07. pr. teofil -cuvant catre tineri

8/3/2019 07. Pr. Teofil -Cuvant Catre Tineri

1/120

1

Cuvinte ctre tineri Arhimandritul Teofil Paraian

3 martie 1929 se naste ntr-o familie de plugari din satul Toprcea, din apropierea Sibiului, viitorul

monah, duhovnic si crturar Teofil Prian

1935-1943 urmeaz cursurile scolii la Cluj si Timisoara, n scoli pentru nevztori

1943-1948 cursurile liceale la Timisoara, ntr-un liceu teoretic pentru vztori

1948-1953 student si licentiat la Institutul Teologic din Sibiu

1aprilie 1953 intr n obstea Mnstirii Brncoveanu, Smbta de Sus, judetul Brasov, al crei

vietuitor rmne pn azi

15 august 1953 este tuns n monahism, primind numele de Teofil

15 august 1960

este hirotonit diacon13 mai 1983

este hirotonit preot

8 septembrie 1988 este hirotesit arhimandrit

1990 - pn azi tine cicluri de conferinte cu teme religioase n toat tara

CUVNT NAINTE Dup cum se poate sti din nsusi titlul crtii de fat, ea este dedicat tinerilor.Este adresat lor, deoarece cuvntrile pe care le cuprinde au fost tinute pentrutineri, la invitatia tinerilor care si le-au dorit. La fel si rspunsurile cuprinse pelng cuvntri si n legtur cu unele din ele, tot tinerilor le-au fost adresate,cci ei au pus ntrebrile la care am rspuns.

Cu toate acestea, din cele scrise pot avea folos oameni de toate vrstele si maicu seam ndrumtorii de tineri: printii, preotii, duhovnicii, nvttorii si


2/120

2profesorii, educatorii, n general, doctorii, si, dintre acestia, n specialpsihiatrii.

Volumul de fat poate fi citit cu folos de orice categorie de cititori, dac vors stie cum st fiecare n fata viitorului si cum se poate pregti pentru un viitorfrumos si pentru o vesnicie fericit.

Este locul aici s spun c toate cele cuprinse n carte n-au fost destinatetiparului. Eu am crezut c spusele mele vor fi simple conferinte si simplerspunsuri adresate celor ce le-au audiat mai nti si eventualilor asculttori aicasetelor pe care au fost nregistrate.

Si chiar cred c asa ar fi fost, dac nu s-ar fi prezentat la mine niste iubitori de nvttur si de osteneal, care mi-au propus s scoatem o carte care scuprind cele ce acum, prin strdania lor, au ajuns la cititori.

Binenteles c am fost de acord cu propunerea lor, mai ales c tot ei s-austrduit s copieze n scris cele ce erau imprimate pe casete, si mpreun cu eiam revzut textul.

Mrturisim naintea lui Dumnezeu si a oamenilor c la citirea cuvntrilor si arspunsurilor care acum au devenit carte, am exclamat adeseori: "Ce fain!","mi place!", "E ceva deosebit!", "Ce frumos!", "Ce bine-mi pare c am spusaceste lucruri!". Mai ziceam cteodat, cernd prerea celor care erau de fatsi citeau textul: "Asa-i c-i fain?". Si binenteles c de fiecare dat venea siconfirmarea din partea lor.

Mrturisirea de mai sus o fac, fr ndoial, nu n chip de reclam, ci ca smrturisesc adevrul si numai adevrul!

Asa cum atunci cnd am tinut cuvntrile si cnd am dat rspunsurile, am avutconstiinta c prin aceasta nmultesc binele, am si acum constiinta c nmultescbinele, eu si cei ce mpreun cu mine am tinut s existe aceast volum, sprebucuria si folosul celor ce o vor citi.

Trimitem deci aceast carte la propovduire, n ndejdea folosului si abucuriei tuturor celor ce o vor citi si multumesc tuturor celor ce au contribuitca ea s existe!

Slav lui Dumnezeu pentru toate! Iar cititorilor pace, bucurie sibinecuvntare!

Harul Domnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu Tatl si mprtsirea Sfntului Duh s fie cu noi, cu toti, acum si n vecii vecilor !

Amin!


3/120

310 septembrie 1998

Arhimandritul Teofil Prian

CE INVATAM DIN PATERIC Craiova

28 octombrie 1997

Stimati asculttori, constat c festivalul n care m ncadrez eu cuPatericul ede faptFilocalia. Puteam s prezint si chestiuni n legtur cuFilocaliasianume am prezentat, am vorbit despreFilocalie(cnd am sustinut conferinta

"Eu si Filocalia"), despre raportarea mea personal si raportarea celorlaltioameni laFilocalie.Cum m raportez eu? Ssi pun fiecare ntrebarea. Cestiu despreFilocalie? Cnd am auzit deFilocalie? Cum mam raportat atunci?Cum mam raportat dup aceea? Cum m raportez acum laFilocalie?

Am vorbit n legtur cuFilocalia despre "Texte filocalice care se impunatentiei de la prima lectur". Si am vorbit n legtur cuFilocalia si cusubiectul "Filocalia pentru toti", considernd sfintele slujbe ale Bisericiinoastre ca oFilocaliepentru toti. As fi putut s m opresc la unul din acestesubiecte. Eu, de fapt, nam fost foarte bine informat, de la nceput, n ce cadru

voi vorbi, sub ce generic. Si pentru c am promis nc de anul trecut - din '96,am fixat pentru toamn s vorbesc despre: "Ce nvtm dinPateric?".

Este tot o carte de spiritualitate ortodox siPatericul. Am venit aici, era altgeneric si neam gndit c era bine s vorbim despre "Ortodoxie si bucurie",parc. Si dup aceea tot asa, c e genericul "Ortodoxia", s vorbim cevadespre "Ortodoxia - credinta noastr".

Si acum, n legtur cuPatericul, n legtur cuFilocalia, vorbesc desprePateric. Nu prea se potriveste, dar o s vedeti c se si potriveste. Se potriveste

n ntelesul acesta c siPatericul este o carte de spititualitate ortodox.Spiritualitatea ortodox ntrupat n slujbele Bisericii Ortodoxe este ajutat side scrieri care formeazFilocalia.

n romneste avem dousprezece volume deFilocalie. Cam multe pentru unsingur om; de altfel,Filocalianu e pentru un singur om. Fiecare din scrierilefilocalice, la drept vorbind, este un ndreptar de viat si chiar o scriere pe careunii au avuto ca singura dup care siau rnduit viata. Si pentru noi pot fi unelesau altele din aceste scrieri dttoare de orientare.

n afar deFilocalie, cu mai mare circulatie si cu nuant mai practic dectFilocalia, o alt carte de spiritualitate ortodox estePatericul. Eu nu stiu cti


4/120

4dintre cei care sunteti n sal ati stiut cnd ati citit afisul c voi vorbi desprePateric. Ati stiut sau stiti acum ce estePatericul. Poate unii v ntrebati acumce estePatericul. Poate unii vati gndit "las c ne spune printele Teofil ce ePatericul, dac vorbeste desprePateric".

Stimati asculttori,Patericul este o carte care cuprinde nvtturi siexperiente ale clugrilor de odinioar, din secolele alIVlea si alVlea, clugricare au trit n Egipt, n Siria. De obicei, cnd vorbim desprePateric negndim la unPateric anume. Sunt acum mai multe feluri dePaterice. Existsi unPateric romnesc, mare de tot, care ar putea fi mic de tot , c are foartemulte lucruri care nu tin dePateric si de nvtturile printilor duhovnicesti.Sunt multe lucruri care tin de istoria Bisericii. n sfrsit, asa sa gndit cel carela alctuit cum e alctuit si s i zicPatericul romnesc. ntradevr, suntprezentri de vieti si nvtturile printilor din Romnia, de pe teritoriuromnesc, de aceea se numestePatericul romanesc. ns, n relitate, ceea ceeste continut dePateric e foarte putin fat de cele opt sute de pagini, as ziceeu. O sut cincizeci, dou sute de pagini ar fi totPatericul romanesc luatstricto sensu. Apoi exist unPateric al Lavrei Pecerska, exist unPatericathonit, exist unPateric din Sinai, exist mai multePaterice, nu de valoareaPatericului egiptean. Deci noi, cnd vorbim acum despre "Ce nvtm dinPateric", ne gndim la unPateric anume, laPatericul egiptean, care estePatericul clasic,Patericul care a existat nainte de a fi altePaterice.

Patericul este o colectie de nvtturi si experiente duhovnicesti care sarealizat n timp. Eu personal nu stiu cine a alctuitPatericul, nu stiu cnd saalctuitPatericul, nu cunosc o istorie aPatericului, ci, asa cum mam ntlnitcu Filocalia,asa mam ntlnit si cuPatericul.

Despre Pateric am stiut abia n vremea studentiei, cnd eram student laTeologie am aflat desprePateric si s stiti c nu mi sa prut foarte la ndemn si nu mi sau prut nvtturile dinPateric foarte practice sau, norice caz, la msurile credinciosilor de rnd, la msurile oamenilor care nusunt clugri, pentru c nvtturile si experientele dinPateric sunt nvtturisi experiente ale clugrilor, fcute pentru clugri.

CuvntulPateric vine de la patir care n limba greac nseamn tat; am zice"nvtturi ale Printilor duhovnicesti", am putea zice "nvtturi alebtrnilor". "Cartea btrnilor", asa se mai numestePatericul. Si cnd suntreferiri ale Printilor duhovnicesti la nvtturile dinPateric, gsim referirile n ntelesul acesta, de "Cartea btrnilor". Clugr n limba greac cuprinde sicuvntulgheron, care nseamn btrn.Calos nseamn bun sau frumos. Cuacelasi cuvnt se poate exprima cuvntul "bun" sau "frumos",calosgheronarfi "btrn frumos", deci cuvntul "clugr" din limba romn este un cuvntalctuit din cuvintele grecesticalosgheron. Nu numai btrnii sunt clugri,sunt si tineri care sunt clugri, dar, etimologic, cuvntul "clugr" nseamn


5/120

5"btrn frumos". Deci "Cartea btrnilor" sauPatericul nseamn carteacelor care au experient, cartea celor care au ajuns la niste concluzii, carteacelor ce vorbesc cu autoritate. Vorbesc si tinerii cu autoritate, dar autoritateabtrnilor no au dect btrnii. Cnd esti btrn se consider c ai acumulatdea lungul anilor o experient, se consider c ai ajuns la niste concluziitemeinice, la niste concluzii pe care le poti oferi si altora. Si e mare lucru caun tnr s nceap cu experienta si cu concluziile btrnilor.

La mine a venit odat un inginer si am stat de vorb despre chestiuniduhovnicesti. Iam spus eu anumite lucruri si el zice ctre mine: "printe, cndati ajuns dumneavoastr la concluziile astea?". Si am zis: "uite, eu am ajuns laconcluziile astea cu vremea, dar tu poti ncepe cu concluziile mele". Asa e sicu Patericul care cuprinde nvtturi si experiente cu care putem ncepefiecare dintre noi, adaptndune dinPateric ceea ce ne intereseaz pentru viatanoastr. Pentru c, desi sunt nvtturi ale clugrilor, ale tritorilor n pustie,majoritatea dintre printii care sunt cuprinsi nPateric au avut lumini sipentru viata social. Deci fr s fim clugri, putem s ne folosim de nvtturile clugrilor.

La noi la mnstire, nainte cu aproape treizeci de ani, a fost trimis disciplinarun preot. Si a stat la mine n chilie o vreme, ct ia tinut canonul, pentru c eraiarn si aveam nc un pat n chilie si putea s stea foarte bine cu mine. Mmai ajuta el cu multe, si cnd i spuneam cte ceva dinPateric: "printe, uite, n Pateric spune asa si asa", el mi rspundea: "lasm cu alea dinPateric, calea sunt pentru dumneatale, c dumneatale esti clugr." S stiti c nu e chiarasa, multe sunt care se potrivesc pentru clugri si au un specific pentru ceicare au stilul acesta de vietuire, dar, n realitate, sunt multe lucruri care pot fiaplicate la toate nivelurile de trire religioas. O s vedeti aceasta pe parcursulexpunerii mele.

As vrea s atrag atentia, n ceea ce privestePatericul, asupra faptului cacesta este alctuit din dou prti. Si anume: o parte cu nvtturi si experienteale clugrilor prezentati dup numele lor. Adic, de pild, cineva care vrea sstie ce a nvtat Sfntul Antonie se uit nPateric, acolo unde este prezentatSfntul Antonie si nvtturile lui. n felul acesta sunt prezentati mai multiprinti duhovnicesti, n special brbati, dar si cteva femei: Maica Sara, deexemplu, sau Maica Singlitichia, dup numele lor, asezate dup alfabetulgrecesc.

