HIDROTEHNICA, 50(2005), 11-12 3

În decursul lungii sale istorii RevistaHidrotehnica nu a purtat numele pe care îl are înprezent. Ea a apãrut în anul 1954 sub denumireade “METEOROLOGIA, HIDROLOGIA ºiGOSPODÃRIREA APELOR” deºi încã de laînceput s-a dovedit generoasã cu toþi specialiºtiidin domeniile ale cãror preocupãri se aflau în in-cidenþã cu apa ºi problemele sale. Revista aveaun “comitet de redacþie” relativ redus format înmod prioritar din meteorologi (M. ªorodoc, N.Topor, C. Dissescu), hidrologi (S. Dumiterscu, J.Boisnard), hidraulicieni (O. Blaga) ºi din in-gineri implicaþi în gospodãrirea cantitativã (C.Pârvulescu, A. Filotti, M. Podani), dar ºi calita-tivã (M. Negulescu) a apelor.

Ulterior, prin anii 1959-1960, revista eracoordonatã de un “colectiv de conducere” careaduna nume prestigioase ale specialiºtilor dindomeniul apelor: Prof. Dumitru Leonida, Prof.Radu Cãdere, Prof. P. Protopopescu, Conf.Petre Trofin, Conf. Radu Pop, Dr. SorinDumitrescu ºi Dr. D. Þâºtea dar ºi de un «cole-giu de redacþie» care, sub îndrumarea celor „dinconducere”, se ocupa de munca propriu zisã deredactare ºi scoatere la lumina tiparului a revis-tei.

În anul 1962 se formeazã un colegiu deredacþie pe specialitãþi: meteorologie, hidrolo-gie, hidrogeologie, gospodãrirea apelor, hidra-ulicã, protecþia calitãþii apei, alimentãri cu apã ºiamenajãri hidrotehnice, situaþie care atestã „dejure” caracterul multidisciplinar al revistei. Se-cretar de redacþie era o doamnã a cãrei prestaþie,competentã ºi inteligenþã a avut un remarcabilrol în asigurarea calitãþii revistei, a diversitãþiiproblemelor prezentate de autori ºi a echilibru-

lui conþinutului fiecãrui numãr. Prin îndelungatasa activitate ºi calitãþile sale, Doamna IosefinaKatz (devenitã mai târziu Doamna IosefinaSara) a intrat în istoria revistei ca personalitatede legendã.

Pe lângã domeniile susmenþionate, revistamai cuprindea (ºi de altfel a continuat sã conþinãpânã în prezent) note, recenzii, informaþii docu-mentare, scurte ºtiri ºi alte rubrici cu caracter in-formativ.

Dintre primii autori de articole, se remarcãmeteorologii care publicã în aproape toate nu-merele reviste. Dacã în primii ani contribuþiameteorologilor era prioritar de facturã climato-logicã autori fiind „mai vârstnicii” Dr. M.Stoenescu, Dr. C. Donciu ºi Nicolae Topor, ur-maþi de D. Þâºtea, M. Grigore, E. Milea, R.Stoian ºi alþii, curând, prin anul 1960, tinerii depe atunci, A. Doneaud ºi N. Beºleagã abordeazãprimii problemele modelelor numerice ale cir-culaþiei atmosferice (Nr. 4/1960).

De altfel încã din primii ani, revista s-a bu-curat de o participare remarcabilã a tineriloringineri ºi cercetãtori la prezentarea roduluimuncii lor încã „de formare”. Alãturi de „maeº-trii” care încã de la începuturile revistei au publi-cat articole de referinþã: Acad. Prof. Dr. CristeaMateescu (Siguranþa în funcþionarea marilorbaraje, nr.1/1964, Hidrocentrala Vidraru - con-cepþia schemei, no.1/1965), Prof. Dr. Doc. DorinPavel (Profilul ºi fluxul rotoarelor Francis,nr.4/1965), Prof. Dr. Ion Vladimirescu, Dr. ªt.M. Stoenescu, Prof. Dr. Dumitru Cioc (ºi încãmulþi alþii), o pleiadã de tineri cercetãtori ºi in-gineri devin corespondenþi de duratã, dar ºi decertã valoare ai revistei.

