teofil paraian - de la tinerete p
TRANSCRIPT
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
1/58
De la tinerete pana la batranete ~ cuvinte catretineri
Arhim. Teofil Paraian
In viata omului care vrea s-i slujeasc lui Dumneazeu, Dumnezeu trebuie s apar
pe primul loc al vieii, s nu aib un rol secundar, ci s aib un rol principal.nti Dumnezeu
i apoi omul. Dac enti omul i apoi Dumnezeunseamn c Dumnezeu nu-i pe locul Lui.
La Alba Iulia am gsit un cuvnt care mi-a plcut tare mult,l avea cineva scris, care zicea
aa: dac Dumnezeu nu e pe primul loc nu-i pe nici un loc. Cred c nu-i chiar aa. Eu a
zice altfel i cred c zic mult mai bine: daca Dumnezeu nu-i pe primul loc in inima ta nu-i
pe locul care i se cuvine. S-ar putea ca Dumnezeu s fie pe un loc in inima omului, numai
c nu-i pe locul care i se cuvine. Lui Dumnezeu i se cuvine locul cel dinti. Mainti tegndeti la Dumnezeu i apoi la oameni. Dac de multe ori se gndete omul la oameni i
apoi la Dumnezeu,nseamn c Dumnezeu nu-i pe primul loc, nu-i pe locul care i se cuvine.
Asta este ceea ce a vrea s reinei:nti Dumnezeu si apoi omul, c Dumnezeu trebuie s
fie pe primul loc in inima omului, c dac nu-i pe primul locn inima nu-i pe locul care i se
cuvine.
n ceea ce privete viaa spiritual noi ne bazm pe credin. Credina este temelia
vieii spirituale. Fr credin nu-i cu putin s fim mntuii, este scris in epistola ctre Evrei.Domnul Hristos a zis: de nu vei crede cine sunt,n pcatele voastre vei muri. Domnul
Hristos a spus: cel ce va crede i se va boteza se va mntui iar cel ce nu va crede se va
osandi. Deci toi necredincioi sunt sub osnd.i osndete Dumnezeu pentru necredin
lor. Iar dac cineva vrea s fie mntuit i nu osndit, trebuie s aib credin in Dumnezeu.
Credinan Dumnezeu este inceputul vieii spirituale. De aceea intrebarea cea dinti
la care trebuie s rspundem este: Crezi tun Fiul lui Dumnezeu?ntrebarea aceasta a
pus-o Domnul Hristos unui om oarecare, care de fapt a i vzut puterea lui Dumnezeu prinaceea c Domnul Hristos i-a dat vedere. L-a intrebat Domnul Hristos: crezi tu in Fiul lui
Dumnezeu? Orbul a zis: dar cine este Doamne ca s cred. Domnul Hristos i-a
rspuns:Cel ce vorbete cu tine. i atuncea el a zis: cred Doamnei s-a inchinat
Domnului Hristos. Credina trebuie s fie lucratoarennchinare cum a fost a acelui orb i
lucratoaren iubire. Dac nu-i lucratoare in iubire nu este o credin adevrat.
A douantrebare la care trebuie s rspund cei credincioi este pus de Domnul
Hristos - o cunoatem din sfnta Evanghelie dup Ioan - in legatura cu lepdarea SfntuluiPetru. Dupa ce Sfntul Apostol Petru s-a ludat c nu se va lepda de Domnul Hristos, apoi
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
2/58
s-a lepdat de trei ori. Dup Invierea Sa din mori, la marea Tiberiadei, Domnul Hristos l-a
intrebat de trei ori: Simone fiul lui Iona m iubeti tu pe mine?i el a rspuns de fiecare
dat: da, Doamne, Tu ti c te iubesc. E vorba de credina lucratoaren iubire. Dac
credina nu-i lucrtoaren iubire, nu-i adevrat, chiar dac ar avea un coninut deosebit de
mare. De exemplu Sfantul Apostol Pavel spune: De a avea credin att de mult inct s
mut i munii, dac nu am dragoste nimica nu sunt. Deci nu are nici o valoare. Valoarea ne-
o da credina unit cu iubirea. N-am iubire, n-am credin lucratoaren iubire, credina nu are
putere pentru mine, nu-i o credin mntuitoare, o credin despovrtoare. Astanseamn o
credin care mntuiete, o credin care despovreaz, care linitete, care odihnete. Asta
este ceea ce ni se cere. Cine n-are aceasta credin lucrtoaren iubire, chiar de ar avea o
credin foartenaintat, totui nu-i destul. Ne lmurete aceasta Sfntul Apostol Pavel, o
nelegem i noinine pentru c Domnul Hristos a spus: Cea mai mare porunc este
porunca iubirii. Cine are o credin lucrtoare trebuie s fiemplinitor al poruncilor, iar cine
estemplinitor al poruncilor trebuie s fie i implinitor al poruncii celei mai mari, a iubirii. Dac
are cineva credin lucrtoaren iubire atuncea are tot ce ine de iubire. Sfntul Apostol
Pavel spune: Dragostea rabdndelung, este plin de buntate, nu tie de pizm, nu se
laud, dragostea nu se poart cu necuviin, nu caut ale sale, nu se aprinde de mnie, nu
pune la socoteal rul, nu se bucur de nedreptate, ci se bucur de adevr, toate le sufer,
toate le crede, toate le ndjduiete, dragostea niciodat nu piere. Prin urmare cel ce
iubete are toate acestea: i rbdare, i buntate, i dreptate, i adevr, i ndejde, toate
acestea sunt cuprinsen iubire.
Aadar aceste dou lucruri s le avei in vedere: credina lucratoaren iubire, credina
si iubirea, credina unit cu iubirea, iubirea manifestat de credin, iubireantemeiat pe
credin. Aceste lucruri trebuie s le avei in vedere de la tineree pn la btrnee. Iubirea
e fericire. Stii c cineva care iubete e fericit. E bine s cutm iubirea pn la msura
aceea s ne trasportm unii pe alii din afar inuntru, s ajungem s ne transportm unii pe
aliin noi. Despre Dumnezeu se spune c este iubire, i c orice iubire, iubirea lui
Dumnezeu transfern iubire, adic noi suntem iubii de Dumnezeu i primii in Dumnezeu.
La fel i noi trebuie s avem iubire fa de Dumnezeu i asta inseamn c Dumnezeu vine in
noi,l purtmn noi. Poeta Zorica Lacu a scris o poezie intitulat "Te port in mine" cu ideea
aceasta c atunci iubeti pe cineva cndl pori in tine. i zice aa:
"Te portn suflet, ca pe-un vas de pre,
Ca pe-o comoar-nchis cu pecei,
Te portn trup,n snii albi i grei,
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
3/58
Cum poart rodia smna ei.
Te portn minte, ca pe-un imn sfinit,
Un cntec vechi, cu crai din Rsrit.
i port la gt, nepreuit irag,
Strnsoarea cald-a braului tu drag.
Te port in mine tainic, ca pe-un vis,
n cernalt de noapte te-am inchis.
Te port lumin rumen de zori,
Cum poart florile mireasma lor.
Te port pe buze, ca pe-un fagur plin.
O poam aurita de smochin,
Te portn brae, horbote subiri,
Mnunchi legat cu grij, fir cu fir.
Cum poart floarea rodul de cais,
Adnc te port in trupul meu i-n vis."
Prin urmare, adevrata iubire aduce in fiina acestuia care iubete, pe cel pe carel
iubete: pe Dumnezeu, pe oameni, pe prini, pe prieteni, pe cunoscui, pe toi cei ctre care
ne este iubirea,i aducemn sufletul nostru il purtmn noi. Un cuvnt de la Sfntul Munte
zice aa: inima mea nu are dect intrri, ieiri nu are, cine a intrat odatn inima mea nu
mai poate iei de acolo, pentru c inima mea nu are dect intrri, nu are i ieiri.
La tineree omul e propriu pentru iubire, ins de multe ori e propriu pentru o iubire
egoist. Trebuie s avem iubirea aa cum o aren consideraie Dumnezeu, adic, o iubire
care ne fericete i o iubire care fericete pe cei din jurul nostru. Eu m bucur de aceast
intlnire, de faptul c ai petrecut cateva zile la mnstire, m bucur c ai luat parte la
sfintele slujbe cu noi, m bucur de aceia dintre voi care v-ai spovedit, m bucur de
preocuprile pe care le avei, dar v atrag atenia: Dumnezeu trebuie s fie pe primul locn
viaa noastr, pe primul plan al existenei noastre,nti e Dumnezeu i apoi omul,
Dumnezeu trebuie s fie pe primul locn inima noastra, dac nu-i pe primul loc nu-i pe
locul care i se cuvine. Credinan Dumnezeu este o credin despovrtoare, o credincare ne ajut s ocolim lucrurile rele, credina trebuie s fie unit cu iubirea, s fie lucratoare
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
4/58
n iubire, dup cuvntul: de a avea credina att de multnct s mut i munii, dac nu
am iubire nimic nu sunt, n-am nici o valoare.
V pun la inim toate acestea i v doresc succesn via. V punn atenie o urare,
care o avem la mnstire motenire de la nite germani care au fost pe la noi i caren Iulie1971 ne-au spus c la Betel - o instituie bisericeasc din Germania, instituie de ajutorare a
epilepticilor - la intrare este scris aa: pace celor ce vin, bucurie celor ce rmn,
binecuvntare celor ce pleac. Nou ne-au plcut tare mult aceste cuvinte. De aceea ei i
scrisn cartea de onoare a mnstirii noastre: pace celor ce vin, bucurie celor ce rmn,
binecuvntare celor ce pleac, doresc doi creini din Germania tuturor celor cen urma lor
vor vizita aceast mnstire. Deci si voua: pace bucurie i binecuvntare.
Dumnezeu s v ajute.
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
5/58
"Ortodoxia copilariei mele"
Arhim. Teofil Paraian
Am ales ca subiect Ortodoxia copilriei mele pentru c am constatat c la btranee
nu mai e ca in copilrie, c Ortodoxia de odinioar era mai ortodox dect cea din vremea
noastr. Acum cincizeci de ani oamenii gndeau altfel dect cei de acum, iar copiii de astzi
nu se mai nasc i nu-i mai triesc copilria n condiiile de altdat pe care le-am tiut eu,n
satuln care m-am pomenit,n satuln care mi-am trit primii ani ai vieii mele. Credina
ortodox de odinioar era una n care se tia de o lege a lui Dumnezeu, oamenii triau cu un
sentiment al sacrului, se gndeau la Dumnezeu mai mult i-L simeau mai aproape i aveau
contiina c i gndurile cele bune vin de la Dumnezeu. Era mai mult bun-cuviin. Toate
acestea parc s-au ascuns cumva. Lumea de atunci tia mai bine de biseric, se gndeamai mult la Maica Domnului, la sfinii lui Dumnezeu, erau cinstitori ai oamenilor lui Dumnezeu
care sunt preoii, aveau o sfial in faa lucrurilor sfinte, iar evlavia lor nu se raporta numai la
lucrurile sfinte direct, ci i la natur, de multe ori era afirmat faptul c pe gru e obrazul lui
Dumnezeu. Aa gndeau oamenii de odinioar i nu mai gndesc aa oamenii de acum.
Intr-o convorbire pe care am avut-o cu printele Stniloae, printele a afirmat c Ortodoxia e
doxologie, adic ea se revars n preamrirea lui Dumnezeu. Aceasta este Ortodoxia
adevrat, cea care preamrete pe Dumnezeun Treimea Persoanelor Sale, i cinstete peMaica Domnului i pe sfini. Doxologia se manifest n sfintele slujbe ale Bisericii noastre
care sunt vuietul Duhului in contiina credincioilor. De cte ori slujim lui Dumnezeu crem o
atmosfer n care Dumnezeu e prezentn contiina noastr, Maica Domnului ne este
aproape, toi sfinii suntn atenia noastr. Ortodoxia noastr trebuie s se manifeste
neaprat in cuvant si in gand, in simtire si in viat. Dac trim aa, trim ortodox. Dar dac
nu ne angajm n doxologie, nu suntem nicin Ortodoxie.
Dintre sfintele slujbe ale Bisericii noastre noi socotim cea mai important Sfnta
Liturghie, dei toate sunt importante. Totui se poate vorbi despre Sfnta Liturghie ca despre
un rezumat al tuturor slujbelor, ca de o slujb pentru care ne pregtim prin celelalte slujbe. n
francez cuvantul ''Liturgie'' nunseamn numai liturghie, ci desemneaz toat slujba
Bisericii. Toat slujba Bisericii este o Liturghie nainte de Liturghia propriu-zis, ins Sfnta
Liturghie are darul de a cuprinde totul, nu numai slujbele, ci si toate srbtorile din timpul
unui an bisericesc.
