nr1 2 2016 - rowater.ro hidrotehnica/revista hidrotehnica nr. 1-2... · precum: modul de racordare...

53
Colmatarea lacurilor de acumulare, fenomen costisitor Mircea Pecingine, Ana - Maria Neacºu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 Studiu tehnico - economic de dimensionare a lungimii rampelor de acces la podul ce traverseazã râul Tisa Daniel - Gabriel Balea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 Contribuþii în modelarea rãspunsului seismic al barajelor arcuite cu con- siderarea compresibilitîþii apei din lacul de acumulare Râzvan - Gheorghe Vârvorea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Aplicarea unor modele statistice în prelucrarea datelor din monitorizarea barajului cu contraforþi Strâmtori - Firiza Câlin Bohuº . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25 Reducerea riscului de inundare prin dezafectarea unor lucrãri din albie Mãdãlin Mihailovici, Alexandru Moldovan, Anca Rotaru, Iulian Drãgunoiu . . . . . . .32 Conferinþa Naþionalã ºu Expoziþia de Energeticã - CNEE 2015 Mãdãlin Mihailovici, Alexandru Moldovan, Anca Rotaru, Iulian Drãgunoiu . . . . . . .32 ANIVERSARE Prof. Gheorghe Creþu la 80 de ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39 HIDROTEHNICA vol.61 2016 Cuprins 1 - 2

Upload: tranthuy

Post on 10-Mar-2019

257 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

Colmatarea lacurilor de acumulare, fenomen costisitorMircea Pecingine, Ana - Maria Neacºu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

Studiu tehnico - economic de dimensionare a lungimii rampelor de accesla podul ce traverseazã râul TisaDaniel - Gabriel Balea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

Contribuþii în modelarea rãspunsului seismic al barajelor arcuite cu con-siderarea compresibilitîþii apei din lacul de acumulareRâzvan - Gheorghe Vârvorea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

Aplicarea unor modele statistice în prelucrarea datelor din monitorizareabarajului cu contraforþi Strâmtori - FirizaCâlin Bohuº . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25

Reducerea riscului de inundare prin dezafectarea unor lucrãri din albieMãdãlin Mihailovici, Alexandru Moldovan, Anca Rotaru, Iulian Drãgunoiu . . . . . . .32

Conferinþa Naþionalã ºu Expoziþia de Energeticã - CNEE 2015Mãdãlin Mihailovici, Alexandru Moldovan, Anca Rotaru, Iulian Drãgunoiu . . . . . . .32

ANIVERSARE Prof. Gheorghe Creþu la 80 de ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39

HIDROTEHNICAvol.61 2016

Cuprins

1 - 2

Page 2: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

HYDRAULICS, HYDROLOGY,HYDROGEOLOGYThe effect of bed roughness changing on a sec-tor of Homorod Ciucaº River upon the floodlimitsDaniela Sârbu, Virgil Petrescu . . . . . . . . . 3

Study on groundwater quality evolution in thearea related to the slag and ash deposit of CETDrobeta-Turnu Severin for the period 2009-2014Mihai - Doinel Muntean, Ioan Ciortea,Teodor Eugen Man . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

HYDROPOWERRecent evolutionary algorithms for optimization pproblems with an application in hydropower engineeringEliza Isabela Ticã, Radu Popa . . . . . . . . . 16

WATER MANAGEMENTWater intakes behavior in operation duringhigh water regimeRareº Andrei Chihaia . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Sewer wastewater B 140/210 Mihai Bravu,between past and present. Mãdãlin Mihailovici, Alexandru Moldovan,Anca Rotaru, Iulian Drãgunoiu . . . . . . . . 32

HYDRAULIQUE, HYDROLOGIE,HYDROGEOLOGIEL’effet de modifier la rugosité du lit d’unsecteur de la rivière Homorod - Ciucaº sur leslimites des inondationsDaniela Sârbu, Virgil Petrescu . . . . . . . . . 3

Etude sur l’évolution de la qualité des eauxsouterraines dans la région liées au dépôt descories et de cendres CET Drobeta - TurnuSeverin pour la période 2009 - 2014Mihai - Doinel Muntean, Ioan Ciortea,Teodor Eugen Man . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

HYDROELECTRICITEAlgorithmes évolutionnaires récents pour desproblèmes d’optimisation, avec une applicationen ingénierie hydroélectriqueEliza Isabela Ticã, Radu Popa . . . . . . . . . 16

GESTION DES EAUXComportement dans exploitation des prisesd’eau sous les eaux hauteRareº Andrei Chihaia . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Egouts des eaux usées B 140/210 Mihai Bravuentre passé et présent Mãdãlin Mihailovici, Alexandru Moldovan,Anca Rotaru, Iulian Drãgunoiu . . . . . . . . 32

C O N T E N T S C O N T E N U

Page 3: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2 3

1. IntroducereConstrucþia cea mai obiºnuitã care, în

principiu, ar putea fi dezafectatã în vedereacoborârii nivelului apei la viituri, în situaþia încare aceastã lucrare nu mai îndeplineºte, total

sau parþial, funcþia pentru care a fost realizatãeste un pod sau un podeþ.

Creºterea nivelului apei amonte de un podºi intensitatea contracþiei apei în secþiuneapodului sunt determinate de diferiþi factori,precum: modul de racordare a albiei naturalecãtre deschiderea podului, existenþa sau nu aculeelor podului în interiorul albiei minore,

REDUCEREA ZONELOR INUNDABILE PRIN DEZAFECTAREAUNOR LUCRÃRI DIN ALBIE

Dr.ing. Daniela SârbuInstitutul Naþional de Hidrologie ºi Gospodãrire a Apelor

Prof.univ.dr.ing. Virgil PetrescuUniversitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

Referenþi ºtiinþifici:Prof.univ.dr.ing. Radu DrobotDr.ing. Ion Tecuci

Una din mãsurile de reducere a riscului de inundare la viituri ºi, în consecinþã, de a limitapagubele potenþiale este de a crea „mai mult spaþiu pentru râuri”, în conformitate curecomandãrile europene. În articol se analizeazã varianta dezafectãrii unei lucrãri secundaredin albia minorã a râului Homorod Ciucaº, în zona localitãþii Satu Nou, judeþul Braºov.Lucrarea propusã spre dezafectare este un pod vechi, mai rar circulat, care duce la o fermã,dar aflat în apropierea podului principal din localitate, astfel încât accesul la acea fermã poatefi fãcut ºi pe un alt traseu. Analiza impactului dezafectãrii podului privind reducerea zonelor inundabile s-a realizat prinsimularea numericã a curgerii apelor mari în râu, la debitul cu probabilitatea de depãºire de1%, conform „Strategiei naþionale de gestionare a riscului la inundaþii pe termen mediu ºilung” pentru apãrarea zonelor rurale împotriva inundaþiilor. Prin simulare numericã s-au stabilit limitele de inundabilitate în prezenþa lucrãrii (regim actualde curgere) ºi, prin comparaþie, în urma dezafectãrii acesteia (regim modificat prin soluþiapropusã). Prin suprapunerea acestor limite de inundabilitate pe un ortofotoplan se poate uºorremarca reducerea semnificativã a zonelor inundabile, pentru un acelaºi hidrograf de viiturã.

ABSTRACT:

REZUMAT:

One of the measures to reduce the risk of flooding and therefore limit the potential damage isto create „more room for rivers”, in accordance with European recommendations. The paperexamines the version of removing a secondary hydraulic structure from the Homorod Ciucasriverbed, in the Satu Nou village, Brasov County. The proposed structure for removing is anold bridge, rarely circulated, leading to a farm, but located near the main bridge in the village,so that the access to that farm can be done on a different route.The impact analysis of the bridge removal on reducing the flooded areas was done bynumerical simulation of high water flow in the river at the probability of exceeding 1%,according to the „National Strategy for Flood Risk Management in the Medium and LongTerm” to defend the rural areas against floods. By numerical simulation flood limits in the presence of the hydraulic work (current flowregime) and, by comparison, after its removal (modified regime by the proposed solution)were established. By overlaying these flood limits on a orthophotomap can easily notice asignificant reduction of the flooded areas for the same hydrograph.

Cuvinte cheie:viituri, simulare numericã, pod, limite de inundabilitate

Page 4: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

4 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

existenþa ºi forma pilelor podului care potobtura semnificativ secþiunea vie, cãdereanivelului apei în bieful aval care poate conducela creºterea vitezelor pe sub pod etc.

Analiza impactului viiturii prin simularenumericã în zona de interes s-a realizat conformdispoziþiilor H.G. nr. 846/2010 pentru aprobarea„Strategiei naþionale de management al risculuila inundaþii pe termen mediu ºi lung”, publicatãîn Monitorul Oficial nr. 626 din 6 septembrie2010, care precizeazã cã proiectarea structurilorde apãrare se va face la debite/niveluri cuprobabilitatea de depãºire de minimum 0,2%pentru zonele urbane dezvoltate, în funcþie derezultatele analizelor tehnico-economice, 0,5%pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, 1%pentru zonele rurale ºi 10% pentru zoneleagricole (fãrã locuinþe sau bunuri sociale ºieconomice importante). [1]

2. Prezentarea situaþiei din terenÎn analiza de faþã s-a propus dezafectarea

podului secundar care blocheazã curgereaapelor mari, mai exact podul vechi de peste râulHomorod Ciucaº, la intrarea în localitatea SatuNou, comuna Hãlchiu, judeþul Braºov (fig. 1 ºifig. 2). [2]

Acest pod faciliteazã accesul la o fermãavicolã situatã în extravilanul localitãþii, dardrumul care trece peste pod nu este singurultraseu de legãturã între drumul judeþeanDJ112C ºi fermã, existând ºi alte variante deacces. Astfel, distanþa din centrul localitãþiipânã la fermã ar creºte cu 110 m, iar din DJ112C, venind dinspre Braºov, diferenþa esteceva mai mare, de 940 m, cãci mai întâi trebuiesã intre în localitate (fig. 3).

Pentru a identifica impactul acestui podasupra curgerii apei în râul Homorod Ciucaº,s-au generat limitele de inundabilitate la debitul

Fig. 1. Localizarea în plan ºi în secþiune apodului propus pentru dezafectare

Fig. 2. Imaginea podului vechi propus spre dezactivare

Page 5: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

cu probabilitatea de depãºire de 1% pentruzonele rurale. În acest scop, s-au realizatsimulãri numerice cu ajutorul programuluiHEC-RAS [3], în douã variante:

(1) - regim actual de curgere, în care existãpodul;

(2) - regim modificat de curgere, în carepodul este dezafectat.

3. Simularea numericã a curgerii înregim actual ºi în regim modificat prinsoluþia propusã

Datele de bazã pentru realizarea modeluluihidraulic de calcul care au servit la simulareanumericã a curgerii apei în vederea determinãrii

nivelului suprafeþei libere la debitul cuprobabilitatea de depãºire de 1% sunt: datele debazã topografice (profile transversale prin albiaminorã ºi majorã, relevee la structurileinginereºti - poduri, praguri, baraje, prize de apãetc.), modelul digital al terenului ºi/sau planuride situaþie, fotograme georeferenþiate, valorilecoeficienþilor de rugozitate Manning pentrualbia minorã (0,035 - 0,045) ºi albia majorã(0,070 - 0,085), precum ºi de date hidrologice(205,3 m3/s - valoarea debitului cu probabili-tatea de depãºire de 1%), faþã de circa 150 m3/s- capacitatea de transport la nivelul albieiminore). [4]

Procesul de modelare a constat în introdu-

5 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

a) b)Fig. 3. Drumul de acces la o fermã din Satu Nou:

a) drumul de acces care traverseazã podul propus pentru dezafectareb) un traseu alternativ care nu implicã traversarea acestui pod

Fig. 4. Profilul transversal din amonte de podul propus spre dezafectare, pe care este reprezentat nivelul apei: liniacontinuã – în regim actual, cu podul în uz; linia întreruptã – în regim modificat prin eliminarea podului

Page 6: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

cerea datelor de baza topobatimetrice ºi hidro-logice în modelul hidraulic realizat cu progra-mul HEC-RAS, în vederea simulãrii curgeriiapei în regim permanent pe râul HomorodCiucaº în arealul studiat.

În urma rulãrii modelului hidraulic în celedouã variante – regim actual de curgere,respectiv regim modificat prin eliminareapodului – s-au putut stabili suprafeþele de terenafectate de inundaþie, prin generarea limitelor deinundabilitate.

În figura 4 este reprezentat un profiltransversal la circa 10 m amonte de pod, în carese prezintã comparativ nivelul suprafeþei liberea apei (corespunzãtor debitului cu probabilitateade depãºire de 1%) pentru cele douã variante.Se remarcã influenþa semnificativã a acesteistructuri asupra nivelului apei, acesta scãzândcu pânã la circa 1,0 m dupã eliminarea podului.