DIN ISTORIA REVISTEI HIDROTEHNICA

Se cuvine, de asemenea, a remarca pre-ocupãrile revistei încã din anii sãi de începutprivind un domeniu, relativ nou la acea vreme ºiadesea neluat în seamã, ºi anume acela privindcalitatea apei. Apar evaluãri ale poluãrii apei înstudii de caz (Radu Antoniu: Prime evaluãri alepoluãrii apei aval de combinatul siderurgicHunedoara, nr.2/1960), dar ºi încercãri de pre-zentare de sintezã (V. Ticuþa: Protecþia calitãþiiapelor de suprafaþã ºi subterane, nr.2/1960).Un fapt remarcabil la acea vreme îl constituieîncercãrile de automatizare ºi introducere atehnologiilor novatoare în vederea monitor-izãrii fenomenelor naturale. Staþia meteo au-tomatã propusã de Fl. Patrichi în nr.4/1960, de-sigur astãzi depãºitã, a funcþionat multã vremecu succes în reþeaua meteorologicã. De aseme-nea sunt de remarcat încercãrile de Utilizare aizotopilor radioactivi în mãsurãtorile hidrolog-ice (E. Gaspar º.a., nr.7,8/1965). De asemenea,tehnologii noi sau teorii încã neaplicate suntabordate de A. Mãruþã: Sonicitatea ºi analogiaelectro- hidraulicã, nr.6/1965.

Din anul 1964 revista îºi schimbã numele în:”Hidrotehnica, gospodãrirea apelor, meteo-rologia” fãrã ca aceastã schimbare în titulaturãsa modifice profilul preocupãrilor sau o anu-mitã accentuare a importanþei vreuneia din dis-ciplinele care concurã la cunoaºterea ºi re-zolvarea problemelor apei.

În nr. 1/1965, Constantin Mociorniþa pub-licã un articol care va rãmâne de referinþã în lit-eratura ºtiinþificã hidrologicã: Calculul deb-itelor maxime pe râurile din România.Metodele propuse la acea vreme sunt utilizate înbunã parte ºi astãzi.

Mergând mai departe pe firul anilor, se cu-vine a nota continuarea cu succes a cercetãrilorpentru introducerea tehnologiilor de alimentãricu apã ºi de purificare a apei. În acest sens, înanii 60-70 apar o serie de articole semnificativeprintre care se pot cita: V. Ghederim -Impurificarea apelor reziduale, nr.9/1965, M.Antonescu ºi Gh. Vladimirescu - Filtre rapide,nr. 10/1965, precum ºi apariþia primului numãr(nr.3/1966) consacrat unei teme distincte:Epurarea apelor reziduale în unele industrii dinRomânia. Printre lucrãrile de mare interes (maipuþin la acea vreme, dar cu impact deosebit maitârziu) se remarcã cele referitoare la Probleme

de epurare a apelor reziduale -V. Popescu,Efectele detergenþilor asupra calitãþii apei ºimetode de epurare - L. Vaicum ºi A. Iliºescu,sau “Caracterizãri globale ale termicii ºichimiei apei lacurilor din România” - P.Gâºtescu ºi Ion Zãvoianu.

Elaborarea primelor scheme de amenajareintegralã a bazinelor hidrografice în perioada1959-1962 conduce la sedimentarea ideilor ºiprincipiilor de folosire eficientã a apei, con-cretizate printr-o sistematizare deosebitã decãtre A. Filotti: Principii ale întocmirii sche-melor de amenajare a bazinelor hidrografice,nr.5/1967, precum ºi la primele dezvoltãri deprograme de calculator pentru rezolvarea pro-blemelor hidraulicii albiilor cu suprafaþã liberãîn regim nepermanent (D. Cioc, E. Trofin, R.Amafteiesei, Fl. Ionescu).