Sfanta Liturghie este eticheta Ortodoxiei.
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
6/58
La Sfnta Liturghie Cinstitele Daruri ce sunt pusenainte i care preanchipuiesc mai
nti Trupul i Sngele Mntuitorului se prefacn adevrat Trupul i Sngele Domnului Iisus
ca s se poat imprti credincioii i ca Domnul Hristos s poat intra n alctuirea
mdularelor noastre. De aceea se poate vorbi foarte bine despre Ortodoxie i Euharistie,
despre Ortodoxia care trieten Sfintele lui Hristos Taine.
i dac cinevatriete Ortodoxia aa cum era ean vremea copilriei mele, dac
cineva ii revars sufletul in slujbele dumnezeieti pentru preamrirea lui Dumnezeu, dac
cineva ia parte la Sfnta Liturghie i triete Ortodoxia din Liturghie, dac cineva se
imprtete cu dumnezeietile Taine pentru a-L avea pe Mntuitorul Hristosn alctuirea
existentei sale, sigur ajunge s simt bucuria din Ortodoxie. De aceea se poate vorbi despre
Ortodoxie i bucurie. Orice cretin trebuie s fie un om al bucuriei, cci credina noastrortodox e alctuit in aa fel inct e pricin de bucurie, i cine nu vrea s se bucure, tot
trebuie s se bucure pe msura credinei.
Si dac mergem aa inainte ne putem bucura de comorile Ortodoxiei ascunse mai
ales in dumnezeietile slujbe care suntn aa fel alctuite inct din ele invm rugndu-ne
i nu rugm invnd. Ele ni-L aduc pe Dumnezeun faanoastr, n contiina noastr.
Stm de vorba cu Dumnezeu i cu sfinii Si prin sfintele slujbe. i toate acestea suntavantajele Ortodoxiei, ca i care nu exist alt credin, ca i care nu exist termen de
comparaie. Ortodoxia e unic.
Cei care prezint fel de fel denvturi i de orientri cretine i necretine nu
cunosc Ortodoxia, pentru c dac ar cunoate, n'ar mai cuta altceva. i noi, pentru c o
cunoatem, rmnemn Ortodoxie i nu ne poate clinti nimeni din Ortodoxie. Dar mai este
credina ortodox ntr-un fel: ea este una a Tainelor. Noi nu avem contiina c putem sfacemn aa felnct tainele s devin cuprinse nntregime de mintea noastr. Credina
ortodox este u a Tainelor pentru c prin ea ajungem s primim lucrurile tainice care sunt
ale credinei.
Dac n-ar exista taine n-ar fi trebuin de credin. Ori fiind vorba de taine este
necesar s avem credin ca s le putem primi. Despre Taine tim c nu pot fi elucidate la
msura aceea n care s zicem c nu mai sunt taine. Ele rmn taine i dup ce trecem dinlumea aceasta, chiar dac vom cunoate mult mai mult atunci, dar ca s ajungem s
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
7/58
cunoatemnntregime Tainele credinei nu se poate. i asta onvm de la Sfnta
Biseric, pentru c ntr-o alctuire rnduit pentru srbtoarea Naterii Domnului, vorbind cu
Maica Domnului zicem aa: ''De Dumnezeu Nsctoare Fecioar, ceea ce ai nscut pe
Mntuitorul, pierdut-ai blestemul cel dinti al Evei c Maic, ai fost bunvoinei Tatlui
purtndn brae pe Dumnezeu-Cuvntulntrupat.'' Cnd afirmm acestea ne dm seama c
este vorba de nite lucruri mai presus denelegere i zicem mai departe: ''Taina nu sufer
ispitire,'' degeaba vrei s cercetezi taina cum a nscut Fecioara fecioar rmnnd, cum a
purtatn brae pe Dumnezeu-Cuvntulntrupat, cum s'a fcut petera cer. (''Tain strin
vd i preamrit, cer fiind petera''), cum a purtat Maica Domnului,n brae pe Mntuitorul
devenind ''scaun de heruvimi.'' Deci ''taina nu sufer ispitire,'' degeaba scormoneti s tii
ceva ce nu poi ti. ''Ci numai cu credin toti o slvim (taina) - si zicem ctre Maica Domnului
-, strignd si zicnd: Negrite, Doamne, mrire Tie.''
Asta e Ortodoxia: ne ducen faa Tainelor care rmn Taine, ne d contiina s ne plecm
cu mintea fa de cele ce nu lenelegem i pe care le primim totuin sufletele noastre.
(Dupa Vestitorul Ortodoxiei, Martie 1997)
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
8/58
Viaa invttura Arhimandritului TeofilPrianu
Viaa
Nscut la 3 martie 1929n satul Toprcea, din apropiere de Sibiu,ntr-o familie de plugari,
este primul nscut dintre cei patru frai. La o vrsta foarte fraged rmne fr vedere.
ntre anii 1935-1940 urmeaz cursurile colii primare la Cluj,ntr-o coala pentru nevztori,
cursuri pe care le continuntre 1942-1943 la Timioara. Tot aici senscrien anul 1943 la
un liceu teoretic pentru vztori pe carel absolvn 1948.
Studiile teologice i le aprofundeaz la Institutul Teologic de grad universitar din Sibiu a crui
student a fostntre anii 1948-1953 unde este i liceniatn anul absolvirii, la catedra de Noul
Testament cu teza: Soteriologia Noului Testament.
La 1 aprilie 1953 intran obtea mnstirii Brncoveanu, Smbta de Sus, judeul
Braov, al carei vieuitor rmne pna azi. Aici este tunsn monahism de ctre mitropolitul
Nicolae Blan la 15 august 1953, la hramul mnstirii.
Totn 15 august,nsapte ani mai trziu este hirotonit diacon i abia dup 23 de ani, la 13
mai 1983, este hirotonit preot i duhovnic.
Hirotesiantru arhimandrit o primete la 8 septembrie 1988.
A dus o rodnic activitate crturreascinnd numeroase conferine duhovnicetin
peste 40 de localiti din ar. Din aceste conferine i predici s-au nscut apte cri
publicate la diverse edituri, dup cum urmeaz:
1. Ne vorbete P
rintele Teofil, Editura Episcopiei Rom
nului, Roman, 1997.
2. Duhovnici romnin dialog cu tinerii, Editura Bizantin, Bucureti, 1997.
3. Lumini de gnd, Editura Antim, Cluj, 1997.
4. Gnduri bune pentru gnduri bune, Editura Mitropoliei Banatului, Timioara, 1998.
5. Prescuri pentru cuminecturi, Editura Mitropoliei Banatului, Timioara, 1998.
6. Cuvinte ctre tineri, Editura Omniscop, Craiova, 1998.
7. Din vistieria inimii mele, editat de A.S.C.O.R. Craiova, 2000.
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
9/58
Printele Teofil a fost i este mereu aproape de tineri,ncurajnd intens activitatea
A.S.C.O.R. - ului din ar, fiind totodat un neobosit povuitor al pelerinilor la Mnstirea
Smbta i pe drept cuvnt -un om al bucuriei-.
nvtura
1. Sfntul Antonie cel Mare a primitndrumarea aceasta: smpleteasc rugciunea cu
munca. Nu i s-a spus ct rugciune s fac, nu i s-a spus ct munc sa presteze, dar i s-a
spus s nu se bazeze numai pe rugciune i s nu se bazeze numai pe munc, ci s
mpleteasc munca cu rugciunea. Aceasta este, de fapt, directiva esenial din Pateric.
Chiar dac se gsesc dup aceean Pateric i multe afirmaiinnelesul acesta, ca s senmuleasc rugciunea, totui,n principal,ndemnul Patericului este smpleteti munca
cu rugciunea. S nu te ii numai de munc, ci, cel mai bine, este s faci i din munc o
rugciune. Am zis c munca este rugciunea minilor. S dai valoare de mntuire, valoare
aductoare la mntuire, muncii pe care o prestezi, pe care i prin care te disciplinezi luntric.
Muncal disciplineaz pe om innelesul cingusteaz cumva orizontul de preocupri i
i da posibilitatea s se concentreze, s ias dinmprtiere. Acesta este rezultatul muncii.
[15]1
2. Dumnezeu mi-a dat putere, eu trebuie s lucrez cu puterea pe care mi-a dat-o Dumnezeu.
Dac nu lucrez cu puterea pe care mi-a dat-o Dumnezeu,nseamn c nui dau lui
Dumnezeu ceea ce mi-a dat El, nu m angajez prin munca pe care o pot face pentru
Dumnezeu. Aa au gndit Prinii cei duhovniceti despre munc.2 [16]
3. La rugciune ne artm cine suntem noi din punct de vedere al raportului cu Dumnezeu.
Dac ne intereseaz sau nu ne intereseaz Dumnezeu. Daca ne intereseaz sau nu ne
intereseaz linitea sufletului. Dac ne intereseaz sau nu ne intereseaz adunarea,concentrarea. Dac ne intereseaz sau nu ne intereseaz cele pe care le cerem de la
Dumnezeu.n Pateric se spune c este necesar ca rugciunea s fie unit cu faptele, adic
lucrurile pe care le cerem de la Dumnezeu s le urmrim i cu fapta. Adic, trim o via de
nepsare i apoi s cerem de la Dumnezeu nite lucruri pe care le-am vrea, dar pe care,
ntr-un fel, am putea s le cstigm i noinine.
nvm din Pateric un lucru foarte important: s ne ferim noinine de pricinile relelor i apoi
s cerem ajutor de la Dumnezeu pentru ce nu putem face noi.3
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
10/58
4. Dac nu ocoleti pricinile, ajungi negreit la patimi. Eu sunt foartempotriva faptului de a
se uita cineva la filme necuviincioase, la televizor, la spurcciuni pe care i le bagn suflet
i pe care, dupa aceea, nu le mai poate scoate i care lucreaz, care-l exciti carei dau
stri pe care nu le poate contracara. [25]4
5. Zic eu ctre un tnar: S te duci de acumancolo la biseric, duminic. Zice:
Printe, dac zicei dumneavoastr m duc, dar dumneavoastr nici nutii ce duc eu
n mintea mea cnd m ducn biseric, cte spurcciuni duc eun minten biseric.
i i-am zis: Cu ele tot du-te la biseric, pentru c, dac nu te duci la biseric, nu te
poate ajuta cinevan afar de Biseric. Daca te ducin biseric faci dovadanaintea lui
Dumnezeuinaintea ta c te vrei mai buni vrei s scapi de rele, dar ca s te scapi
de cele de demult trebuie s nu mai adaugi altelen vremea asta. i atunci scapi de
ruti.5
6. Aceia care avei copii trebuie s v lsai dup copii, nu copiii dup voi, la msura voastra.
Se zice c niciodat nu poi s ceri unui copil s mearg la acelai pas cu un om mare. Un
copil are pas de copil. Daca vrei s mergi cu el, trebuie s-inelegi neputina lui; nu-i ceri
nite lucruri pe care nici tu nu le-ai fcut cnd erai copil i nici nu le-ai putut face.6
7.mprtirea la vremea rugciunii se poate preveni numai prin silina de a fi nemprtiat i
cnd nu-i rugciune.n Pateric se zice: Clugrul care se roag numai cnd se roag,
acela nicidecum nu se roag.
Omul nu trebuie s atepte rugciunea ca s nu se-mprtie, ar trebui s nu semprtie
nici cnd nu-i rugciune.mprtirea e o chestiune care ine,n general, de viaa omului.
Mintea omului esten aa fel facut,nct s nu stea la un singur lucru, statornic numai la
un singur lucru.n acelai timp poi s te gndeti i la altceva, s ai i alt impresie dect
cea principali,n cazul acesta, important este s te concentrezi pe cuvintele pe care le
spui i s nu te sperii dac sentmpli altceva (faptul, de exemplu, c-i vin gnduri caretemprtie nu trebuie s te preocupe dectnnelesul acesta ( ca s fii mai silitor, pentru a
sempuina gndurile).7
8. Sporirea noastra duhovniceasca depinde si de noi si de duhovnic. De multe roi depinde
mai mult de noi dect de duhovnic, pentru ca pe duhovniclntlnim mai rar, dar cu noi ne-
ntlnimn toata ziua,n toata clipa. Depinde de noi, de rvna noastra, de dorinta noastra de
mbunttire, de hotarrea noastre pentru a fin legatura cu Dumnezeu, de reprosurile pe
care ni le facem pentruntrebari, pentru nempliniri.8
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
11/58
9. Ce putem face atunci cnd nu mai putem face diferenta dintre un lucru ru sau bun? Sa
ntrebam pe cei care au constiinta superioara noua.9
10. Cei mai multi dintre credinciosii nostri nu au duhovnic. Cei care se spovedesc o singura
data pe an,n Postul Pastilor, poti sa zici ca n-au duhovnic. Unii se spovedescn doua
minute, poate nici doua minute, acela poti sa zici ca n-are duhovnic! Duhovnic are acela care
se orienteaza, care tine legatura cu duhovnicul. Daca nu-i asa, n-are duhovnic, are un preot
la care s-a spovedit si Doamne-ajuta!10
11.n ce priveste angajareantr-o viata religioasa autentica,ntr-o viata crestina, asa cum o
vrea Dumnezeu,ntr-o viata ortodoxa, asa cum o vrea Biserica, eu de obicei dau un program
care constan cinci puncte.