O reprezentare graficã ºi mai semnificativãeste profilul longitudinal al râului HomorodCiucaº, în zona de interes, în cele douã variante(fig. 5). Dezafectarea podului secundar,reprezentat printr-o linie groasã continuã, areimpact favorabil asupra nivelului apei la debitulcu probabilitatea de depãºire de 1%. Astfel, înzona podului eliminat nivelul suprafeþei liberescade apreciabil în amonte, între 0,40 m ºi pânãspre 1,0 m. Dupã cum era de aºteptat, impactul

favorabil scade în amonte de podul principal(reprezentat prin douã linii verticale în fig. 5).

În continuare, au fost generate limitele deinundabilitate la debitul cu probabilitatea dedepãºire de 1%, corespunzãtoare celor douãvariante calculate. Prin suprapunerea acestorlimite pe un ortofotoplan (fig. 6), s-a obþinutreprezentarea zonelor inundabile, astfel încât sepoate aprecia cu uºurinþã faptul cã eliminareapodului secundar are o influenþã semnificativãîn reducerea suprafeþelor de teren inundabile,cea mai importantã influenþã manifestându-seîn amonte de poziþia podului dezafectat. Astfel,în urma dezafectãrii podului secundar suntscoase de sub efectul inundaþiilor un segment deaproximativ 300 m din drumul judeþeanDJ112C, circa 11 ha de teren extravilan ºi 4 hade teren intravilan pe care sunt amplasatelocuinþe ºi anexe gospodãreºti.

4. ConcluziiÎn general, intervenþiile antropice de tip

poduri ºi podeþe modificã regimul natural decurgere a râurilor, afectând capacitatea acestorade a tranzita debitele lichide ºi solide la viituri.Efectele, cu impact asupra stabilitãþii ºi exploa-tãrii normale a podurilor, se materializeazã prinstrangularea curgerii normale prin albia minorã,prin creºterea semnificativã a nivelului apei faþã

6 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 5. Profilul longitudinal în zona podului propus spre dezafectare, pe care este reprezentat nivelul apei: liniacontinuã – în regim actual, cu podul în uz; linia întreruptã – în regim modificat prin eliminarea podului

Page 7: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

de regimul natural de curgere, prin modificareasecþiunii de curgere în zona podului, prineroziunea localã a patului albiei ºi a malurilorºi, uneori, prin modificarea traseului în plan alalbiei râului.

În articolul de faþã, a fost propusã o soluþieprin care se dezafecteazã un pod secundar vechide peste râul Homorod Ciucaº din razalocalitãþii Satu Nou, pod situat în aval de podulprincipal. Soluþia a fost verificatã prin simulareanumericã a curgerii la debitul cu probabilitateade depãºire de 1%, în conformitate cu prevede-rile legale în domeniu.

Dezafectarea acestui pod ar avea dreptconsecinþe pozitive scãderea nivelului apei înzona respectivã ºi scoaterea de sub efectulinundaþiei a unor suprafeþe considerabile deteren intravilan ºi extravilan, ca ºi a unuisegment de drum judeþean.

Bibliografie[1]*** H.G. nr. 846/2010 pentru aprobarea„Strategiei naþionale de management al riscului lainundaþii pe termen mediu ºi lung”, publicatã înM.Of. nr. 626 din 6 septembrie 2010[2] Sârbu, D. – Strategii de minimizare a impactuluiantropic asupra albiilor cursurilor de apã, Teza dedoctorat, UTCB, Bucureºti, 2015[3]*** US Army Corps of Engineers, HEC-RAS -River Analysis System. Hydraulic ReferenceManual, 2010. Institute for Water Resources,Hydrologic Engineering Center, Davis, CA 95616-4687, 2008 [4]*** Planul pentru Prevenirea, Protecþia ºiDiminuarea Efectelor Inundaþiilor (PPPDEI) înBazinul Hidrografic Olt, Proiect cofinanþat dinFondul de Coeziune al Uniunii Europene prinProgramul Operaþional Sectorial de “Mediu”, Codproiect: COD SMIS - CSNR 32163, Contract deFinanþare nr. 121470/25.05.2011, Beneficiar:Administraþia Naþionalã “Apele Române”, 2011.

7 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 6. Limitele de inundabilitate în zona podului, suprapuse peste un ortofotoplan:zona 1+2: varianta cu pod în uz; zona 2: varianta cu pod dezafectat

Page 8: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

1. IntroducereOrice barare a unui curs de de râu conduceiniþial la o acumulare de apã ºi inevitabil, dupão perioadã de timp apare fenomenul decolmatare (cu aluviuni, pietriº, crengi, frunze,lemne,etc.).Colmatarea este un fenomen complex care esteinfluenþat de mai mulþi factori: gradul devegetaþie ºi împãdurire al versanþilor ºi traseuluiunui curs de apã, regimul ºi intensitateaprecipitaþiilor, natura solului, existenþa sau nu alucrãrilor de combatere a eroziunilor pe torenþiiadiacenþi ai albiei unui râu, cãderi de frunze ºicrengi datorate vântului ºi ploilor torenþiale,despãduriri ºi defriºãri necontrolate, etc.

2. Metode de decolmatare folosite laacumulãrile Oieºti, Cerbureni, Curtea deArgeº

În cazurile când bararea râului nu esteprevãzutã cu echipamente de evacuare de fund

sau are dar acestea nu sunt utilizate, aparefenomenul de colmatare care constã îndepunerea ºi cimentarea materialului aluvionartransportat de curenþii de apã din amonte deacumulare. Cimentarea este favorizatã ºi defaptul cã în acumulare ajung crengi, paie,frunze, etc. care fac ca aceastã compoziþieîntãritã sã fie greu de a fi afânatã ca sã fiedislocatã ºi tranzitatã în aval de curenþii de apã.

Bararea cursurilor de apã poate aveadimensiuni diferite de la baraje de mare înãlþime( > 100 m) pânã la praguri de micã înãlþime (3-4m). În ambele cazuri, pentru menþinerea uneicapacitãþi de acumulare cu apã trebuie înlãturatmaterialul sedimentat prin realizarea unorspãlãri hidraulice periodice prin deschidereaevacuatorilor de fund. Prin aceastã operaþiune seproduce tranzitarea în primul rând a apeilimpezi de la suprafaþã ºi o parte a depunerilorde material din cuveta barajului dacã acesta esteafânat ºi poate fi dislocat de curentul de apã.Dar existã ºi situaþii când materialul depus s-acimentat cu crengi ºi frunze ºi acesta nu poate fi

8 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

COLMATAREA LACURILOR DE ACUMULARE,FENOMEN COSTISITOR

Ing. Mircea Pecingine

Ing. Ana - Maria Neacºu

Referenþi ºtiinþifici:Prof.dr.ing. Adrian Popovici

În prezenta lucrare se comenteazã problemele legate de fenomenul colmatãrii lacurilor deacumulare, precum ºi mãsurilor luate pentru îndepãrtarea depunerilor din acumulãrile aflatepe râul Argeº, respectiv râul Vâlsan din administrarea Sucursalei Hidrocentrale Curtea deArgeº. Concluzia care se contureazã din datele prezentate este cã în lipsa unor mãsuripreventive care sã înlãture cauzele ºi a unor mãsuri de combatere a efectelor colmatãrii,acumulãrile de apã vor ajunge sã fie scoase din folosinþã.

ABSTRACT:

REZUMAT:

This paper coments issues related to the phenomenon of reservoirs clogging and themeasures taken to remove some deposits from accumulations on Argeº river, respectivelyVâlsan river under administration of Curtea de Argeº Hydropower Branch administration. Theconclusion resulting from presented data is that in the absence of some preventive measuresto avoid the causes and measures to remove the effects of siltation, water accumulations willend up being decommissioned.

Cuvinte cheie:colmatare, decolmatare, acumulare, dragare, spãlare

Page 9: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

antrenat ºi evacuat în aval. Înainte de 1989exista o politicã de producere a energieielectrice fãrã pierderi de apã în aval de barajeleºi captãrile energetice. Excepþie fãceau captãrilesecundare care erau prevãzute cu echipamentede manevrare ºi într-adevãr dupã fiecare viiturãse realizau spãlãri la captãrile secundare de tiptirolez. La acumulãrile mari nu s-au manevratechipamentele de la evacuatorii de fund de labaraje pentru realizarea spãlãrilor în scopuldecolmatãrii acumulãrii, politica fiind ca sã nuse piardã nici o picãturã de apã în aval. Debitulde servitude era prevãzut de proiectant, dar nus-a realizat. Datoritã acestei politici fenomenulde colmatare al acumulãrilor a avansat ºidepunerile s-au cimentat. În perioadele deviiturã, surplusul de apã se deversa. Dupã 1989,s-a schimbat parþial politica ºi s-a luat înconsiderare asigurarea debitului de servitute înaval de baraje ºi s-au încercat ºi decolmatãri.Prima încercare ºi cea mai simplã este aceea dea deschide evacuatorii de fund ºi de a realizaspãlãri hidraulice. ªi la aceastã acþiune suntcâteva comentarii :

- prin deschiderea evacuatorilor de fund s-aconstatat cã unele echipamente nu maifuncþionau, erau blocate. La cele carefuncþionau, s-a constatat cã eficienþa spãlãrilornu este cea scontatã. Se golea acumularea, iar încuvetã apãrea doar un ºenal prin care se scurgeatoatã apa, restul materialului sedimentatrãmânând în cuvetã. Fãcând un calcul, s-aconstatat cã metoda nu era eficientã ºi apaenergeticã se pierdea fãrã a obþine rezultateleaºteptate. ( fig. 1);

- pentru îmbunãtãþirea randamentuluispãlãrilor hidraulice s-a încercat ºi afânareamaterialului sedimentat fie manual, prin lopa-tare la cuvetele prizelor tiroleze, fie mecanic cubuldozere sau excavatoare prin afânarea zonelorcolmatate ºi depunerea materialului excavat înºenalul curentului de apã. ( fig. 2);

- calculul a arãtat cã metodele de spãlãrihidraulice folosite nu sunt nici suficiente ºi nicieficiente pentru o colmatare care s-a realizatîntr-o perioadã de 10-15 ani la care nu s-aintervenit în niciun fel.

La acumulãrile de pe valea Argeºuluirealizate în perioada 1965-1972 (Oieºti – 1,77mil. mc, Cerbureni-1,62 mil. mc, Curtea deArgeº - 1,05 mil. mc) colmatãrile au fost foarteavansate ºi s-a încercat metoda decolmatãriiprin spãlãri hidraulice, metodã ce s-a doveditineficientã ºi apoi s-a încercat o metodãcombinatã de spãlãri hidraulice cu puºcarecontrolatã cu cartuºe de explozibil de 50 -100grame, dar nici aceastã metodã nu s-a dovedit afi eficientã.

Apoi a început decolmatarea mecanicã cudrãgi electro – hidraulice tip 12 NZ, metodãfolositã circa 10 ani care a menþinut pentru operioadã un echilibru al volumului energetic înacumulãri. S-a instalat câte o dragã în fiecareacumulare (fig. 3).

Aceastã metodã a fost rentabilã în primii anide utilizare. Draga propriu-zisã era o instalaþieplutitoare care funcþiona pe principiul uneipompe de aspiraþie – refulare ºi care avea unmotor electric de mare putere (600 kW)alimentat la un post trafo de 6 kV. Draga era

9 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 1. Acumulare Cerbureni

Fig. 2. Acumulare Vâlsan

Page 10: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

echipatã cu o elindã (elice) de barbotare ºiantrenare a materialului afânat în diametru de600 mm ºi o reþea de tronsoane de conductemetalice de 400 mm diametru ºi în lungimetotalã de 700-800 m. Tronsoanele de conductãerau susþinute pe flotori metalici ºi erauprevãzute cu articulaþii pentru rotirea tronsoa-nelor, urmãrind astfel traseul de înaintare aldrãgii. Materialul aspirat de elindã eratransportat prin aceste tronsoane de conductãpânã în zona de depunere denumitã batal derefulare. Batalul este practic o incintã înacumulare delimitatã de un mal al acumulãrii ºiun dig special fundat pe fascine de nuiele. Certeste cã în perioada amintitã, s-a evacuat cuajutorul drãgilor, un volum de depuneri înacumulare echivalent cu peste 50% dinvolumul iniþial al acumulãrii. Proiectanþii austabilit cã volumul energetic de apã alacumulãrii sã nu fie mai mic de 60 % dinvolumul iniþial, restul suprafeþei echivalente aacumulãrii sã fie folositãpentru realizarea de incintede depozitare (bataluri).