Prin anii `70 apar prime încercãri de aplica-re a calculelor statistice multidimensionale încaracterizarea complexã a fenomenelor hidro-logice: S. Hâncu: Analiza statisticã multidimen-sionalã, nr. 3/1972, C. Catanã, V. Al. Stãnescu -Analiza statisticã a fenomenelor hidrologice de-pendente, nr. 5/1979. Tot prin acea perioadãapar primele articole, timide dar cu efect notabilasupra unui aspect, mult neglijat în acea vreme:impactul amenajãrilor „integrale” ale bazinelorhidrografice asupra mediului înconjurãtor (D.Cioc, E. Rãzvan: Hidraulica ºi mediul. Maitârziu sintagma „amenajare integralã” a fost pedrept cuvânt înlocuitã cu „amenajare integratã”care sã asigure dezvoltarea durabilã în armoniecu mediul înconjurãtor ºi legile sale.

Un nou numãr rezervat problemei protecþieiºi calitãþii apelor este editat în anul 1972(nr.10/1972), fiind tratate cele mai diverse prob-leme relative la aceastã topicã precum: Eficienþacontrolului automat al calitãþii apei - R.Antoniu, Sisteme tehnice de combatere a impu-rificãrii apelor - I. Pâslãraºu, Impurificareaapelor subterane - R. Cãdere, Staþii de epurareorãºeneºti - M. Pavloff.

Se semnaleazã în acelaºi an lucrarea dereferinþã elaboratã de marii înaintaºi ai hidro-energeticii româneºti; Prof. Dr. doc. DorinPavel ºi Acad. Prof. Dr. Cristea Mateescu:Lucrãri hidroenergetice reprezentative în perio-da 1947-1972 în þara noastrã, nr. 12/1972. Înacelaºi numãr se înscriu de asemenea, sinteze

4 HIDROTEHNICA, 50(2005), 11-12

HIDROTEHNICA, 50(2005), 11-12 5

ale realizãrilor din domeniul hidrotehnicii ºigestiunii apei precum Cercetarea hidraulicã -D. Cioc ºi al., Activitatea de meteorologie - N.Ciovicã ºi al., Probleme de alimentãri cu apã -P. Trofin ºi E. Blitz, Lucrãri de îmbunãtãþirifunciare reprezentative în România - N. Mantzºi al.

Cãtre sfârºitul deceniului 8 ºi începutuldeceniului 9 apar primele dezvoltãri ale mode-lãrii matematice în hidrologie ºi gospodãrireaapelor: Modelarea matematicã în hidrologie -L. Ilie, nr. 5/1978; Program de calculator pen-tru prelucrarea datelor hidrometeorologie învederea prognozei viiturilor - V. Al. Stãnescu,nr.10/1979, Modele ale alimentãrii apelor freat-ice ºi Modelarea acviferelor ºi resurselor deapã - V. Pietraru ºi R. Drobot, nr.8/1978,Model de simulare-optimizare pentru analizaparametrilor sistemelor de gospodarire aapelor cu scopuri multiple - I. Dima ºi V.Visan – nr. 10/1981.

Începând cu anul 1978 se noteazã o remar-cabilã iniþiativã: publicarea secþiunii de „Enci-clopedia Apelor” care pe o duratã de aproape 5ani pânã în anul 1983 aduce în faþa cititoruluiprecizãri ºi descrieri ale unor noþiuni de specia-litate din toate domeniile cu incidenþã directãsau indirectã în problematica complexã a rezer-velor de apã, calitãþii lor, lucrãrilor hidrotehniceºi ale modul de folosire raþionalã a apei.Totodatã, în cadrul acestei secþiuni apar primeleclarificãri ale impactului dintre apã ºi mediu.

Anii 1978-81 au printre cei mai prodigioºiai revistei. Apar lucrãri de referinþã de deosebitãimportanþã precum Siguranþã ºi risc în marilebaraje - Prof. R. Priºcu, Prof. D. Stematiu,nr.5/1978, sau din domenii noi: Hidrologie ur-banã - P. Solacolu, O. Ceachir, nr. 3/1981,Aplicaþii ale imaginilor satelitare în hidromete-orologie - D. Grumãzescu, nr.9/1978. În anul1978 apare o nouã rubricã: Dezbateri care seconstituie ca un forum în care emulaþia ºtiinþi-ficã are încã un câmp deschis. Un numãr special(nr. 4/1981) este dedicat problemelor deAlimentãri cu apã ºi canalizãri.

