crinilor din rai? Cum suferi bezna noastrd, Tu, soare strdlucit, Cumpoli sd rabzi ocara, Tu, Domnul prea'sldvit? $i cum,fiind cdldura iubirilor cereSti, In inima mea rece Tu vrei sd locuiegti? Tu, cel ce stai tn ceruri cu mari lumindtori. in iadut meu, Stdpdne,"cLtm sd Te cobori? vrei Ca Petru, ani de-a rdndul te-am izgonit mereu: IeSi de la mine, Doamne, cd pdcdtos sunt eu. Dar n-ai plecat! Ba tncd, cu pasul tdu curat, Ai cobordt tot cerul in iadul meu spurcat. Cu pasul Tdupe mine de tot m-ai curdlit, Cu raza Ta tot chipul Tu mi l-ai strdlucit. Cufocul Tdupe mine, cel rece, m-ai aprins $i peste sdrdcia mea goald ai tntins Un coly al hainei Tale qi m-aifdcut bogat, Mi-ai dat inel, coroand,porfird de-mpdrat. Mi-ai tncdput tn suJlet,Tu, Cel neincdput, $i sufletul meu, iatd, cer nou Tu l-aifdcut. in sufletul meu astdzi Tu insuyi locuieSti Cu Maica Preacuratd, cu cetele cereSti. Iisusepreaiubit, $1pentru toate-acestea, In cerul nou din suflet sdfii tn vebisldvit." $i sufletul omenescdevine cer nou, devine rai, rai cuvdntdtor,agacum zicem noi despre Maica Domnului. Pentru cd Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Se intrupeazdin continuare in sufletele credincioqilor. Iar cdnd ai simfirea aceasta,c5 lumea nu mai trdieqte in tine, ci trIiegte Hristos in tine, eqti deja in sfera raiului. - Pentru ci ne-afi spus atitea poezii de Zoriczla{cu, vii rugim str ne spunefi ceva despre Zorica Lafcu. - Zoica Lafcu a fost o poetd din Bragov, ndscutdin 1917. S-a ndscut cu o infirmitate congenitald, avea o nestdpdnire de sine, dezordine in migcbri, tot timpul era intr-o migcare,intr-o zbateregi se exprima greu. Asta 36

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

insdn-a impiedicat-o realizeze sd ni$tepoezii extraordinar frumoase, de cred cd v-afi dat seama.Eu, dacd mi-am impodobit mintea cu ele, mi_am impodobit-o pentruc6 suntfrumoase adeverat sunt cu qi odihnitoare. A fost fiici de interectual- talelei a fost pr.r.., de Bragov. A terminatliceul in Bygov gi a urmat apoiFilorogie (greacd ratind), si precumqi Limba s.iriteraturafrancizd. A "h;;;; dev-enit licenfiat5in aceste doud facultili, la cluj gi la Sibiu, gi a lucrat apoi in cadruluniversitafii,mai ales in muncSde cercetare, pentrucd nu puteascrie ugor qi de aceea n-a pufut lucrain invdfdmdnt. In 1948, dupd ce l-a cunoscutpe p'rintele Arsenie gi dup6 ce s_a convinscdvia[acdlug[reascr pentrueaesteo viaf6pe careo poatetrdi gi pe caregi-o doregte, ajunsin Mdndstirea a vladimir"gti, ae tangarecuci, unde a stat pdnd" desfiinfarea la inAndstirii,in 1956.il ;.;i an, desfiinfdndu_se m6n6stirea, avut5i eade suferit,a avutnigte a ani de detenfie. Dupdce s-aintorsde ra inchisoare,astatcu o maici _ pe la Briila, pe undeva- gi apoi, in 1970,s-a intors in in pirinfii lraqov, ei au murit gi a statacolop0ndin 1990,c6nds-a "uru farinteascd. intorsta vtaoimireqti.Iar in august1990,amurit la Mdndstirea vladimiregti,undegi esteinmormdntatd. A publicathei cdr,ti poezie: de - InsulaAIbd,in l944,la Editura DaciaTraiand; osana ruminii,o placheti apdrutd,ra EdituraEpiscopiei clujului, in 1948,din carev_am recitat poezia,,Ectenie; - Poemere lubirii, editati aici, in craiova, la Edifura Ramuri, in anul 1949,pe careeun-amgdsit-o; grsit numaipoeziidin am ea. A fostc5lugiriti cu numere Teodosiafdeci maicaZoiu,'Lalcu Teodosia sauTeodos ZoricaLafcu. ia Estepufin cunoscuti,intrucdtcdrfile ei au fost interzise, fost puse au la fondul de documenlare aprogpe la inceput.Noi .e*a- s6 punem de in valoare nigtepoeziiscrise_ ea3,-pentu de bucuriau""urtu d. a inmulfi binele. Eu zic c6 a fost deosebita, dar de la cu ou-n.r.u. personar,am cunoscut-o, lucrat cu ea,am bdfut la magina am dupddictaful ei _ a$agreu cum era- traduceri limba greacd, din predicidespr. Mdntuitorului, despre pildeleMdntuitorului. -in.rnit"' Ulterior conferintei ulltj u prefalate 99udcdrfi cu nlez]i.1re Zoic'tilafcu Teodosia, de Pdrintele Arhimandritteofil pereian,* uoi,nilu Editura Semne b.r.*"'ti, in anul 1999, ain in caresunt reediratevolumere1ns"toltia ;i ororo tu*iii;;;_; doua carte a apdrut la Editura Sophia,in cuprinzandvolumeleInsura iita, orono 3nul l!oo, Luminii qi Poemetelubirii, poeziile publicate ri, ,*irl c;;;;;;"'';i-0"#?,"-e de poezii in manuscris BibliotecaAstradin Sibiu. din