În timp au apãrutprobleme de depozitare.Incintele de depozitare dinacumulare s-au umplut cumaterial dragat. Ca urmare,nemaifiind spaþii înacumulare s-a trecut lasupraînãlþarea digurilor de laaceste bataluri ºi s-adepozitat materialul dragatpânã la cotele maximeposibile. La batalurile

supraînãlþate au apãrut ºi probleme înexploatare în perioada viiturilor semnificativecând digurile au fost erodate ºi o parte dinmaterialul dragat a ajuns iar în acumulare.Refacerea digurilor ºi evacuarea materialuluiantrenat prin spãrtura digului în acumulare audus la costuri suplimentare.

La acumularea Oieºti, în urma unei viituriputernice ce a apãrut în primii ani de exploatarea drãgii ºi care a durat aproape o sãptãmânã s-adepus în cuveta acumulãrii material aluvionarechivalent cu volumul dragat timp de 10 luni.Acumularea Oieºti este situatã în capul cascadeide acumulãri mici de pe râul Argeº ºi este primatranzitatã de viituri. Viitura a fost aºa deviolentã încât a erodat fâºia de teren (circa 80 mlãþime) dintre albia veche a râului ºi zona avalde debuºarea canalului de fugã al CHE Vidraruºi s-a creat o barierã de aluviuni (în specialpietriº) de 2,20 m înãlþime în albia traseuluienergetic spre priza de apã a canalului deaducþiune al CHE Oieºti. Aceastã barierãformatã a avut o lãþime de 40-50 m ºi afuncþionat pânã în prezent ca o barierã (prag defrânare) în ºenalul existent (fig. 4.). Datoritãacestui fapt, galeria de fugã a CHE Vidraru nu aputut fi controlatã niciodatã la uscat întrucâtretenþia de apã depãºea jumãtate din înãlþimeaportalului de ieºire a galeriei de fugã a CHEVidraru (fig. 5). Controlul galeriei se fãcea cuajutorul bãrcilor. Când s-au efectuat cele 3-4reparaþii ale radierului deteriorat al galeriei,situat în aval de puþul Mãtuºa, a fost necesarãrealizarea unui dig de pãmânt la circa 50 m avalde portalul debuºãrii, dig care a fost etanºat înaval cu folie ºi apoi a fost evacuatã apa din

10 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 3. Acumulare Oieºti

Fig. 4. Acumularea Oieºti

Page 11: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

amonte, galeria fiind pusã la uscat pentruaccesul utilajelor ºi efectuarea reparaþiilor.Dupã terminarea reparaþiilor digul a fostînlãturat cu excavatorul prin retragere.

În primii ani de exploatare, drãgile aufuncþionat pe trei schimburi la capacitatea maxi-mã ºi au evacuat circa 10.000 mc/lunã/dragã, iarmai târziu, randamentul a scãzut la 7.000mc/lunã/dragã. Ultimii ani de funcþionare aledrãgilor au fost epuizate spaþiile de depozitaredin incinta acumulãrilor. Amenajarea unorspaþii în apropierea acumulãrilor ducea lacosturi foarte mari din cauza exproprierilor deteren, al amenajãrii digurilor, al amenajãrii unorjompuri pentru repomparea apei decantate dinincinta creatã în acumulare, etc. Lucrãrile dedragare au devenit din ce în ce mai costisitoaredatoritã faptului cã rotoarele elindelor se uzaufoarte des întrucât în acumulãri era foarte multpietriº, iar la transformatoarele electrice ºi lacablurile electrice de legãturã apãreau foartemulte întreruperi, etc.

În final, lucrãrile de dragare s-au sistat ºiacumulãrile s-au recolmatat într-un ritmalarmant ajungându-se la procente de colmatarede 92% la Oieºti, 85 % la Cerbureni ºi 70 % laCurtea de Argeº.

În aceastã situaþie s-a reproiectat schemaenergeticã. S-a adoptat soluþia de separare acircuitelor energetice de circuitele albiilornaturale. Proiectul a fost realizat pentru cele treiacumulãri: Oieºti, Cerbureni, Curtea de Argeº.Prima datã acest proiect a fost realizat ºifinalizat la acumularea Curtea de Argeº. Acestaa constat în realizarea unui dig separator dinpãmânt în continuarea cãruia s-a realizat un

prag deversor din beton. La acumularea Curtea de Argeº, canalul

energetic al centralei din amonte era pe aceeaºiparte cu priza energeticã a CHE Curtea deArgeº ºi traseul albiei vechi era pe partea stângãunde este situat ºi barajul deversor (fig. 6).

La acumulãrile Oieºti ºi Cerbureni, situaþiaeste diferitã faþã de acumularea Curtea de Argeºîn sensul cã circuitele energetice se intersec-teazã în acumulare cu circuitul de ape alealbiilor naturale ºi atunci s-a proiectat o subtra-versare a circuitului energetic pe sub circuitulalbiei naturale. La acumularea Oieºti, aceastãlucrare a fost realizatã în proporþie de 90% ºi odatã cu intrarea SC Hidroelectrica SA îninsolvenþã, ultimele lucrãri au fost sistate ºi nus-au finalizat nici pânã în prezent (racordareacanalului energetic realizat spre canalul de fugãal CHE Vidraru, respectiv cu cel al canalului deaducþiune al CHE Oieºti).

3. ConcluziiColmatarea este ca bãtrâneþea. Ea vine o

datã cu timpul. Dacã nu se iau mãsuri deîntreþinere periodicã în timp util se ajunge multmai devreme decât ar fi normal la situaþiidificile. Se acceptã un risc?

În continuare se prezintã unele exemple: a) La CHE Albeºti exista un bazin decantor

pe pârâul Dumireasa (2000 mc). În perioadelede viituri acesta se colmateazã. Fiind decantor,acesta trebuie decolmatat dupã fiecare colma-tare. Dacã într-un an sunt 5-6 viituri, acesta artrebui decolmatat de 2-3 ori pe an (fig. 7).Decolmatarea implicã cheltuieli pentru excava-rea mecanicã ºi transportul materialului cu

11 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 5. Portalul aval al galeriei de fugã CHE Vidraru

Fig. 6. Acumularea Curtea de Argeº dupã realizareaseparãrii circuitelor energetic ºi natural

Page 12: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

basculantele în locaþii speciale de depozitare.Dacã nu se decolmateazã atunci toate aluviuniletransportate la viiturile ulterioare nu mai auunde sã se decanteze ºi sunt antrenate direct încanalul de fugã al CHE Albeºti ºi astfel îimicºoreazã capacitatea de tranzitare a debiteloruzinate. Costurile pentru eliminarea materialuluidepus în canal este mai mare decât cel dindecolmatarea bazinului decantor. În plus,decolmatarea canalului implicã oprirea funcþio-nãrii CHE Albeºti, scãderea cotei în acumulareadin aval astfel încât sã permitã golirea canaluluiºi accesul utilajelor. Se ajunge la un cerc vicios.Sã analizãm situaþia. Ce e mai bine? Greu despus. Totul depinde de conjuncturã. Prognozape un an este greu de fãcut ca sã prevezifonduri. Cert este cã fãrã eforturi financiare nuse rezolvã nimic. Þi-a crãpat obrazul din cauzavântului! Ori îl laºi aºa ºi nu dai nici un ban pealifii scumpe ori plãteºti ºi-l protejezi ca sã-lmenþii în continuare frumos!

b) La captãrile secundare s-au schimbatgrãtarele prizelor tiroleze. Grãtarele cu lameledrepte au fost înlocuite cu grãtare cu lamele dintablã ambutisatã sub formã de picãturã.Grãtarele iniþiale, datoritã tãieturii platbenzii înunghi drept, reþineau foarte repede frunzele ºicrengile mici, grãtarul se colmata ºi apa treceaîn aval, nemaifiind colectatã pentru acumulareaenergeticã, aceasta pierzându-se în aval pe albiapârâului. Atunci intervenea zilnic barajistul ºicurãþa permanent grãtarul aruncând frunzele înaval. Dupã înlocuirea grãtarelor cu modelele degrãtare tip picãtura, randamentul captãrii acrescut substanþial în sensul cã majoritateafrunzelor antrenate de curentul de apã se mulau

pe profilul lamelelor ºi grãtarul rãmânea de 5-6ori mai curat decât în soluþia iniþialã. În aceastãsituaþie, avantajul este evident întrucât nu semai pierdea apã în aval de captare în perioadanopþii sau dupã aversele de scurtã duratã careapar în zonele muntoase unde se gãsesccaptãrile. Dar, existã un dar! Utilizând metodagrãtarului cu lamele tip picãtura, majoritateafrunzelor antrenate de curentul de apã alpârâului captat sunt transportate direct înacumulare. Înainte, o mare parte din acestefrunze erau evacuate manual în aval de cãtrebarajist. S-a constatat cã acestea, ajungând înacumulare, au dus la o colmatare mult maiaccentuatã a prizelor energetice ale barajelor.Cerc vicios! ªi într-un caz ºi în altul, trebuiedepus lucru mecanic pentru rezolvareaproblemei. Totul se rezumã la bani care trebuiecheltuiþi pe întreþinere!

c) Pe valea Vâlsanului, în aval de baraj, s-aatestat existenþa unei specii vechi de peºte(asprete- vâlsanicola) care nu poate habita decâtîn regim de apã curatã. În acest sens, s-a interzisrealizarea de spãlãri hidraulice la barajul Vâlsanîntrucât apa evacuatã prin golirea de fund are oturbiditate care ar pune în pericol supravieþuireapeºtelui relicvã. Pentru realizarea decolmatãriiacumulãrii Vâlsan au fost proiectate incinte dedecantare în aval de baraj realizate cu digurifiltrante astfel încât apa filtratã de aceste digurisã aibã o turbiditate minimã încât sã nu punã înpericol dispariþia peºtelui. Ajungem la acelaºicerc vicios. În acest caz decolmatarea parþialã s-a fãcut mecanic din incinta acumulãrii, mate-rialul fiind depus în locaþii speciale în apro-pierea barajului.

d) Canalele de aducþiune de la CHE Oieºtiºi CHE Cerbureni sunt aproape identice casecþiune ºi lungime însã panta realizatã laradierul canalului de aducþiune Oieºti este multmai micã. În timpul exploatãrii, la canalul deaducþiune Oieºti au apãrut probleme decolmatare avansatã întrucât viteza curentului încanal este micã ºi nu antreneazã particuleledepuse. Canalul de aducþiune Oieºti s-a colma-tat în proporþie de peste 70 – 75% (fig. 8) ºi afost decolmatat integral de 3-4 ori pânã înprezent, pe când cel de la Cerbureni nu a fostniciodatã decolmatat întrucât panta radieruluicanalului a permis antrenarea materialuluidecantat (fig. 9).

12 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 7. Decantor Stupina

Page 13: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

Investiþiile iniþiale privind amenajãrilehidrotehnice ºi hidroenergetice nu au þinut contde amploarea fenomenului numit colmatare ºinu s-au luat în considerare fonduri suficientepentru mentenanþã.

Colmatarea trebuie sã conducã neaparat ladecolmatare ºi necesitã fonduri pentru menþi-nerea unui echilibru. Neefectuându-se la timpdecolmatãri, se poate ajunge ºi la situaþii a cãrorrezolvare conduce la cheltuieli foarte mari.Abandonarea lucrãrilor nu este o soluþie întrucâtîn final totul va arãta ca o ruinã. Trebuie

neapãrat sã se revizuiascã legislaþia ºi sã sealoce fonduri corespunzãtoare pentru lucrãri dedecolmatare a acumulãrilor, de înlãturare perio-dicã a vegetaþiei din albiile râurilor în special înamonte de cozile lacurilor de acumulare undevegetaþia arboricolã a ajuns la nivel de pãdure.Din cauza vegetaþiei excesive din albiile râurilorcu reducerea secþiunilor de scurgere ºi ridicareafundului albiilor la viiturile puternice s-au ruptdigurile de protecþie ale albiilor cu inundareazonelor învecinate.

13 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 8. Canal Aducþiune Oieºti Fig. 9. Canal aducþiune Cerbureni

Page 14: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

1. IntroducereStudiul se referã la lucrãrile

proiectate în bazinul hidrograficSomeº - Tisa, la graniþa dintreRomânia ºi Ucraina, în zonalimitrofã oraºului SighetuMarmaþiei. Bazinul hidrograficSomeº - Tisa este situat în parteade nord-vest a României (fig. 1).

Suprafaþa totalã a bazinuluihidrografic Someº - Tisa este de22380 km2.