A doua parte aPatericului prezint nvtturi duhovnicesti pe teme. Deexemplu: despre smerenie, despre ascultare, despre rbdare, despre rugciune,despre dreapta socotint, despre nstrinare, despre lpdarea de lume, toatepuse pe capitole. Te intereseaz, de exemplu, despre nstrinare, cauti la nstrinare, te intereseaz despre smerenie, cauti la smerenie, te intereseazdespre rugciune, cauti la capitolele care privesc rugciunea.


6/120

6Eu v voi prezenta mai nti niste principii care se potrivesc, pe care le lumdinPateric si pe care nu le gsim n alt parte. Pentru c, desi se repet unelelucruri, conteaz ntotdeauna sursa din care pornesc; cineva care citestePatericul nu are nevoie s mai citeasc neapratFilocalia sau s citeascRzboiul nevzutsau Paza celor cinci simtirisi attea si attea crti.Important e s asimileze putinul care e nPateric fat de multul care e n afaraacestuia si s foloseasc nvtturile de acolo n viata practic.

Patericul se deschide cu o istorisire despre Sfntul Antonie cel Mare. Odat,acesta sttea n pustie si a czut ntrun fel de molesal sufleteasc, ntrun felde plictiseal. Si atunci el voia s aib o ndrumare de la Dumnezeu, s fie ndrumat de Dumnezeu ce s fac pentru a iesi din aceast plictiseal, dinaceast molesal. Si a zis: "Doamne, vreau s m mntuiesc si nu m lasgndurile. Ce s fac ca s m mntuiesc?". Si a vzut lng el o persoan, era ngerul lui Dumnezeu, trimis de Dumnezeu, n chip clugresc, cu mbrcminte clugreasc, stnd la rugciune, apoi se aseza si mpletea ofunie, se ridica iar la rugciune, iar sedea si mpletea o funie si a zis ctreSfntul Antonie: "asa s faci si te mntuiesti". Din aceast mrturisire ntelegem c pentru naintarea n viata spiritual, n viata duhovniceasc estede foarte mare important s te angajezi n fata lui Dumnezeu nu numai prinrugciune, ci si prin munc. Munca, fcnd parte integrant din viataspiritual, este un mijloc de disciplinare luntric, de disciplinare sufleteascsi deci un mijloc necesar pentru naintarea n viata duhovniceasc. Sunt uniicare cred c nu lear ajunge vremea s se roage si nar mai face altceva dect sse roage. Sunt altii care nau vreme de rugciune si caut tot timpul smunceasc ceva, s fac ceva, s produc ceva, s agoniseasc ceva, scstige bani prin munc si uit de rugciune. La mine vin oameni la spovedit,de pild, si i ntreb dac se roag dimineata si seara, si-mi zic: "printedimineatas grbit si searas ostenit". Si asa este, e o realitate. De ce? Pentru comul nu gseste timp, nu si proportioneaz lucrurile n asa fel nct s aibtimp si pentru Dumnezeu. E adevrat c sunt oameni care nu pot ssi gseasctimp, de exemplu oamenii de la tar, care lucreaz toat ziua, de dimineatapn seara, cum se zice, zilumin. Sigur c nu se mai pot angaja la rugciune

cu un program mai ntins si cu citiri din crtile de rugciuni si nu putem aveapretentia ssi fac un program asemntor cu al clugrilor. ns alceva putems facem, si anume, si ndemnm ca lucrul pe carel fac, munca pe care opresteaz, s o fac cu gndul la Dumnezeu si s le fie ca un fel de rugciune.

Am gsit undeva o expresie care mia plcut foarte mult, ntro carte de predicia printelui episcop Vasile Coman de la Oradea, Dumnezeu sl odihneasc. Elzicea c "munca e rugciunea minilor"; e foarte, foarte frumos: "munca esterugciunea minilor".

Cnd mam dus eu prima dat la mnstirea de la Smbta, n 1942 si lam ntlnit pe printele Arsenie Boca, nici nu v nchipuiti ce mini bttorite


7/120

7avea. Nu stiu pe aici ct e de cunoscut, ct circul numele printelui ArsenieBoca. A fost o personalitate puternic, un om care a miscat multimi deoameni, care a directionat multimi de oameni ctre Dumnezeu, un om careavea dar de la Dumnezeu, care avea o cultur bine pus la punct; era un om cuinfluent asupra oamenilor, avea o intuitie, o capacitate de a cunoaste nistelucruri pe care, n mod obisnuit, oamenii nu le cunosc. Avea o mare capacitatede sintez si putea s trag niste concluzii. Cnd lam ntlnit eu pentru primadat si voiam s rmn acolo la mnstire, a zis printele ctre mine: "m, nutoti cei din lume se prpdesc, nici toti cei din mnstire se mntuiesc". Deci,formula el asa niste lucruri care ti puteau rmne ca un cuvnt de ordine, ca odeviz n viat si, de felul acesta, avea multe cuvinte, printele. Poate c npartea de dialog o s v spun si alte cuvinte spuse de printe. Deci printeleArsenie avea miste mini bttorite, eu nu stiu cu ce si leo fi bttorit asa detare, binenteles c nu cu odihna, ci cu lucrul. A muncit, a muncit acolo: lamnstire si la zidrie si la drum. Ce na fcut! A muncit si sia fcut btturi lamini din munc, pentru c a nteles c mntuirea nu e numai cu rugciunea,ci mntuirea este si cu munca. Binenteles c nu toti oamenii pot s aib minibttorite. De exemplu, eu nu am minile bttorite. Mie cam rusine cnd daumna cu un om cu minile bttorite c nam si eu minile bttorite, c taremias dori asa ceva. Adic mias dori s fiu, s m pot ncadra ntro munc dinaceasta, care face btturi. Mai glumesc eu cteodat si zic c "btturile melesunt la minte".

Stimati asculttori, Sfntul Antonie cel Mare a primit ndrumarea aceasta: s mpleteasc rugciunea cu munca. Nu i sa spus ct rugciune s fac, nu i saspus ct munc s presteze, dar i sa spus s nu se bazeze numai pe rugciunesi s nu se bazeze numai pe munc, ci s mpleteasc munca cu rugciunea.Aceasta este, de fapt, directiva esential dinPateric. Chiar dac se gsescdup aceea nPateric si multe afirmatii n ntelesul acesta, c s se nmulteasc rugciunea, totusi, n principal, ndemnulPatericului este s mpletesti munca cu rugciunea. S nu te tii numai de munc, ci, cel mai bine,este s faci si din munc o rugciune. Am zis c munca este rugciuneaminilor. S i dai valoare de mntuire, valoare ductoare la mntuire, muncii

pe care o prestezi, pe care si prin care te disciplinezi luntric. n Filocalie, n volumul I, este o scriere a Sfntului Ioan Casian intitulat"Despre cele opt gnduri ale ruttii" si acolo, n al saselea cuvnt, "Despretrndvie", se spune c cineva care munceste, de obicei e luptat de un singurdrac, pe cnd cei care nu muncesc, sunt luptati de o multime nenumrat dedraci si c e mai usor s te lupti cu unul dect cu multi. Este ndrumareaSfntului Ioan Casian. S stiti c munca l disciplineaz pe om si n ntelesulc i ngusteaz cumva orizontul de preocupri si i d posibilitatea s seconcentreze, s ias din mprstiere. Aceasta este rezultatul muncii. Sigur c

sunt categorii de oameni care nu pot s se ncadreze ntro munc anumepentru c nu au ce s fac si atunci sar putea pune ntrebarea: "Bine, dar ce


8/120

8facem noi, cei de la oras, care navem unde s muncim, care am munci si cuminile si cu mintea, si navem posibilitatea s ne ncadrm?"; ce ar face unclugr ca Sfntul Antonie cel Mare dac ar fi pus n situatia aceasta? E greude gsit un mijloc, darPatericul ne prezint situatii din acestea de ncadrare ntro munc, n ntelesul c acei care au vrut totusi s munceasc, siau gsitceva de fcut, chiar dac nu le era necesar ceea ce fceau pentru ei nsisi. Sianume, se spune despre un printe ce tria pe malul unei ape si care,dinpapur, mpletea cosuri de care navea trebuint si le ddea drumul pe ap.Deci el fcea o munc pentru folosul lui sufletesc, ca s fie ncadrat n munc,s lucreze cu puterea sa pe care ia dato Dumnezeu, dar nu fcea lucru acesta n vederea ntretinerii lui sau n vederea unui cstig, ci l fcea doar pentruvaloarea lui de disciplinare. Fcea cosuri si, cnd era cosul gata, i ddeadrumul pe ap. Poate cineva l gsea si l folosea. Pe el nul mai interesarezultatul muncii lui ca productie, ci l interesa rezultatul muncii lui caactivitate, adic folosul de pe urma faptului c se angaja si n munc.

Se spune apoi c un printe a dat nvttur unor frati, spunndule c el, ntruntimp, a lucrat attia stnjeni de funie, si le zice: "nam trebuint de ceea ce amfcut, dar am fcut aceasta ca s nu zic Dumnezeu c nu lucrez cu puterea pecare mia dato El". Deci Dumnezeu mia dat o putere, eu trebuie s lucrez cuputerea pe care mia dato Dumnezeu. Dac nu lucrez cu puterea pe care miadato Dumnezeu, nseamn c nu i dau lui Dumnezeu ceea ce mia dat El, num angajez prin munca pe care o pot face pentru Dumnezeu. Asa au gnditPrintii cei duhovnicesti despre munc.

n ceea ce priveste rugciunea, pentru cPatericul este ndrumtor statornicla rugciune, sunt nPateric anumite afirmatii pe care nu le gsim n altparte sau pe care le gsim n alt parte, pentru c sau spus mai nti n viataclugrilor; leau spus clugrii fr s le scrie. Si anume, cuvntul"rugciunea este oglinda sufletului". E foarte important cuvntul acesta"rugciunea este oglinda sufletului". Am putea lua aceasta ca o lozinc sau caun principiu. Cel care se roag si manifest sufletul n rugciune n raport cuDumnezeu, n raport cu lumea, n raport cu oamenii, n raport cu binele lui, cundejdea pe care o are, pentru c rugciunea, zice undeva nScara SfntulIoan Scrarul, este "artarea ndejdii si secure mpotriva dezndejdii". Cum ti-e rugciunea asa tie si sufletul.

Unii zic c sunt foarte mprstiati la rugciune; sunt mprstiati la rugciunepentru c sunt mprstiati si cnd nu se roag, totdeauna sunt mprstiati sinici la rugciune nu se pot aduna. Fel de fel de gnduri le vin, fel de fel degnduri caut ssi fac nstpnire n sufletul lor cnd se roag si n mprstierea aceasta si prin mprstierea aceasta stau si n fata lui Dumnezeu.n Scara Sfntului Ioan Scrarul, despre rugciune se spune c este "judecat

si judectorie si scaunul judectorului nainte de judecata viitoare". Deci, ceirugciunea? Judecat, judectorie si scaunul judectorului nainte de judecata


9/120

9viitoare. Ce nseamn asta? nseamn c mai ales la rugciune ne artm cinesuntem noi din punct de vedere al raportului cu Dumnezeu. Dac neintereseaz sau nu ne intereseaz Dumnezeu. Dac ne intereseaz sau nu neintereseaz mntuirea. Dac ne intereseaz sau nu ne intereseaz linisteasufletului. Dac ne intereseaz sau nu ne intereseaz adunarea, concentrarea.Dac ne intereseaz sau nu ne intereseaz cele pe care le cerem de laDumnezeu. nPateric se spune c este necesar ca rugciunea s fie unit cufaptele, adic lucrurile pe care le cerem de la Dumnezeu s le urmrim si cufapta. Adic, trim o viat de nepsare si apoi s cerem de la Dumnezeu nistelucruri pe care leam vrea, dar pe care, ntrun fel, am putea s le cstigm si noi nsine?

Se spune nPateric despre un printe care stia de un frate, ntro mnstire,care era ostenitor la rugciune, dar era lenes la ndeplinirea celorlalte ndatoriri. Si zice c i sa artat diavolul printelui si ia spus asa, despre frateleacela care era ostenitor la rugciune dar nepstor la munc si la celelalte ndatoriri: "Cutare frate m strnge n brate ca s nu m duc de la el, purureafcnd voile mele si, apoi, zice ctre Dumnezeu: Doamne mntuiestem decel ru".

Deci, iat, nvtm dinPateric un lucru foarte important: s ne ferim noi nsine de pricinile relelor si apoi s cerem ajutor de la Dumnezeu pentru ce nuputem face noi. Eu le spun de multe ori credinciosilor care vin la mine si zic:"Printe, s v rugati c nu ne ntelegem bine n familie, s v rugati s ne ntelegem mai bine" asa: "Dou lucruri sunt importante n viat - sntatea sirugciunea. Sntatea neo d Dumnezeu si ntelegerea neo facem singuri".Adic, ne ajut si Dumnezeu s ne facem ntelegerea, dar trebuie s ne silims ne facem partea noastr n ntelegerea noastr.