37

Arhimandritul Teofil P drdian

- Vn mulfumim, pirinte, pentru aceasti conferinti 9i pentru rispunsurile la intreblri! it ruglm pe inaltpreasfinfitul Mitropolit Nestor Vornicescu sI spuni citeva cuvinte. inaltpreasfinfitul Nestor Vornicescu: tn numele Mitropoliei Olteniei, cu frdleascd dragoste, ii multumesc' Preacuviosului P[rinte Arhimandrit Teofil, carea vorbit cu adevdratpdrintegtegi frdleqte. Iar pentru noi, cei care am audiat, vreau sd subliniez cu putere c[ aceastdconferinfd gi rdspunsuriledate - finefi cont acum gi luali aminte qi in viitor! -reprezintd un moment de unicitate. Dumnezeu sd vd rdspldteasc5, Preacuvioase Pdrinte! Pirintele Teolil: Vd mu[umesc, inaltpreasfinfitePdrinte,qi mulfumesc tuturor celor care ali fost de fa[d, cd mi-afi dat prilejul sd spun cuvintele pentru cd am conqtiinla cd ce faci te qi face. acestea; Am venit cu incredere, am venit cu dorin{a de a inmulli binele qi bucuria qi cred c[ s-a inmullit gi se va inmulfi gi de acum inainte binele gi bucuria. Dacd va fi aqa,inseamnbcd n*am venit degeaba;gi cred ca qi intru aceasta sepreamdreascd sd numelelui Dumnezeuqi sdinaintdm cu tofii in bine. Cel ce unge cu miresmepe altul, zice Sfrntul Atanasiecel Mare, el, mai intdi, miroase frumos. Aqa cd eu am adusmirul g6ndurilor bune, pe care l-am rev[rsat pesteto!i, qi m[ impdrtdgesc eu de bucuria celor care sunteli de fa{[. qi Dumnezeu sd vd ajute!