Râul Tisa care formeazagraniþa României cu Ucraina peo lungime de 61 km are peteritoriul României în zona degraniþã cu Ucraina, o suprafaþãde bazin de 4540 km2 ºi o pantãmedie a bazinului de 20/00. Lucrarea analizatã în cadrul acestui studiu a

fost încadratã în clasa de importanþã conform

standardelor ºi normativelor în vigoare, în

14 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

STUDIU TEHNICO - ECONOMIC DE DIMENSIONARE A LUNGIMIIRAMPELOR DE ACCES LA PODUL CE TRAVERSEAZÃ RÂUL TISA

Drd. ing. Daniel - Gabriel BaleaS.C. AQUAPROIECT S.A., e-mail: [email protected]

Referenþi ºtiinþifici:Prof.dr.ing. Adrian Popovici

Studiul tehnico - economic se referã la calcule de dimensionare a lungimii rampelor de accesla un pod din bazinul hidrografic Someº - Tisa, în zona localitãþii Sighetu Marmaþiei, pod ceurmeazã sã facã legãtura între România ºi Ucraina.În cadrul studiului s-au analizat cinci variante posibile de realizare a proiectului podului avândcriteriul de bazã reducerea vitezei apei în sectiunea acestuia. Modelarea terenului s-a facutcu soft-ul Global Mapper, iar modelarea curgerii în diverse variante analizate s-a efectuat cusoft-ul HEC – RAS.

ABSTRACT:

REZUMAT:

This technical – economical study is referring to the access ramps lenght dimensioningcomputations to a bridge in the Someº - Tisa river basin, near by Sighetu Marmaþiei town,bridge following to connect Romania and Ukraine.The study analyzes five possible hypotheses for bridge project having as basic criterion thewater velocity reduction in the bridge section. Land modeling was carried out with GlobalMapper software and flow modeling in different variants was carried out with HEC-RASsoftware.

Cuvinte cheie:pod, rampe de acces, vitezã, viitura, calcul tehnico – economic.

Fig. 1 – Poziþia bazinului hidrografic Someº-Tisa pe teritoriul Romaniei

Page 15: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

concordanþã cu prevederile ºi þintele prevãzuteîn STRATEGIA NATIONALÃ DE MANAGE-MENT AL RISCULUI LA INUNDAÞII PETERMEN MEDIU ªI LUNG, HG nr.846/11.08.2010, publicatã în Monitorul Oficialnr. 626/06.09.2010.

Astfel lucrarea studiatã a fost calculatã la undebit maxim cu probabilitatea de depãºire Q1%=2400 m3/s. În prezentul articol, pentru determi-narea soluþiei optime din punct de vederetehnico – economic pentru lungimile rampelorde acces la poduri în zone cu terase inundabile,au fost studiate 5 (cinci) ipoteze de lucru ºianalizã comparativã:

1. Ipoteza nr. 1 – în care este descrisãsituaþia actualã ºi limita de inundabilitate;

2. Ipoteza nr. 2 – amplasarea unui pod cu 3(trei) deschideri în secþiunea analizatã conformproiect S.C.EXPERT PROIECT 2002 S.R.L. –Bucureºti.

3. Ipoteza nr. 3 – calibrarea secþiunii prinexcavaþie sub pod spre malul stâng al râuluiTisa (malul românesc);

4. Ipoteza nr. 4 – amplasarea unui pod cu 4(patru) deschideri, reducând lungimea rampeide la malul stâng;

5. Ipoteza nr. 5 – amplasarea unui pod cu 3(trei) deschideri conform proiect S.C.EXPERTPROIECT 2002 S.R.L. – Bucureºti. ºi trei goliride fund amplasate în rampa de acces mal stâng.

La baza studiului au stat datele topograficeîntocmite în anul 2014 de cãtre S.C.

AQUAPROIECT S.A. – Bucureºti.Datele topografice necesare, au constat în

modelul numeric al terenului completat deridicãri topografice clasice în teren, în zonaalbiei.

Mãsurãtorile topografice au fost efectuate înSistem de Proiecþie – Stereo 70, având ca plande referinþã Marea Neagrã 75.

În vederea întocmirii unei modelãri hidrau-lice cu o precizie a rezultatelor cat mai mare,aceste mãsurãtori topografice s-au concretizat înprincipal în 115 profile transversale pe râul Tisaîn zona localitãþii Sighetu Marmaþiei.

Modelul numeric al terenului are dimensiu-nile necesare modelãrii cât mai corecte dinpunct de vedere hidraulic astfel încât DTM –ulsa nu influenþeze modelarea hidraulicã datoritãlimitãrii suprafeþei în plan.

Modelarea curgerii apei pe râul Tisa învecinãtatea localitãþii Sighetu Marmaþiei, a fostrealizatã pe un sector de circa 40 km începânddin amontele localitãþii Sighetu Marmaþiei ºiterminând în aval de aceastã localitate.

Amplasarea profilelor transversale de cal-cul, pe sectorul modelat, este prezentatã înfigura 3.

Distanþa medie între profilele transversalede calcul a fost de circa 200 m.

Coeficienþii de rugozitate, care caracteri-zeazã rezistenþa hidraulicã a albiei, au fostadoptaþi conform literaturii de specialitate ºiprin similaritate cu alte sectoare de râumonitorizate hidrometric.

15 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 2 – Model numeric al terenului ºi amplasarea profilelor transversale

Page 16: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

Astfel, pentru albia minorã a fost consideratun coeficient de rugozitate mediu cuprins între0,040 – 0,043, iar pentru albia majorã a fostconsiderat un coeficient de rugozitate mediucuprins între 0,070 – 0,082.

Condiþia limitã aval a fost o cheie limni-metricã pe care s-a determinat în funcþie desecþiunea de curgere din primul profil de calculdin aval ºi panta talvegului râului Tisa din zonaaval. Panta medie a râului Tisa pe sectorulstudiat este de 0,16%.

Hidrograful undei de viiturã pe râul Tisa sedefineºte prin trei elemente cunoscute: duratatotalã Tt =102 ore, durata de creºtere Tc = 21 oreºi coeficientul de formã cu valoarea de 0,34.

De asemenea s-a considerat cã unei unde de

viiturã care are ca debit de vârf debitul maximcu probabilitatea de depãºire Q1%=2400 m3/s îicorespunde un volum de 291 milioane m3.

Condiþia limitã amonte a constituit-ohidrograful de debit prezentat în figura 4.

2. Rezultate ale calculelor hidrauliceAstfel pentru determinarea lungimii optime

a rampelor de acces la poduri cu teraseinundabile în prima etapã (Ipoteza nr. 1) s-adeterminat regimul actual de curgere pentrudebitul mediu pe râul Tisa cât si pentru debitulmaxim cu probabilitate de apariþie de 1%.

Pentru exemplificarea rezultatelor obþinute,tinând cont ºi de urmãtoarele variante de mode-lare cu poziþia podului propus ce traverseazã

16 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 3 – Amplasarea profilelor transversale de calcul

Fig. 4 – Hidrograful viiturii pe râul Tisa

Page 17: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

râul Tisa, s-a ales sã se prezinte valorileobþinute ale modelãrii hidraulice în profilele109, 108, 107.

Dupa determinarea nivelului maxim aldebitului Q1% s-a determinat limita de inunda-bilitate ºi viteza în secþiunea de curgere.

Totodata s-a facut ºi modelarea curgeriipentru debitul mediu multianual al râului Tisacare are o valoare de 77 m3/s ºi s-a determinatgrafic limita de inundabilitate ºi diagramavitezelor pe suprafaþa de curgere.

Se poate obseva ca debitul mediu multia-nual curge numai prin zona de albie minorã.

De aceea la urmãtoarele ipoteze de calculdebitul mediu multianual nu a mai fostconsiderat, acesta neavând influenþã asupra

construcþiei ce urmeazã a se analiza.Rezultatele calculelor hidraulice pe râul

Tisa în regim natural înainte de construcþiapodului, în ipoteza tranzitãrii debitului Q1% seprezintã în tabelul nr. 1:

Variaþia nivelurilor maxime corespunzã-toare debitului maxim cu probabilitatea dedepãºire de 1% pe râul Tisa, în zona localitãþiiSighetu Marmaþiei, conform regimului existentde amenajare, se prezintã astfel:

În ipotezã nr. 2 de calcul s-a analizatamplasarea unui pod cu 3 deschideri cu luminaîntre pilele centrale de 96 m, respectiv 2deschideri de 67 m. Podul are lungima totalã de278 m ºi laþimea de 27 m.

Podul urmeaza sã facã legatura între cele

17 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Tabelul nr. 1 Date caracteristice ale curgerii corespunzãtoare debitului maxim Q1%

Fig. 5 – Limita de inundabilitate ºi variaþia vitezelor pe sectorul studiat – Ipoteza 1

Page 18: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

douã maluri (malul Românesc ºi cel Ucrainian)ale râului Tisa prin intermediul rampelor deacces ºi racordarea acestora la drumurileexistente (conform proiect S.C. EXPERTPROIECT 2002 S.R.L. – Bucureºti).

Prin amplasarea podului, secþiunea decurgere a râului Tisa va fi îngustatã, astfel sevor produce modificari asupra curgerii ºidinamicii albiei.

Pentru a se reduce riscul de eroziuni localela pile, pilele centrale ale podului au fostamplasate în albia majorã.

În aceastã ipotezã lungimile rampelor deacces la pod au rezultat:- Rampã mal drept: 440 m- Rampã mal stâng: 720 m

Rezultatele calculelor hidraulice pe râulTisa, conform ipotezei 2 de curgere se prezintãîn tabelul nr. 2:

Dupa determinarea nivelului maxim aldebitului Q1% s-a determinat grafic limita de

inundabilitate ºi viteza în secþiunea de curgerepentru ipoteza nr. 2.

18 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 6– Vedere în plan ºi secþiune longitudinalã prin pod - ipoteza nr. 2

Tabelul nr. 2: Date caracteristice ale curgerii corespunzãtoare debitului maxim Q1% în ipoteza 2

Fig. 7 – Limita de inundabilitate ºi variaþia vitezelor pesectorul studiat – Ipoteza 2

Page 19: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

În ipotezã nr. 3, pentru reducerea vitezelorîn secþiunea podului se propun excavaþii spremalul stâng al râului Tisa pe o lãþime de 70 m, olungime de 700 m ºi o adâncime de 1,90 m, dinprofilul 109 pânã în aval de profilul 108.

Prin aceastã excavare nu se propune lãþireaalbiei minore, ci o coborâre a albiei majore întreculeea 1 ºi pila 1. Astfel în aceastã zonã cotaterenului a fost coborâtã cu 1,90 m.

Talvegul se aflã mai jos cu 2 m faþã de decota pânã la care s-au fãcut excavaþiile.

Suprafaþa medie excavatã, în funcþie deprofil este de circa 142 m2. Astfel rezultã unvolum de material excavat de 99.400 m3,material ce este folosit la execuþia rambleelorpentru accesul pe pod.

Pentru a mentine o gardã de siguranþãridicatã, pila nr. 1 ºi culeea nr. 1 au fost adâncitecu 2 m faþã de poziþia iniþialã din ipoteza nr. 2.

Astfel suprafaþa dintre pila 1 ºi culeea 1 vafuncþiona ca un deversor, intrând în funcþiunedoar la debite mari în cazuri excepþionale.

Rezultatele calculelor hidraulice pe râulTisa, conform ipotezei 3 de curgere se prezintãîn tabelul nr. 3.

Rezultatele din tabelul 3 aratã reducerisemnificative ale vitezelor în secþiunile critice,comparativ cu ipoteza 2.

Astfel din punct de vedere hidraulic aceastãipotezã este fiabilã reducând viteza sub 4 m/s,evitându-se astfel antrenarea particulelor grosie-re în secþiunea studiatã.

Albia râului Tisa, în secþiunea studiatã estealcãtuitã din prundiº mijlociu, pietriº mare,preponderent blolovãniº mic, materiale ce nusunt usor antrenate la înalþimea apei la viiturã ºiviteze pânã la 4 m/s. Dupã determinareanivelului maxim al debitului Q1% s-a determinatgrafic limita de inundabilitate ºi viteza însecþiunea de curgere în ipoteza nr. 3.

Astfel se observã cã la fel ca în ipoteza 2, înipoteza 3 rampele de acces la pod nu acþioneazãca o acumulare nepermanentã. Albia majorãeste latã permiþând tranzitarea debitului deviiturã farã a se forma o acumularenepermanentã semnificativã prin barareasecþiunii cu rampele de acces. Totuºi în aval depod se produce închiderea unor mici vãi dar fãrãinfluenþã semnificativã pe tronsonul amonte depod.

Limita de inundabilitate în ipoteza 3 esteidenticã cu ceea din ipoteza 2. În schimb variaþia vitezelor este clar înfluenþatãprin coborârea cotei terenului pe malul stâng alalbiei majore.