Ziceam c nPateric se gsesc si multe lucruri care privesc viata social,viata tuturor. De pild, n nvtturile Sfntului Antonie, pe mine ma surprins,prima dat cnd am cititPatericul, un cuvnt despre care am zis c nu e asaimportant, dar dup aceea am vzut eu ct e de important. Si anume, cuvntulc "lucrarea cea mare a omului" - fiti atenti - "lucrarea cea mare a omului esteca greseala sa s o pun asupra sa naintea lui Dumnezeu si s astepte ispitapn la rsuflarea cea mai de pe urm". Adic, pn la cea mai de pe urmrsuflare, pn la sfrsitul vietii, s asteptm ispita, s nu considerm c nu nemai poate ispiti nimic, c am ajuns la o statornicie n bine, c nu mai e cuputint s mai cdem. S nu ne facem astfel de iluzii!

Spune tot nPateric c un printe a zis: "Eu am murit lumii", si cineva zice:"Tu ai murit lumii, dar s nu uiti niciodat c diavoluli viu". Adic, tie ti separe c nu mai ai o legtur real cu lumea, esti departe cumva de lume, nunumai fizic,ci si moral, n ntelesul c nu te mai iei dup lucrurile lumii, dar sstii c Satanai viu. Diavolul este viu si ti poate aduce niste ntortocheli pe


10/120

10care nu le poti bnui cs ispite si prin astea poti cdea. E adevrat c tot nPateric se spune, de pild, c un printe "din multa buntate nu mai stia ce erutatea". Era asa de statornicit n bine nct nu mai putea presupune rutatea.Gnditiv ce deosebire mare e ntre printele acela si noi. Noi ce facem? Dinmult rutate nu mai putem presupune buntatea!

De multe ori vorbim despre anumite fapte ale oamenilor si le dm ointerpretare negativ, pentru c suntem noi negativi. Nu credem n bine, nucredem n binele pe care l face altul. De pild, printele Arsenie Boca,Dumnezeu sl odihneasc, zicea c "oamenii stiu cderile clugrilor, dar nule stiu si biruintele" si tot printele Arsenie spunea c "oamenii nu pot crede ntro viat superioar vietii pe care o duc ei". Deci, dac oamenii din viataobisnuit nu duc o viat ca a clugrilor, ei nu pot ssi nchipuie c sunt altioameni care pot mai multe dect ei, care pot s realizeze lucruri pe care ei, nmod obisnuit, nu le pot realiza sau le realizeaz cu foarte mare efort. nPateric se spune, de exemplu, despre clugr c "este osteneal". Se pune ntrebarea "ce este clugrul?", si se rspunde "clugrul este osteneal".

Tot la Sfntul Antonie cel Mare mai exist un principiu care merge pentrutoat lumea: si pentru clugri si pentru neclugri. Si anume, zice SfntulAntonie cel Mare asa: "De la aproapele vine viata si moartea, ca pe el mai nti sl foloseasc. De folosim pe fratele, pe Dumnezeu dobndim, iar dacsmintim pe fratele, lui Hristos gresim." Vedeti ce frumos este! Zice:de laaproapele vine viata si moartea. Din felul cum ne raportm la omul de lngnoi ne vine si viata, cnd ne raportm corect si mplinim voia lui Dumnezeu,ne vine si moartea, cnd suntem neglijenti fat de omul de lng noi. Si cuexplicatia c dac l cstigm pe aproapele pentru Dumnezeu, atuncidobndim pe Dumnezeu, l cstigm pe Dumnezeu, iar dac smintim pefratele, l derutm. Ce nseamn a sminti? A sminti nseamn a deruta. Asminti pe om de la credint nseamn al deruta de la credint.

Nu stiu dac va spus cineva c, nEvanghelie, mai ales trei pcate sunt decpetenie. (Tot fac asa ocolisuri c mi vin n minte, "paranteze", cum zicdomnii, adic ocolisuri. mi vin n minte niste lucruri care poate ci bine s lestim si e bine s le plasm si cu o ocazie de felul acesta. Ar zice cineva csprea sistematic, c iau si de aici si de dincolo. i drept, dar nu sistematic, ci caun nvttor; i nvt pe oameni de bine, c le spun fel si fel de lucruri.) Siacum, de exemplu, mia venit n minte s v spun c lucrurile acestea pe carele avem noi n vedere dinPateric se pot ntemeia si pe alte nvtturi, din altparte. De exemplu, Domnul Hristos, mai ales despre trei pcate vorbeste, dincte pcate sunt. Si sunt multe feluri de pcate! La mine la spovedanii mai vinoameni si zic: "Printe, toate pcatele leam fcut", si eu le rspund: "Nuiadevrat, c s stii c nu le poate face nimeni toate; spunemi pcatele pe care

leai fcut, numi spune c leai fcut pe toate, c pe toate nu leai fcut".


11/120

11Deci, dintre toate pcatele ctes amintite nSfnta Evanghelie, DomnulHristos mai ales trei pcate lea avut n vedere si ia ndemnat pe oameni s lelase: necredinta n Dumnezeu: "Cel ce va crede si se va boteza, se va mntui;iar cel ce nu va crede se va osndi", (Marcu XVI, 16); sminteala, adicderutarea de la credint a celor ce cred; zice Domnul Hristos despre cel cesminteste pe fratele c "ar fi mai bine s i se lege o piatr si s fie aruncat nmare" (Luca XVII, 2) s se scufunde n mare si s moar el, dect ssminteasc pe unul dintre cei care cred. Al treilea pcat pe care l nfiereazDomnul Hristos, n mod special, este ftrnicia (cnd te arti ntrun fel nafar si esti n alt fel nuntru) pentru care ia mustrat pe farisei, cnd lea zis cseamn cu mormintele vruite, care pe dinafar sunt mpodobite si nluntrusunt pline de oase de morti (cf.Matei XXIII, 27). Deci, dac l cstigm pefratele, pe Dumnezeu l cstigm, pe Dumnezeu l dobndim, iar dacsmintim pe fratele, dacl derutm, dacl ducem n confuzii, dacl ducem nnedumerire atunci lui Hristos gresim.

Aveau Printii cei duhovnicesti dinPateric gndul acesta: s fie ntotdeauna n legtur cu Dumnezeu. Principiul acesta l gsim nPateric la CuviosulIoan Colov, Sfntul Ioan Colov. Cuviosul Ioan Colov are cuvntul acesta:"nimeni nu zideste casa de la acoperis n jos, ci o zideste de la temelie n sus".Si lau ntrebat ucenicii lui si cei din jurul lui despre puterea cuvntuluiacestuia. Si el a rspuns asa: "Temelia - aproapele este, ca pe el mai nti slfolosesti, c de el sunt atrnate toate poruncile lui Hristos". E cevaextraordinar de important si de frumos! Adic s ne raportm la omul de lngnoi. De altfel, cel mai important om din lumea aceasta pentru fiecare din noieste omul de lng noi, aproapele nostru, vecinul nostru. Se zice c mai multte folosesti de un vecin de aproape dect de fratele de departe.

Domnul Hristos sa gndit s iubim pe aproapele nostru, prin aproapele nostru ntelegnd pe orice om pe carel avem lng noi, s ne interesm de omul delng noi, care e aproapele nostru. Binenteles c aproapele nostru poate ficineva si foarte departe de noi spatial, dar pe carel purtm n noi prin iubire.De exemplu, acum merge foarte mult lume n strintate ssi gseasc delucru. Aceia nu se deprteaz dect spatial, n sufletul lor printii, fratii,prietenii i poart pe mai departe, ca si cnd ar fi n apropiere, tot aproapele lorsunt. Deci aproapele este temelia, pentru c de el sunt atrnate toate poruncilelui Hristos. Vrei s te verifici n raport cu Domnul Hristos - trebuie s tecercetezi n raport cu aproapele. Stii dac l iubesti pe Domnul Hristos dupmsura n care iubesti pe aproapele tu.

S stiti c noi cu iubirea fat de aproapele suntem foarte deficitari. n oricecaz, nu stiu cine ar putea zice c iubeste pe aproapele ca pe sine nsusi, curmreste binele aproapelui cum urmreste binele lui. Chiar si n familie, nu

totdeauna printii sau copii sunt dispusi s renunte la ceva din partea lor ca sse simt bine cei din jurul lor. Ct priveste raportarea la Dumnezeu, la oameni


12/120


13/120

13Noi spunem la slujb: "bun si iubitor de oameni Dumnezeu esti", "milostivsi iubitor de oameni Dumnezeu esti", "al Tu este a ne milui si a ne mntui","Dumnezeul milei sial ndurrii sial iubiri de oameni esti". Noi contm pelucrul acesta, numai c si noi trebuie s ajungem la mai mult si la mai bine nceea ce priveste iubirea. Cum se poate ajunge la mai mult si la mai bine nceea ce priveste iubirea? Prin desptimire, prin neptimire.Patericul este ocarte n care ne putem ntlni de multe ori cu gndul la desptimire, cu gndulla neptimite.

Pe mine ma surprins, de exemplu, citindPatericul, o istorie n legtur cuavva Pimen. "Avva" nseamn "printe" si, de obicei, nPateric se ntrebuinteaz cuvntul acesta n loc de "printe": avva Antonie, avvaArsenie, avva Pimen, avva Pamvo etc... Pe romneste zicem printele Pimensi la printele Pimen gsim o istorie foarte interesant, si anume se spune cun frate din prtile lui avva Pimen sa dus n strintate; sa dus undeva departe.Si acolo unde sa dus, a gsit un pustnic si ia vorbit despre avva Pimen. Iaspus: uite ct este de cutat de oameni si ct este de ntelept si ct este de bunavva Pimen. Si la invitat pe fratele de departe, vreodat dacsi poate facedrum, s se ntlneasc cu Cuviosul Pimen. Fratele, dup o vreme oarecare, si-a fcut drum sl ntlneasc pe avva Pimen si la ntlnit, sia nceput sl ntrebede lucruri nalte. Si avva Pimen nu ia dat nici un rspuns. Pustnicul de departea iesit nemultumit de la avva Pimen c nu ia vorbit si ia spus fratelui care lainvitat: pcat de drumul pe care lam fcut (avem noi o vorb cu cei maiapropiati ai mei c "fcurm drumul degeaba") pn aici, c nu ma folositavva bine. Si sa dus fratele, obligat fiind cumva de faptul c la invitat pepustnicul acela, sl ntrebe pe avva Pimen de ce no vorbit cu acela. Si avvaPimen ia zis asa: "El este din cei de sus, iar eu sunt din cei de jos". Fratele siadat seama, sa dus la pustnic si ia spus: "Uite, s stii c btrnul nu vorbestebucuros despre lucruri nalte, dar dac i vei spune niste lucruri n legtur cupatimile (cu deprinderile rele, cu ruttile statornicite, asta nseamn patim.Patim e o boal. La noi se zice c ptimeste cineva cnd este bolnav, adicsufer), avva te foloseste, dar dac vorbesti despre lucruri nalte nu tefoloseste". Si atunci sa dus pustnicul la avva Pimen si a spus: "Ce s fac,

printe, c m lupt cutare patim sufleteasc". Si atunci avva Pimen a zis:"Acum, frate, bine ai venit!". Si a stat de vorb despre patimi cu pustnicul. Sis stiti c pustnicul, cnd a iesit de la avva Pimen, a fost asa de bucuros nct azis ctre fratele acela care la invitat c i multumeste lui Dumnezeu c sa ntlnit cu un astfel de om ntelept.

Patericul pune problema astfel: cel dinti lucru pe care trebuie sl urmreascun om care vrea s se apropie de Dumnezeu este s se curete de patimi; sdevin din ptimas - neptimas. Si nPateric sunt multe locuri care privescpatimile sau neptimirea ca rezultat al strduintelor de desptimire. Deci, avva

Pimen a pus problema aceasta: nti trebuie s urmresti s nu mai fii ru, nti trebuie s urmresti s nu mai fii pctos, nti trebuie s urmresti s


14/120


15/120

15el de cnd teai rugat nti, dar el are dracii lui - lcomia pntecelui sisomnul cel mult". Nui vorba numai de o influent din afar, ci e vorba de ostare dinluntru, care nui rezolvat cum ar trebui. Nui destul s te rogi ca sscapi deun lucru, ci trebuie s ajuti si tu din partea ta, ca s scapi de el curugciune, cu post, cu nfrnare, cu osteneal, cu munc, cu tot ce stii c teface s nu fii mprstiat, tentat sau ispitit de cele rele.

n ceea ce priveste desptimirea ca rezultat - neptimirea n sine - nPateric sunt artate mai multe situatii n care omul se poate observa n ceea cepriveste rezultatele strduintelor sale. Mai nti de toate, s stiti c lucrulprincipal este ocolirea pricinilor. Dac nu ocolesti pricinile, ajungi negresit lapatimi. Eu sunt foarte mpotriva faptului de a se uita cineva la filmenecuviincioase, la televizor, la spurcciuni pe care si le bag n suflet si care,dup aceea, nu le mai poate scoate si care lucreaz, carel excit si care i daustri pe care nu le poate contracara. Or, nPateric nu se poate vorbi despreasa ceva, pentru c nu erau mijloacele care sunt acum, dar acolo se au nvedere pricinile care erau pe vremea aceea.