38

PRIN RUGAcIUNEA ToArA vneMEA DE4 noiembrie 1994 - in cazul in care cineva a adresat un blestem cuiva pi nu-gi conqtientizeazd,pilcatul lui, este posibil ca acest blestem si se intoarci chiar asupra lui? rar dacr igi congtientizeazdpilcatul mai tirziu, ce se intimpli pini c0nd igi congtientizezzhacestpiicat, suferr ceva? - Dragd, in ceea ce privegte blestemul, in orice caz existd o cenzurd dincolo, nu inseamndcd ddcdcineva a rostit un blestem, trebuie neaparatsd se implineascd in realitate pentru cel blestemat.Pdi, sunt atdlia oameni care o fac la furie, la vreme de asuprire sufleteasc6, care apoi renunf6, caren-ar gi vrea si se intdmple aga. La mine vin la spovedit, de exemplu, femei, mame care spun cd qi-au blestemat copilul. $i eu le intreb: cum ai zis? $i eventual imi spun c-au zis: ,,Sd-l arzd,focul!", ,,S[-l m6nce moartea!', g.a.m.d.Zic: bine, dar dacd se intdmpld aga?,,Vai de mine, p6rinte, p6i sd nu se-nt6mple!" Deci oamenii nu rdmdn pe gandul ila, gi-atunci nici Dumnezeu nu fine seamade vorbe nesocotite. Dumnezeu gtie cum gi ce se intdmpld. in orice caz, dacd cineva congtientizeazd, n-a frcut bine, cere iertare de la cd Dumnezeu qi Dumnezeupoate sd-l ierte qi-l iartd, de fapt. Daci am fost dezamigiti in mod neaqteptat de cineva (intamplitor acel cineva imi este chiar rudi foarte apropiati), ii acord iertarea mea, dar nu-i mai pot acorda increderea. Acesta esteun picat? - cat privegte iertarea celor ere.te-au supdrat,aceastatrebuie s[ fie, pe cdt se poate, deplin6, pentru cd noi zicem:,,$i ne iart6 noui gregelile noastre,precum iertdm gi noi gregifilor nogtri". insd toate ale omului sunt la nivelul omului, nu pofi sr-i ceri unui copil sd meargr la acelagipas cu un om mare. Faci ce po{i, la mdsurile tale, gi de la astapofi sd ajungi, mai departe, la mai mult qi la mai bine. - Dar daci nu-i mai pot acorda incredere? - Da, asta-i o'situafie trecrtoare, o situalie care se dizolvd, cu timpul. Pofi sd-i acorzi incredere mai tirzi:u, dac6 nu pofi sd-i acorzi incredere atunci. Uneori nu poli sd treci peste anumite lucruri; aga este firea noastrd 39

DISCIPLINA INTERIOARA

Arhimandr itu I Teofi I P dr di an

imp[timit6. Dar Dumnezeu poate sd le rezolve pe toate, iar pentru ce nu putem noi, cerem ajutor de la Dumnezer, ca sd ne ajute El. - Ce semnifici lacrimile de la rugiciune? - Lacrimile, dupd Sfdntul Isaac Sirul, sunt puse intre minte gi trup: senrneale trupului, semnein trup, despre agezarea minfii. Sunt un dar de la - nu tofi il au qi nu toji il pot avea, de fapt. $ti!i cd Dumnezeu, pentru unii femeia p[cdtoasd a udat cu lacrimi picioarele Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, iar Domnul Hristos a iertat-o, pentru cinstirea pe care I-a adus-o gi pentru faptul cd a dorit sd fie iertat5'.Dar nu se spune acelagi lucru despre . 'fiul risipitor, care gi el a avut o pocdin!6, o intoarceie. Intoarcerea, pocdinla in sine este pdrdsirea pdcatului; acesta este esenfialul. Sfintul Isaac Sirul vorbeqtedespre lacrimi de intristare gi despre lacrimi de bucurie. Aqezarea sufleteasclpoate fi in sensulacesta,de intristare pentru pdcate, qi aceastapoate aduce (gi aduce, la unii) lacrimi; algii au o sensibilitatepentru bucuria de la Dumnezeuqi pot aveaqi din aceasta lacrimi. Lacrimile nu sunt esenfialul, esenfialul este agezarea sufleteascd.Sunt binevenite, sunt dorite... Noi, de exemplu, avem la sfdnta slujbd un cuvdnt carc zice aqa: ,,Lacrimi d6-mi mie, Dumnezeule, ca oarecdnd femeii celei pdc[toase, gi mi invrednicegte sd ud preacuratele Tale picioare, care din calea rdtdcirii pe mine m-au izbdvit, qi mir de bund mireasmb sb-Ji aduc Jie: via!6 curatd,intru pocdin!6 mie agonisitd; ca sb aud gi eu glasul Tdu cel dorit: >". In aceastd alcdtuire de rugdciune, adresatl Domnului nostru Iisus Hristos, cerem lacrimi. Pdcateavem - poate ca femeia pdcdtoasd, Dumnezeu qtie c6te avem -, dar nu avem a;ezarea de lacrimi pe care a avut-o femeia cea pdcdtoasd, gi atunci zicem: ,,Lacrimi d[-mi mie, Dumnezeule, ca (cum i-ai dat, oarecdnd, oarecdnd femeii pdcdtoase femeii celei pdcdtoase) gi md invredniceqte(e un har special) sd ud preacurateleTale picioare, care din calea rdtdcirii pe mine m-au rzbdvit" . $i fiindcd femeia ceapdcdtoasda avut qi mir, n-a avut numai lacrimi, zicem: ,,$i mir de bund mireasmd sd-Ji aduc Tie - ce? - via[d curat6". Deci mirul meu este (ar trebui sd fie) ,,viata curatd, intru pocdinfd mie agonisitd"; pocdinfa aduceviafd curatd gi viafa curatd estemirul cu care sd ungem preacuratele picioare ale Domnului nostru Iisus Hristos. ,,Mir sd-Ji aduc Jie: via{E curatd,intru poc[in]6 mie agonisitd;ca sd aud gi eu glasul Tdu cel dorit: >". Sunt referiri la femeia cea pdcdtoasd Evangheliade la Luca (7, 36-50). din O evocarea femeii celei pdcdtoase estegi in urmdtoareapoezie; 40