În cadrul Ipotezei 4, suplimentar faþã deproiectul prevãzut conform ipotezei 2, seanalizeazã execuþia unei noi deschideri pe malulstâng al râului Tisa. Nu se propun lucrãri deexcavare sub deschiderile podului.

Astfel podul în prezenta ipoteza de calculare 3 deschideri cu lumina între ele de 67 m ºi odeschidere cu lumina de 96 m.

19 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 8 – Secþiune longitudinalã prin pod, cu excavare intre culeea nr.1 ºi pila nr. 1 (ipoteza 3)

Tabelul nr. 3: Date caracteristice ale curgerii corespunzãtoare debitului maxim Q1% în ipoteza 3

Page 20: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

Datoritã noii configuraþii a podului cu încão deschidere suplimentarã, acesta are

lungimea totala de 350 m, iar rampa deacces de pe malul stâng s-a redus cu 70 m.

În aceastã ipotezã lungimea rampelor deacces la pod este:- Rampã mal drept: 440 m- Rampã mal stâng: 650 m

Rezultatele calculelor hidraulice pe râulTisa, conform ipotezei 4 de curgere se prezintãîn tabelul 4.

Dupa determinarea nivelului maxim al debi-tului Q1% s-a determinat grafic limita deinundabilitate ºi viteza în secþiunea de curgere

pentru ipoteza nr. 4.În ultima ipotezã (Ipoteza 5), pentru

reducerea vitezei în secþiunea de scurgere îndreptul podului, s-a propus executarea a treigoliri de fund ovoide cu secþiunea transversalãde 12,00 x 3,50 m.

Aceste goliri de fund sunt amplasate înrampa de acces mal stâng, în albia majora ºi vorfuncþiona numai în regim de ape mari.

Golirile de fund sunt construite pe liniaterenului natural, fãrã excavare în adâncime ºiîntrã în funcþiune la cote diferite 276,97, 278,46ºi 278,75 mdM, având distanþa între ele de 90 m.

Prima golire lateralã amplasatã la cota

20 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 9 – Limita de inundabilitate ºi variaþia vitezelor pe sectorul studiat – Ipoteza 3

Fig. 10 – Vedere în plan ºi secþiune longitudinalã prin pod - ipoteza 4

Tabelul nr. 4: Date caracteristice ale curgerii corespunzãtoare debitului maxim Q1% în ipoteza 4

Page 21: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

276,97 mdM, are cota cea mai joasa deoarece sedoreºte îndepãrtarea curentului de apa de culeeanr. C1 pe un anumit interval de timp pânã intrãtoate golirile în funcþiune pentru a se reducespre minimum riscul eroziunii din spre aval aculeei C1 a podului.

Amonte ºi aval de golirile de fund nu suntprevãzute lucrãri de regularizare, astfel zonaaval va fi inundatã dar fãrã afectarea localitãtiilimitrofe amplasamentului podului.

Rezultatele calculelor hidraulice pe râulTisa, conform ipotezei 5 de curgere se prezintãîn tabelul nr. 5.

Dupã determinarea nivelului maximcorespunzãtor debitului Q1% s-a determinatgrafic limita de inundabilitate ºi viteza însecþiunea de curgere în ipoteza nr. 5.

La fel ca în ipotezele nr. 2, 3 ºi 4, rampelede acces nu creeazã o acumulare nepermanentã.

Acest lucru se poate observa ºi din figura

13 al hidrografelor de viiturã din amonte ºi avalde pod.

3. Evaluarea tehnico – economicã aipotezelor analizate

Rezultatele calculelor hidraulice corespun-zãtoare amenajãrii podului ºi rampelor de accesau pus în evidenþã influenþa acestora faþã decurgerea apei. Din tabelul centralizator de maijos se pot observa pentru fiecare variantã înparte, fluctuaþile nivelului apei ºi mai ales alevitezelor în funcþie de soluþia constructivãaleasã.

Pentru determinarea cât mai corectã aevaluãrii economice, s-a tinut cont de modelareahidraulicã. Astfel soluþia optimã din punct devedere hidraulic este reprezentatã de ipoteza nr.3, deoarece satisface restricþia din tema deproiectare, de limitare a vitezei apei în secþiuneade curgere a podului la maximum de 4 m/s,

21 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 11 – Limita de inundabilitate ºi variaþia vitezelor pe sectorul studiat – Ipoteza 4

Fig. 12. Profil longitudinal prin pod - ipoteza 5

Tabelul 5: Date caracteristice ale curgerii corespunzãtoare debitului Q1% în ipoteza 5

Page 22: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

22 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 13 – Hidrografele de viiturã Q1% din amonte ºi aval de pod

Tabelul nr. 6: Comparaþia valorilor caracteristice ale curgerii în secþiunea de calcul, corespunzãtoaredebitului maxim Q1%

Page 23: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

pentru a se evita antrenarea hidrodinamicã aparticulelor din albie ºi diminuarea efectuluieroziunii în jurul pilelor podului.

Din punct de vedere economic ipotezelestudiate se prezintã astfel:

În cadrul primei ipoteze de calcul nu se faclucrãri, fiind prezentat doar regimul natural decurgere. Aceasta variantã are costul investi-þional zero. Evaluãrile de cost ale podului ºirampelor de acces în ipotezele 2, 3, 4, 5 seprezintã în figura 14.

Fãcând o evaluare procentualã a costurilor,ipoteza cu costul cel mai redus este ipoteza nr. 3având o valoare investiþionalã de 67.373.387,78Lei sau 15.167.214,79 Euro (1Euro= 4,4639lei).

Diferenþa în ipoteza nr. 3 faþã de celelalterezultã din faptul cã materialul excavat de subpod se foloseºte ca umpluturã pentru rampa deacces ºi costul de transport este mai mic.

Astfel din punct de vedere tehnico –economic ipoteza nr. 3 este cea mai avantajoasã.

4. ConcluziiÎn prezentul articol a fost prezentat un

studiu asupra influenþei lucrãrilor hidrotehnice

asupra albiei râului Tisa. Astfel în zonalocalitãþii Sighetu Marmaþiei (profilul 108) afost amplasat un pod cu rampe de acces, ce facelegãtura între România ºi Ucraina, conformproiectului S.C. EXPERT PROIECT 2002S.R.L. – Bucureºti.

La baza studiului au stat date topograficeîntocmite în anul 2014 de cãtre S.C.AQUAPROIECT S.A. – Bucureºti.

Datele topografice necesare, au constat înmodelul numeric al terenului completat de

ridicãri topografice clasice în teren, în zonaalbiei.

Calculele hidraulice pe râul Tisa în dreptullocalitãþii Sighetu Marmaþiei, s-au efectuat cusoftul HEC-RAS, care reproduce propagareaundelor de viiturã în regim natural ºi în regimamenajat, evidenþiind caracteristicile hidrauliceale albiei ºi efectele lucrãrilor hidrotehnicestudiate.

Pentru o evaluare tehnico – economicã s-auanalizat un numãr de 4 soluþii constructive derealizare a amenajãrii.

Rezultatele calculelor hidraulicecorespunzãtoare ale amenajãrii podului ºirampelor de acces au pus în evidenþã influenþa

23 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 14 – Evaluãri ale costurilor podului ºi rampelor de acces în diverse ipoteze

Page 24: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

acestora faþã de curgerea apei. Din tabelulcentralizator nr. 6 s-au putut observa pe fiecarevariantã modelatã în parte, fluctuaþiile niveluluiapei ºi mai ales ale vitezelor în funcþie desoluþia constructivã aleasã. Prin amplasareapodului se creeazã o zonã de strangulare.Analizând din punct de vedere hidraulic, încomparaþie cu celelalte ipoteze de calcul, s-adovedit cã ipoteza nr. 3 este cea mai avantajoasãtehnico – economic, deoarece în aceastãvariantã s-au obþinut valori ale vitezelor deordinul cel mai mic în limita restricþiilor printema de proiectare ºi cu costurile comparativede investiþie cele mai reduse.

Pentru acest tip de albie ºi adâncimi de apãla viituri, în literatura de specialitate serecomandã ca viteza apei la viituri sã nu fie maimare de 4 m/s.

La construcþia podului s-a tinut cont dedimensionarea rampelor de acces ºi protejareaacestora cu lucrãri din beton pe forma sfertuluide con având o pantã de racordare cu terenul de1:1.

Conform limitelor de inundabilitate prezen-tate s-a remarcat faptul ca prin amplasareapodului ºi crearea rampelor de acces pe pod, în

profilul 108, nu se produce o acumulare neper-manentã în amonte.

Costul comparativ mai scãzut în ipoteza 3rezultã ºi din faptul cã materialul excavat dindeschiderea C1 – P1 a podului este folosit laexecuþia rampelor de acces.

Multumiri:Autorul adreseazã multe mulþumiri S.C.

EXPERT PROIECT 2002 S.R.L. – Bucureºti,personal Domnului ing. Cristian Vîlcu –Director Tehnic, pentru permisiunea de a folosidate din proiectul podului peste râul Tisa dinzona localitãþii Sighetu – Marmaþiei.

Bibliografie:[1] Arhiva S.C. AQUAPROIECT S.A.;[2] Arhivã S.C. EXPERT PROIECT 2002 S.R.L.;[3] Ghid de proiectare privind hidraulica podurilor,Adrian Popovici, Editura Conspress, Bucureºti,2010; [4] Trasee ºi terasamente, S. Dorobanþu, C. Paucã,Editura didacticã ºi pedagocicã, Bucureºti 1979;[5] Morfologia ºi dinamica albiilor de râuri, IoniþãIchim, Dan Bãtucã, Maria Rãdoane, Didi Duma,Editura Tehnicã Bucureºti 2007;[6] Documentaþie HEC-RAS;[7] Documentaþie Global Mapper.

24 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Page 25: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

IntroducereFenomenul hidrodinamic ce apare la

interfaþa dintre baraj ºi lacul de acumulare areun efect important în rãspunsul seismic albarajului. Structura (barajul ºi fundaþia acestuia)ºi fluidul (lacul de acumulare) sunt douã sistemefizice diferite care interacþioneazã unele cualtele ºi prezintã astfel o problemã cuplatã.

Modelarea apei cu element finit soliddegenerat în jurul anilor 1980 a dat posibilitateautilizatorului de a þine seama de compresi-bilitatea apei, dar a ridicat alte problemenumerice cum ar fi cã acest tip de modelare alapei conduce la problema de convergenþã asoluþiei difícil de rezolvat. Utilizarea elemen-telor acustice pare a fi mai beneficã, deoarece

probleme numerice complexe ºi alte fenomenede interacþiune dinamicã structurã-lichid pot fimodelate cu succes [1].

2. Scopul ºi obiectivele [1]Lucrarea de faþã are ca scop studiul asupra

considerãrii compresibilitãþii apei din lacul deacumulare în rãspunsul seismic al unui barajarcuit în stadiul de proiectare. Studiul s-arealizat pe un model tridimensional, iarpresiunea hidrodinamicã a fost consideratã printrei metode: conform principiului maseloradiþionale (Westergaard), modelarea lacului cuelemente de tip fluid ºi respectiv cu elementeacustice.

Obiectivele principale ale prezentului studiusunt:

- în primul rând, realizarea unui model 3D

25 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

CONTRIBUÞII ÎN MODELAREA RÃSPUNSULUI SEISMIC ALBARAJELOR ARCUITE CU CONSIDERAREA COMPRESIBILITÃÞII

APEI DIN ACUMULARE

Drd. ing. Rãzvan - Gheorghe VârvoreaS.C. WABAG Water Services S.R.L.. e-mail: [email protected]

Referenþi ºtiinþifici:Prof.dr.ing. Adrian Popovici

Lucrarea de faþã are ca scop studiul asupra efectelor compresibilitãþii apei din lacul deacumulare asupra rãspunsului seismic al barajului arcuit Base (H=69m), Iraq, baraj în stadiude proiectare. Studiul s-a realizat pe un model tridimensional, iar presiunea hidrodinamicã afost consideratã prin trei metode: conform principiului maselor adiþionale (Westergaard), cuelemente de tip fluid ca solide degenerate - apa incompresibilã ºi elemente acustice - apacompresibilã/incompresibilã. Modelul 3D include trei subsisteme: lacul ca fluidincompresibil/compresibil, barajul ºi roca de fundare. Pe baza rezultatelor obþinute seremarcã efectul relativ important al compresibilitãþii apei din lacul de acumulare asuprarãspunsului seismic al barajelor arcuite.