Cel dinti punct de angajare, cel dinti lucru de prezentaren fata lui Dumnezeu,l socotesc
a fi participarea credinciosului la Slujbele Bisericii. La mine vin oamenii care nu merg la
biserica si eu le atrag atentia totdeauna ce nseamna sa mergi duminica la biserica.
Mainti de toate, duminica nu-i a noastra, ci e a lui Dumnezeu! Nu-i o zi libera, ci e o zi a lui
Dumnezeu; nu-i o zin care putem face ce vrem, nu-i o zi de care dispunem, ci este o zin
care trebuie sa facem lucrul lui Dumnezeu. Iar lucrul lui Dumnezeu,ntre altele, este
participarea la sfintele slujbe; participarea zic, nu numai asistare. Credinciosii nostri toti
trebuie sa stie ca la slujbe nu asistam ci la slujbe participam.
Toti slujim la masurile noastre: preotii la masura de preot, episcopii la masura de episcop,
diaconii la masura de diacon, cntaretii la masura de cntareti, coristii la masura de coristi,
credinciosii de rnd la masura de credinciosi de rnd, dar toti trebuie sa stie ca participa! Nu
se duc sa vada un spectacol, nu se duc sa faca niste aprecieri asupra felului cum se
desfasoara slujba, ci se duc la biserica sa-i slujeasca lui Dumnezeu! Sa raspunda cu
Amin! la cele ce le spune preotul la ecfonise, sa raspunda Doamne miluieste! la ceea
ce cere acest raspuns, sa raspunda cu D, Doamne! la ceea censeamnandemn de a
cere ceva de la Dumnezeu. Deci toate acestea se fac pentru a se sti clar de catre credinciosica participa realmente la slujba. [?]
Si mai este ceva: slujba la biserica nu e totdeauna! Rugaciune poti sa faci mai des acasa,
dar daca neglijezi slujba la biserica esti cazut totusi de la rnduiala Bisericii!
Al doilea punct de angajarentr-o viata religioasa autentica este rugaciunea. Rugaciunea,
n special rugaciunile de dimineata si de seara, rugaciunile de program si rugaciunea de la
masa. Sunt niste rnduieli ale credintei noastre pe care lemplinim dintr-o necesitate. Datoria
aceasta de a te ruga dimineata si seara trebuiemplinita! Lipsa acestei rugaciuninseamna
absentare de lamplinirea unei datorii. Dimineata, ct ai fi de grabit, trebuie sa-ti gasesti timpsa te rogi! Cinci, zece minute dimineata, cinci, zece minute seara, cu constiinta care trebuie
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
12/58
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
13/58
Dumnezeu.l scot pe Dumnezeu din gndirea comuna si-L aducn gndirea speciala a
credinciosului. [?] Cine nu merge la biserica evita cerul, evita posibilitatea de a fin cer
nainte de a ajungen cer si nu poate avea nadejde cineva ca ajungen cer daca nu merge
n cerul ce de pe pamnt.13
14. Sunt oameni care se plictisesc la slujba! Si aceia trebuie sa mearga la slujba, nu ca sa se
plictiseasca ci ca sa nu se mai plictiseasca! Si aceia trebuie sa mearga la slujba, ca sa se
obisnuiasca cu gndurile de la slujba. Si aceia trebuie sa mearga la slujba ca sa faca act de
prezenta, ca sa dea dovada ca vor sa aiba ceea ce nu au si ca stiu ca nu pot avea altfel cele
pe care le urmaresc dectn cadrul sfintelor slujbe,n cerul cel de pe pamnt,nmparatia
lui Dumnezeu cea de pe pamnt.14
15. Cineva mi-a spus, cnd l-am ntrebat ce facen timpul cnd ar trebuie sa fie la biserica
duminica: Ma uit la televizor!. Si atunci i-am spus: Fii atent, astanseamna ca ai
televizoruln fata si pe Dumnezeun spate. Schimba acum, du-te la biserica, sa-L ai pe
Dumnezeun fata si televizoruln spate.15
Acum, spre sfrsitul vietii mele, marturisesc ca-mi pare rau ca nu m-am ocupat si mai mult de
sfintele slujbe! Trebuia sa ma ocup mai mult, dar,n sfrsit, m-am ocupat de multe, bune au
fost si alea; dar ca textele liturgice nu-i nimic!15
16. Cnd am venit eu aici la manastire, ziceau parintii care erau atunci, ca vine vrajmasul si-
ti aduce somnul seara, ca sa nu te poti ruga. Binenteles ca n-am fost niciodata de acord cu
afirmatia aceasta, pentru ca ziceam ca daca vine vrajmasul seara, ar trebui sa vina si
dimineata, pentru ca si dimineata ne rugam, ca doar nici dimineata nu-i place ca ne rugam.
Atunci dimineata de ce nu vine?nseamna ca nu-i vrajmasul ci e altceva, e oboseala! Nu
trebuie acum sa le punem toate pe socoteala diavolului.16
17. Sunt lucruri pe care nu le poti neglija si pe care trebuie sa le ai n vedere,nsa cred ca s-ar puteampartasi mult mai multi si mult mai des oamenii, mai ales oamenii n vrsta, care
nu mai sunt angajatin attea pacate, oamenii care tin post. Noi nu trebuie sa bagatelizam
Sfntampartasanie, dar nici nu trebuie sa socotim ca este o recompensa pentru cei care
duc o viata exceptionala, pentru campartasania se da, spune noinsine Biserica nenvata
sa spunem: - Spre iertarea pacatelor si spre viata de veci. Nu pentru ca ti s-au iertat
pacatele si pentru ca ai ajuns la viata de veci, ci pentru ca sa ti se ierte pacatele si ca sa
primesti viata de veci; deci Sfntampartasanie este un ajutor, nu o recompensa, asa, o
rasplata, ca omul acesta a trait fain,i dam Sfntampartasanie, ci este si un ajutor.nsa
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
14/58
oamenii trebuie sa considere acest dar si sa nu sempartaseasca numai asa, ca a venit
vremea sa se-mpartaseasca si hai sa nempartasim!17
18. Din experienta mea va pot spune att: am zis ct am zis si rugaciunea aceasta,
rugaciunea lui Iisus, pe mine m-a ajutatnntelesul ca m-amntlnit cu minensumi, ca m-
amntlnit cu mizeria din mine, ca am cautat sa rezolv aceasta mizerie, s-onlatur, ca mi-a
trebuit vremendelungata.
Au fost si alternane, si anume, alternane cu bucurie.
De multe ori ma duceam la scoala spunnd aceasta rugaciune, parca m ridica cineva pe
sus, asa eram de bucuros, plin de bucurie! Binenteles ca nu m-a ridicat nimeni, si nu zicea
nimeni ca uite, acum trece unu care le are pe toate, ci eram ca toti oamenii.
Eu, sa stiti, recomand rugaciunea aceasta din toate puterile mele si, de-a avea mai multe
puteri, mai mult a recomanda-o, pentru efectele acestea dembunatatire, de limpezire
sufleteasca.18
19. E, o mare greseala sa socotesti ca nu trebuie sa ain vedere urmarirea binelui personal;
important este sa urmaresti binele personal, fara sa stingheresti pe cineva din apropierea ta,
adica nu cauti mai mult binele tau dect binele altuia, dar,n orice caz, sa urmezi si binele
tau.19
20. Calugaria,n general, nu estenteleasa de oamenii care nu au onclinare religioasa
deosebita. Sunt putini parinti care-si doresc sa fie copii lor calugari. Nu s-ar putea zice ca
numai atunci poti sa te faci calugar, cnd parintii sunt de acord cu asta, pentru ca parintii nu
sunt de acord. Pna la urma accepta o situatie, dar nu o doresc si,n cazul acesta, urmnd
lui Dumnezeu, ai putea zice ca esti pe o treapta superioara, nu se mai pune problema
cinstirii parintilor, pentru cai cinstesti prin faptul ca esti calugar. A fi calugar e o cinste ce se
rastrnge si asupra parintilor. Si chiar daca nunteleg lucrul acesta, ei sunt cinstiti ca parinti
ai unui calugar. Nu se face dintr-o razvratire pornirea la calugarie, nu se face dintr-ooponenta fata de parinti, ci se face dintr-o apropiere fata de Dumnezeu, dintr-o rvna pentru
Dumnezeu si,n cazul acesta, parintii nu mai trebuie implicati, nu mai trebuie sa fie ca o
piedica.
Undeva, se spunen psalm: Asculta, fiica, si vezi si uita poporul tau si casa parintelui
tau. Acesta pare un cuvnt care nu s-ar potrivi cu ceea ce vrea Dumnezeu cnd spune:
Cinsteste pe tatal si pe mama ta,nsa, cnd e vorba de lucruri superioare relatiilor
parinti-copii,n sensul ca sunt relatii Dumnezeu-om, acolo, cred ca nu mai e cazul sa se aiba
n vedere relatia a doua,n loc de relatia prima. Pna la urmai va linisti Dumnezeu si pe
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
15/58
parinti si daca nu,si vor duce greutatea pe care le-o da nu copilul care se duce la calugarie,
ci lipsa lor dentelegere pentru calugarie.20
21. Noi zicem ca la temelia existentei noastre este ceva care nu ne favorizeaza. Dar nu
putem zice totusi lucrul acesta pentru ca actul acesta sexual, care este pna la urma un act
fizic, de cel foloseste Dumnezeu atunci pentru concepere daca e vazut ca act? Nu putem
sustine lucrul acesta dectntr-o anumita perspectiva, dar perspectiva aceasta nu este una
reala. Putem spunensa altceva, si anume, ca actele sexuale care nu urmaresc si nasterea
de fii ar fi cu scadere, dar nicin acest caz nu poti sa te mentii pe pozitia asta mult, pentru ca
entr-adevar o insuficienta a omului. Cei ce au facut rnduielile acestea cu martea, joia si nu
la sarbatori, au vrut sa-l ridice pe om mai presus de sinensusi. Ei,n realitate, ca oameni
necasatoriti, au facut un program oamenilor casatoriti! Or, lucrul acesta nu se poate realiza.
Nici ei, poate, casatoriti fiind, nu puteau realiza lucrul acesta, pe care ei nu l-au exprimat.
Poate sa nu fie o scadere, poate sa fie o ridicare faptul acesta ca te angajezi la aducerean
lume a unui copil. Lucrul acesta te face colaborator cu Dumnezeu, si daca te face
colaborator cu Dumnezeu,l mai poti socoti inferior?21
22. Asta nunseamna ca sotul sau sotia nu se pot bucura chiar si de ceea ce pare a fi
scazut, pentru ca nimic nu e scazut. Citeam undeva, ntr-o carte de sexologie, ca aceia care
se rusineaza cnd au un act sexual, sting lumina si asa mai departe, gresesc. Era o parerea
unui laicn chestiunea asta, dar omul trebuie sa se reverse,n fond,n actele sexuale, sa nu
se jeneze si sa zica vai, de mine, ca iar am facut pacat si vai de mine, ca n-ar mai fi
trebuit! Acestea sunt lucruri care trebuie sa ridice fiinta omeneasca, nu trebuie sa o
scada.22
23. Este o datorie a celor ce se casatoresc sa aiba familie si nu un singur copil si sa se uite
la el ca la stiu eu ce. Daca poti avea mai multi copii si ai numai unul, ai un idol, nu un copil!