Printii duhovnicesti insistau foarte mult n ceea ce priveste retragerea.Retragerea n pustie, retragerea undei mai putin lume, retragerea n locuriunde sunt oameni de un gnd cu tine. Se socotea c plecarea din mnstire,plecarea din pustietate n lume, este nmultitoare de gnduri cu care dupaceea ai de luptat n singurtate. Si mai ales n singurtate ti vin tot felul degnduri, pentru c acolo ai posibilitatea s te observi pe tine nsuti. Cnd esti mpreun cu oamenii, unul zice una, altul zice alta, zici si tu, se nvlmsescgndurile, se nvlmsesc cuvintele, nu mai stii, nu te mai poti ocupa de tine nsuti.

Se spune nPateric c trei oameni sau hotrt s fac ceva pentru Dumnezeu.Si anume, unul a zis: "Eu m duc n pustie, pentru Dumnezeu"; al doilea a zis:"Eu, precum scrie nScriptur - fericiti sunt fctorii de pace, c aceia fiiilui Dumnezeu se vor chema - m duc si mpac pe oameni ca s m numescfiul lui Dumnezeu"; ultimul a zis: "Este scris nScriptur - bolnav am fostsi Mai cercetat - eu m duc s ajut bolnavii". Si sa dus fiecare dintre cei treila locul pe care si la fixat si la osteneala pe care sia luato pentru a se apropiade Dumnezeu. Si de la o vreme, cei doi care sau dus, unul s mpace peoameni, altul s ngrijeasc bolnavii, au vzut c nu au rezultatele dorite de eisi sau gndit s mearg la fratele din pustie, s vad ce a realizat. Sau dusacolo si iau spus de necazurile lor, c oamenii nu vor s se mpace, c si dauei dreptate, c nu se las nduplecati, c bolnavii nus multumiti de felul cum iajut. Si zic: "Frate, tu ce ai realizat, tu ce ai mplinit aici n retragerea ta?". Sifratele zice: "Aduceti niste ap din balt" (era o balt acolo si au adus ap ntr-un vas). Si dup ce au mai stat de vorb, de la o vreme apa sa limpezit n vas

si zice cel din pustie: "Ati vzut apa asta cnd am aduso ct era de tulbure.Vedeti cum este acum? Limpede! Asta am realizat eu n pustie, miam limpezit


16/120

16sufletul!". Si au constatat cei doi c el a fost cel mai cstigat, c sia limpezitsufletul. Dar pnti limpezesti sufletul, ti vezi murdriile, ti vezi mizeria dintine.

Patericul e ndemntor la rugciune, dar nu la o rugciune de program. Escris undeva, nPateric: "Clugrul care se roag numai cnd se roag, acelanicidecum nu s roag". Deci nu se roag cnd se roag dup un program, citoat viata trebuie s fie o rugciune (acel "Rugativ nencetat" (ITesaloniceniV, 17) despre care stim c la zis Sfntul Apostol Pavel ca ndemn).

"Totdeauna s v bucurati, nencetat s v rugati, pentru toate multumiti",spune Sfntul Apostol Pavel. Faptul acesta de a te tine de Dumnezeu, de a tegndi la Dumnezeu, de aL avea pe Dumnezeu n primplanul vietii tale, este,de fapt, un mijloc de mbunttire sufleteasc si, n cazul acesta, nmultindrugciunea, nmultesti si mijlocul de a te apropia de Dumnezeu; astfel teobservi pe tine nsuti si poti nltura gndurile cele rele. Trebuie s nu te duciacolo undes izvoarele de rutti, unde sunt lucruri care impresioneaz negativ;pe voi tinerii nu v mai impresioneaz relele asa cum iar impresiona peclugri, s zicem. Un clugr care vede din cnd n cnd cte un lucru ru,este mai pgubit sufleteste dect unul care vede mereu, dar, oricum, pgubitisunt si unul si altul. Dac te duci mereu la locuri poluate din punct de vederemoral, s zicem la discotec, nseamn c te duci n gura iadului, ntrun fel, sidac te duci acolo este firesc s aduci de acolo n tine lucrurile cele negative siapoi s te ntlnesti cu ele, mai ales la vreme de rugciune.

Zic eu ctre un tnr: " S te duci de acuma ncolo la biseric, duminica".Zice: "Printe, dac ziceti dumneavoastr m duc, dar dumneavoastr nici nustiti ce duc eu n mintea mea cnd m duc n biseric, cte spurcciuni duc eu n minte n biseric". Si iam zis: "Cu ele cu tot dute la biseric, pentru c, dacnu te duci la biseric, nu te poate ajuta cineva n afar de Biseric. Dar dac teduci n biseric faci dovad naintea lui Dumnezeu si naintea ta c te vrei maibun si vrei s scapi de rele, dar ca s scapi de cele de demult trebuie s nu maiadaugi altele n vremea aceasta. Si atunci scapi de rutti".

Printii dinPateric erau foarte hotrti ntro privint: nui lsau pe oameni svad lucrurile rele si s urmreasc si s se uite si s fie cu ochii iscoditori.Am citit undeva despre un printe care avea un ucenic (asta nui dinPateric,este dinCalea desvrsirii crestinesti) si sa dus cu el odat n oras si a vzuto fat. Si ucenicul sa uitat bine la fat si sa uitat si printele ct so fi uitat sidup aceea zice ctre ucenic: "Tare frumoas este fata asta"; ucenicul zice:"Da, printe". Dar printele continu: "Pcat c are ceva la un ochi". Uceniculrspunde: "Nu, printe, nare nimic". "Ba are", zice printele, iar ucenicul:"Nu, c eu mam uitat cum se cade, nare nimic". Si atunci printele nu la maitinut de ucenic! A zis c nui bun dac se uit cu ochi iscoditori. Acum poti s


17/120

17te uiti si cu ochii dac esti deja cstigat pentru Dumnezeu, dac esti cstigatpentru o viat superioar, dac vezi curat. Sfntul Apostol Pavel spune undevac "Toate sunt curate pentru cei curati, iar pentru cei ntinati nimic nu estecurat" (Tit I, 15). Cnd ai ajuns o dat la o privire sfnt, la o privire curat,poti s te uiti dac te uiti cu ochii lui Dumnezeu la lumea aceasta.

Deci Patericul este mpotriva acestui stil de iscodire, insist foarte multpentru retragere. Binenteles c cineva care trieste ntrun oras, cum suntemnoi, care avem rosturile n oras, nu poate s fie foarte retras, dar poate ssifereasc privirea de lucrurile negative si, ct poate, s fac asta.

Se zice c un printe dintro mnstire sau dintro pustie a fost chemat dearhiepiscopul din eparhia respectiv si sa dus la el. Si cnd santors, lau ntrebat fratii: ce a vzut pe unde a umblat? Si zice el: "Fratilor, iertatim, eus stiti c nu am vzut dect fata arhiepiscopului. Celelalte nu leam vzut". Si-atunci ei, asa, ironic, au zis: "Da' ce, avvo, nu cumva sa scufundat lumea?". Siel a zis: "Nu sa scufundat lumea, dar eu nu miam lsat ochii s umble ncoacesi ncolo. Am privit n jos, miam vzut de cale si mam dus la arhiepiscop, lamvzut, si iarsi, ca si cnd sar fi scufundat lumea, mam ntors". Acum,binenteles c nu a fost ca si cnd sar fi scufundat lumea, c doar el a trebuits vad pe unde umbl. Dar, n orice caz, nu a avut o mprstiere, nu a cutatanume o mprstiere, cum caut multi dintre oamenii din vremea de astzi,cnd si nmultesc impresiile negative, nu se mai gndesc la Dumnezeu, ci segndesc la lucrurile pe care le vd, doar asa, ca ssi ocupe cumva mintea, cassi ocupe cumva sufletul. Apoi, despre asa ceva cei de demult nu stiau si nuvoiau s stie! ntelepciuneaPatericului este mpotriva pricinilor care nmultesc relele; printii se observau foarte bine unii pe altii si ajungeau, de lao vreme, la limpezimea aceea, c nu se mai puteau ntlni cu ruttile si - "dinmulta buntate - nu mai stiau cei rutatea".

Vreau s v spun, tot n legtur cu neptimirea, c un printe a zis: "Eu ammurit patimilor, patimile au murit pentru mine". Un alt printe, cnd a auzitasa ceva, la ntrebat: "Tu ai zis vorba asta?". Si el a zis c da. Sii zice printeleacela: "Dac mergi pe un drum si vezi niste hrburi si aur n mijlocul lor,atunci tu poti s socotesti aurul ca si hrburile?". Si el rspunde: "Nu, dar msilesc s nu iau aurul". Dup aceeal ntreab: "Dac te duci n chilia ta sigsesti acolo o femeie, zici c nui femeie?". Si el zice: "Nu zic c nui femeie,dar m silesc s nu mating de ea". "Dar dac auzi c unii te vorbesc de bine sic altii te vorbesc de ru, tu zici c pe cei care te vorbesc de ru i poti avea lafel cu cei care te vorbesc de bine?". Si el zice: "Nu, dar m silesc si am si pecei care m vorbesc de ru la fel cu cei care m vorbesc de bine". Siatunci azis printele: "Vezi, patimile nu au murit pentru tine, sunt numai nelucrtoare,dar trebuie sti dai silinta ca s faci deosebirea ntre unele si altele, pentru a te

putea raporta la neptimire".


18/120

18Mia plcut de cnd am citit prima oarPatericul, o istorie foarte important n legtur cu desptimirea, adic n legtur cu neptimirea ca rezultat aldesptimirii. Anume, se spune c la un clugr sa dus o fecioar, care ia spusasa: "De doi ani de zile tin post sase zile si a saptea dezleg, am nvtatVechiul si Noul Testamentpe de rost, ce trebuie s mai fac?". Si atunciprintele o ntreab: "Ti sa fcut ocara ca si cinstea?" (Adic, dac te ocrstecineva esti la fel de linistit ca si cnd tear cinsti?). Si ea zice, nu. Dup aceeazice clugrul: "Ti sa fcut lipsa ca ndestularea?" (Cnd esti lipsit esti tot attde linistit ca si cnd ai fi ndestulat?). Ea zice, nu. "Ti sa fcut paguba ca sicstigul?" Ea zice, nu. "Ti sau fcut strinii ca rudele dup trup?" Si ea zice,nu. Si atunci zice printele: "Dute si pune nceput bun, cci cu ceea ce zici cai fcut, nc nu ai fcut nimic!".

Noi trebuie s urmrim un rezultat, trebuie s urmrim o nnobilaresufleteasc. Fr o nnobilare sufleteasc, degeaba ne numrm zilele de post(binenteles c nui vorba de zilele de post pe care trebuie s le tin toat lumea,toti crestinii, miercurea si vinerea, posturile Bisericii, ci m gndesc la un postspecial). Noi trebuie s urmrim un rezultat anume, adicmbunttireasufleteasc. Noi suntem chemati s fim asemntori cu Bunul Dumnezeu, cdac suntem ri, ne asemnm cu Cel ru. Dac suntem buni, ne asemnm cuBunul Dumnezeu si atunci trebuie s ne silim s ne mbunttim viata, iar mbunttirea vietii se face si prin metode din acestea, prin rugciune, prinpostire si prin metode de rugciune a mintii ( Doamne Iisuse Hristoase, Fiullui Dumnezeu, miluiestem pe mine, pctosul.)si prin metode de retragere(adic nu te duci totdeauna acolo undes pricinile patimilor, acolo undes stiu euce lucruri care te duc n ispit si care apoi te asupresc, ci cauti sti simplificiviata). Patericul este foarte, foarte orientat spre simplificarea vietii. Noi deaceea nu avem timp pentru Dumnezeu, pentru c prea complicm viata, preane trebuie multe, prea vrem lux, prea vrem lucruri care, de fapt, nu tin de oviat duhovniceasc. Toates bune si la locul lor, dar dac pierzi vremea care Isar cuveni lui Dumnezeu, n loc sti faci datoriile, atunci nui bine!