Seria articolelor de modelare matematicãdin domeniul hidrogeologiei, hidrologiei ºigospodãririi apei continuã prin: Modelareamatematicã în gospodãrirea apelor subterane -R. Drobot, nr. 8/1982, Model matematic de

compunere a viiturilor ºi „Exploatarea coordo-natã a lacurilor de acumulare” - P. ªerban º.a.,nr. 12/1984, Modelare stocasticã în hidrologie -D. Maiorescu º.a., nr. 12/1982.

Gama lucrãrilor consacrate problemelor deimpact de mediu se dezvoltã: Efecte de dragajºi evacuarea produselor dragate asupra mediu-lui - I. Manoliu, nr.9/1984), Aspecte ecologicela amenajarea potenþialului hidroenergetic - P.Stegãroiu, nr. 6/1985, Impactul dintre gospodã-rirea apelor ºi mediul înconjurãtor - C. Rusu,nr.10/1988. Un numãr special (nr. 1/1988) estededicat amenajãrii Dâmboviþei în municipiulBucureºti care trateazã complexitatea de proble-me pe care le-a ridicat aceastã lucrare: concepþiade amenajare, soluþii ºi tehnologii constructive,execuþia lucrãrii, nodurile hidrotehnice, acumu-larea Lacul Morii. Într-o perioadã când pe planmondial se cãutau soluþii (ºi se mai cautã încã)pentru valorificarea energiilor neconvenþionale,Dr. C. Bondar publicã în revistã, nr. 9/1988Valurile la Marea Neagrã: perioadã ºi înãlþime,prognozã ºi utilizare.

Seria modelelor matematice continuã ºi lasfârºitul deceniului 9 ºi începutul deceniul 10:Model VIDRA” - P. ªerban, nr.1/1989, Ele-mente de interfaþã utilizate în analiza tridimen-sionalã a structurilor hidrotehnice - D.Stematiu ºi C. Toma, nr.9/1989, Pierderi de apaîn irigaþii - M. Botzan, nr.1/1988, Modelespaþio - temporale de analizã a ploilor - C.Diaconu, nr. 7/1989, º.a.

Dupã 1990, apare ca rubricã nouã a revistei”Protecþia mediului înconjurãtor”, cãruia i seconsacrã de aici înainte multe articole în care sepromoveazã idei noi privind dezvoltarea amena-jãrii hidrotehnice a bazinelor hidrografice ºi aconstrucþiilor hidrotehnice, precum ºi problemelegate de noua politicã a României: Gospo-dãrirea integratã a apelor în economia de piaþãliberã - A. Umbreºi, nr. 5-6/1991. Spre deose-bire de anii trecuþi când apãreau titluri de arti-cole de genul ”Folosirea calculatoarelor la re-zolvarea problemei X”, în condiþiile apariþieidesktopurilor modelele matematice devin sim-ple instrumente pentru care existã rezolvãristandardizate pe plan mondial, iar problemelede informaticã se dirijeazã cãtre concepþiile debaze de date Sistem unitar pentru gestionareainformaþiilor hidrometeorologice ºi de gospodã-

rirea apelor - I. Poianã, nr.2/1993, Gestionareadatelor hidrometeorologice din flux operativ:concept ºi produs software - I. Poianã, S.Marinescu, nr.7/1996, Baze de date pentru siste-mele de irigaþii - I. Matizoc º.a., nr. 4/1997,Organizarea modernã a sistemelor de suprave-ghere a barajelor - D. Hulea º.a. , nr. 4,5/1996.