[131]23
24. Pentru a fi un calugar adevarat trebuie sa fie un om de exceptie, un om care nu se joaca
cu viata lui, un om care stie ce-i calugaria, stie ce-a lasat si ce-a gasit si care nu mai poate fi
clintit din calea calugariei. Adica, nu oameni cu lipsuri, pentru can manastiri sunt foarte multi
oameni cu lipsuri, lipsuri fizice, psihice, oameni fara cultura, oameni care nu s-ar fi descurcat
n viata comuna. Or, acestia niciodata nu vor fi niste calugari buni, vor fi niste calugari
domiciliati si niste improvizatin manastire. Daca te duci prin manastiri si cercetezi, poti
constata multi din acestia, care nu sunt nici de casatorie, nici de calugarie. Acestia nu
nainteaza, nu fac parte din rndul oamenilor de exceptie. Un om de exceptie este un omcare ar fi putut face fata sin casatorie si care nu e refugiatn manastire.24
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
16/58
25. Asa cum exista vocatie pentru casatorie, pentru studiu, asa exista vocatie monahala.
Aceasta vocatie se poate descoperi prin faptul ca te simti binen preajma calugarilor, te simti
bine pe la manastiri, te simti bine acolo unde se duce o viata superioara, ai onclinatie spre
asta. Eu, de exemplu, din copilarie am simtit ca aceasta mi-e calea mea, mi-am dorit
totdeauna, ma bucuram de un calugar; cnd mantlneam cu un calugar era o chestie
exceptionala pentru mine, o bucurie. Astanseamna ca am avut o vocatie monahala.25
26. Daca te ducin alta casa si esti singur, poti sa-timplinesti pravila casei. Daca estin alta
casa si nu se poate zici cteva rugaciuni si te culci linistit, ca si cnd aimplinit toata pravila.
Noi nu trebuie sa ne chinuim pe noinsine pentru nistentrebari. Noi trebuie sa avem cu
Dumnezeu niste relatii de fii cu tata! Eu vad altfel viata si nici nu cer foarte multe de la
oameni. Pe mine ma intereseaza cel mai mult ca omul sa aiba constiinta ca depinde de
Dumnezeu. [135] 26
27.ntristarean pocainta nu e o chestie esentiala, ci esentialul este parasirea pacatului, iar
daca se face parasirea pacatului, se poate face si cu bucurie,n sensul ca omul e angajat
pentru bine si, prin bine acela, acopera cumva raul de odinioara. [154] 27
28. Roaga-te cum poti, ca sa ajungi sa te rogi cum trebuie! [156]28
29. Eu n-am nimicampotriva celor pe care nu-i intereseaza primirea Sfintelor Taine, dar
daca sunt credinciosi care doresc sa sempartaseasca, suntmpotriva acelor duhovnici care
i opresc pe credinciosi sa sempartaseasca pentru ca s-aumpartasit de curnd. Fiecare
Sfnta Liturghie e prilej dempartasire. Si de cte ori nu nempartasim, de attea ori
refuzam ceva ce Dumnezeu vrea sa ne dea. Noi refuzam. Dintr-un motiv sau altul. Ca nu
suntem pregatiti de pilda. Pregatirea pentru Sfntampartasanie e pregatire de o viata
ntreaga. Daca traiesti corect, te pregatesti pentru Sfntampartasire si daca nu traiesticorect nu te pregatesti nici atunci cnd gndesti ca te pregatesti, si atunci cnd citesti stiu si
eu ce rnduieli ca totusi sa te potimpartasi, ca sa fi vrednic. Eu nu suntmpotriva unei
pregatiri pentrumpartasirea cu Sfintele Taine, a unei pregatiri imediate, adicampotriva citirii
de pilda a canonului pentru Sfntampartasire. Sunt de acord. Si chiar trebuie facut lucrul
acesta. Macar att. Dar asta nunseamna ca omul trebuie sa astepte pna cnd se
mplineste un soroc, stiu eu, de sase saptamni sau de ct, ca sa se mai poatampartasii
odata. [60]29
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
17/58
30. Cnd iubesti pe cineva, adaugi ceea ce-i lipseste sinlaturi ceea ce e rau adaugat la
fiinta lui.n general parintii sunt iubitori fata de copii asa cum sunt copiii si cauta sa apara
copiiin lumina cea mai buna posibila, chiar si atunci cnd au pete, chiar si atunci cnd au
rautati. Asta o face iubirea, asa-i rostul iubirii.30
31.Sfntul Evanghelist Ioan de doua ori afirmanntia Epistola Soborniceasca ca
Dumnezeu este iubire(I Ioan IV, 8; 16). Asta nunseamna ca cine zice iubire zice
Dumnezeu, cinseamna can raportarea lui Dumnezeu fata de noi mai ales iubirea o putem
vedea, ct e de bun Dumnezeu, ct e de iubitor Dumnezeu. Si aceasta o vedem din faptul ca
a gasit Dumnezeu calea sa-l mntuiasca pe om, sa se apropie de omn maxima apropiere,
rnduind ca Fiul Sau Cel Unul Nascut sa Se faca si Fiu al Omului, sa fie Dumnezeu
adevarat si om adevarat. [96, 97]31
32. Daca un credincios, un crestin, aren familia sa persoane care trebuie ajutate ( Sfntul
Apostol Pavel se refera la vaduven special) zice sa sengrijeasca de ele. Si apoi adauga
un cuvnt neasteptat si zice ca: Daca cineva nungrijeste de ai sai si mai ales de ai
casei sale, acela a cazut de la credinta si-i mai rau dect un necredincios (I Timotei V,
8). Daca luam aminte la cuvntul acesta al Sfntului Apostol Pavel ne dam seama ca eli
mparte pe oamenin trei categorii: credinciosii, necredinciosii si mai rau dect
necredinciosii. Cine sunt aceia? Cei care se prezinta a fi credinciosi si fac fapte de
necredinciosi. [101]32
33. Voi Ma numiti pe Minenvatatorul si Domnul si bine ziceti caci sunt. Deci daca Eu,
Domnul sinvatatorul v-am spalat voua picioarele voastre si voi datori sunteti sa va
spalati picioarele unii altora?(Ioan XIII, 13-14). Nu a ramasn rnduiala Bisericii noastre
spalarea picioarelor ca faptn sine, dar duhovniceste neaparat trebuie sa sentmple. Ce
nseamna sa speli picioarele cuiva?nseamna sa te plecinaintea lui, sa te smerestinaintea
lui pe de o parte, deci sa-l cinstesti, sa-l cinstesti mai presus de ceea ce esti tunsuti. Si mainseamna ceva: sa-l cureti. De obicei oamenii suntnclinati sa scoatan evidenta rautatile
celor din jurul lor, rautatile aproapelui, ori Domnul Hristos nenvata sa ne spalam unii pe altii.
Aceastanseamna ca trebuie sanlaturam necuratiile si desigur ca o minte curata, o minte
bunan general, nu scormonesten gunoaie, cinlatura si spala, curateste. Asa ca
duhovniceste neaparat trebuie sa avemn vedere porunca Mntuitorului de a ne curatii unii
pe altii, a ne smeri uniin fata altora ca sa-i cinstim pe oameni. [102]33
34. Masura credintei e masura vietii. Cine are o credinta nelucratoaren exterior de fapt nuare o credinta mntuitoare. [123]34
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
18/58
35. Daca cineva face altfel dect crede, cu vremea ajunge sa creada cum face. Si deci, daca
cineva creden Dumnezeu si se numara la credinciosi, dar face fapte de necredincios, acela
scaden credinta. Credinta e cum e cultura: te tii de ea, o ai, nu te tii de ea, o pierzi si cea pe
care o ai. Cunoastem cuvntul Domnului Hristos ca celui ce are i se va mai da iar celui ce
are credinta i se va da cunostinta - iar celui ce nu are, si ce crede ca are i se va lua - i se va
lua si credinta care crede el ca o are, pentru ca va ajunge la concluzia ca nu o are. Celui ce
are credinta i se va da cunostinta, pentru ca are si faptuire, iar celui ce nu are faptuire, i se
va lua si cunostinta care crede ca o are, pentru ca de fapt nu o are. [124]35
36. Cndl iubesti pe cineval iubesti cu defecte cu tot, si cnd nu-l iubesti, nu-l iubesti nici
cu calitati cu tot. [141]36
37. Daca Domnul Hristos nu ar finviat, Rastignirea Lui ar fi fost un fapt obisnuit, poate un
fapt divers chiar. Dar pentru ca anviat, avem confirmarea faptului ca suferinta Lui a fost o
jertfa, o jertfa pe care a rasplatit-o Dumnezeu prinnvierea Mntuitorului Iisus Hristos.n
legatura cunvierea se spunen Scriptura si ca Dumnezeu L-anviat si ca Elnsusi anviat.
Si de fapt realitatea este ca fiind si Dumnezeu, prin firea dumnezeiasca anviat. Oricum
Dumnezeu L-anviat,n sensul ca nu din putere omeneasca anviat, ci anviat din putere
dumnezeiasca. Prinnviere se confirma realitatea si calitatea jertfei. [164]37
38. Eu cnd eram tnar, si mai ales cnd eram student la teologie mi-am propus sa cercetez
ce e scrisn Evanghelii desprenvierea Domnului Hristos si sa citescn Faptele Apostolilor
ceea ce au scris Sfintii Apostoli desprenvierea Domnului Hristos si pna la urma mi-am dat
seama ca totusi nu e convingator. Adica noi avem informatie, dar convingeri nu putem avea
pe baza celor citite. Si, de fapt, cred ca nimenea nu a avutncredintarea desprenvierea
Domnului Hristos pe baza celor citite din Evanghelie. De ce? Pentru canvierea fiind mai
presus de ceea ce poate astepta cineva, nu ajunge nimenea sa sencredinteze desprenviere din informatie. Nici din informatia Evangheliei, nici din informatia prin cuvnt, prin
predica, ci ajunge sa sencredinteze prin ceea ce s-auncredintat cei care au ajuns sa-si
spuna Hristos anviat, nu ca formula, ci ca realitate, ca o marturisire de credinta, si aceia
de lanceput, au ajuns prin puterea lui Dumnezeu. Sa stiti ca numai Dumnezeu ne poate
ncredinta despre lucrurile dumnezeiesti. [180]38
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
19/58
Note bibliografice
1. 1. 1. Teofil Paraian, Cuvinte catre tineri, Editura Omniscop, Craiova, 1998, pag.
15.
2. Ibidem, pag. 16.
3. Ibidem, pag. 17.
4. Ibidem, pag. 25.
5. Ibidem, pag. 27.
6. Ibidem, pag. 36.
7. Idem, Ne vorbeste parintele Teofil, Editura Episcopiei Romanului, Roman, 1997,
pag.. 38.
8. Ibidem, pag.40.
9. Ibidem, pag. 49.
10. Ibidem, pag. 48.
11. Idem, Cuvinte, p. p. 71-74.
12. Ibidem.
13. Ibidem.
14. Duhovnici romnin dialog cu tinerii, Editura Bizantina, Bucuresti, 1997, pag. 86.
15. Ibidem, pag. 87.
16. Ibidem, pag. 91.
17. Ibidem, pag. 93.
18. Idem, Lumini de gnd, Editura Antim, Cluj-Napoca, 1997, pp.10-11.
19. Ibidem, pag. 17.
20. Ibidem, pag. 23, 24.
21. Ibidem, pag. 129.
22. Ibidem, pag. 30.
23. Idem, Prescuri pentru cuminecaturi, Editura Mitropoliei Banatului, Timisoara, 1998,
pag. 131.
24. Ibidem, pag. 131.
25. Ibidem, pag. 132.
26. Ibidem, pag. 154.
27. Ibidem, pag.156.
28. Ibidem, pag. 135.
29. Idem, Gnduri bune pentru gnduri bune, Editura Mitropoliei Banatului, Timisoara,
1997, pag. 60.30. Ibidem, pag. 96.