Vreau s v aduc n fat un cuvnt deal unui printe de la Sfntul Munte. Unprinte de la Sfntul Munte care a venit pe la noi pe la mnstire, pe care lam ntrebat eu: "Printe, cum sunt clugrii de la Sfntul Munte?". Si zice:"Drag, s nuti nchipui c la Sfntul Munte sunt oameni veniti din cer pepmnt. Sunt oameni de pe pmnt care doresc maibinele, doresc cerul. Decis nu te duci acolo s ntlnesti oameni din cer". Bun! Si a venit vorba desprepescuit, c acolo, fiind lng mare, pot s pescuiasc. Si zice el: "Da, estedrept ci mai bun pestele dect cartoafele! (el a zis "cartoafele" pentru cuitase cum se zice n romneste), dati trebuie timp prea mult pnl prinzi".Zicea printele Serafim Popescu, cnd sa dus la Sfntul Munte, c a ntlnitacolo un printe romn care nu mai stia bine romneste (pentru c trise mult

printre greci) si n loc s zic "ce vac", de exemplu, zicea "bou partefemeiasc". Binenteles c printele ia zis c "bou parte femeiasc" se


19/120

19numeste "vac". Asa si printele acesta, zicea "c e mai bun pestele dectcartoafele" , dar el prefera s mnnce cartofi si s nu mnnce peste, n loc s-si piard vremea carei hotrt pentru pravil, pe care so foloseasc pentrupescuit.

Stimati asculttori, totusi va trebui s si sfrsesc! Se zice c un printe tinea opredic si a cam lungito. Un tat tinea un copil n brate si copilul a adormit,dup care sa trezit si la ntrebat pe tatsu: "Na mai terminat o dat?". Si tat-su a zis: "Ba, a terminat, numai c nu se poate opri!". Asa si eu, acum.Trebuie s cam gat si s m pot opri!

Dar, ca s m pot opri, trebuie s v mai spun ceva fain! Sianume, mie miauplcut totdeauna lucrurile delicate! Si dinPateric miau plcut lucrurile de odelicatete superioar, de o delicatete impuntoare. Asa sunt dou istorisiricaremi plac mie foarte mult. Una n legtur cu cinstirea ntre ei a oamenilor:n istorisirile despre Sfntul Ilarion cel Mare, se spune c sa dus odat laSfntul Antonie cel Mare. Si cnd la vzut Sfntul Antonie cel Mare peSfntul Ilarion, care era nceptor n ale duhovniciei, dar care era socotit si stiaSfntul Antonie c va fi mare, a zis ctre el: "Bine ai venit, Luceafrule carersari dimineata!". Formul de politete. Si s vedeti ce frumos a rspunsCuviosul Ilarion: "Pace tie, Stlpule de lumin care luminezi lumea!". Pe minem impresioneaz lucrurile astea! Poates unii cares ca butucul, nuiimpresioneaz! Dar sunt niste lucruri extraordinar de frumoase si, cu ct teapropii de ele, ai mai mult bucurie din ele... "Bine ai venit, Luceafrule carersari dimineata!", "Pace tie, Stlpule de lumin care luminezi lumea!".

O alt istorisire care mi umple sufletul de bucurie este la avva Macarie celMare. Se spune c avva Macarie (parc nici nuti vine s rostesti asa ceva, darnu se poate s nu rostesti, dac citesti) sa fcut Dumnezeu pmntesc, si spunede ce: pentru c, asa cum Dumnezeu acoper lumea, deci ocroteste lumea, asaacoperea si el pcatele oamenilor, pe care le vedea ca si cnd nu lear fi vzut,si cele despre care auzea, ca si cnd nar fi auzit de ele. Este coplesitor defrumos si de valoros. Pe Avva Macarie nul interesau pcatele oamenilor, nuiscodea pcatele oamenilor, nu scormonea n pcatele oamenilor.

Acestea sunt cele dou istorisiri care as fi vrut s vi se mplnte n minte si pecare s le aveti n vedere. Mai sunt si altele, nu poti s alegi, adic toate suntfrumoase, toate sunt importante. De pild, se spune c avva Pafnutie a vzutun nger care avea o secer n mn si care ia spus: "Pafnutie, de seceraaceasta vor fi tiati toti cei care judec pe fratele lor, dar tu, pentru c vzndpcatele fratelui nu lai judecat, ci teai gndit la pcatele tale, ai scpat deaceast judecat". Se insist foarte mult nPateric s nu judecm pe oameni,s nui osndim, s nui condamnm, s trecem cu vederea greselile lor, s nerugm pentru binele lor; mai ales s nu judecm, pentru c a zis DomnulHristos: "Nu judecati, ca s nu fiti judecati" (MateiVII,1).


20/120

20Este interesant ce se spune despre un printe care nu era prea ostenitor nprivinta postului si a celorlalte ndatoriri dar, cnd a murit, era senin si vesel.Cei care au stat atunci mprejurul lui au zis: "Frate, stiam c nai fost preaostenitor, cum de te muti din lumea aceasta cu atta veselie n suflet?". Si el azis: "Credetim, printilor, c stiam si eu c nam fost prea nevoitor, dar eu amtinut seama de cuvntul Domnului Nu judecati ca s nu fiti judecati si, decnd mam fcut clugr, nam judecat pe nimeni si acum m duc naintea luiDumnezeu siI zic: Doamne, ai zis c s nu judec ca s nu fiu judecat si credc no s fiu judecat, pentru c nam judecat". Cine poate s zic asa ceva? Namajuns la msurile acestea, dar ne dm seama de delicatetea printilor.

Mai mi amintesc ceva (cred c nu m voi putea opri, totusi!). Se zice c la unprinte sau dus trei frati, dintre care unul avea nume ru. Si lau rugat s le faccte o mreaj. Cel dinti a zis: "Avvo, fmi o mreaj!" (o plas de pescuit). Siavva a zis: "Nuti fac!". Si a zis si cel deal doilea: "Fmi o mreaj!" si avva azis: "Nuti fac!". Si a zis si cel cu nume ru: "Fmi o mreaj!" si avva a zis:"Tieti fac!". Si la urm cei doi sau interesat de ce ia fcut celui cu nume ru silor nu lea fcut. Si lea spus asa avva: "Voi mntelegeti c nam vreme s vfac, dar el, dac as fi zis c nui fac si nui fceam, ar fi zis c deaia numi facemie, c am nume ru!". Deci, cu cel cu nume ru sa purtat mai bine dect cucei care naveau nume ru!

Sunt niste lucruri, sunt niste nuante care impun. De aceea s stiti c eusocotescPatericul (desi am vorbit deFilocalie, desi mi placeFilocalia, desim ocup deFilocalie) mai cu efect, l socotesc mai practic, mai dttor deperspectiv duhovniceasc dectFilocalia. Din Filocalie trebuie s citestidousprezece volume ca s ajungi so cuprinzi toat. Siapoi, dac le citesti, demulte ori ti rmne putin. La mine au venit oameni care miau spus: "Printe,am citit volumul nti dinFilocalie" si, cnd iam ntrebat cares autorii cuprinsi n Filocalie , nau stiut smi spun nici un autor. Dac nau stiut autorii, apoinici scrierile nu leau stiut. Dac nau stiut scrierile, nau stiut nici continutulscrierilor. Deci noi nu trebuie s citim asa, numai ca s ne pomenim c amcitit cutare carte, ci trebuie s citim ca s ne nvtm s cstigm ceva, savem povtuitori pe printii dinFilocalie , pe printii dinPateric. Si daciavem ca povtuitori, atunci stim ce avem de fcut, stim cum s ocolimpatimile, stim cum s nmultim rugciunea, stim cum s fim binevoitori fatde aproapele nostru, stim cum sI slujim lui Dumnezeu n raport cu aproapelenostru, stim cum s ne luminm mintea, stim cu ce s ne mbogtim sufletestesiatunci nu mai avem vreme de gnduri desarte, de gnduri necurate, degnduri ntinate, ci ne vedem de o viat superioar; viata superioar estedttoare de liniste, dttoare de fericire si acestai rostulPatericului: s neapropie de Dumnezeu, s ne dea o perspectiv duhovniceasc, s ne ntreasc n bine, s ne nmulteasc linistea din sufletul nostru, pentru c pn la urm

Patericul se ntemeiaz tot pe nvtturaEvangheliei, dar este nvtturatrit!


21/120

21Evangheliase interpreteaz,Patericul nu se mai interpreteaz,Patericul -cum e el, asal citesti! Asa nveti din el, nai nevoie de comentariu laPateric!Nici nam auzit pn acum de un comentariu laPateric. Nu exist comentariila Pateric, pentru cPatericul, el nsusi se comenteaz, prin ceea ce nvetidin el. Acolo scrie, de exemplu, "Arsenie, fugi de lume si te vei mntui!".Fugi si tu de nvlmseal, ct poti, si ai mai mult liniste! Sau: "Taci, fugi,linistestete, c acestea sunt rdcinile nepctuirii!". Cum e cu tcerea (vedetic nu m pot opri?)?

n Pateric se spune asa: "Iubiti neagoniseala si tcerea, cci de acestea atrntoat viata clugrului!". Deci, se presupune c un clugr trebuie ssi ducviata mai ales n tcere; binenteles, nu n tcerea animalului sau n tcereamutului! De ce? Pentru c, dac nea dat Dumnezeu grai, ni la dat ca svorbim, nu ca s tcem! Aveam un profesor de latin la Timisoara (eu amfcut liceul la Timisoara) si cnd scotea pe cte unul la rspuns si nu stia,zicea: "Tcereai de aur, vorbai de argint! stai plin de aur!". Nu n ntelesulacesta s taci, ca s te numeri la cei care tac, ci s taci ca s stii cnd svorbesti si cum s vorbesti, corect si frumos! nPateric se pune si problemaaceasta si se zice: sunt trei feluri de oameni care tac - unii care tac din fire,unii care tac pentru slava desart, ca s fie numrati la cei care tac, si unii caretac ca s nu greseasc. Se zice c numai tcerea celor din urm cstig darul.La ntrebat cineva pe avva Pimen: "Cei mai bine, s vorbesc sau s tac?" Siavva Pimen ia zis asa: "Dac vorbesti, pentru Dumnezeu s vorbesti, iar dactaci pentru Dumnezeu, e bine s taci!".

Si tot nPateric se spune c "sunt oameni care de dimineata pn searavorbesc, dar fr de folos nimic nu vorbesc. Aceia toat vremea se socotestec duc tcere; si sunt oameni care nu scot nici un cuvnt, dar n inima lorosndesc pe altii, aceia toat vremea se socoteste c vorbesc".

Sunt niste nuante, sunt niste lucruri pe care toat vremea este bine s le avem n vedere, citindPatericul, asimilnd cele dinPateric, mplinind toate cte leputem mplini dinPateric. Eu v recomandPatericul si, dac dup plecareamea, o s v interesati dePateric sl cititi, o s v interesati dePateric ssimtiti nuantelePatericului si sl folositi, eu zic c nam venit degeaba aici!Iar dac totul se sfrseste acum, atunci nseamn c numai eu sunt cel maicstigat, pentru c miam mai nregistrat pe caset o cuvntare, care poate sfie de folos si pentru mine si pentru altii. Iar dac v veti interesa dePateric side cele dinPateric, atunci nseamn c am semnat aici si am dat lumin dinlumina sufletului meu, lumin din luminilePatericului. O s gsiti foartemulte lucruri importante pe care eu nu leam putut cuprinde n cuvntarea meadeacum, foarte multe lucruri care or s v fie de folos si care doresc s v fiede folos.


22/120

22V multumesc c mati ascultat, c mati lsat s m desfsor ntro cuvntarecare mie mia fcut mare bucurie! Dumnezeu s ne ajute!

- O ntrebare practic: am o fetit de opt ani; pn la sase - sapte ani stteala toat slujba Sfintei Liturghii, acum nu mai are rbdare. So mai iau laslujba Sfintei Liturghii, chiar dac mai iese din cnd n cnd din biseric sauso las acas? Cum s procedez?