Conform noii situaþii politice ºi mai ales anoilor evoluþii în gospodãrirea apelor apar altepuncte de vedere asupra unor preocupãri conti-nue ale domeniului: Scheme cadru de amena-jare ºi gospodãrire a apelor în bazinele hidro-grafice din România - I. Tecuci, Modernizareamonitorizãrii calitãþi apelor - E. Cuºa, no7/1997. Mai sunt de remarcat numerele specialededicate „Zilei Apei” în care sunt publicate arti-cole de sintezã în concordanþã cu tematicã anu-alã anunþatã pe plan mondial de ONU precum:Dezvoltare durabilã a resurselor de apa, alimen-tãri cu apa si canalizãri, lucrãri hidrotehnice deîmbunãtãþiri funciare, gospodãrirea apelor,inundaþii, impact de mediu, reabilitarea cursu-rilor de apã, conservarea ºi protecþia calitãþiiapei, apa ºi sãnãtatea etc. În anul 2005 suntreluate problemele acute cu care se confruntãirigaþiile, se fac o serie de cercetãri ºi se emitpuncte de vedere valoroase publicate în revistãIrigaþiile în contextul lucrãrilor de îmbunãtãþirifunciare din România - nr.7, 8/2005.

Este dificil a scrie o istorie bunã. Aceastaimplicã o bunã cunoaºtere a faptelor fie direct,fie dintr-o documentare laborioasã. Mai mult,dacã rolul istoriei este de a trage niºte concluziiutile decât de a fi un divertisment, atunci estenecesarã multã obiectivitate ºi pricepere în ascoate în evidenþã iniþiative ºi fapte care sãserveascã deopotrivã cititorului dar mai alescelor care dau viaþã revistei.

În aceastã ordine de idei, dincolo de o sim-plã informare a cititorilor asupra unor momentesemnificative din viaþa revistei, cea mai perti-nentã concluzie a acestui material este urmã-toarea: Revista Hidrotehnica, în întreaga sa pe-rioadã de apariþie, a acoperit toate domeniile de

bazã care au incidenþã asupra multiplelor ºicomplexelor aspecte pe care le ridicã folosireaapei în dezvoltarea societãþii. De aici rezultã oacþiune care trebuie întreprinsã ca o necesitateîn viitorul apropiat: realizarea unui „tezaur desintezã al documentelor ºtiinþifice” constând însistematizarea pe domenii a titlurilor articolelorastfel încât cititorul sã dispunã de o clasificare atitlurilor si cuvintelor cheie sau chiar a rezu-matelor articolelor care se încadreazã într-undomeniu dat. O propunere asemãnãtoare a maifost de altfel lansatã în nr. 4/1983 ºi nr. 7/1983de cãtre M. Semenescu ºi respectiv de Prof. IonVladimirescu, care propuneau o lucrare de sin-tezã privind „Concepþia ºi realizãrile hidro-tehnice din trecutul þãrii noastre”. De exemplu,ar fi foarte util ca o serie de studii de caz,aparent cu caracter particular, privind soluþiiconceptuale ºi tehnice gãsite în proiectarea ºiexecuþia marilor baraje realizate în România (ºiacestea nu sunt deloc puþine) sã fie îngemãnateîntr-o categorie de sintezã. De asemenea, oculegere de titluri sau / ºi cuvinte cheie referi-toare la multele articole care analizau formarea,evoluþia ºi efectele viiturilor istorice dinRomânia sã fie aºezate într-o categorie pentruca cei care se ocupã în mod special de acestdomeniu sã aibã un acces facil la conþinutul lorfãrã a mai consulta lunga listã a numerelorapãrute.

Când este vorba de a face o apreciere is-toricã globalã, alegerea raportorului este extremde dificilã. Citând pe cunoscutul hidraulician J.F. Kennedy, suntem cu totul de acord cã ”preades raportorul are de fãcut o alegere dificilã: sãfie amabil cu autorii sau onest cu cititorii”. Înaceasta privinþã, autorul acestei prezentãri nueste sigur cã a evidenþiat cele mai semnificativefapte ºi realizãri din istoria revistei ºi apeleazã laîngîduinþa celor ce vor parcurge acest material.

Viorel Alexandru StãnescuProfesor asociat

Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

6 HIDROTEHNICA, 50(2005), 11-12