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
20/58
31. Ibidem, pag. 97.
32. Ibidem, pag. 101.
33. Ibidem, pag. 102.
34. Idem, Din vistieria inimii mele, A.S.C.O.R. Craiova, 2000, pag.23.
35. Ibidem, pag. 25.
36. Ibidem, pag. 41.
37. Ibidem, pag. 64.
38. Ibidem, pag. 80.
Buntatea Domnului HristosDomnul Hristos a spus odat, si avem cuvntuln Sfnta Evanghelie, adresndu-se
Ierusalimului, Ierusalimului ucigas de prooroci. A zis: Ierusalime, Ierusalime, de cte ori voit-
am s adun pe fiii ti cum adun gina puii si sub aripi, dar n -ati voit. E ceva!.. Eu nu stiu
dac voi v opriti cnd cititi din Sfnta Evanghelie asupra unor lucruri de felul acesta:
Ierusalime, Ierusalime, tu, care ucizi pe proroci, Ierusalime, Ierusalime, am vrut de multe ori
s adun pe fiii ti cum adun gina puii si sub aripi, si n -ati voit, voi n-ati vrut! No! Dar
Domnul Hristos care a vrut si care vreantruna? S stiti c buntatea Domnului Hristos nu se
sfrseste niciodat si nu se frmiteaz, nu-i de-aici pn-aici, e o buntate vesnic, e o
buntate care nu se sfrsesten lumea aceasta. Si dac noi vrem s fim cu Domnul Hristos,
Domnul Hristos vrea s ne acopere cu bunvointa Sa cum adun gina puii si sub aripi. Cei
mai multi sunteti aici de la tar, cred, si ati vzut cum gina si adun puii ei sub aripile ei:
cnd e de ploaie, cnd se face sear i acopere si dorm puii sub aripile ginii. Gnditi-v
iubiti credinciosi c dac lucrurile astea se ntmpl n fireanconjurtoare, n natur, oare
Dumnezeu s nu ne primeasc, s nu ocroteasc, s nu iubeasc, oare s ne resping pe
noi cumva Dumnezeu, se poate asa ceva? Nu se poate! Domnul Hristos, care si-a vrsat
sngele pentru noi, nu se poate s nu ne ajute! Domnul Hristos care a zis c avrut s adune
pe fiii Ierusalimului, pe acei ucigasi de oameni a vrut s-i adune sub aripile lui cum adun
gina puii si sub aripi, oare nu ne va primi si pe noi? Eu cred c ne -o primit deja; de acuma
suntem sub aripile Domnului Hristos; de acuma suntem sub ocrotirea Lui; de acuma suntem
nvluiti de buntatea Lui; de acuma suntem cu Domnul Hristos; de acuma am nceput viata
care urmeaz s o trim dincolo de lumea aceasta; de acuma suntem nmprtia lui
Dumnezeu spre plinireamprtiei cerurilor; de acuma avemndrzneal ctre Dumnezeu,
nu pentru binele pe care l-am fcut noi, nu, ci pentru buntatea Domnului Hristos. Noicredemn buntatea Domnului Hristos.
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
21/58
Arhimandritul Teofil Prian de la Mnstirea Brncoveanu de la Smbta de Sus,
8 septembrie 2000, Nasterea Maicii Domnului,
Cuvnt tinut la Mnstirea Rafaela, Vaslui
DIN ZICERILE PARINTELUI ARSENIE BOCAexplicate de Printele Teofil Prian
"M, nu toti din lume se prpdesc, nici toti din mnstire se mntuiesc"
Avea o putere de sintez deosebit, o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna
esentialulntr-o chestiune. Cndi puneai o problem, el imediat avea rspunsul. Si de la el
au rmas si cuvinte scrise, n manuscrisele lui. De pild, cnd l-amntlnit eu pentru prima
dat, mi-a si spus un cuvnt, o formul. Zice: "M, nu toti din lume se prpdesc, nici toti din
mnstire se mntuiesc". Deci avea o posibilitate de a formula ceva.
"Nici abuzul, nici refuzul"
In legtur cu sexualitatea n familie, Printele Arsenie zicea: "Nici abuzul, nici refuzul".
"Cu mine de dou ori trebuie s se ntlneasc omul."
Printele zicea c de dou ori trebuia s se ntlneasc omul cu el: o dat cndi spune si a
doua oar la moarte, si spun dac a fcut ce i-a spus. Foarte corect! Ce rost are s
mearg cum merg unii c s-i spun unul, c s-i spun altul, c un cuvnt de folos, c nu
stiu ce si apoi adun la cuvinte de folos si nu mplineste nimic!
"Cine face curte nu face carte"
Printele Arsenie zicea: "Cine face curte nu face carte".
"Nasteti-v sfinti!"
Printele Arsenie indemna pe oameni s nasc sfinti. Binenteles c pentru a naste sfinti
trebuie s fi sfnt sau trebuie s tragi de tine spre idealul sfinteniei. Si cndncepem s ne
ocupm de noi nsine, putem s ne cunoastem, s aflm negativele noastre, s cunoastem
ncrctura dat de altii si pus n noi, s-o rezolvm, dar aceasta cere timp si osteneal.
"S-ti feresti capul de frig si de prostie!"
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
22/58
E un cuvnt care merit s fie stiut si urmat, el putnd fi de folos tuturor celor ce nu iau
aminte la einsisi, tuturor celor care vreau s braveze si nu se gndesc la urmrile pe care le
pot avea, spre rul lor, niste atitudini care nu sunt destul de bine gndite si controlate. S
lum deci aminte la cuvntul de mai sus si s-lmplinim n cele dou laturi ale lui.
"Conceptia de viat crestin"
Ct o avem, ne statorniceste n gndul si dorinta de a ne ridica mai presus de fire, de a
ndumnezeii firea, prin harul sindurrile si iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Tocmai de
aceea folosim si resursele firesti cte le avem landemn, aerul, aerul bun, hrana rational,
somnul si energia vital, pe care nu vrem s o risipim pe plceri, ci vrem s-o canalizm spre
binele nostru material si spiritual. Asa dorea printele Arsenie, care a formulatndreptarul de
viat, pe care l-a predat tinerilor si oricui care vrea s ia aminte la el.
"n mintea strmb si lucrul drept se strmb"
Asa obisnuia s spun printele Arsenie, care urmrea pentru oameni o minte dreapt si
lucruri drepte sindreptate de mintea cea bun. Valoarea acestui cuvnt o intuiesc toti cei ce
l aud, si asta sentmpl des, cci noi l aducemnaintea vizitatorilor sinchintorilor nostri,
mai ales atunci cnd au prilejul s vad o pictur a printelui Arsenie reprezentnd
Adormirea Maicii Domnului, pictur n fata creia se opresc cu admiratie multi dintre cei ce
viziteaz Mnstirea Brncoveanu de la Smbta. Mintea se strmb n urma patimilor si se
ndreapt pe msura curtirii de patimi. Cnd mintea sendreapt, vede lucrurile drept, deci
asa cum sunt ele. "In mintea strmb si lucrul drept se strmb". Asta le place la multi, am
bgat de seam c le place. Cnd le spun c Printele a zis c "n mintea strmb si lucrul
drept se strmb", oamenii rdn general. De ce rd? Pentru c si dau seama c asa e.
Numai c e greu s stii cnd ti-e mintea strmb.
"Cea mai lung cale este calea care duce de la urechi la inim"
Cea mai lung cale este calea care duce de la urechi la inim, adic de la informatie la
convingere. Oameni de informatie religioas sunt mai multi dect cei ce au convingeri
religioase. E necesar si informatia, care adeseori se face prin auzire. Dar a rmne la
informatienseamn doar a fi la nceputul drumului "la urechi". Pn la inim mai e o cale
lung, "cea mai lung cale".
"Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse"
Cuvntul acesta ne aduce aminte de un cuvnt asemntor, cu circulatie mai ales n lumeadin Apus: "Un sfnt trist este un trist sfnt". Printele a fost ntotdeauna pentru optimism,
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
23/58
pentru bucurie, credinta noastr fiind "izvor de bucurie", crestinismul fiind "religia bucuriei".
Domnul Hristos le-a spus ucenicilor Si :"Acestea vi le spun ca bucuria Mea s fie ntru voi si
ca bucuria voastr s fie deplin" (Ioan 15, 11).
"Bobul lui se preschimb n tciune, iar el se crede gru nedrepttit"
Asa caracteriza printele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune si care nu caut si
nu primestendreptarea, cisi explic el mai bine cele pentru sine condamnnd pe cei ce
vreau s-lndrepte.nceputul oricrei ndreptri este s-ti recunosti greseala. "Cnd greseala
s-a fcut n tine asezare si adevr" Cnd o ai ca drepindere si o mai si justifici atunci "nu
mai e greseal ci e pcat de moarte". ntr-o astfel de situatie, cel ce se crede a fi drept, fr
s si fie de fapt, nu mai e bob de gru, ci doar tciune.
"Mustrareanvinge, dar nu convinge"
Este si aceasta o cugetare la care e bine s lum aminte. Are si mustrarea rostul si puterea
ei, dar ea, ca constrngere, doarnvinge,ns de convins nu convinge. De la nvingere pn
la convingere e o cale lung; poate tot att de lung c t cea de la informatie la convingere,
ct cea de la urechi la inim.
"Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pctos este mai mare dect iubirea celui mai
mare sfnt fat Dumnezeu"
Printele Arsenie a zis o vorb ct lumea asta de mare (ba mai mare dect lumea asta! ) si
anume a zis asa: "Iubirea lui Dumnezeu fat de cel mai mare pctos i mai mare dect
iubirea celui mai mare sfnt fat de Dumnezeu!. Nu poate iubi un sfnt pe Dumnezeu, ct ar
fi sfntul de mare, ct iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pctos; si-l asteapt; si vrea s-l
primeasc; si alearg naintea lui, dup cum citim n pilda cu fiul risipitor, unde se spune c
tatl nu l-a asteptat pe fiul care sentorcea; l-a asteptatntr-un fel, dar cnd l-a vzut c vine
nu l-a mai tinut locul: a alergatnaintea lui, ca s-l primeasc, s-lmbrtiseze, s-l srute,
s-l ajute, s-l aseze iarsi n starea din care a plecat. Pentru c din inima lui fiul n-a plecat
niciodat! El a rmas n inima tatlui asa cum rmnem noin inima lui Dumnezeu,n inima
Mntuitorului nostru Iisus Hristos,n inima Maicii Domnului, orict de deprtati am fi, oricte
rele am face. Pntrim n aceast viat Dumnezeu nu ne prseste. Noi putem s prsim
pe Dumnezeu, dar Dumnezeu nu poate s ne prseasc pe noi.
Cu o astfel de afirmatie, printele ne d ncrederen buntatea lui Dumnezeu, n iubirea lui
Dumnezeu fat de noi, pctosii, cci se afirm si n rugciunile de dezlegare ale sfintei
noastre Biserici, c mila lui Dumnezeu este tot att de mare, tot att de infinit, cum este de
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
24/58
infinit si mrirea Lui, de vreme ce se spune: "C precum este mrirea Ta, asa este si mila
Ta". Cuvntul spus de printele Arsenie, n formularea de mai sus, ne aduce aminte si de
ceea ce spune Psalmistul, prin cuvintele acestea: "Ct e de sus cerul deasupra pmntului
att de mare e buntatea Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem de D nsul. Ct de departe
e Rsritul de Apus, atta a deprtat El de noi frdelegile noastre. Cum miluieste un tat pe
copiii si, asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dnsul" (Ps. 102, 10-13).
"Ajutati-m s v pot ajuta"
Astanseamn c nu cel care vrea s te ajutete ajut cel mai mult, ci tu esti cel care poti s
fi ajutat. Dac esti deschis spre ajutor te poate ajuta omul de lng tine si omul superior tie;
dar dac nu-l recunosti superior, ba, dimpotriv, l judeci si-l calcin picioare, atunci nu te
poate ajuta, pentru c omul este fiinta care poate zice nu, si zice nu!
"Fiecare dintre noi ducem un necredinciosn spate"
Zice printele Arsenie Boca referindu-se la trup, "fiecare dintre noi ducem un necredinciosn
spate".
"Domnul Hristos a fost rstignit cu spatele pe crucea material si cu fata pe cruceaspiritual"
Zicea Printele Arsenie: "Domnul Hristos a fost rstignit cu spatele pe crucea material si cufata pe crucea spiritual".
"S aintelegere fat de neputinta omeneasc"
Am fost odat la Printele Arsenie Boca ( Dumnezeu s-l odihneasc! ) la Bucuresti, cu un
student la teologie de atunci, care acuma-i preot. Au trecut anii peste toti de-atunci (a fost
astan 1965 ), si Printele vorbind cu el, desigur s aud eu, i-a spus un cuvnt care mi-a
rmas mie pentru cealalt vreme a vietii mele si cred c si pentru vesnicie. N-am s-l uit
niciodat! Zice: "Uite, mi frate. O s fii preot. S fii ntelegtor fat de neputinta omeneasc!Nici nu v puteti nchipui ct m-am gndit eu la cuvintele acestea, de atuncincoace; ct le-
am urmrit n viata mea sin viata oamenilor. Si mi-am dat seama c neputinta omeneasc e
o realitate. Sunt attia oameni ri n lumea asta, si nici ei nu vor s fie ri. Si-s ri, si noi
trebuie s ntelegem rutatea lor de pe pozitia noastr, din situatia noastr. S ntelegem c
ei nu pot mai mult, c ei ei nsisi sunt nemultumiti de rutatea lor. "Pe cel ru rutatea-l
ucide.i scrisn Psalmi: "pe cel ru rutatea l ucide,l nimiceste, rutatea l nemultumeste.
Pomenirea de ru spun printii cei duhovnicesti c e o rutate fr margini, e o rutate ca o
rugin care mnnc fierul, asa mnnc sufletul; rutatea-i cuinfiptn suflet. Pomenirea de
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
25/58
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
26/58
chimval rsuntor- sunt ceva fr nsemntate, sunt ceva care nu spune un lucru despre
mine anume. Chiar dac as avea daruri deosebite, dac n-am iubirenc nu-i destul.