- Si ntrun fel si ntraltul: o mai aduci la biseric s nusi uite de biseric, o mailasi si acas, pentru c nu are rbdare... Slujbele noastre sunt fcute pentruoameni mari, pentru oameni priceptori, pentru oameni care stiu pentru cestau acolo, pentru oameni care particip la slujb. Nu sunt fcute pentru copiicare, la msura lor, nu nteleg. S stiti c eu mam trezit cumva n biseric. Cnd aveam eu 54 de ani, amrmas n tren... Eram cu un printe de la noi si am rmas n tren... Sa blocatusa si, pn s cobor eu, a pornit trenul. Si zic eu: "de 54 de ani nam rmasniciodat n tren!". Si printele acela a zis c s nu numr toti anii, c doar numam nscut n tren! Eu numr toti anii si zic c mam trezit n biseric. Mauadus printii mei de cnd eram foarte mic si mia plcut. Dar s stiti c nu ntelegeam nimic! Gndindum acum, n urm, miam dat seama c nu ntelegeam nimic. Credeam c n biseric nici nu se spune ceva cu sens, ci sespun asa...niste cntri, fr text... Cnd mam dus la scoal, la Cluj, mau ntrebat colegii dac la noi se cnt "Cape mpratul...". Si eu am spus: "Nu, nu se cnt!". Cnd mam dus acas, dacei miau atras atentia, am auzit si eu "Ca pe mpratul tuturor sL primim...".Cnd mam dus la scoal n clasa a doua, leam spus colegilor: "B, s stiti c sila noi se cnt Ca pe mpratul...". Deci copiii nu au cum s stea, nu aurbdare, nu au rbdare nu numai pentru biseric, nu au rbdare pentru nimic.Si la scoal li se face un program scurt, li se schimb activitatea, li se dposibilitatea s se joace, sunt niste lucruri pe care le stiu pedagogii si stiupentru ce le fac. Asa c aceia care aveti copii trebuie s v lsati voi dupcopii, nu copiii dup voi, la msura voastr. Se zice c niciodat nu poti sceri unui copil s mearg la acelasi pas cu un om mare. Un copil are pas decopil. Dac vrei s mergi cu el, te lasi tu dup el, trebuie si ntelegi neputintalui; nui ceri niste lucruri pe care nici tu nu leai fcut cnd erai copil si nici nuleai fi putut face.

- n ce mod ne putem apropia de Dumnezeu si prin cntarea psaltic? Despreacest lucru se vorbeste mai putin n Pateric , considernduse c este o maislab concentrare a mintii asupra textelor liturgice.


23/120

23- n nvtturile Printilor duhovnicesti, de exemplu n scrierile SfntuluiPetru Damaschin, avem afirmatia c rugciunea gndit, rugciunea luntriceste "desvrsirea mintii", iar cntarea este "leac al neputintei". Biserica aprimit cntarea ca pe un fel de divertisment. Oamenii se simt mai bine cndaud cntnduse, dect atunci cnd ar citi ceva sau cnd sar rosti ceva. Se simtmai bine condusi ctre Dumnezeu pe aripile cntrii. Noi zicem c si ngeriidin ceruri cnt. Stim c la Nasterea Domnului au cntat ngerii "Mrire ntrucei de sus lui Dumnezeu, si pe pmnt pace, ntre oameni bunvoire...". nspentru o anumit categorie de oameni, care sunt mai obisnuiti cu slujbarostit, cu slujba citit, cu rugciunea luntric, se potriveste si rugciuneaaceasta si ei ocolesc cntarea, zicnd c aceia care cnt se si mprstie maimult. n realitate, fiecare trebuie s se foloseasc de mijlocul care i sepotriveste lui. Noi, la mnstire, si cntm, si citim, si rostim, m rog, facemcum e rnduiala, si nu zicem c atunci cnd cntm ne mprstiem si c atuncicnd nu cntm ne concentrm. n realitate, poti s te concentrezi si cndcnti, dac tii seama de text si de cntare, poti s te mprstii si cnd citesti,dac nu tii seama de texte.

n Pateric, ntradevr, este cte un loc n care se spune (chiar la avva Pamvo)c sa dus un frate din Pustie n Egipt si a auzit acolo cntare de psalmi sislujbe frumoase si sa ntors si a zis: "Printe, noi ne pierdem sufletul aici nPustie, nici nu stii ce frumos cnt cei din lume!". Siatunci printele laapostrofat si ia spus: "Las, ci mai bine ce facem noi, aceia se mprstie" etc.Sunt niste lucruri exagerate. Si nPateric poti s gsesti exagerri. Sunt nistelucruri exagerate pe care trebuie s le gndim n perspectiva noastr. Adic,dac nou ne place cntarea, si dac ne plac slujbele cu cntare, nu pierdemnimic. Dac vrem s avem rugciunea luntric si necntat, putem s ofolosim si pe aceasta, ns n rugciunea noastr particular. Important este sfolosim ceea ce ne st la ndemn. Dac Biserica a rnduit s fie slujbe cucntare, s nvtm s cntm si noi. Muzica psaltic e frumoas, e campretentioas, dar e frumoas. Noi, n Ardeal, avem si muzic bisericeascardeleneasc, mai putin pretentioas, care poate fi cntat mai usor; fiecareregiune din tara noastr are melodiile ei bisericesti... Important este s ne

ncadrm n conditiile pe care le avem.

- Ce Pustiu este mai pustiu, orasul sau Pustiul?

- Pi, depinde! Poate s fie orasul pustiu si s nu fie pustiu Pustiul. Depindecum til faci. n oras exist pustiu n sensul acesta c oamenii se cunosc maiputin, c oamenii se intereseaz mai putin unii de altii, c nu cunosti nici pecei dintrun bloc cu tine, c esti mai izolat dect ntro Pustie, spre deosebire desat - unde oamenii se cunosc, unde se ntreb unii pe altii, comunic unii cualtii, se salut cnd se ntlnesc.


24/120

24- Ce nseamn s ai un program ordonat al vietii spirituale? nseamn fixarea n anumite obiceiuri?

- Da! E bine s ai niste deprinderi! S stii de rugciunea de dimineat, de ceade sear, s stii de rugciunea de la mas, sti gsesti ceva timp ca s citestidin Scriptur, s ai niste momente n viat care s fie marcate de gndul laDumnezeu. S nu fie ceva ntmpltor, adic asta o fac, asta no fac... Cnd tescoli dimineata s stii c stai n fata lui Dumnezeu, seara cnd te culci s stiic e vremea hotrt s te gndesti la Dumnezeu, cnd stai la mas s tegndesti la Dumnezeu... Asta nseamn s ai si un program de viat religios;duminica mergi la biseric, n zilele de post postesti, sunt niste programe...

- Ce ne puteti spune referitor la pedeapsa pe care Dumnezeu o aplic n unelecazuri urmasilor celor ce au svrsit pcate, pedeaps care uneori poatemerge pn la al saptelea neam, a saptea generatie?

- Drag, n ceea ce priveste pedeapsa, noi nu stim prea multe! Stim doar att,c Dumnezeu ia promis omului c dac va mplini poruncile Lui, l vabinecuvnta pn la al o mielea neam, iar dac nu va mplini poruncile luiDumnezeu, va fi pedepsit pn la al treilea sau al patrulea neam! Asta nseamn c noi avem o responsabilitate nu numai pentru noi, ci avem oresponsabilitate si pentru urmasii nostri, c pcatele se pltesc nu numai dectre cei care le fac, ci si de ctre urmasii lor. Astai ceea ce stim dinScriptur. Printele Arsenie Boca zicea c de aceea se spune c pcatele sepedepsesc pn la al treilea sau al patrulea neam, pentru c dup al treilea saual patrulea neam, se stinge neamul.

Dac mplinesti poruncile lui Dumnezeu, neamul ti rmne pn la a miageneratie sau poate si mai mult (o mie de aninu nseamn totdeaunao mie, ci nseamn uneori si altceva decto mie, adicani multi). Cum se explic, decei asa, ci drept sau nui drept s fie asa, astai altceva! Ceea ce stim noi, estec suntem datori cu ceea ce putem face, nu numai pentru noi, ci si pentrubinele altora.

- Ce o sftuiti pe o tnr care a avut o bunic vrjitoare, doi frati care sausinucis si ea nssi a avut o tentativ de sinucidere?

- Drag, eu nu stiu ce s faci, dect s te tii de Dumnezeu, pentru c de laDumnezeu vine "toat darea cea bun si tot darul desvrsit".


25/120

25- Cum putem preveni mprstierea gndurilor n timpul rugciunii, cnd aceasta a devenit obisnuint?

- mprstierea la vremea rugciunii se poate preveni numai prin silinta de a finemprstiat si cnd nui rugciune. nPateric se zice: "Clugrul care seroag numai cnd se roag, acela nicidecum nu se roag".

Omul nu trebuie s astepte rugciunea ca s nu semprstie, ar trebui s nu se mprstie nici cnd nui rugciune. mprstierea este o chestiune care tine, ngeneral, de viata omului. Mintea omului este n asa fel fcut, nct s nu steala un singur lucru, statornic numai la un singur lucru. n acelasi timp poti ste gndesti si la altceva, s ai si alt impresie dect cea principal si, n cazulacesta, important este s te concentrezi pe cuvintele pe care le spui si s nu tesperii dac se ntmpl si altceva (faptul, de exemplu, cti vin gnduri care te mprstie nu trebuie s te preocupe dect n ntelesul acesta - c s fii maisilitor, pentru a se mputina gndurile).

n Pateric se spune c la avva Pimen sa dus un frate si a zis: "Ce s fac,printe, cmi vin tot felul de gnduri rele n minte". Si avva Pimen a rspuns:"Opreste vntul! (btea vntul). ntinde bratele si pieptul si opreste vntul!".Si el a zis: "Nu pot s opresc vntul!". Si printele a continuat: "Asa cum nupoti opri vntul, asa nu poti opri gndurile rele! Dar altceva poti s faci, sianume, cu un gnd bun s nlturi gndul cel ru!". Deci, statornicirea ngnduri bune va duce la nlturarea gndurilor celor rele.

- Dup eliberarea prin spovedanie de pcatele ce apas asupra sufletului,amintirea patimilor revine mereu n minte. Pentru a ne elibera de amintirealor, ce ne recomandati?

- Recomand statornicirea n gnduri bune! Adic, de cte ori simtim c este unasalt n sufletul nostru pentru un gnd negativ, sl nlturm cu un gndpozitiv. Lucrul acesta se realizeaz n timp, niciodat nu ai putea rezolva oastfel de chestiune ntrun anumit moment. Iertarea o primim de la Dumnezeu,iar linistirea sufletului tot de la Dumnezeu, dar statornicirea n gnduri buneeste o chestiune care se cstig n timp si metodic.

- La o adunare, unul din frati a zis: "Eu nu mnnc aceast mncare, cci eu postesc!". Printele l ceart, zicndui: "Mai bine nu posteai, dect s te lauzi pentru fapta aceasta!". Cnd suntem n post si mergem la rude, cnd ne punbucate pe mas, ce s facem?


26/120

26- S spuneti c postiti si s posteasc si ei! Drag, asta dinPateric, cu "eupostesc" era o pravil personal a lui, nu era o rnduial a Bisericii. Eu, deexemplu, dac m duc undeva si mi se pune o mncare de dulce n post, refuzmncarea de dulce! De ce? Pentru c si omul care mi ofer trebuie sposteasc! Si acum exist o rnduial precis! Peatunci nu existau rnduieliprecise, ci existau niste deprinderi ale unora si altora... Dac tu te duci ntroadunare unde nu se posteste si tu vrei s postesti ntro chestiune a taparticular - e una, iar dac postesti pentru c e o rnduial a Bisericii spostesti - e alta. De exemplu, cnd mergem la pomeni, dac e zi de miercuri,de vineri sau zi de post, eu nu mnnc de dulce, c oamenii bag de seam cemnnci (eu, de altfel, nu mnnc nici acas de dulce n zi de post). Siatunci,de ce smi stric rnduiala cnd m duc la o poman! Le spun oamenilor castzi se mnnc de post siatunci oamenii se orienteaz, eventual ti dau cevasi mnnci, iar dac nuti dau - trece, te duci acas si mnnci ce poti mnca.Astai rnduiala noastr de acum.

Eu, dac m duc la fratele meu sau la cineva cu care sunt apropiat, spun de la nceput c la noi, la mnstire, postim luni (daci luni si vreau s postesc, desila postul de luni sunt putin elastic, n sensul c, dac sunt n afar demnstire, nu tin neaprat s postesc lunea, pentru c postul de luni este totusifacultativ; la mnstire, totdeauna postesc lunea),. Dac pot s postesc sirnduiala se poate mplini, le spun "uite, astzi e luni, desear vin la voi,pregtiti mncare de post, ca s pot s postesc si luni". Dac nui anunt, pot smnnc si de dulce, nui o problem. Sunt chestiuni care sunt precise si suntchestiuni cu elasticitate si nui nici o greseal c le spun oamenilor c "azi epost si trebuie s postim", c nu m laud cu postul, ci vreau s mplinesc ornduial pe care trebuie somplineasc si ei.

- De cine depinde sporirea noastr duhovniceasc, de noi sau de duhovnic? n ce msur?

Si de noi, si de duhovnic! Dar s stiti c de multe ori depinde mai mult de noidect de duhovnic, pentru c pe duhovnic l ntlnim mai rar, dar cu noi ne-ntlnim n toat ziua, n toat clipa. Depinde de noi, de rvna noastr, dedorinta noastr de mbunttire, de hotrrea noastr pentru a fi n legtur cuDumnezeu, de reprosurile pe care ni le facem pentru ntrelsri, pentrudelsri, pentru nempliniri...