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

Rugdciune deZoica Lafcu Doamne. tncd sd nu-mi dai Frumuselile din rai. $i tncd nu-mi ddrui Ale slavei bucurii. Nu md-ndemntncd sd-li cer Fericirile din cer. Pdnd cdnd prin lume-li duci Tu,povara Sfintei Cruci, Pdnd cdnd tnsdngerat $i lovit Ei tnspinat, Treci pe calea cu dureri, Fericire cum sd-li eer? Dd-mi, Stdpdne,Crucea Ta $imd-nvaldaopurta. $i tn inimd, cujale, Dd-mi durerea Maicii Tale $i in piept, cufrdngere, Dd-mi o Maicii pldngere. Dd-mi, Stdpdne,sd-li sdrut Urma pasilor tn lut $i mai dd-mi cu sdrg s-alerg Tdlpile sd li le Sterg, Cu iubirea mea duioasd, Cafemeia pdcdtoasd. Pornim de la femeia pdcltoasd, dar de fapt pornim gi mai de jos, in sensul cd nu avem lacrimile femeii pdcdtoase.Cerem de la Dumnezeu, iar dac[ Dumnezeu ne va invrednici s[ ud[m cu lacrimi preacuratele Sale picioare, este un semn de indurare a {ui Dumnezet fald de noi. insd facem ceeace putem, facem la m[surile noastre. Aduc aminte incd de o poezie, tot de Zoica Lafcu, intitulatl Spovedanie, qi procesul de recunoaqtere de intoarcere. carc aratd" sPovedanie de zoricalalcu Doamne, dintr-a inimii prisacd, Dorurile-n roi spre Tinepleacd. Lungd-i caleafoarte,pdn' la Tine... Cum s-o afle bietele-mi albine? 41.

Arhimandritu I Teofil P drdian

Fac popas tn ierburi tnflorite, Spornic sug dulceald din ispite $i sd bea dinfloare dacd-ncearcd Aripa de pulbere Si-o-ncarcd. Din mdceS,din crini, din mdtrdgund, Mirulflorilor tn stup l-adund. MustuI dulce- luminos Ie-mbatd. Au uitat spre Tine drumul, Tatd! Ca mdrgdrit ar ele-n Siragur i, Lin s-agazdfaguri ldngd faguri. Doamne, tntr-a inimii prisaid, Dorurile ceard or sd-lifacd $i din ceard li-oi aprinde lie, Mdine, la vecernie, fdclie. - ce ne pute{i spune despre muzica pe care o asculti tinerii? - Dragd, in sfhrqit... ar fr bine ca oamenii sd evite tot ce este impovdritor, tot ceea ce este cobordtor. Sr gtifi c[ qi mie-mi place muzica, dar nu-mi place muzicd de-asta, zdruhditd". imi place muzica frumoasd... chiar qi muzica populard. gtifi ce mult imi placi mie Dumitru Fdrcag la oboi? Am un disc al lui gi tare mult imi place! Pentru cdmtzicaaceasta iste constructivd, iti da o dispozilie pldcutd; nu te coboard,ci te ridicd. imi place muzica simfonici, imi place vivaldi, muzicd preclasicd, imi place Mizart, imi place Beethoven...Foarte mult imi place! N-am vreme de muzicd, dar cdteodatd,cdnd am totuqi o !dr' de vreme gi pot s-ascultceva, ascult cu mare pl6cere. $i-i indemn qi pe alfii s-asculte,dar sd asculte o muzicd ziditoare, o muzicd" te ridicd mai presus de lumea aceasta, ce pentru cd-i o muzicd,adus[ nu din impdtimiri, ci din nepdtimiri. - Ce pirere avefi despre OasteaDomnului? - Sn qtifi c6 nu prea am pdreri bune despre oastea Domnului! or fi unii de la oastea Domnului pe-aici gi m-aud, dar n-am ce face, asta e realitatea. $tifi de ce n-am pdreri bune? pentru cd nu sunt destul de imbisericili, parcd" sunt cam centrifugi. Le place mai mult aga,o predicd din asta,nebazatd Sfinfii P[rinfi, o predicd ce ar putea fi foarte bine rostiti qi pe in alte grupiri religioase, de alte facturi. $i se cam lin ei cd-s mai buni decdt alfii, dar sd gtifi cd nu prea sunt buni, pentru cd uitali-v6, deja existd trei direcfii de oastea Domnului: o direclie care-i la Sibiu, pe care o conduce P[rintele Mihoc - care parc cd e destul de buni, dar nu si qtie c6t r[mdne-n bine; o direcfie estepe la simeria, iar aceiasunt despdrfifi, separafide cei de 42