ABSTRACT:

REZUMAT:

This paper aims to study the effects of reservoir water compressibility on the seismicresponse of the arch dam Base (H=69m), Iraq, dam in design stage. To do so, it has createda three - dimensional model. The hydrodynamic pressure was considered by three methods:added mass method (Westergaard), with fluid elements as degenerated solids – waterincompressible and with acoustic elements - water compressible / incompressible. The 3Dmodel includes three subsystems: water reservoir, dam and foundation rock. Based on theresults it may be remarked the important relativ effect of the water compressibility in theseismic response of arch dams.

Cuvinte cheie:baraj arcuit, rãspuns seismic, elemente de tip fluid, material acustic, interacþiune

Page 26: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

care prin interacþiunea realizatã între subsistemeºi aplicarea condiþiilor de margine sã reprezinteîn mod adecvat toate regiunile problemei ºifenomenele dinamice importante de interacþiuneexistente între ele;

- în al doilea rând: analiza staticã, analizamodalã ºi analiza dinamicã a sistemului baraj-fluid-teren de fundare;

- în al treilea rând, analiza efectelor cu carecompresibilitatea apei contribuie asupra rãspun-sului seismic al sistemului cuplat 3D, princomparaþia celor trei metode de considerare apresiunii hidrodinamice.

Analizele sunt efectuate pe barajul arcuitBase (stadiu de proiectare) cu ajutorul progra-mului Abaqus/Standard ºi Abaqus/CFD.

Acest baraj a fost proiectat de un consorþiuformat din S.C. Dimar S.R.L. Bucureºti(România) ºi Venus Nawroz Co. (Kurdistan-Iraq) cu colaborarea Universitãþii Tehnice deConstrucþii Bucureºti (U.T.C.B.) prin Catedrade Construcþii Hidrotehnice.

3. Studiu de caz. Barajul arcuit Base(râul Khabour, Iraq) [1], [2], [3]

3.1. Elemente de trasareÎn figura 1 se prezintã planul de situaþie ºi

secþiunea longitudinalã prin axul barajului.În figura 2 se prezintã secþiunea maestrã ºi

elementele de trasare ale barajului arcuit Base.

3.2. Modelul de calcula) Barajul arcuit- geometrie uºor asimetricã- înãlþime maximã: 69.00 m- lãþimea vãii (la coronament): 248.00 m- lungimea la coronament: 292.00 m- lãþimea vãii (la bazã): 60.00 m- grosimea la coronament: 6.00 m- grosimea la bazã: 20.00 m- cotã coronament: 753.00 mdMN cotã

fundaþie: 684 mdMb) Fundaþia- geometrie asimetricã- înãlþime: 250 m (axa Z)- lãþime: 600 m (axa Y)- lungime: 600 m (axa X)c) Lacul- Lungime: 320 m (> 4 x înãlþimea barajului

pentru ca presiunea hidrodinamicã pe baraj sãnu fie influenþatã de condiþiile de graniþã de lacoada lacului)

- Modelarea interacþiunii cu mase adiþionaleWestergaard, elemente acustice ºi elemente detip fluid

3.3. Caracteristicile mecanice ale modelu-lui

În Tabelul 1 se prezintã caracteristicilemecanice ale subansamblurilor ce constituiemodelul de calcul.

26 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 1. Plan de situaþie ºi secþiune longitudinalã prinaxul barajului arcuit Base

1 – corp baraj, 2 – coronament, 3 – axul coronamentului,4 – linia centrelor, 5 – curbe de nivel la cota

coronamentului, 6 – deversor MS, MD, 7 –plot deversant,8 – plot nedeversant, 9 – rosturi injectate, 10 – linia

terenului natural, 11 – linia fundaþiei

Page 27: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

3.4. Date asupra discretizãriiÎn figura 3 se prezintã schema generalã de

discretizare a ansamblului fluid–structurã-terende fundare a barajului arcuit, iar datele asupradiscretizãrii sunt centralizate în Tabelul 2.

Elemente tip C3D20, AC3D20, C3D15 ºielementul FC3D8 din biblioteca softuluiAbaqus au fost folosite în discretizareaansamblului fluid - baraj – fundaþie.

Fig. 3. Discretizarea în elemente finite a ansambluluifluid – structurã – teren de fundare

27 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Tabelul 1

Fig. 2. Secþiunea centralã cu elemente de trasare a barajului arcuit Base - 1 – corp baraj, 12 – curba razelor amonte,13 – curba razelor aval, 14 – curba grosimilor la cheie, 15 – curba grosimilor la naºteri, 16 – curba unghiurilor la

malul drept, 17 - curba unghiurilor la malul stâng

Page 28: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

3.5. Încãrcãrea din seism [4], [5], [6]Accelerograma utilizatã este o accelero-

gramã sinteticã cu acceleraþia maximã de 0.1gce a fost preluatã din Tema A din 12th

Benchmark Workshop on Numerical Analysisof Dams [11], care a avut loc la Graz-Austria,organizat de ICOLD, având un timp total de20s. Pentru studiul actual, accelerograma a fostscalatã pentru a obþine o acceleraþie maximã de0.24g corespunzãtoare cutremurului de calculdin amplasamentul barajului Base (fig. 4), dupãcare a fost corectatã cu softul SeismoSignal,produs de Seismosoft Co.

Aceasta a fost aplicatã orizontal pe direcþiaamonte–aval (axa X) la baza ansambluluidiscretizat. Pasul de timp ales este de 0.01s.

În analiza dinamicã prin integrare numericãdirectã pentru expresia matricii de amortizare[C] s-a aplicat modelul Rayleigh liniar,coeficienþii α ºi β fiind determinaþi pe bazaprimelor douã moduri proprii de vibraþii. [C] = α·[M] + β·[K] (1)

Valoarea coeficienþilor α ºi β s-audeterminat cu urmãtoarele formule:

În figura 5 se ilustreazã variaþia ratei deamortizare cu frecvenþa sistemului, undefrecvenþele au fost obþinute din considerareainfluenþei presiunii hidrodinamice cu elementeacustice (fluid compresibil). De asemenea sepoate remarca amortizarea modurilor propriisuperioare prin coeficientul β din modelulRayleigh. Coeficienþii α ºi β din expresiamatricii de amortizare [C] determinaþi pe bazaprimelor 2 moduri proprii de vibraþii, pentruipotezele studiate se prezintã în tabelul 3.

3.6. Presiunea hidrodinamicãWestergaard [7], [8], [9]Formularea generalã a metodei Westergaard

se bazeazã pe faptul cã presiunea hidrodinamicãnormalã Pn în orice punct de pe suprafaþacurbatã a barajului este proporþionalã cuacceleraþia totalã, un

t pe direcþia normalei lasuprafaþã în punctul aplicat:

unde:ρw este densitatea apeiαP este coeficientul de presiune WestergaardH este înãlþimea totalã a coloanei de apã în

acumulareZ este înãlþimea coloanei de apã în punctul de

aplicare al masei Presiune normalã Pn la fiecare punct este

transformatã într-o forþã hidrodinamicãechivalentã normalã prin înmulþirea cu aria deinfluenþã asociatã în acel punct.

28 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

2121

21 2,2ωωωωυυ

ββωωωωωωωωυυ

αα+⋅

=+

⋅⋅⋅= (2)

tnPn uP &&⋅⋅== αα (3)

)(87 ZHHwP −⋅⋅⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛= ρραα (4)

Fig. 4. Accelerograma pe direcþia X (amonte-aval),corectatã

Tabelul 3

Fig. 5. Variaþia ratei de amortizare în funcþie defrecvenþa sistemului (lac plin – elemente acustice)

Page 29: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

B. Elemente acustice [10], [11], [12]Conform datelor din literaturã fineþea de

discretizare cu elemente acustice a sistemuluifluid are o influenþã mai micã asupra acurateþeirezultatelor comparativ cu condiþiile la limitã.

Notaþiile din aceastã secþiune sunt înconcordanþã cu ABAQUS (2012). În cazul încare forþele corpului sunt neglijate, ecuaþia deimpuls a apei într-un rezervor cu sau fãrã debitlimitat poate fi scrisã sub formã acusticã ca:

unde,p - este presiunea acusticãρf - este densitatea fluiduluix - este poziþia în spaþiu a particulei de fluiduf - este acceleraþia particulei de fluid

Considerând ipotezele unui fluidcompresibil, nevâscos ºi liniar comportamentulconstitutiv este:

Pe baza ecuaþiilor 5 ºi 6 se obþine ecuaþiaundelor acustice (7) care reprezintã ecuaþia demiºcare pentru fluid din punct de vedere alpresiunii fluidului.

Condiþiile la limitã a elementelor acusticesunt:

a) Condiþiile fizice de frontierã în analizaacusticã

Condiþiile la limitã ale mediului acustic potfi formulate în termenii unei încãrcãri pesuprafaþã de forma T(x).

Termenul n este adimensional ºi estevectorul normal la suprafaþa de aplicare. T(x)are dimensiunile unei acceleraþii ºi este egal cuacceleraþia interioarã a particulelor de mediuacustic.

b) Interfaþa acustic-structurãLa interfaþa baraj-fluid, miºcarea mediului

acustic este cuplatã direct la miºcarea solidului.Lichidul rãmâne în contact permanent cupunctul de pe graniþã. Prin urmare, componenta

pe normala la suprafaþã a vitezei punctului de pegraniþã Vn este egalã cu viteza fluidului peaceeaºi direcþie, iar miºcãrile tangenþiale suntdecuplate:

unde us este viteza structurii. Derivata normalã apresiunii este:

c) Condiþia la limitã reactivãCondiþia la limitã reactivã este o relaþie

liniarã stabilitã între presiunea acusticã afluidului ºi derivata sa normalã. Aceastãinterfaþã poate fi conceptual tratatã ca un resortcu amortizare interpusã între fluidul ºi solidul încare unda de presiune normalã la suprafaþã este(conform ABAQUS, 2012):

unde 1/Z ºi 1/k sunt parametrii la limitã careacþioneazã ca un resort cu amortizare în seriedistribuit între mediul acustic ºi peretele rigid.Încãrcarea pe suprafaþã pentru acest caz este:

Dacã 1/Z=0 ºi 1/k=0, nici o schimbare apresiunii nu are loc în mediul acustic, ceea ceînseamnã cã unda de presiune este în totalitatereflectatã.

d) Condiþia la limitã acustic-structurã cuimpedanþã

O condiþie la limitã între mediul acustic ºistructurã, în care deplasãrile sunt liniar cuplatedar nu în mod necesar identic egale se datoreazãprezenþei unui strat ce intervine reactiv. Aceststrat induce o stare de impedanþã între vitezanormalã relativã, între fluidul acustic ºistructura solidã ºi presiunea acusticã. Pentruaplicaþii cu baraje, un astfel de strat poate fi, deexemplu, stratul de sedimente de pe fundulinterfeþei rezervor-fundaþie, absorbind o parte aundei de presiune.

Încãrcarea pe suprafaþã corespunzãtoare se

29 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

0=+∂∂ fuxp

f &&ρ (5)

ufKp f∇∇−== (6)

011==⎟⎟

⎟⎟⎠⎠

⎞⎞⎜⎜⎜⎜⎝⎝

⎛⎛

∂∂∂∂

∂∂∂∂

−xp

xp

K ff ρρ&& (7)

funxT &&⋅=)( (8)

funun s && ⋅⋅==⋅⋅ (9)

sunxT &&⋅⋅==)( (10)

pZ

pk

fun 11+=⋅ && (11)

pk

pZ

xT &&&11)( +−= (12)

pZ

pk

uun fs 11)( +=−⋅ &&& (13)

Page 30: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

determinã cu relaþia:

În acest caz, dacã parametrii 1/Z=0 ºi1/k=0, ecuaþia 16 se reduce la ecuaþia 12.

e) RadiaþiiCondiþia la limitã pentru radiaþii este

aplicatã prin specificarea impedanþei corespun-zãtoare:

unde coeficientul de amortizare 1/Z este legatde modulul Bulk ºi densitatea fluidului conformformulei:

C. Elemente de tip fluid [10]Cu Abaqus/CFD se poate analiza doar

fluidul Newtonian (fluid incompresibil).Ecuaþiile utilizate sunt ecuaþiile de miºcare

Euler pentru fluide ideale. Pentru miºcãri cuamplitudini mici ºi care variazã rapid, termeniiacceleraþiilor convective se neglijeazã, iar formaliniarizatã a ecuaþiilor Euler, care se considerãmai departe se scrie sub forma:

unde,x, y, z – coordonate rectangulareu, v, w – vitezele în sistemul de coordonateKf – modulul de compresibilitate al fluiduluiP – presiunea hidrodinamicã

Ecuaþia de mai sus reprezintã ecuaþia unde-lor pentru lichide compresibile ºi este o ecuaþiediferenþialã de tip hiperbolic.