- V rugm s ne explicati urmtoare povestire din Patericul egiptean : Avenit un frate la avva Zinon si a ntrebat ce s fac, pentru c nulprsesc patimile. Iar avva Zinon ia zis: "Vasele lor sunt nc la tine si de


27/120

27aceea nu te prsesc. Dle lor arvuna lor si te vor lsa". Care suntvasele si care este arvuna?

- Drag, vasele sunt pricinile patimilor, iar arvuna, probabil, este ndejdea dea scpa de patimi. Nu le mai bga n seam siai scpat de ele!

- Cum credeti car trebui ssi petreac timpul liber un student? Prin timpulliber se ntelege si timpul afectat rugciunii.

- Un student ssi foloseasc timpul liber tot ca student! Mai nti de toate s seodihneasc pentru a fi disponibil pentru o munc de student. S stiti c scoalanu se face numai cu munca, se face si cu odihna! Dac nu esti odihnit - nu ai

randament, nu ntelegi si e foarte important, cnd pornesti la o muncintelectual, s fii totdeauna odihnit. Timpul liber se poate folosi si pentrustudiu, eventual pentru alt fel de studiu dect cel de la scoal sau care ti secere pentru scoal, poti s te si plimbi, poti s faci si sport dac vrei, dacsimti nevoia de sport, de ati folosi energiile; m rog, la tinerete omul e pornitasa, s fac ceva, si la oras nai ce face, nu e ca la tar, undei pui coasan mnsi zici: Esti student, no, ia s vedem, stii cosi? Sii trageo coas... La oras nu sepot realiza niste lucruri care se pot realiza la sat. La sat i pui sapan mnacopilului de cnd o poate tinen mn. La oras trebuie s faci ceva siatunci maifaci un sport, mai iesi la o plimbare, n orice caz, s nuti pierzi timpul npriviri fr rost la televizor (eu nu zic s nu v uitati la televizor, c si eu am ntrun fel televizor, am sonorul de la televizor, numai c nam vreme de el).Important este sti gsesti totdeauna ceva de fcut, totdeauna ceva frumos,ceva care te mbogteste sufleteste siatunci e foarte bine. Si dac nuti gsesticeva de fcut, atunci te stpneste vrjmasul siapoi ti d el de lucru!

-Dac svrsim pcate fat de printii trupesti si ne cim, dobndim iertare, pe de o parte, iar pe de alt parte - pedeaps?

- Dumnezeu zice: "Cinsteste pe tatl tu si pe mama ta" (Iesirea XX, 12) - eporunc, si tineti seama de faptul c cele zece porunci ale lui Dumnezeu, dupSfntul Chiril al Alexandriei, sunt mprtite asa: primele privesc raportuldintre om si Dumnezeu, a cincea priveste raportul dintre printi si copii, iarcelelalte privesc raportul ntre oameni si oameni.

Sfntul Chiril al Alexandriei observ un lucru care mie mia plcut foarte mult,de cnd lam aflat (mi pare ru c nu lam gndit si eu nainte de al afla), sianume: nti e Dumnezeu, apoi printii si dup aceea sunt ceilalti oameni!

Printii au un loc special; prin printi nea adus Dumnezeu n lumea aceasta,deci fat de printi avem datorii speciale, trebuie si odihnim pe printi prin


28/120

28viata noastr, prin felul nostru de fi, s nu le facem suprri, s nu le facemrusine si dac, totusi, gresim fat de ei (sigur c greseala nui numai fat de ei,ci si fat de noi si fat de Dumnezeu), de la Dumnezeu primim iertarea, iarpentru c pcatele, n majoritatea cazurilor, se pltesc, putem s primim sinecazuri de pe urma necinstirii printilor si sar putea ntmpla ca, la rndulnostru, ca printi, s avem necazuri prin copiii nostri. Se zice: "Ce faci - ti seva face". Noi nu dorim lucrul acesta! Pe ct se poate, s fim corecti, c atuncine vine dar de la Dumnezeu, nu ne vine pedeaps de la Dumnezeu. Pedeapsa,de altfel, e considerat ca un mijloc de mbunttire, nu ca un mijloc deispsire.

- n Pateric si n viata clugreasc, mai ales, ascultarea este un element debaz. Totusi, noi auzim pe unii clugri c ei nu mai vor s asculte pe ierarhiide care apartin, pentru motive ca acestea: c ierarhul locului sau staretul inedreptteste, nepretuindule efortul depus n mnstire, c ierarhul saustaretul sunt materialisti sau au alte pcate. Pn unde merge ascultareaneconditionat si, eventual, cnd poti pune anumite conditii?

- Ascultarea este neconditionat n sensul acesta, c atunci cnd te faci clugrspui c vei fi asculttor ntru toate de ndrumtor si de fratii careti dau nistelucruri de fcut. Dar cnd ai fi ndemnat prin porunc s faci un pcat, atuncinu asculti! De exemplu, dac ti sar porunci s dai foc unei case, din ascultare,nu se poate! Pentru c ascultarea o faci ca s te apropie de Dumnezeu si ca ste apropii de Dumnezeu, nu o faci doar ca s fii n ascultarea cuiva. ti alegiomul de care poti s asculti, omul care nu te poate ndruma la nimic ru,pentru c el mplineste voia lui Dumnezeu, reflect voia lui Dumnezeu, nuipus n locul lui Dumnezeu - stai dumnezeul tu si de el trebuie s asculti -nui asa, ci eu sunt slujitorul lui Dumnezeu si trebuie s m asculti pe mine,cum l ascult eu pe Dumnezeu (cum ar zice Sfntul Apostol Pavel: "Fitiurmtorii mei precum eu lui Hristos!"). Astai conditia ascultrii.

n rest, chestiunile celelalte - c te nedreptteste, cti cere niste lucruri careimpun mai mult efort - dac esti smerit, nici nu simti. Clugria nui ochestiune particular, asa, m mbrac n haine clugresti si sunt clugr, cieste o chestiune de dependent, pentru cai vrut tu s te faci clugr. Cnd tefaci clugr, ti se dau foarfecele ca s le dai celui care te tunde n monahism,care zice: "Ia foarfecele si mi le d mie", iar dup ce i le dai zice: "Iat, dinmna lui Hristos le primesti pe ele, vezi c nimeni nu te sileste pe tine, c devoia ta vrei s fii n dependent". Deci, dac esti n situatia aceasta, de a fidependent, nu se mai discut c ai putea s fii si independent.

Cnd faci parte dintro mnstire nu mai esti un om liber, un om independent,care poti s faci ce vrei, careti poti rndui niste lucruri, asa, cti place tie. Eu,


29/120

29de exemplu, m consider aici n prelungirea mnstirii, pentru c am fost ngduit de mnstire s vin aici; am n buzunar un bilet de voie (eu lam scrisla masin, mi lam fcut anume): "Arhimandritul Teofil Prian din aceastmnstire este nvoit s mearg la Craiova pentru a tine o conferint cucaracter religios, invitat fiind de Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi dinRomnia. Pleac astzi, 27 octombrie 1997 si se ntoarce, cel mai trziu, n 29octombrie". Mine trebuie s fiu la mnstire, cci, dac nu, sunt nneascultare!

- Dac nar fi fost scris Patericul , ce neajunsuri ar fi avut credinciosii?

- Nu stim, pentru c nu stim ce foloase au credinciosii care citescPatericul nsensul acesta; adic noi nu putem zice c dePateric depinde ceva, c dac nucitestiPatericul nu ai folosul cutare si c trebuie neaprat s citeasc cinevaPatericul ca s se mntuiasc! La fel siFilocalia! Ce se ntmpl cu oameniicare nu stiu deFilocalie, nau vzutFilocalia? Printii mei nici nau auzitcuvntulFilocalie si, cu toate astea, eu cred c sau mntuit! De ce saumntuit? Pentru c au fost oameni cumsecade, cau stiut de rugciune, cau stiutde post, cau stiut de ndrumri, au stiut de o lege, au stiut de o Biseric, mrog, de toate astea, fr s stie dePateric, fr s stie deFilocalie; siacum nuputem s maximalizm niste lucruri, c gata,Patericul e tot, oameni buni,Filocalia e tot! Oameni buni, cumpratiFilocalia, cititi Filocalia, cititiPatericul! Nu asa! Ne ajut, e o treab bun, e n folosul nostru, avem nistebucurii alePatericului - citindPatericul, avem niste bucurii alePatericului - mplinindPatericul, avem niste bucurii aleFilocaliei asa, numai din zicerileFilocaliei; de exemplu, eu cnd aud cuvntul acesta: "Cnd ti aduci aminte deDumnezeu, nmulteste rugciunea, pentru ca atunci cnd l vei uita, Domnulssi aduc aminte de tine" (cuvntul dinFilocaliedin Sfntul Marcu Ascetul),mi se umple inima de bucurie. Sau cnd zic cuvntul Sfntului Isaac Sirul:"mpacte cu tine nsuti si vor fi n pace cu tine cerul si pmntul!". Sunt nistebucurii ale lecturii filocalice si ale lecturiiPatericului, dar noi numaximalizm acum: gata - numaiPatericul, gata - numaiFilocalia. Asteasunt lucruri care ne ajut, lucruri care ne formeaz o perspectiv, care ne dauo orientare; toate sunt bune, sunt binevenite dac ajungem la ele, dar nu potis zici c acela care nu ajunge la ele e pgubit.

- Cum ati caracteriza n dou-trei cuvinte Patericul ?

- Stiu eu. e foarte greu s faci o caracterizare asa, n dou - trei cuvinte si asa,deodat, la comanda cuiva! Las caracteriza drept o carte foarte important,care ne ajut s ne luminm constiinta n legtur cu mbunttirea vietiisufletesti. No, am zis acum ceva, nu stiu dac as mai putea repeta!


30/120

30

- Cum sporesti n relatia ta cu Dumnezeu prin rugciunea din biseric si cum

sporesti n relatia cu Dumnezeu prin rugciunea fcut acas? Care estediferenta dintre ele si care este echilibrul dintre ele?

- Drag, ntrun fel nu este nici o diferent, pentru c tot rugciune e si acas sila biseric! Ceea ce faci n biseric, faci organizat si mpreun cu altii, faci ntrun loc consacrat, ntrun loc sfintit anume pentru Dumnezeu. Se recomandca atunci cnd e slujb la biseric si cnd poti fi la biseric, s fii la slujb,pentru c pentru rugciunea particular gsesti si alt vreme, cnd nu esteslujb la biseric. M gndesc n special la Sfnta Liturghie.

- Explicati din Pateric urmtorul citat: "Pe copiii care vin n mnstiri sisihstrii nui aduce Dumnezeu, ci diavolul, ca si sminteasc si sirzvrteasc pe cei ce vor s petreac, n liniste, curata si cinstita viatclugreasc".

- Drag, cei dinPateric au avut n vedere ocolirea pricinilor tuturor pcatelor.Nu se gseste nicieri vreun cuvnt n legtur cu homosexualitatea, daraceast zicere dinPateric arat despre copil c are ceva comun cu femeia;

copiii pot fi, pentru unii dintre clugri, ndemntori la pcat, prin faptul creprezint, cumva, femeia. n general, Printii cei duhovnicesti au ocolitpricinile pcatului si au socotit copiii ca posibile pricini de pcate, dehomosexualitate. Asta este o chestiune privit ntrun anumit fel.

Omul poate s aib ns si alt perspectiv. Sianume, tot nPateric, se spunec niste clugri voiau s plece de lng niste asezri omenesti, pentru cideranjau copiii cu tipetele lor, cu jocurile lor si au spus lui avva Pimen si avvaPimen a zis: "De glasul ngerilor fugiti?". Deci, conteaz foarte multperspectiva pe care o ai ntro chestiune.

n Antologia sanscrit este o zicere n legtur cu femeia: "Cinelea vzut o fat... Carnea zis, btndusi dintii Sisi priveau printii fata. Floareau zis, plngnd, printii. Sia vzuto un clugr... Bestie - a strigat ascetul. Siun poet vzuta fata... nger - a soptit poetul".

Deci, acelasi lucru privit din diferite puncte de vedere, din unghiuri diferite.


31/120

31Foarte mult conteaz ce gndesti despre un lucru. Dumnezeu na fcut nimicru, Dumnezeu pe toate lea fcut bune. Noi trebuie s ajungem n situatia pecare o are Sfntul Apostol Pavel n vedere cnd zice c "n Hristos nu existbrbat sau femeie, rob sau slobod, ci ntru toate Hristos" (GalateniIII, 28).

Dac nvlui totul n Hristos, atunci nu mai exist nici un pericol. Dacdesparti pe Hristos de lume, ai motive s ocolesti o multime de pricini si chiarsi copiii, cares chipul lui Dumnezeu n om, sunt mai pstrtori ai chipului luiDumnezeu n om, dect omul mare. Numai c Printii cei duhovnicesti siaudat seama de slbiciunea, de neputinta omeneasc siatunci, ca s scape detentatii, au socotit c pe copii n sihstrii sin mnstiri i aduce vrjmasul, nuiaduce Dumnezeu. Asta, ca ssi ia niste msuri de prevedere.