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

la Sibiu; qi existi o direclie la Cluj, insd aceia sunt foarte apropiafi de sectari: chiar qi renunld la Liturghie pentru adundrile 1or. Aga cd aq fi bucuros de oameni sd fie in cadrul Bisericii, sd lind mai mult la slujbele noastre, sd se bucure de cdrlile de duhovnicie pe care le avem noi... $i s6-gi vadl de treabd, sd nu se uneasci nici cu cei de altd credin{d,nici cu cei care se socotescmai buni. De multe ori, dacdte socoteqtimai bun, chiar nu eqti bun. - Existi persoanecare nu pot fi pomenite la Sfinta Liturghie? - Dragd, existd... In privinfa aceasta,doud lucruri trebuie sd avem in vedere. Pe de o parte, rdnduiala Bisericii, care ii exclude de la pomenirile la Sffinta Liturghie pe cei care n-ar fi vrednici sd se impdrtdqeascd.Asta inseamndc[ la Sfhnta Liturghie, de drept qi de fapt ar trebui si fie pomenili De numai aceia care sunt vrednici sd se gi impdrtSgeascd. ce? Pentru ci pe prezentatd Biserica, cea vdzutd qi cea nevdzutd, adicd sfdntul disc este Domnul Hristos, Maica Domnului, sfinfii, ierarhiabisericeascd, credincioqii gi cei mor,ti, deci cei care ar putea sd se impdrtdgeasc5. Cei care n-ar cei vii putea sd se impdrtdqeascS, exemplu credincioqii care nu sunt cununafi la de bisericd, cei care fac p[cate grele, care trdiesc in pdcate de moarte, in n-ar putea fi pomenili, dupd rdnduial[, la bisericd. dugmdniiq.a.m.d., acegtia Numai cd e foarte greu sd-i selectezi, fiindcd oamenii in general nu gtiu, aduc pomelnice cu nevrednici de a fi pomenifi, qi totugi ii pomenim, gi fiindcd nu-i qtim, qi poate de multe ori qi cd-i gtim, gi totugi ?i mai pomenim, in nddejdeadarului lui Dumnezeu. Pe de altd parte, e vorba de iubire. Aga cum nu-i scoli din sufletul tdu, din iubirea ta pe cei apropiafi ai tdi care sunt depdrtali de Dumnezeu, tot aga parcd te indeamnd iubirea sd-i cuprinzi qi pe ei in pomelnic. Cum sdJ exceptezichiar tu, careil iubeqti?!Tu, mamd, tu,tatd, sd-,ti exceptezicopilul de la slujb6,pentru cd nu-i cum il wea Dumnezeu?!$i-atunci, in nddejdea c5-l vei face cum o wea Dumnezeu,il lii mai departein pomelnic. La noi era o vorb5: gi ,,S-acertatcutarecu cutare,incdt l-a-scos din pomelnic!" - in ce consti superioritatea Ortodoxiei qi pe ce ne bazim noi cind afirmim ci Ortodoxia estesuperioari? - Dacd suntem ortodocqi, zicem cd Ortodoxia e cea mai insemnatd modalitate de a-I sluji lui Dumnezeu qi cd ea cuprinde invd{dtura cea mai inaltd. Adevdrul este cd noi credem aga,dar gi obiectiv este aqa.E greu sd spui in ce constd superioritateaOrtodoxiei... ar trebui s[ cunogti foarte bine gi doctrinele celelalte. Insd fapt este cd Ortodoxia arc tot ceea ce afirml ceilalli cd au. Pentru noi, toate adevdrurile de credinfb sunt la fel de 43