În poteza lichidelelor incompresibile (s→∞)ecuaþia se transformã într-o ecuaþie diferenþialãde tip eliptic (ecuaþie Laplace):

Ecuaþia undelor pentru lichide compresibilesau incompresibile serveºte pentru determinareapresiunilor hidrodinamice pe pereþii structurilorcare mãrginesc lichidul solicitat de o acþiunedinamicã.

În vederea rezolvãrii ecuaþiei trebuiecunoscute condiþiile iniþiale ºi de graniþã.

Integrarea ecuaþiei undelor cu condiþiileiniþiale ºi de graniþã stabilite conduce ladeterminarea presiunilor hidrodinamice în oricepunct din lichid, respectiv în orice punct de pegraniþã.

Softul Abaqus/CFD pentru lichideincompresibile utilizeazã o discretizare hibridãconstruitã pe relaþiile de conservare integratãpentru un domeniu de deformare arbitrar. Pentruprobleme cu variaþii în timp, o metodã deproiecþie avansatã de ordinul doi este utilizatãîmpreunã cu discretizarea în elemente finitecentratã pe nod pentru presiune. Aceastãabordare hibridã garanteazã soluþii exacte ºieliminã posibilitatea de moduri de presiuneeronate pãstrând proprietãþile de conservarelocale asociate cu metodele tradiþionale devolum finit.

Conceptul de bazã al metodei de proiecþieeste fragmentarea justificatã de domenii depresiune ºi vitezã pentru obþinerea unei soluþiieficiente a ecuaþiilor pentru lichide incompre-sibile.

În practicã, proiecþia este utilizatã pentru aelimina o parte a domeniului de vitezã care nuare divergenþa zero. Proiecþia este realizatã prindivizarea domeniului de viteze în componente“div-free” ºi “curl-free”, folosind o descompu-nere Helmholtz. Operatorii de proiecþie suntconstruiþi astfel încât sã îndeplineascã condiþiilede margine prescrise, rezultând un algoritmrobust pentru soluþia ecuaþiilor în ipotezafluidelor incompresibile.

4. Rezultate [1]La barajul arcuit studiat în prezenta lucrare,

pentru simplitate, analizele în ABAQUS, au fostefectuate numai în caz de structurã monolitã.Toate claculele s-au efectuat în ipotezacomportãrii liniar elastice a materialelor dinansamblul discretizat. Toate rezultatele suntobþinute în baza unui sistem cilindric cu centrulde coordonate fixat în centrul sferei realizat desuprafaþa amonte a barajului în arc.

În ceea ce priveºte interpretarea rezultatelor“-“ înseamnã deplasare spre aval ºicompresiune, iar “+“ înseamnã deplasare spreamonte ºi întindere.

30 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

pk

pZ

unxT s &&&&&11)( +−⋅= (14)

pZ

xT &1)( −= (15)

ffff cKZ ρρρρ111

==== (16)

2

21tp

Kzw

yv

xu

f ∂∂∂∂

−==∂∂∂∂

++∂∂∂∂

++∂∂∂∂ (17)

0sau 0 2

2

2

2

2

2

2

==∇∇==∂∂∂∂

++∂∂∂∂

++∂∂∂∂

pzp

yp

xp (18)

Page 31: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

O prezentare comparativã a variaþieiperioadelor proprii în ipotezele studiate esteilustratã în figura 6. Se observã importanþaconsiderãrii compresibilitãþii în rãspunsulsistemului. Forþele hidrodinamice dezvoltate cuprocedeul Westergaard, sunt mult mai maridecât forþele hidrodinamice dezvoltate deelementele acustice, indiferent dacã se þine contde compresibilitatea apei sau nu.

Liniile din figurile care urmeazã auurmãtoarea semnificaþie:

În figura 7 se prezintã variaþia presiuniihidrodinamice minime ºi maxime dezvoltate peconsola centralã pentru toate abordãrile studiatedin analiza dinamicã. În figurile 8 ºi 9 seobservã diferenþele asupra rezultatelor obþinutedin ipotezele analizate pe baza eforturilorverticale ºi orizontale minime ºi maximedezvoltate pe consola centralã.

În figura 10 se prezintã amplitudinileFourier la coronamentul barajului în secþiuneamaestrã la acþiunea unui seism orizontal pedirecþia amonte–aval (axa X), pentru toateipotezele analizate. Considerarea compresibili-tãþii apei are o influenþã importantã în rãspunsulsistemului; aceasta mãreºte prima frecvenþã

simetricã naturalã, scade amplitudinea la vârf laacea frecvenþã, schimbã poziþia altor frecvenþenaturale ºi mãreºte amplificarea sistemului lafrecvenþe mai mari de rezonanþã.

Domeniul de frecvenþã ales pentru analizeleefectuate pune în evidenþã importanþacompresibilitãþii apei în rãspunsul sistemului.

ConcluziiRezultatele prezentate în figurile 7-9 nu au

loc la acelaºi timp ci acestea reprezintãeforturile maxime sau minime care au loc petoatã perioada de timp pentru fiecare nod de laparamentul amonte ºi aval pentru secþiunilestudiate.

Pe baza rezultatelor din analiza modalã, la

31 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 6. Variaþia perioadelor proprii a sistemului

Fig.7. Variaþia presiunii hidrodinamice pe consolacentralã

Page 32: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

barajul studiat, abordarea Westergaard fiind ometodã conservativã conduce la presiunihidrodinamice, respectiv eforturi mai maricomparativ cu celelalte ipoteze. Deºi abordareaWestergaard este larg rãspânditã în practica de

zi cu zi, pentru diferite variante de analizãcvasi-staticã ºi dinamicã ale efectelor seismice,concluziile menþionate mai înainte conduc laconcluzia cã rezultatele trebuie sã fie analizateºi acceptate cu prudenþã.

32 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig.8. Variaþia efortului vertical pe consola centralã

Fig.9. Variaþia efortului orizontal pe consola centralã

Page 33: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

În analiza dinamicã raportat la valorileobþinute pentru fluid compresibil, presiuneahidrodinamicã dezvoltatã cu abordareaWestergaard este mai mare cu pânã la 82%,abordarea cu elemente de tip fluid este cu 26%mai micã, iar abordarea cu elemente de tipacustic atinge valoarea 0 la baza consoleicentrale.

Diferenþele dintre fluid compresibil ºi fluidincompresibil în cazul eforturilor sunt cuprinseîntre 4-9%, iar între fluid compresibil ºiabordarea Westergaard sunt de pânã la 100%.

Rãspunsul seismic depinde în mare mãsurãde caracteristicile mecanice ale betonului ºigeomorfologiei amplasamentului.

Datoritã considerãrii compresibilitãþii,rezultatele obþinute din analiza dinamicã prinmetoda integrãrii directe în timp evidenþiazã oîntârziere a rãspunsului seismic combinat cu ouºuoarã atenuare a vârfurilor deplasãrilor ºieforturilor obþinute.

Metoda cu mase adiþionale Westergaardeste utilizatã cel mai frecvent în practicãîntrucât a fost introdusã în majoritateaprogramelor speciale de calcul, permite uncalcul mai rapid datoritã numãrului mai mic denoduri, este uºor de folosit deoarece nu mainecesitã condiþii suplimentare de margine, însãîn schimb poate conduce la rezultateconservative care în eforturi pot fi cu 100% maimari decât în celelalte ipoteze.

Abordarea cu elemente de tip fluid ºielemente acustice în cazul considerãrii fluiduluiincompresibil oferã rezultate asemãnãtoare.Abordarea cu elemente acustice are avantajul cã

elementele fluidului pot fi pãtratice sau liniareca în cazul elementelor de tip solid,discretizarea se realizeazã uºor necesitândatenþie doar asupra condiþiilor la limitã. Calcululse realizeazã doar într-un singur soft, ºi estemult mai rapid. Abordarea cu elemente de tipfluid ca solid degenerat presupune rularea adouã softuri (Abaqus Standard/Explicit ºiAbaqus CFD). Elementele de tip fluid pot fi celmult liniare ºi necesitã o atenþie deosebitãasupra discretizãrii, converg mult mai greu,calculul dureazã mai mult ºi necesitã din parteautilizatorului cunoaºterea a douã programe.Rezultate sunt apropiate de cele obþinute înabordarea cu elemente acustice.

Mulþumiri:Autorul adreseazã multe mulþumiri S.C. DIMARS.R.L. Bucureºti, personal Domnului DirectorGeneral ing. Iulian Drãgunoiu pentrupermisiunea de a folosi unele date din proiectulbarajului Base (Iraq).

Bibliografie: [1] R. Vârvorea – Contribuþii în modelarearãspunsului seismic al barajelor arcuate înconsiderarea compresibilitãþii apei din acumulare,2016, UTCB, Raport de cercetare nr. 3;[2] Barajul Base-Iraq, Proiect Tehnic, S.C. DimarS.R.L. Bucureºti, 2013[3] R. Vârvorea – Studii asupra efectelor colmatãriilacurilor de acumulare în rãspunsul seismic albarajelor arcuite, Revista Hidrotehnica, Volum 60,No.1-2, 2015[4] C.Ilinca, R. Vârvorea., A.Popovici, - Influence ofcalculation methods on the seismic response of a

33 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 10 Rãpunsul sistemului la creasta consolei centrale

Page 34: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

buttress dam, Scientific Journal MathematicalModelling, 2014, No.3, pp. 16-30;[5] A.Popovici, C.Ilinca, R. Vârvorea - Study onArch Dam – Reservoir Seismic Interaction, 12thInternational Benchmark Workshop on NumericalAnalysis of Dams 2.-4. october, 2013, Edited byGerald Zenz and Markus Goldgruber, pp. 123-137;[6] A.Popovici, C.Popescu - Baraje pentruacumulãri de apã. Vol. I. Editura Tehnicã Bucureºti1992;[7] A.Popovici - Baraje pentru acumulãri de apã.Vol. II. Editura Tehnicã Bucureºti 2002;[8] A. Popovici, Contribuþii la calculul seismic albarajelor arcuite, 1975, UTCB, Tezã de doctorat;

[9] Priscu, R., Popovici, A., Stematiu, D., Ilie , L.,Stere , C., Ingineria seismica a marilor baraje,Editura Acadamiei Republicii SocialisteRomânia,1980;[10] ABAQUS 6.12. Abaqus / CAE Manual deutilizare. Abaqus Inc, 2012;[11] G.Zenz, M.Goldgruber - 12-th InternationalBenchmark Workshop on Numerical Analysis ofDams, 2013, Graz – Austria;[12]A. Akhaveissy, M. Malekshahi – The effect ofreservoir length on dam-reservoir interactionanalysis based on the compressible fluidassumption, JSEE, Volume 15, No. 3 & 4, 2013

34 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Page 35: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

1. IntroducereAmenajarea hidroenergeticã Strâmtori-

Firiza situatã pe cursul râului Firiza, amplasatãîn munþii Gutâiului, din bazinul hidrograficSomeº, la circa 10 km nord de municipiul BaiaMare. Are ca principalã folosinþã asigurareaalimentãrii cu apã potabilã ºi industrialã dinmunicipiul Baia Mare ºi oraºul Baia Sprie,precum ºi producerea energiei electrice prindouã centrale hidroelectrice, iar ca funcþiisecundare regularizarea debitelor ºi apãrareaîmpotriva inundaþiilor ºi valorificareapotenþialului piscicol [4].

35 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

APLICAREA UNOR MODELE STATISTICE ÎN PRELUCRAREADATELOR DIN MONITORIZAREA BARAJULUI CU CONTRAFORÞI

STRÂMTORI-FIRIZA

Ing. Cãlin BohuºDirector SC 4C PROJECT CONSULTING SRL

Referenþi ºtiinþifici:Prof.dr.ing. Adrian Popovici

Obiectul acestei lucrãri îl constituie prezentarea ºi aplicarea modelelor statistice însupravegherea construcþiilor hidrotehnice. Modelele statistice sunt folosite frecvent pentruprelucrarea ºi interpretarea datelor obþinute din monitorizare. Ele permit corelarea între cauze(acþiuni asupra construcþiilor) ºi efecte (rãspunsul construcþiei în deformaþii, eforturi, deplasari,etc.), precum ºi evidenþierea influenþelor distincte ale unor factori asupra rãspunsului. Peaceastã bazã se pot semnala ºi preveni situaþii anormale de comportare.În lucrare se descriu comparativ mai multe modele statistice aplicate în supraveghereabarajelor. În final se dau mai multe exemple de aplicare a lor la barajul cu contraforþi StrâmtoriFiriza.