Si toate limbile omenesti singeresti dac le-as vorbi - s cunosc toate limbile pmntului,
s cunosc limbile ngerilor, s cunosc limbile oamenilor, dac nu am dragoste, m-am fcutaram suntoare si chimval rsuntor.
Si chiar de as avea darul prorociei - s fiu prooroc, s stiu toate dinainte, s le pot spune si
altoradac nu am dragoste, n-am nimica.
Si dar proorocesc de as avea si tainele toate de le-as cunoaste, si orisice stiint, si dac as
avea credint att de mult nct s mut si muntii - s fac minuni, minuni pe care nu le-a mai
fcut nimenea dac nu am dragoste, n-am nici o valoare, nimica nu sunt,s nimic,s fr
valoare.
Si gnditi-v, iubiti credinciosi, c astea-s cuvinte ale unui sfnt apostol,s cuvinte ale unui
sfnt luminat de Dumnezeu. Si el spune c n-ai nici o valoare dac n-ai iubire. Si zice mai
departe:
Si toat averea mea de as face-o milostenie si trupul de mi l-as da s fie ars, dac nu am
dragoste, nimic nu-mi foloseste - n-am nici un folos.
Din aceste cuvinte se vede ct densemnat este iubirea, ct densemnat este ndrgirea -
pentru c asta nseamn iubire. Ce nseamn s iubesti? -nseamn s-ti fie drag cel pe
care-l ain vedere, s-ti fie drag de el. Dac nu ti-e drag cineva, nu-l iubesti. Cuvntul iubire
si cuvntul dragoste au aceeasinsemntate, la drept vorbind. ns cuvntul dragoste spune
parc ceva mai mult, nntelesul acesta c iubirea trebuie s fie lucrtoare n a-l apropia pe
cel pe carel iubesti,n a-l aducen tine chiar. Dac ai iubire esti apropiat de cel pe care-l
iubesti,lndrgesti, ti este drag. O vorb popular de pe la noi zice asa:
Pe la poarta cui mi-i drag,
Treab n-am si totmi fac.
Pe la care mi-i urt,
Am treab si nu m duc.
Deci oamenii stiu cnd iubesc si cnd nu iubesc. Nu trebuie s ne nvete cineva, nu trebuies ne spun cineva. Uite, acum iubesti. Uite, acuma nu iubesti. Tu singur stii dac iubesti.
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
27/58
Ori noi avem porunc de la Dumnezeu s ne iubim unii pe altii. Cea mai mare porunc din
cte porunci sunt este porunca iubirii. Domnul Hristos a fostntrebat de ctre farisei: Care-i
cea mai mare porunc? Si a zis Domnul Hristos asa dup ceea ce-i scrisn sfnta
evanghelie de la Marcu: Ascult Israele! Domnul Dumnezeu este singurul Domn. S nu ai
alt dumnezeun afar de El si s-L iubesti pe Domnul Dumnezeul tu din toat inima ta, din
tot sufletul tu, din tot cugetul tu, din toat puterea ta. Aceasta este cea dinti porunc. Si
a doua, asemenea acesteia, este: S iubesti pe aproapele tu ca pe tine nsuti. Si fariseul
care l-antrebat pe Domnul Hristos despre porunca cea mai mare, despre cea dinti dintre
porunci, a zis ctre Domnul Hristos: Bine ai zis,nvttorule. Pentru c unul este Dumnezeu
si a-l iubi pe El mai presus de orice si a iubi pe aproapele tu ca pe tine nsuti este mai mult
dect toate arderile de tot si dect toate jertfele. Oamenii pe vremea aceea aducea jertf,
aduceau jertfe de animale. Si Domnul Hristos a spus: Duceti-v si v nvtati ce nseamn:
Mil voiesc, iar nu jertf. deci: vreau s ai mil fat de oameni; s ai mil si nu m
intereseaz jertfele de animale. Astea n-au nici o valoare acuma, s-aumplinit toate.nvtati-
v, oameni buni, nvtati-v ce nseamn: Mil voiesc si nu jertf!. Jertfa de animale n-are
nici o valoare. Are valoare jertfa din iubire, dar pentru asta trebuie s fii binevoitor fat de
omul de lng tine, s ai mil fat de el.
Stiti c a spus Domnul Hristos o pild cu samarineanul milostiv, nmprejurarea aceea c a
ntrebat un fariseu, unnvttor de lege pe Domnul Hristos: Ce s fac s mostenesc viata
de veci? . Si Domnul Hristos a zis: n lege ce-i scris? Cum citesti? Cititi si voi, iubiti
credinciosi, lucrurile acestea,n sfnta evanghelie de la Luca,n capitolul 10. Sinvttorul
de lege a fcut un rezumat al legii - se vede c a fost un om iscusit, un om nvtat, un om cu
inteligent - si a zis c-n lege-i scris asa: S iubesti pe Domnul Dumnezeul tu din tot
sufletul tu, din tot cugetul tu, din toat inima ta, din toat puterea ta si pe aproapele tu ca
pe tinensuti. Si Domnul Hristos i-a zis: Drept ai rspuns. F aceasta si vei fi viu. Vrei s ai
viat ? S ai iubire! Unde-i iubirei viat, unde nu-i iubirei moarte. De unde stim? Pi dac
citim epistolantia a sfntului apostol Ioan, evanghelistul, stim de acolo c cel ce urste peaproapele su, pe fratele su, este n moarte, si cel iubeste esten viat. Are viat cel ce
iubeste sin moarte este cel ce urste. De ce ? Pentru c, spune sfntul evanghelist Ioan:
Dumnezeui iubire. Nunntelesul acesta c ori iubirea ori Dumnezeu e acelasi lucru. Nu,
iubiti credinciosi. Cinntelesul c cea ce face Dumnezeu pentru oameni arat c Dumnezeu
este iubitor de oameni. Ce cte ori zicem noi la slujb: C bun si iubitor de oameni
Dumnezeu esti si Tie mrire nltm! Ce cte ori zicem noi la slujb: C milostiv si iubitor
de oameni Dumnezeu esti si Tie mrire nltm!l stim pe Dumnezeu iubitor de oameni,
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
28/58
pentru c Dumnezeu i iubire. Si iubirea primesten sine, iubirea se revars, iubirea i
binevoitoare.
Sfntul apostol Pavel spune mai departen epistola ctre corinteni:Dragostea rabd
ndelung, dragostea-i plin de buntate, dragostea nu stie de pizm, adic de invidie, nu-inemultumit de binele cuiva, dragostea nu se laud, dragostea nu se trufeste, dragostea
nu-impinge pe oamenintr-o parte si alta ca s-si fac loc, astanseamn dragostea nu se
trufeste.
Dragostea nu se poart cu necuviint, zice mai departe sfntul apostol Pavel, nu caut ale
sale, hai s zicem noi nu caut numai ale sale, pentru c si ale sale trebuie s le caute
omul. Dar sfntul apostol Pavel zice c dragostea nu caut ale sale. Si zice mai departe:
dragostea, fiti atenti! nu se aprinde de mnie, nu pune la socoteal rul, nu se bucur denedreptate, se bucur de adevr. Dragostea toate le crede, toate le ndjduieste, toate le
rabd. Dragostea niciodat nu cade. Deci cine are iubire are buntate, cine are buntate n-
are pomenire de ru, cine are iubire are trecere cu vederea, cine are cu iubire iart, cine are
iubireingduitor, cine are iubire intelegtor, cine are iubire i rbdtor, cine are iubire i
cuviincios, cine are iubire are si ndejde, cine are iubire ntemeiat pe credint are si
credint; sichiar dac n-are credinta aceea ca s mute muntii si are si iubire, are si valoare:
credinta si iubirea, credinta lucrtoare n iubire!
S te depsesti si s te druiesti!(Printele Serafim)
Cndva, la o spovedanie, Dumnezeu s-l odihneasc pe printele meu duhovnic de
odinioar, Printele Serafim Popescu, a zis ctre mine: S te depsesti si s te druiesti!
N-am vorbit atunci cu Printele despre cuvntul acesta pe care mi l-a spus, mi l-a spus
pentru cealalt vreme a vietii mele, nu pentru vremea pn m mai spovedesc o dat. Zice:
Mi frate, s te depsesti si s te druiesti! . Censeamn asta s te depsesti si s te
druiesti?nseamn: s nu fii multumit cu ct ai fcut pn acuma, s vrei s faci mai mult,s cauti mai mult, s fii mai bun dac esti bun, s fii mai iubitor dac esti iubitor, s te silesti
s fii mai ngduitor dac esti ngduitor, s fii mai ierttor dac esti ierttor. Asta nseamn
s te depsesti. M-am gndit eu asa c-i vorba s m depsesc n credint; s m
gndesc la Dumnezeu; s-L am pe Dumnezeun prim-planul vietii mele; s m gndescnti
la Dumnezeu si apoi s m gndesc la om prin gndul la Dumnezeu. S te depsestis nu
fii multumit cu putin, s nu fii multumit cu ct ai fcut, s nu zici c am fcut destul; s te
depsesti, s vrei mai mult si mai mult. Pentru c stiti c Domnul Hristos a spus: Fiti
desvrsiti precum Tatl vostru cel din ceruri desvrsit este.n ce s fim desvrsiti? Nespune Domnul Hristos:n iubire; s iubim chiar si pe vrjmasii nostri: Iubiti pe vrjmasii
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
29/58
vostri, faceti bine celor ce v ursc, rugati-v pentru ei ce v blastm si v prigonesc, ca s
fiti fiii Tatlui vostru celui din ceruri. Si spune Domnul Hristos cumi Tatl nostru cel din
ceruri: care rsare soarelepeste cei buni si peste cei ri... deci nu numai peste cei buni, ci
si peste cei rirsare soarele. Nu zice: Peste cei buni aduc soarele, peste cei ri nu aduc
soarele. Rsare soarele peste cei buni si peste cei ri si trimite ploaia peste cei drepti si
peste cei nedrepti. Asa face Dumnezeu. Asa trebuie s fac si omul, dac vrea s se
asemene cu Dumnezeu: s trimit iubirea sa, soarele iubirii sale peste cei buni si peste cei
ri, peste cei drepti si peste cei nedrepti; s fie ntelegtor fat de neputinta omeneasc.
S fii ntelegtor fat de neputinta omeneasc! (Printele Arsenie Boca)
Am fost odat la Printele Arsenie Boca ( Dumnezeu s-l odihneasc!), la Bucuresti, cu un
student la teologie de atunci, care acuma-i preot (au trecut anii peste toti de-atunci) a fost
astan 1965 , si Printele vorbind cu el, desigur s aud eu, i-a spus un cuvnt care mi-a
rmas mie pentru cealalt vreme a vietii mele si cred c si pentru vesnicie. N-am s-l uit
niciodat! Zice: Uite, mi frate. O s fii preot. S fii ntelegtor fat de neputinta
omeneasc!Nici nu v puteti nchipui ct m-am gndit eu la cuvintele acestea, de atunci
ncoace; ct le-am urmrit n viata mea sin viata oamenilor. Si mi-am dat seama c
neputinta omeneasc e o realitate. Sunt attia oameni ri n lumea asta, si nici ei nu vor sfie ri. Si-s ri, si noi trebuie s ntelegem rutatea lor de pe pozitia noastr, din situatia
noastr. S ntelegem c ei nu pot mai mult, c ei ei nsisi sunt nemultumiti de rutatea lor.
Pe cel ru rutatea l ucide,i scrisn Psalmi: pe cel ru rutatea l ucide,l nimiceste,
rutatea l nemultumeste. Pomenirea de ru spun printii cei duhovnicesti c e o rutate fr
margini, e o rutate ca o rugin care mnnc fierul, asa mnnc sufletul; rutatea-i cui
nfiptn suflet. Pomenirea de ru, nemultumirea, neiertarea este viermele mintii. Un printe
spune c rul s-l scrii pe ap.
De aceea s ne gndim la lucrurile acestea, c sfntul apostol Pavel zice c iubire nu exist
mnie. Dacexist mnienseamn c nu exist iubire; se contrazic iubirea cu mnia: asa
cum nu poate fintuneric unde-i lumin si unde-i lumin nu poate fi ntuneric, se contrazice
lumina cuntunericul; poate fintuneric unde nu-i lumin, dar unde-i lumin nu mai poate fi
ntuneric. Deci unde-i iubire nu mai poate fi pomenire de ru. Unde-i iubire nu poate s fie
neiertare. Unde-i iubire nu poate s fie nemultumire. Iubirea, dragostea toate le rabd, toate
le crede, toate le ndjduieste, toate le poart.