Arhimandritul Teofil pdrdian

importante, pe cend grupdrile religioase care i$i asume superioritatea, frrd s-o aib6, se definescprin anumite adevdruripe care le afirmd. De exemplu, baptigtii afirmd Botezul, ca gi cand Botezul ar fi lucrul cel mai important; pentru noi, Botezul este important, ins6 toate sunt importante. Deci nu ne definim prin Botez, deqi ,pun"*, ,,M[rturisesc un Botez, spre iertareap[catelor" gi avem practica Botezului. Adventigtii au in vedere a doua venire a Domnului Hristos; qi noi zicem:,,$i iar[gi va sd vini, cu mdrire, sd judece viii gi mortii,, (crd), dar nu ne definim prin acest adevdr, aqa inc6t si fim adventiqti, ci suntem ortodocai cu credinfd in a doup venire a Domnului Hristos. Penticostalii au in vedere darurile Rusaliilor gi se definesc prin ele; vine de la ,penticosti", care ?nseamnd ,,penticostal" ,,cincizecime,Rusalii,,. $i noi credemin darurile Rusaliilor gi mdrturisim darurile Rusaliilor, practicdnd darurile Rusaliilor, in mdsura in care socotim noi c6 acestea sunt cele mai importante; noi insd nu vorbim in limbi, dar d[m iertareapdcatelor_ care tot prin Duhul Sfhnt s-a realizat-, sfinlim viafa oamenilor, naturainconjur[toare q.a.m'd. Deci gi noi suntem,,penticostari", nu ca penticostalii. dar Martorii lui Iehova se afirmd ca martori ai lui oumnezeu; pdi gi noi mdrturisim: martirii, mucenicii sunt martori ai credinfei ortodoxe. Noi ingine mdrturisim: cand sdrbdtorim NagtereaDomnului, cind s[rb[torim irruie..a Domnului, indlfarea g.a.m.d. Toate acestea sunt mdrturii despre credinla noastrd' dar nu ne definim prin acestea,ca sd zicem cd suntem martorii lui Dumnezeu,ci suntemortodocgi care dau mdrturie. Aqa incdt noi avem tot ceeace socotesc algii cd au. Ei se definescprin anumite adevdruri de credinfd, insd noi le avem pe toate la un loc ai toate sunt la fel de importante, nu-i mai important unul decdt celdlalt. Apoi avem darul acesta,de a fi cinstitori ai Maicii Domnului, pe care mulli dintre cregtini nu-l au. Noi ne bucurdm de Maica Domnului gi zicem: ,,De tine se bucur6, ceea ce eqti plind de dar, toat6 fbptura, soborul ingeresc gi neamul omenesc. ceea ce egti bisericd sfin{itd qi rai cuvdntdtor, lauda fecioriei, din care Dumnezeu S-a intrupat gi prunc S-a fbcut, cel ce estemai inainte de veci. cd braful tdu, scaun l-a fbcut, gi pantecelet6u, mai desfdtat decdt cerurile l-a lucrat. De tine se bucuri, ceea-ceeqti plind de dar, toatd ftptura, mdrire !ie!" $i avem o bucurie din asta! Aga incdt cine gdndegte bine ajunge la concluzia c6 ortodoxia este cea mai insemnatdgi adevdratdformd de slujire gi de gdndire duhovniceasc6. Pe mine md mai intreabd, mai ales sectarii: ,,pdrinte, dumneavoastri ce zice[i, care-i credin{a adevdratd? pdi, zic, credin[ape care-o am eu, cd dac-agcrede cd alta-i adevdrat[, n-ag fr aici, ci ag fi acolo^,,. 44