- Este nimerit s lum atitudine deschis pentru pcatele si frdelegilesvrsite de fratii nostri? Cum si mustrm pe cei care vor s ne sminteasc,ce socoteal s cerem celor care ne lovesc pe la spate? Nu cred c retragereaeste o solutie.

- Nu se poate da o solutie pentru toate cazurile. Fiecare om trebuie ssigseasc solutia lui n mprejurrile respective. Ct priveste mustrarea pentrupcat, o poti face unui om care ntelege mustrarea (printele Arsenie Bocazicea c "mustrarea nvinge, nu convinge"). Ceea ce near interesa pe noi ar fisi convingem, nu si nvingem. O mustrare fcut are si ea rostul ei, scoate n evident pcatul, dar no potiface oriunde si oricnd. Atunci poate c nui asta totdeauna solutia. Faptul ccineva te loveste pe la spate, nseamn c el nsusi nu e destul de curajos ca ste loveasc din fat, ca s te poti apra; nu stiu n ce msur sar putea spune ctea lovit pe la spate, sunt niste lucruri pe care nu le poti rezolva teoretic,printro solutie general; n fiecare caz n parte trebuie s ai o atitudine, un felde a trata lucrurile.

-Explicatine rostul judectilor lumesti vzute prin prisma cuvntului Mntuitorului: "Nu judecati, ca s nu fiti judecati!" ( Matei VII, 1).

- Drag, Dumnezeu na desfiintat judectile! Chiar spune: "Cnd te duci cuprsul tu la judecat, mpacte cu el pe cale" (Luca XII, 58), na zis s sedesfiinteze toate judectile omenesti. Este nevoie de judecat si din punctulacesta de vedere, pentru c oamenii nu sunt la msurile la care ar trebui s fieca s nu mearg la judecat.


32/120

32S stiti c eu nam fost niciodat la o judecat, nici din curiozitate. Nici ntribunal nam intrat n toat viata mea, c am 69 de ani, din care 45 de ani demnstire. Era sajung odat, c mia furat unu' un ceas de mn din sertarulmesei de la mine din chilie. Mam pomenit c numi mai gsesc ceasul si vinecineva de la Militie si zice c trebuie s dau o declaratie si, dup ce am datdeclaratia, miau zis: "Printe, acum o s primiti citatie, trebuie s v duceti la judecat!". Siatunci am zis: "Mi frate, eu mai binei mai dau un ceas luia,dect s m duc la judecat!". Am aranjat apoi cu procurorul: "Domne, nu mmai duceti pe mine peacolo, c nui de mine!". Nus numai eu n situatiaaceasta; sunt attea siattea cazuri, attia siattia oameni care trebuie sajungla judecat, asa cer mprejurrile, asa cere legislatia, nai ce face! Importanteste s triesti n asa fel nct s nu ajungi la judecat, dar dac trebuie sajungi c te duce cineva de martor, te duci!

- Este suficient s te spovedesti doar la un singur duhovnic? Ce prere avetidespre faptul de a avea mai multi duhovnici, de a cuta un duhovnic care ti se pare cel mai bun?

- E foarte greu de stiut! Eu, personal, cred c nu trebuie neaprat s tespovedesti la un singur duhovnic, dup ce tea pus un duhovnic pe cale bun.Vin attia oameni la spovedit, care nu stiu ce s spun, n sensul c nuiintereseaz, nu iau aminte la sufletul lor. Dar sunt si oameni care triesc oviat superioar si nau ce spune, la drept vorbind! Pentru c lucrurile nus chiarasa, cum zic unii: "Printe, la tot pasul pctuim!". Nui adevrat! Pcatul esteclcarea legii lui Dumnezeu cu deplin voint si stiint. Siatunci, dac totusifaci niste lucruri negative, s zicem, nu toates pcate! Pcate sunt acelea cnd,de exemplu, stii c nu trebuie s furi - si furi. Atunci e pcat! Dar dac faci ogreseal, e altceva; de exemplu, dac nu stii cn 29 august este zi de post - simnnci de dulce. Dacti atrage cineva atentia: "Mi frate, fii atent c astzieste post", alt dat esti atent si postesti. Astai greseal, nu pcat, pentru c naiurmrit tu s faci un ru.

Mai sunt unele insuficiente, unele neputinte, ntrelsri, oamenii nau ce spune,la drept vorbind, dup ce sau pus o dat pe cale bun. Siatunci, dac vrea sprimeasc dezlegare si s semprtseasc, se poate spovedi la orice duhovnic,numai s aib grij s najung la unul mai aspru dect cel care i e duhovniculpropriuzis. Si, n cazul acesta, nu e neapratneaprat s te spovedesti la unsingur duhovnic. Eu asa am procedat totdeauna cu oamenii care au fost ndrumati de mine si care sau pus odat pe rnduial bun, leam spus: "poti ste spovedesti la orice duhovnic; de cte ori doresti - te spovedesti. Nu trebuies vii pn la mine la Smbta s te spovedesc eu, dup ce team pus pe calebun".


33/120

33Cei mai multi dintre credinciosii nostri nu au duhovnic. Cei care sespovedesc o singur dat pe an, n Postul Pastilor, poti s zici c nauduhovnic. Unii se spovedesc n dou minute, poate nici dou minute, acelapoti s zici c nare duhovnic! Duhovnic are acela care se orienteaz, care ntreab, care stie s urmreasc o chestiune, care vrea s aib o solutie, caretine legtur cu duhovnicul. Dac nui asa, nare duhovnic, are un preot la caresa spovedit si Doamneajut!

- Este indicat crestinului s mearg la nunt? Care este comportamentul pecare trebuie sl adoptm n astfel de situatii?

- Drag, de la caz la caz! Eu, de exemplu, am fost la nunt sptmna trecut!Nam stat mult, da' tot am fost! Mau chemat niste tineri la o cununie, si au zis:"Printe, v rugm frumos s veniti si la mas!". Si am zis - hai s nu le stricveselia, mai binemi stric veselia mea dac nu moi veseli (da' eu mam veselit,c stiam o cntare din tineretile mele: "Cine nui de veselie, La ospt s nu mai vie, C osptui veselos, Nui de omul mnios".

Mam dus acolo si am stat la aperitive si nu am ptit nimic si nici altii nu auptit nimic! Sunt unii cu constiint scrupuloas crora tot timpul le e fric snu fac ceva gresit, ca s nui bat Dumnezeu... Dac nu vor, s nu se duc!Nunta nui poman. Nunta e nunt, e cu veselie, e cu muzic, cine vrea - seduce, cine nu vrea - nu! Dac nu stii ce ai de fcut - nu te duce! Dac stii ce aide fcut - poti s te duci!

- Ce putem face atunci cnd nu mai putem face diferenta dintre un lucru rusi un lucru bun?

- S ntrebm pe cei care au constiint superioar nou!

- Vietuiti ntro mnstire care a fost distrus n secolul al XVIIIlea de Habsburgi, pentru a promova grecocatolicismul. Ce credeti despre actualaofensiv grecocatolic?

- Eu personal nu gsesc ratiunea unei Biserici grecocatolice, pentru c este oform care nu e nici ortodox, nici catolic! S lum un caz. Ei zic c Papa eSfntul Printe. Sfntul Printe tine Pastile odat cu catolicii, cu apusenii n


34/120


35/120


36/120

36Dumnezeu n amnuntime, nuL poate cunoaste, nare cum! Un Dumnezeucare ar putea fi cunoscut, nar mai fi Dumnezeu! Omul poate cuprinde lucrurimai prejos de el, dar nu poate cuprinde lucruri mai presus de el. Lucrurile caresunt mai presus de om l coplesesc. Asa ceva face ntrun fel si muntele. Siatunci, dac ai sensibilitate sufleteasc n fata mretiei unui munte, poti stireversi sufletul ntro rugciune particular, ntro rugciune personal, ntrorugciune poate fr gnduri, dar o rugciune simtit, n care inima este peprimul loc, mai ales la munte.

Nu sar putea zice c toti oamenii care merg la munte se roag si nici mcar cmajoritatea oamenilor care merg la munte se roag. Poate c nici dintrecredinciosi nu se simt toti cu o dispozitie sufleteasc pentru rugciune siconstatm c nici noi nu reusim s ne revrsm ntro rugciune consistent sisustinut, chiar si n conditii de munte, n conditii de apropiere de munte, nconditii de impresii de munte. Pentru c muntele nui numai muntele de piatr,muntele nteles ca un colos, ci este si muntele cu pdure, muntele cel cuplceri de munte, muntele cu manifestri pe care le gsesti numai acolo.

Asa nct, este necesar s ni se sugereze gndul acesta, c ne putem ruga lamunte n conditii proprii muntelui, parc mai bine dect n alt parte.

Stim c rugciunea este definit ca "vorbirea mintii cu Dumnezeu". Asa odefineste Evagrie Ponticul. Ce poti spune lui Dumnezeu n apropierea unuimunte, doar ceea ce seamn cu "Mare esti Doamne si minunate sunt lucrurileTale si nici un cuvnt nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale". Ce potispune lng un munte care se face cunoscut si prin vuietul lui, doar: "Ridicsirurile, Doamne, ridicsi rurile glasul lor, ridicsi valurile vuietul lor"(Psalmul 92; 45). Ce poti spune n fata unei stnci dect ceva asemeneacuvintelor din Psalm - "Muntii cei nalti sunt slasul cprioarelor si stncilescorburoase - adpost fiintelor fricoase" (Psalmul 103; 19). Ce poti spune nfata unei pduri de munte dect cuvintele: "Fiarele pdurii si au ascunzisurile n munti". Ce poti spune n fata unor daruri ale muntelui, cum sunt fructele demunte, dect ceva ce ne aduce aminte de rugciunea colivei, n care se spune,vorbind cu Dumnezeu: "Cel ce ne dai roadele pmntului spre desftarea sihrana noastr".

Dar ca toate aceste lucruri s le avem n vedere, s le putem gndi, s le putemsimti, este necesar s avem o sensibilitate, o deschidere spre ntelegerea unorastfel de lucruri, pentru c, altfel, gndurile noastre rmn la ceea ce vedem, laceea ce simtim, nu ne ridicm de la contemplarea naturii la contemplarearatiunilor din Dumnezeu ale lucrurilor si nici de la contemplarea ratiunilor nuajungem mai departe - la contemplarea lui Dumnezeu nsusi, mai presus deratiunile Sale.


37/120

37n fata mretiilor care se revars prin Dumnezeu prin munti, prin ceea ce nevorbesc muntii, ar trebui s ne revrsm sufletul n rugciune, considerndrugciunea nu numai ca "vorbire a mintii cu Dumnezeu", ci considerndrugciunea si ca o "bucurie care nalt multumire" (asa defineste rugciuneaSfntul Isaac Sirul).

Cnd avem o bucurie n suflet, bucuria din mretia naturii, n locurile unde se nalt mutii sau pe munte, putem sI multumim lui Dumnezeu pentru acestedaruri ale naturii, pentru toate aceste daruri ale muntelui, care sunt deosebitede darurile pe care le au celelalte forme de relief.

n Psalmisunt amintiti adeseori muntii: Muntele Sionului, Muntele Mslinilorsi alti munti, cedrii Libanului si alti copaci din preajma autorilor de psalmi,ceea ce nseamn c si noi, la rndul nostru, gndindune la acelea, purtnd nminte versete din psalmi, purtnd n minte gnduri de la slujbele noastre,putem s facem o legtur ntre nltimile fizice si cele spirituale.

De pild, n Canonul Schimbrii la Fat, n Canonul din ziua de nainteprznuire, se spune: "Munte nalt avnd noi, inima curtit de patimi,s vedem Schimbarea la Fat a lui Hristos care ntreste mintea noastr".

Un munte aduce aminte de virtutile cele nalte, un munte nalt cu adevrat lpurtm n noi nsine, ca loc al prezentei Mntuitorului nostru Iisus Hristos cuSchimbarea Lui la Fat, dac avem inima curtit de patimi, pentru c numai n inima curtit de patimi se poate arta Schimbarea la Fat a Mntuitoruluinostru Iisus Hristos si elementele naturii ca mbrcminte a Domnului nostruIisus Hristos, luminat asa cum a fost ea la Schimbarea la Fat.

Dac avem o legtur real cu Domnul nostru Iisus Hristos si prin El cuDumnezeu Tatl si cu Dumnezeu Duhul Sfnt si mpreun cu gndul la PreaSfnta Treime avem n vedere mretia Maicii Domnului si mretiile sfintilor,care toti au fost ca niste munti nalti n lumea aceasta, avem pril

07. pr. teofil -cuvant catre tineri

Documents