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
30/58
Cnd a zis Domnul Hristos s ne iubim unii pe altii, cnd a spus Domnul Hristos: Porunc
nou v dau vou: S v iubiti unii pe altii precum si Eu v -am iubit pe voi! Iubiti credinciosi,
a vrut Domnul Hristos cnd a spus cuvintele acestea s ne fac fericiti. Nu exist mai mare
fericiren lumea aceasta,n nici o privint, dect fericirea care vine din iubire.
Uite, sunteti aici tineri. Vedeti si voi: la tinerete cnd sunteti deschisi cu iubire unii fat de altii
mai mult dect dup-aceea. O s vedeti c dup-aceea cumva se mputineaz iubirea.
Dar cnd iubesti pe cineva parc ingdui toate, parc esti fericit. Te gndesti la el si cndi
de fat si cnd nu-i de fat. Tot asa trebuie s ne gndim si noi la Dumnezeu. Tot asa
trebuie s-L avem si noin vedere pe Dumnezeu. Si asa s-i avemn vedere pe oamenii din
jurul nostru. S ne fie mil de oameni. Cnd Domnul Hristos a spus c o zis bine omul acela
c ntr-adevr asa trebuie, s iubesti pe Dumnezeu din toate puterile si s iubesti peaproapele tu ca pe tinensuti, omul acela a zis: Doamne, dar cine-i aproapele meu? Si a
zis Domnul Hristos pilda cu samarineanul milostiv: despre un om care a czut ntre tlhari,
pe lng care au trecut doi oameni nepstori, un preot si un levit ; dup-aceea a trecut un
samarinean milostiv si i s-a fcut mil de el si l-a ajutat si l-a dus la o cas de oaspeti si i-a
legat rnile si s-a interesat de binele lui si i-a purtat de grij. Si la urm zice Domnul Hristos
ctre nvttorul de lege: No acuma care din stia trei care au trecut pe lng cel czut ntre
tlhari, care a fost aproapele celui czut ntre tlhari. Si a zis omul acela: Cel care a avut
mil de el. Si a zis Domnul Hristos: Du-te si f si tu la fel. Iubiti credinciosi, noi nu trebuie savem mil numai de oamenii care-s neputinciosi, care-s ncjiti, care n-au ce le trebuie. E
bine s avem mil de ei. Dar noi trebuie s avem mil si fat de oamenii care sunt
neputinciosin cele ale sufletului: de oamenii care n-au rbdare, de oamenii care au rutate,
de oamenii care fac lucruri pe care n-ar vrea nici ei s le fac. Si de aceia trebuie s ne fie
mil, si pentru aceia trebuie s ne rugm, si pe aceia trebuie s-i ajutm, dup puterile
noastre, cu bunvointa noastr, cu dragostea noastr, cu nvluirea noastr pentru c
iubirea-invluitoare. Si binenteles c lucrurile acestea nu le putem face din puterea
noastr. Le putem face cu ajutorul lui Dumnezeu dac-L iubimnti pe Dumnezeu.
S ne cercetm pe noi nsine dac-L iubim pe Dumnezeu. Si de unde stim noi dac-L iubim
sau nu-L iubim pe Dumnezeu ? Mainti de toate ne-a spus Domnul Hristos c cel ce m
iubeste pzeste poruncile Mele. Cel care pzeste poruncile lui Dumnezeu iubeste pe
Dumnezeu. cel care nu pzeste poruncile lui Dumnezeu, chiar dac i se pare c-L iubeste pe
Dumnezeu, de fapt nu-L iubeste.
Deci, iubiti credinciosi, s nu uitm niciodat c noi avem o porunc de la Dumnezeu s neiubim unii pe altii. Avem porunc de la Dumnezeu s iubim pe Dumnezeu. Avem porunc de
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
31/58
la Dumnezeu s fim milostivi unii fat de altii. Avem porunc de la Dumnezeu s iertm.
Avem porunc de la Dumnezeu s nu urm pe nimeni. Toate acestea tin denvttura
Mntuitorului, de starea noastr de crestini.
Astzi s-a cititn sfnta evanghelie despre iubirea lui Dumnezeu fat de oameni. Si anume azis Domnul Hristos c: Asa de mult a iubit Dumnezeu lumeanct pe Fiul Su cel unul-
nscut l-a dat ca oricine care creden El s nu piar, ci s aib viat vesnic. C n-a trimis
fiti atenti! C n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Su s osndeasc lumea, ci l-a trimis s
mntuiasc lumea. Fiecare dintre noi trebuie s fim un mntuitor al celor dimprejurul nostru.
Fiecare dintre noi trebuie s ducem n jurul nostru bucurie. Fiecare dintre noi trebuie s
aducem fericiren jurul nostru. S ne silim s facem asa, si atunci darul lui Dumnezeu va fi
cu noi si fericirea noastr va fi tot mai mare, pentru c naintm n iubire sinaintm si n
fericire.
Iubiti credinciosi, dar oare ce se-ntmpl n lumea asta c asa putin iubire si asa o iub ire
nernduit dup voia lui Dumnezeu. n Filocalie,n volumul II, este o scriere a sfntului
Maxim Mrturisitorul despre cele 400 de capete despre dragoste, si el spune acolo c sunt 3
feluri de dragoste: o dragoste mai presus de fire, cndi iubim pe toti la fel, care se
ntemeiaz pe porunca lui Dumnezeu; al doilea fel de dragoste este dragostea dup fire, pe
care o binecuvinteaz Dumnezeu, si anume cum si iubesc printii copiii, cum si iubesc
copiii printii, cum se iubesc fratii ntre ei, cum se iubesc prietenii, e o iubire fireasc pe careo binecuvinteaz Dumnezeu; si este o iubire mpotriva firii, iubire pe care o au cei ptimasi
fat de cei care i ajut s-simplineasc patimile, si pe aceasta n-o binecuvinteaz
Dumnezeu.
Si noi constatm, bgm de seam c n lumea asta e putin iubire. De ce-i putin iubire?
Stiti de ce, iubiti credinciosi? Ia gnditi-v. Ar trebui s stiti dac cititi evanghelia.n capitolul
24 din sfnta evanghelie de la Matei este scris c din pricinanmultirii frdelegilor, iubirea
multora se va rci. Deci de ce-i putin iubire? - Pentru c-i mult rutate, pentru c-s multepcate, pentru c-s multe patimi.
Si-atunci ce-i de fcut? Cum putem noi s nmultim iubirea? - S ne facem rnduial n
suflet, s ne curtim sufletul si dac ne curtim sufletul se nmulteste iubirea si iubirea
nmulteste fericirea.
Si atunci Fiul lui Dumnezeu n-a venit degeaban lumea aceast, ci a venit si pentru noi, a
venit s nmulteasc iubirea noastr, a venit s ne ajute s ne nmultim iubirea, a venit s ne
dea fericirea din iubire. Si aceasta este un dar de la Dumnezeu.
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
32/58
Prin urmare, iubiti credinciosi, s nu uitm c Dumnezeu ne iubeste. S-L iubim si noi pe
Dumnezeu. S mplinim poruncile Lui. S nu uitm porunca Mntuitorului de a ne iubi unii pe
altii. S nu uitm porunca Bisericii, care zice: S ne iubim unii pe altii ca ntr-un gnd s
mrturisim!S ne cercetm dac suntem n iubire. Domnul Hristos a spus ucenicilor Si:
Dup aceasta vor cunoaste oamenii c sunteti ucenicii Mei,dac veti avea iubire unii ctre
altii. Unde nu-i iubire nu-i ucenicie, nu-i urmare a lui Hristos. Unde- i iubire e ndejde de mai
mult iubire, e ndejde fericire, e ndejde de dar de la Dumnezeu. Dac ne iubim unii pe altii
atunci artm c Domnul Hristos estenvttorul nostru, c tinem seama de Domnul Hristos.
Si dac nu ne iubim unii pe altii nseamn c Domnul Hristos nou ne vorbeste degeaba,
degeaba stim c Dumnezeu i iubire, degeaba stim c cea mai mare porunc i porunca
iubirii, degeaba stim c unde-i iubire-i fericire, pentru c pentru noi nu-i iubire, pentru noi nu-i
fericire, pentru noii iubirentmpltoare, si atunci darul lui Dumnezeu nu ne duce acolo
unde trebuie s ne ducem. Iar dac l avem pe Domnul Hristos canvttor, l avem si ca
Mntuitor, si ne ajut, si ne ajut, si ne apropie de El, vine El, vine El la noi, ne asteapt si pe
noi s mergem ctre El.
Zicea Printele Serafim de la noi de la Mnstire - Dumnezeu s-l odihneasc! - c: Dac
facem noi un singur pas ctre Dumnezeu, Dumnezeu face pasi nenumrati ctre noi.
Iubirea lui Dumnezeu fat de cel mai mare pctos i mai mare dect iubirea celui mai mare
sfnt fat de Dumnezeu(Printele Arsenie)
Iar Printele Arsenie a zis o vorb ct lumea asta de mare - ba mai mare dect lumea asta! -
, si anume o zis asa: Iubirea lui Dumnezeu fat de cel mai mare pctos i mai mare dect
iubirea celui mai mare sfnt fat de Dumnezeu. Nu poate iubi un sfnt pe Dumnezeu, ct ar
fi sfntul de mare, ct iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pctos; si-l asteapt; si vrea s-l
primeasc; si alearg naintea lui, dup cum citim n pilda cu fiul risipitor, unde se spune c
tatl nu l-a asteptat pe fiul care sentorcea; l-a asteptatntr-un fel, dar cnd l-a vzut c vine,
nu l-a mai tinut locul: a alergatnaintea lui, ca s-l primeasc, s-lmbrtiseze, s-l srute,s-l ajute, s-l aseze iarsi n starea din care a plecat. Pentru c din inima lui fiul n-a plecat
niciodat! El a rmas n inima tatlui asa cum rmnem noin inima lui Dumnezeu,n inima
Mntuitorului nostru Iisus Hristos,n inima Maicii Domnului, orict de deprtati am fi, oricte
rele am face. Pn trim n aceast viat Dumnezeu nu ne prseste. Noi putem s prsim
pe Dumnezeu, dar Dumnezeu nu poate s ne prseasc pe noi.
Zice undevan cartea proorocului Isaia: Oare va uita mama pe fiii si? Oare va uita mama
pe fiii pntecelui su? Si zice mai departe: Chiar dac mama va uita pe fiii si, Eu nu te voiuita niciodat Ierusalime. Si mai pomenesc odat cuvntul acela al Domnului Hristos:
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
33/58
Ierusalime, Ierusalime, care ucizi pe prooroci si cu pietre omori pe cei trimisi la tine. De c te
ori voit-am s adun pe fiii ti, cum adun gina puii si sub aripi, si n -ati voit. De aceea, iat,
vi se las casa voastr pustie, iar pe Mine nu m veti mai vedea pn ce nu veti zice:
Binecuvntat este Cel ce vinentru numele Domnului! Deci Domnul Hristos ne ocroteste
cum ocroteste gina puii si sub aripi. E o imagine minunat. Ce putin ne gndim noi la
lucrurile astea! Ce putin ne gndim noi c Dumnezeu i tatl nostru! Ce putin ne gndim noi
c Dumnezeu ne iubeste! Ce putin tinem noi seam de nvtturile Domnului Hristos! Ce
putin ne gndim noi c Domnul Hristos si-a jertfit viata, s-a rstignit si si-a vrsat sngele
pentru noi! De cte ori ne gndim noi, iubiti credinciosi la sngele Mntuitorului vrsat pe
Cruce si pentru noi si pentru mntuirea noastr! Dac ne-am gndi mai mult, am avea mai
mult izvor de fericire, am avea multumiren suflet, nu ne-ar mai fi fric c nu ne primeste
Dumnezeu, pentru c sigur ne primeste Dumnezeu, dac vrem noi s fim cu Dumnezeu. Si
dac nu vrem nu ne primeste c nu ne poate primi, c nu ne simtim noi bine lng
Dumnezeu. Dar Dumnezeu vrea s ne simtim bine lng El si de aceea credinta noastr
este mai mult dect orice altcevan lumea aceasta. E credint care mut muntii - munti de
rutate din sufletul nostru -, ne face buni, ne facengduitori, ntelegtori, ierttori, ne face
binevoitori, ne face s ne aplecm fat de omul de lng noi, si fim fericiti din darul lui
Dumnezeu. Asta-i lucrarea credintei. Asa zicea Printele: S te depsesti si s te druiesti
- adic s m ntresc n credint si apoi s-mi druiesc odat cu binele pe care-l fac si
inima mea.
Zice undeva sfntul Isaac Sirul c atunci cnd faci un bine, cnd dai cuiva ceva, veselia fetei
tale s ntreac darul pe care-l dai. S nu-l cobori pe omul pe carel ajuti, ci s-l ridici; s-l
ridici, s-l cuprinzin sufletul tu si atunci el face parte din tine, tu faci parte din el si
Dumnezeu nenvluie pe toti.