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Spune{i-ne despre esenfa sufletului, despre modalitatea in care sufletul mogtene$tepicatele pirinfilor. Botezul, care qterge picatul originar, nu qterge qi picatele mo$tenite de la pirinfi, aceste tare ereditare? Cum de totuqi copiii continui si pistreze acestepicate? -Dragd, e o chestiunecare rdmdne o taind, nu e elucidatd.Intr-adevdr, te pofi intreba cum cineva care-i curdlit de p[cate este totugi transmilitor de pdcate.Ceeace gtim noi estedoar atdt,cd lucrurile pot fi urmdrite intr-un fel, adic[ nu in latura pdcatului, ci in latura nedesdv6rqirii,in latura neputinlei. Oamenii mogtenesc ceva din inaintagii lor, gi bine, qi rdu. Aqa cum mogtenesc figura pdrinfilor sau a bunicilor, tot agamoqtenesc configurafia sufleteascd Ai a lor. Cum anume se explicd lucrul acesta,nu qtim, nu putem spune; gtim doar cd e o realitate de necontestatfaptul cd se mogtenegte. ce se mai De moqteneqte, cdnd n-ar trebui s[ se mai moqteneascd, acesteasunt lucruri care ne depdqesc. ne-au fost descoperiteqi nu le putem descoperinici noi. Nu - Nu ar fi suficient si te spovedeqtisingur lui Dumnezeu? Este absolirt necesari spovedaniala un preot? - Da, in concepfia Bisericii noastre, da. Pentru cd sunt trei locuri in Sfhnta Scriptur[, in Sffinta Evanghelie, in care se vorbegte despre puterea iertdrii pdcatelor, datd oamenilor, gi anume: in Evanghelia de la Matei, in capitolul al 16-1ea, legdturd cu Sf6ntul Apostol Petru se spune: ,,i1i voi da in fie cheile impdrdfiei cerurilor gi oricdte vei lega pe pdm6nt,vor qi legate gi in cer, gi oricdte vei dezlegape pdmdnt, vor fi dezlegategi in cer"; in capitolul al lS-lea, tot de la Matei, se spune: ,,Oricdte vefi lega pe pdm6nt, vor fi legate gi in cer, qi oricdte veli dezlegape pdmdnt, vor fr dezlegategi in cer"; iar dupd invierea Domnului nostru Iisus Hristos - fapt consemnatin Sflnta Evanghelie de la Ioan, in capitolul al 20-Iea-, in seara zllei in earea inviat Domnul Hristos, a suflat pesteucenici qi le-a spus: ,,Luaji Duh Sfhnt; cdrora vefi ierta pdcatele, le vor fi iertate, qi cdrora le vefi fine, vor fr finute". Pe aceastl bazd, noi avem rdnduiala spovedaniei,practicatdin Biserica noastr6. Sigur cd Dumnezeupoate ierta pdcatele,dar avdnd aceasti rdnduiald aqezatd de Domnul Hristos,n-avemde ce s[ n-o folosim. - Daci cineva totugi nu se spovedeqtegi nu are picate mari, se poate mintui? * Dragd, asta-i o chestiune pe care o gtie Dumnezeu, n-o gtim noi. Dac[ nu are pdcatemari... acuma, gtifi cum e cu pdcatele?Care e pdcatul cel mai mare? Pdcatulpe care-l ai! Nu trebuie sd fie cel mai mare pdcat socotit. E vorba de un pdcatpe care-l ai; dacd-lai, deja e mare, nu? Cdnd ai o boal6, 45