S ne gndim la lucruri de felul acesta si s stiti, iubiti credinciosi, c asa vrea Dumnezeu: s
fim fericiti, s fim multumiti, s fim cu iubire. Asa ne vrea Dumnezeu. Pentru c El ne
iubeste, pentru c El ne primeste, pentru c El ne caut, pentru c si noi trebuie s -L cutm
pe El. Si dac facem asa darul lui Dumnezeu va fi cu noi, binecuvntarea Domnului va fi
peste noi, folosul sfintelor slujbel vom avea si noi, rugciunile ne vor face mai buni, mai
deschisi pentru Dumnezeu, sfintele taine ne vor ajuta tot mai mult si mai mult, si aceasta mai
ales prinnmultirea iubirii. S nmultim iubireantre noi, s nmultim iubirea dintre noi, s
atrnm cu iubirea noastr de iubirea lui Dumnezeu.
S ne rugm s fac Dumnezeu cenu putem face noi, dar s fim totusi preocupati s ne
iubim unii pe altii cantr-un gnd s mrturisim, s iubim pe oameni cu iubirea Mntuitorului
nostru Iisus Hristos. Porunc nou dau vou: S v iubiti unii pe altii precum si Eu v-am iubit
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
34/58
pe voi - si fr ndoial c n felul acesta ne vom bucura de cer, ne vom bucura de
Dumnezeu, de acum si pn-n veac, amin.
Arhimandritul Teofil Prian de la Mnstirea Brncoveanu de la Smbta de Sus,
10 septembrie 2000, Cuvntul tinut la un schit din Eparhia Husilor
Euharistian OrtodoxieCe este Euharistia?
Sunt multi dintre cei care aud cuvntul acesta si nu-lnteleg, fiind un cuvnt teologic, nu unul
de circulatie. Euharistienseamn multumire. Binenteles, cnd zicem Sfnta Euharistie noi
nu zicem de fapt Sfnta Multumire. Dar cuvntul acesta sentrebuinteaz n general cu alt
nteles, si anume de Sfnta Cuminectur sau Sfntamprtsanie. n limba noastr se
ntrebuinteaz foarte putin cuvntul euharistie. Cei mai multi nu-l aud niciodat, altiil aud
si-l uit, altii l aud si nu-lnteleg. Teologiins stiu c Sfnta Euharistie este ceea centeleg
credinciosiin general prin Sfnta Cuminectur sau Sfntamprtsanie. De fapt nici
aceste cuvinte nu corespund continutului lor. Stimns c att prin Euharistie, ct si prin
mprtsanie si Cuminectur nointelegem Trupul si Sngele Mntuitorului Iisus Hristos
pe carel primim atunci cnd nemprtsim sau despre Care stim c se afl pe Masa
Sfntului Altar, undentotdeauna este prezentn chivot, pentrumprtsirea celor care
trebuie s se mprtseasc grabnic, n special pentru bolnavi, ceilalti credinciosi fiind sftuiti
s se mprtseasc la Sfnta Liturghie.
mprtsire cu Trupul si S
ngele M
ntuitorului
Cum se poate s existe Trupul si Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos pentru
mprtsire? Domnul nostru Iisus Hristos, la Cina cea de Tain - ni se spunen trei din cele
patru Sfinte Evanghelii,n Evangheliile sinoptice, de la Matei, Marcu si Luca -, a luat pinen
minile Sale, a binecuvntat, a frnt si a dat ucenicilor Si, zicnd: Luati mncati, Acesta
este Trupul Meu, Care Se frnge pentru voi spre iertarea pcatelor. Asa a rmas n
constiinta credinciosilor sin constiinta Bisericii cuvntul Domnului nostru Iisus Hristos de la
Cina cea de Tain. n legtur cu paharul cu vin a zis Domnul Iisus Hristos: Beti dintru
acesta toti, acesta este Sngele Meu, al legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
35/58
vars spre iertarea pcatelor. Cuvintele acestea le spun preotii la Sfnta Liturghie. Ceea ce
nseamn c Sfnta Liturghie are o legtur cu Cina cea de Tain, nntelesul c atunci
Domnul Iisus Hristos, dup mrturiile Sfntului Evanghelist Luca si a Sfntului Apostol Pavel
din Epistola I ctre Corinteni, a zis: Aceasta s o faceti ntru pomenirea Mea, a statornicit
datoria ucenicilor Si de a face aceasta n continuare, dar si urmasilor lor. Asadar, Sfnta
Liturghie este o repetare a Cinei celei de Tain dup partea ei euharistic.
Pentru ca ei s se poat mprtsi cu Trupul si Sngele Domnului, trebuie s-L aib de
undeva. Cei de la Cina cea de Tain L-au avut din minile Mntuitorului. El n-a zis: Aceasta
este pine carenchipuieste Trupul Meu, acesta este un simbol al Trupului Meu, ci a zis:
Acesta este Trupul Meu. El nu a dat pine obisnuit, ci a dat pine euharistic, a dat de
fapt Trupul Su sub chipul pinii. Apoi, lund paharul, a zis: Beti dintru acesta toti, acesta
este Sngele Meu, care se vars spre iertarea pcatelor, prin aceasta oferind nu vin, ci
chiar Sngele Lui, vin prefcut n Sngele Lui. Aceasta este credinta noastr si nvttura
Bisericii. Prin urmare, ceea ce se punenainte, prescura anume pregtit si vinul amestecat
cu ap, anume pregtit, se preface, prin rugciunile preotilor si ale credinciosilor,n Trupul si
Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos,n Sfnta Euharistie cu care se potmprtsi
credinciosii.
Trupul si Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos se pomenesc separat, pentru c
nftiseaz Jertfa Mntuitorului nostru Iisus Hristos, Care a pomenit separat Trupul siSngele la Cina cea de Tain, desi ele sunt mpreun n alctuirea uman. Asadar, El n-a
fcut altceva dect a artat c e vorba de Trupul care se jertfeste si de Sngele care se
varsspre iertarea pcatelor. Dar nici Sfintii Apostoli la Cina cea de Tain nu s -au
mprtsit, nici noi nu ne mprtsim cu Trupul si Sngele Domnuluin situatian care era
cnd S-a jertfit, ci cu Trupul si Sngele cu care El anviat din morti si S-anltat la ceruri,
binenteles acestea cuprinzndn sine Trupul si Sngele cu care Domnul nostru Iisus Hristos
S-a rstignit pe Cruce.
Toat lucrarea Sfintei Liturghii are rostul de a realiza n cuprinsul ei posibilitatea demprtsire a credinciosilor cu Trupul si Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos. Aceastase realizeaz prin rugciunea preotilor si a credinciosilor, pentru c Liturghia n-o fac numaipreotii si nici numai credinciosii, ci o facmpreun. Stim aceasta din faptul c Liturghia esten asa fel alctuit, nct credinciosii se roag si ei pentru ceea ce urmeaz s se realizeze.Preotul zice: Pentru cinstitele Daruri ce sunt pusenainte, Domnului s ne rugm. Eu mrog pentru cinstitele Daruri, iar voi fiti atenti si luati aminte la aceasta. El zice: Domnului sne rugm toti credinciosii. Dar nu numai Sfnta Liturghie, ci toate slujbele Bisericii Ortodoxese fac nu de ctre preoti singuri, ci de ctre preoti mpreun cu credinciosii. Toti care suntemde fat la Slujbe venim ca s slujim, nu ca s privim, ca s auzim ceva. Fiecare slujeste la
msura lui: episcopii la msur de episcopi, preotii la msur de preoti, diaconii la msur dediaconi, si apoi credinciosii. Toti trebuie s participe la Sfintele Slujbe cu constiinta c si eirealizeaz, c si cu partea lor se mplineste ceea ce se urmreste la Sfnta Liturghie, adic
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
36/58
ajungerea la Sfnta Euharistie pentrumprtsire. Noi spunem c aceasta se realizeaz la
epiclez, adic atunci cnd credinciosii cnt: Pe Tine Te ludm Atunci preotul se
roag ca cinstitele Daruri ce sunt puse nainte s se prefac n Trupul si Sngele
Mntuitorului nostru Iisus Hristos. Si anume, dup ce preotul se roag ca Dumnezeu s-L
trimit pe Duhul Sfnt dup cum L-a trimis Apostolilor Si, ncepe o rugciune prin carecere de la Dumnezeu Tatl s-L trimit pe Duhul Sfnt peste noi si peste aceste Daruri ce
sunt puse naintesi s prefac pinea n Trupul Mntuitorului, iar ceea ce este n
potir, vinul amestecat cu ap, s prefac n Sngele Mntuitorului. n momentul acesta,
prin lucrarea Sfintei Treimi, se realizeaz ceea ce noi dorim s avem spre mprtsire,
adic Trupul si Sngele Mntuitorului. Dumnezeu Tatl l trimite pe Duhul Sfnt prin
care cinstitele Daruri ce sunt puse nainte se prefac n Trupul si Sngele Mntuitorului.
E bine s stim si s nu uitm niciodat c Trupul si Sngele Mntuitorului nu le primim
separat de sufletul si de dumnezeirea Mntuitorului. Domnul nostru Iisus Hristos este o
persoan n dou firi: este Dumnezeu adevrat dup firea dumnezeiasc si este om
adevrat dup firea omeneasc. Iar om adevrat nseamn s ai trup si suflet. Cnd ne
mprtsim cu Domnul nostru Iisus Hristos, ne mprtsim de fapt nu cu Trupul si
Sngele separat, ci cu Trupul si Sngele, cu sufletul Lui, cu dumnezeirea Lui, cu El
ntreg. Sfnta noastr Biseric are cuvinte n care ni se prezint mprtsirea
credinciosilor ca ceva ce s-a realizat n mod tainic.
ntelegerea TainelorNoi nu putem ntelege cu firea omeneasc cum anume pinea si vinul se prefac n
Trupul si Sngele Mntuitorului nostru. La Sfnta Liturghie a Sfntului Vasile cel Mare se
zice: Punem naintea Ta acestea care nchipuiesc Trupul si Sngele Mntuitorului.
Dar cernd noi ca acestea s se prefac n Trupul si Sngele Domnului nostru Iisus
Hristos, noi nu mai avem lucruri nchipuitoare, ci l avem chiar pe Domnul nostru Iisus
Hristos, cu Trupul Su, cu Sngele Su, cu Jertfa Sa, cu nvierea Sa, cu nltarea Sa lacer, cu mrirea Sa, cu sederea Sa de-a dreapta Tatlui, cu tot ceea ce este El, cu omenirea
Sa si cu dumnezeirea Sa. Acestea sunt lucruri mai presus de ntelegerea omului. ntr-o
alctuire de la slujba srbtorii Nasterii Domnului Iisus Hristos se spune: Taina nu sufer
ispitire. Degeaba vrei tu s o ntelegi, c nu o poti ntelege. n fata tainei trebuie s te
pleci, s te nchini, s stai cu mintea plecat, stiind c e ceva mai presus de tine. Dac vrei
cumva s faci o analiz a tainei acesteia, indiferent c e spiritual sau fizic, orict ai
ncerca, nu o poti cunoaste, pentru c e mai presus de fire, iar lucrurile mai presus de fire
nu le poate ntelege mintea mrginit. De aceea ndeamn Sfnta noastr Biseric:Drepti primind dumnezeistile, sfintele, preacuratele, cerestile, nemuritoarele, de viat
-
8/7/2019 Teofil Paraian - De la tinerete p
37/58
fctoarele, nfricostoarele lui Hristos Taine, cu vrednicie s multumim Domnului. Decis multumim Domnului pentru c am primit cu vrednicie sau s multumim cu vrednicie faptulc am primit aceste Taine.
Cele sapte calitti ale Sfintelor Taine
nti zicem c Sfintele Taine sunt dumnezeisti. Dac sunt dumnezeiesti, nseamn c
sunt mai presus de fire, c tin de Dumnezeu, nu de om. Sau c Dumnezeu S-a revrsat n
ceea ce vedem noi. Ce vedem noi? Pine si vin. Ce e acolo? Trupul si Sngele Domnului
Hristos. Lucrul acesta s-a realizat prin Dumnezeu, dar si prin om: omul care aduce pinea si
vinul, omul care se roag. Este partea omului, dar este si partea Domnului. Este ca la
cresterea grului: munceste si omul, binecuvinteaz si Domnul. Nu poate omul s realizeze
grul, ci acesta se realizeaz de la sine, prin puterea lui Dumnezeu, datorit si muncii
omului. Asa este si la Sfnta Cuminectur. Trupul si Sngele Domnului se realizeaz prinlucrare