Arhim andritu I Teofi I P dr di an

nu te g0ndeqticd ai putea avea gi aLta,incdmai grea. Pe care-o ai, pe aia vrei sd n-o ai. Cdnd e vorba de iertarea p[catelor, n-ai niciun motiv sd nu te spovedegti. Dacd ai motive sd nu te spovede$ti,.inseamn5 nu eqti pe calea cd rdnduielii Bisericii noastre.Dacd gtii cd trebuie s[ te spovedeqti,n-ai motive sd zici cd ai putea qi altfel decAtsd te spovedeqti.Dac-o faci din rea-voinfd, nu gtiu dacde nddejdede bine... - Se poate duce cineva gi la alti biseric5, de exemplu la una catolicl? - Se poate duce, dar de ce sd se duc6? - Daci cineva pleaci de la biserici inainte de a se termina slujbao e picat? - Da, acela e ca Iuda. Aga spune SfAntul Ioan Gurd de Aur, cd, aceia care ies de la bisericd inainte de ultimul cuvdnt al slujbei sunt ca Iuda, care a iegit de la Cina cea de Taind inainte de sfdrqitul ei. Bineinfeles cd pot fi gi situa{ii in care cineva trebuie sd iasd, in sensul acesta,cd,arc un tren la care trebuie sd mearg[ gi se duce la biseric[ qi std cdt poate sta, iar dupd aceease qi duce la tren. Md rog, sunt situafii...Dar in generalse recomandd se insistd sd steacredinciogiila toatdslujba. - Daci sofia nu doreqte si faci avorturi, dar solul o obligi, si se desparti sau si continue sI rimffni? Cum estecu acestpicat, al avortului? - PAi, p[catul e mare qi chestiunea se pune aqa, cd dacd in lucruri esenlialenu exist[ in{elegere, atunci in general ei sunt despdrli}i, real, chiar dacd trdiesc impreund. Se recomanddqi insistdm ca oamenii sd se insoleascd gi pe bazd de credin!5 gi sd meargd pe calea credinlei. Pdrintele Arsenie Boca i-a spus cuiva, careajunsese imprejurdri din astea,cd trebuia sd se la despartdatunci de so!, cdnd a obligat-o sd facd a$aceva. Dar, in sfdrgit, sunt atdtea qi-atdtealucruri... e foarte greu de spus ce trebuie sd facd oamenii, pentru cI sunt situalii, oamenii au deja copii, pe care trebuie sd-i creascd,qi e foarte greu sd-i spui: desparte-teqi las6-l gi nu qtiu ce. Mai bine i-ai spune: rezistd gi fb cumva sd te menlii pe pozilia omului care-I slujeqte lui Dumnezeu, nu accepta pdcate de felul acesta,dar, din c6t po!i, rdmdi qi-!i vezi de familie. Sunt gi situalii in care e imposibil sd trdiasc[ oamenii impreund, gi atunci nu poli s6-i obligi sd trdiascd impreund dacd, de exemplu, e in pericol viala sofiei, cI o omoar5.Vin gi pe la mine la spovedit gi-mi spun: ,,Pdrinte, a zis: >".Pdi, in cazul dsta, stai cu fric6... gi poatecd nu-i bine sd stai,in condiliile astea.

46

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Cum si se roage cei cu inima uscati, cei deznidijduifi, cei care nu au a;a mare tragere de inimi spre Dumnezeu? - Cum pot! Roag6-tecum pofi, ca sd ajungi sd te rogi cum trebuie! - Cei care practici yoga sau bioenergia sustin ci darul lor vine de la Dumnezeu. Au dreptate? - in ceea ce privegte yo1a, yoga este inferioar[ creqtinismului.Mulli dintre cei care au fost la yoga au pdrdsit yoga, considerandcreqtinismul mai presusde yoga. $i agaeste! Sfhntul Apostol Pavel zice cd,,in Hristos avem toate", iar Sfhnful Marcu Ascetul spune cd ,,Hristos Se face toate celui ce crede". Dacd-L ai pe Hristos, nu-!i mai trebuie yoga qi nu-{i mai trebuie nimic altceva. PdrinteleArsenie i-a dat urmdtorul program - un indreptar de viatd - unui tAndr care-a trecut dupd aceea pe la mine gi mi l-a spus: ,,Oxigen, glicogen, somn,p6-fi pdstrezi hormonii gi s[ ai concepfie de viaf6 cregtin6". Deci sd ai concepfie de viafd cregtind, sd nu te iei dupd concepfii strdine de cregtinism gi str[ine de Biserica noastrd.Dacd tu creziin Hristos, ai totul in Hristos! Dacd nu creziin Hristos, atunci umbli incoacegi incolo, c[ doar-doargdsegticeva, undeva. insd Hristos esteMdntuitorul, nuyoga. - Existi gi vise de la Dumnezeu? Cum si deosebimvisele? - Drag[, cred c5 cel mai bine e s[ n-ai incredere in vise, gi-atunci le deosebegti de tot! Are Dumnezeu modalitatea sr-fi comunice gi altfel adevdrul. Acuma, adevSruleste cd gi in Scripturd sunt vise... noi cunoagtem visele Dreptului Iosif, prin care Dumnezeu i-a descoperit in vis c[ Maica Domnului I1 va nagte pe Domnul Hristos gi cd L-a zdmislit de la Duhul Sffint. in vis i s-a descoperit!Sau sd fugd in Egipt, tot in vis i s-a