ABSTRACT:

REZUMAT:

The object of this work is the presentation and application of statistical models in themonitoring of hydrotechnical structures. Statistical models are frequently used for processingand interpreting data obtained from the monitoring. They allow for the correlation betweencauses (actions on structures) and effects (the response of the structure to deformations,efforts, displacements, etc.), as well as highlighting distinct influences of some factors on theresponse. Based on this, a typical behaviour situations can be detected and prevented.The work makes a comparative description of several statistical models applied in themonitoring of dams. In the end, several examples are given on the application of thesemodels at the Strâmtori Firiza buttress dam.

Cuvinte cheie:modele statistice, deplasare, urmarirea comportarii, baraj cu contraforti

Fig.1 Foto baraj Strâmtori-Firiza

Page 36: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

2. Descrierea lucrãrilorClasa de importanþã a construcþiei este clasa

a - II – a, iar în conformitate cu NTLH-021,lucrarea se încadreazã în categoria deimportanþã “A” – baraj de importanþãexcepþionalã.

Amenajarea bazinului hidrografic Firiza dinpunct de vedere geologic – structural, poartãamprenta lanþului muntos vulcanic, andezitulocupând majoritatea suprafeþei, pe versantulstâng ºi în albie (zona barajului de beton) înandezit, iar pe versantul drept (zona digului deanrocamente) în andezite prinse într-o masã detufuri sau roci sedimentare (marne).

Debitul mediu multianual în regim naturaleste de 1,65 m3/s în secþiunea barajuluiStrâmtori, iar debítele maxime cu probabilitãþide depãºire de 1% ºi 0.1% sunt de 168 m3/s ºirespectiv 255 m3/s [4].

Barajul Strâmtori este un baraj de beton cucontraforþi ciupercã ºi deversor central, alcãtuitdintr-un [4]:

> dig de anrocamente cu mascã de betoncare realizeazã etanºarea cu versantul drept ºiare o înãlþime de 15 m ºi o lungime de 48,8 m;

> barajul propriu-zis alcãtuit din 14 ploturide câte 10 m lungime ºi un plot de închidere cuversantul drept de 15m lungime:• lãþimea maximã la bazã: 48,0m• înãlþimea constructivã: 51,50m • cota fundaþiei: 320,00mdMN• cota talvegului la baraj: 324,80mdMN• cota coronamentului: 371,50mdMN

• panta paramentului amonte: 1: 0,4• panta paramentului aval: 1: 0,5

> corpul digului de anrocamente este aºezatpe un filtru invers din 4 straturi, iar în exterioranrocamentele au fost aranjate manual;

> etanºarea taluzului amonte al digului deanrocamente este asiguratã de o mascã dinbeton armat, rezematã la piciorul amonte pe unpinten din beton armat, prelungit pânã la roca debazã ºi continuat cu o perdea de injecþii;

> protecþia taluzului aval al digului esterealizatã din anrocamente de piatrã brutã ziditã;

> coronamentul barajului Strâmtori estecarosabil, având o lãþime de 2,80 m ºi esteprevãzut lateral cu parapet din beton armat cugrile metalice [4].

Elemente componente ale barajului:• descãrcãtorul de ape mari - deversor

frontal tip trambulinã cu 3 deschideridreptunghiulare separate prin pile cu creasta

36 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 2 .Plan de situaþie baraj Strâmtori-Firiza

Fig. 3 .Vedere 3D a barajului Strâmtori Firiza.

Page 37: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

situatã sub coronamentul barajului;• goliri în corpul barajului – conducta

forþatã a UHE I Strâmtori, golirea de fund ºipriza de rezervã;

• disipatorul de energie

3. Sistemul de supraveghere a compor-tãrii barajului

Barajul Strâmtori - Firiza este echipat cuaparaturã specificã de mãsurã ºi control aparametrilor care caracterizeazã comportareabarajului. Se apreciazã cã unele dispozitive ºiaparate de mãsurã montate la barajul Strâmtorisunt uzate fizic ºi moral, fiind necesarãreabilitarea unora - ceea ce s-a ºi întâmplat înperioada 2009-2010. Ele sunt menþinute înfuncþiune ºi dupã 51 de ani de exploataredatoritã eforturilor ºi priceperii personaluluiangrenat în activitatea U.C.C. Datoritã acestuilucru ele ºi-au îndeplinit rolul în toata aceastaperioada [4].

4. Modele statisticeModelele statistice sunt modele matematice,

bazate pe prelucrarea datelor rezultate dinmãsurãtorile anterioare asupra comportãriisistemului. În domeniul barajelor, pentruelaborarea unui model statistic trebuie sã fie

disponibile mãsurãtorile de la aparatura demãsurã ºi control pentru o perioadã suficient delungã din exploatarea lucrãrii.

37 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 4 .Vedere 3D a plotului nr 6 al barajului Strâmtori Firiza.

Tabel 1. Barajul Strâmtori Firiza. Parametrii mãsuraþi ºi frecvenþa mãsurãtorilor.

Page 38: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

Modelele statistice sunt simplu de aplicat ºipermit detectarea rapidã a unor anomalii decomportament, semnale de alarmã care impunluarea unor mãsuri rapide pentru readucerealucrãrii în limitele normale de comportare.

Modelele statistice se pot clasifica în proba-bilistice ºi serii temporale. Modelele probabi-listice considerã cã între diversele elemente aleunui fenomen nu existã legãturi cauzã-efect, darefectul este o variabilã aleatoare a cãrei funcþiede distribuþie a probabilitãþilor depinde decauze. Modelele serii temporale realizeazã ocorelaþie între efect ºi cauzã împreunã cuparametrii statistici ai seriilor mãsurate.

Modelul statistic coreleazã parametrii cedescriu comportarea barajului (efecte) cuparametrii ce descriu acþiunile (cauze).

Când acestã corelaþie este determinatã încondiþii de comportare normalã, ea poate fifolositã pentru definirea modului de comportarea barajului prin compararea mãsurãtorilor de laaparatele de mãsurã ºi control (AMC) cuvalorile rezultate din model.

Tot cu modelul statistic se determina gradulde influenþã în comportarea barajului aacþiunilor (sarcinã hidrostaticã, temperaturã,evoluþie în timp).

4.1. Modelul statistic tip EdFUn model care s-a impus în acest domeniu

este modelul statistic EdF (Franþa).Acest model considerã cã efectele a trei

acþiuni (sarcinã hidrostaticã, temperaturã,evoluþie în timp) sunt aditive, iar temperaturaprezintã o variaþie sezonierã care modelatãpoate fi substituitã cu o funcþie trigonometricã.

Modelul este simplu, liniarizarea lui pentruaplicarea algoritmului celor mai mici pãtratenepunând probleme deosebite.

Acesta este un model aplicat foarte frecventîn practicã.

Efectele a trei încãrcãri diferite (presiuneahidrostaticã, temperatura, îmbatrânirea) suntluate toate impreunã în considerare sã descrierãspunsul. Temperatura este luatã în considerarecu variaþiile sezoniere, modelate de funcþiitrigonometrice.

Pentru exemplificare s-au folosit mãsurãtori(deplasãri) înregistrate la coordimetrul dinplotul 6 de la barajul Strâmtori Firiza.

Din graficul de mai jos se observã cãvalorile calculate sunt apropiate de valorilemãsurate. Seria parametrului calculat are oamplitudine mai micã decât seria parametruluimãsurat, deoarece sunt mediate valorile date deinfluenþa temperaturii aerului.

38 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 5 - Graficul seriilor cronologice ale valorilor mãsurate ºi calculate a deplasãrilor înregistrate la coordimetru dinplotul 6, direcþia Y (amonte – aval)

Page 39: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

Influenþa nivelului din lac este cu oamplitudine maximã de 4 mm cu o deplasarespre aval de la cota apei în lac de 350 mdMN la370 mdMN. Pentru cote în lac mai mici de 350mdMN influenþa hidrostaticã este orientativã,deoarece sunt cu o frecvenþã mult redusã.

Influenþa temperaturii aerului, este mediatãcu o serie trigonometricã, astfel influenþasezonierã este la fel pentru orice ancalendaristic. Amplitudinea influenþei sezoniereeste de 6 mm cu o valoare maximã în luna iunie.Se observã cã deplasarea spre amonte se

39 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 6 – Graficele influenþei nivelului din lac, sezonierã ºi timp

Fig. 7 – Curba cumulativã a repartiþiei

Page 40: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

produce începând cu luna iunie (Fig. 6).Se observã din seria cronologicã a

influenþei timpului cã nu existã fenomeneevolutive, aceasta având o amplitudine maximãde 0.5 mm. Evoluþia acceleratã este liniarã, iarcea amortizatã este asimptoticã la axa timpului.

Repartiþia teoreticã este apropiatã curepartiþia empiricã.

Cel mai mare raport parþial de corelaþie estede 0.874 pentru influenþa sezonierã. Raportulglobal de corelaþie pentru acest model este de0.914, fiind un raport bun.

Densitatea de repartiþie este foarte apropiatãde repartiþia Gaussianã leptocurticã, aceastafiind rezultatul unei modelãri cu foarte multevalori apropiate de media aritmeticã a valorilormãsurate.

Influenþa hidrostaticã are o amplitudine de46.4% din amplitudinea mãrimii calculate,influenþa sezonierã are o amplitudine de 69.3%iar remanenþa de 5.3%. Amplitudinea mãrimiicalculate este de 72.8% din mãrimea mãsuratã,aceasta arãtând o deficienþã a modelãriisezoniere faþã de modelarea cu integrareatemperaturii aerului.

4.2. Modelul statistic tip Coyne&Bellier(CONDOR)

Este un model derivat din modelul statisticEdF (Franþa). Influenþa timpului se defineºte cao sumã dintre o funcþie exponenþialã ºi unapolinomialã, pentru a se evita coeficienþii ???din funcþiile exponenenþiale ale modelului tipEdF.

Modelul statistic tip EdF ºi CONDOR esteeficient la determinarea comportamentului dinpunct de vedere al deplasãrilor la barajele dinbeton.

Se observã cã valorile calculate sunt practicasemãnãtoare cu cele din modelul EdF. Semenþin aceleaºi concluzii cu modelul EdF, cudeosebirea cã influenþa timpului este liniarã ºifoarte micã ca amplitudine.

Influenþa nivelului ºi influenþa temperaturiiaerului din lac sunt identice cu cele alemodelului EdF.

Raportul global de corelaþie ºi rapoarteleparþiale sunt la fel ca cele din modelul tip EdF,aceasta explicându-se prin similaritate funcþietendinþã, care la modelul Condor reprezinta defapt o dezvoltare in serie polinomialã.

40 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 8 – Graficul seriilor cronologice ale valorilor mãsurate ºi calculate a deplasãrilor înregistrate la coordimetru dinplotul 6, direcþia Y (amonte – aval)

Page 41: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

41 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 9 – Graficele influenþei nivelului din lac, sezonierã ºi timp

2 series the toconverts

22 xaxaaea x ⋅⋅⋅⋅++⋅⋅⋅⋅−⋅⋅ ⋅⋅− ββ

ββββ

Fig. 10 - Curba cumulativã a repartiþiei

Page 42: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

Pe baza intervalului de încredere se poatevizualiza cronologic seria anomaliilor demodelare, care reprezintã valorile mãsurate înafara intervalului de încredere considerat.Aceste valori pot fi datorate unor greºeli demãsurare, unor valori individuale extreme sauizolate ale acþiunilor, sau unor fenomeneignorate. Din analiza anomaliilor sincronizatecu acþiunile se pot pune în evidenþã noi cãi deabordare a modelãrii, pentru o crestere aperformantelor modelarii statistice..

Din tipul de repartiþie ºi diverºiindicatori statistici se observã cã modelulCondor dã aceleaºi rezultate ca modelul EdF.

4.3. Modelul statistic cu integrareatemperaturii aerului

Acesta utilizeazã direct valorile mãsurateale temperaturii aerului.

Pentru determinarea pasului de integrare sefac diverse încercãri de modelare directã arezidului obþinut din modelarea statisticã fãrãinfluenþa sezonierã.

Se introduce apoi o funcþie de temperaturãde forma unei serii.

Modelul este utilizat îndeosebi pentrusimularea deplasãrilor la barajele din betonunde se þine astfel cont de evoluþia diferitã atemperaturii aerului de la an la an. Valorileînregistrate ale temperaturii aerului sunt folositedirect.

Modelul cu integrarea temperaturii aeruluiare la bazã, unul dintre modelele EdF sauCondor.

Influenþa nivelului din lac pentru modelulcu integrarea temperaturii este translatat cu 0.4mm mai sus faþã de influenþa nivelului dinmodelele Condor ºi EdF, cu o foarte micavariaþie de formã (Fig. 12).

Comparativ cu modelele Edf ºi Condor,influenþa temperaturii aerului pentru acestmodel nu mai reprezintã o mediere,particularizând variaþia temperaturii aeruluipentru fiecare moment de timp. Astfel,amplitudinea deplasãrilor date de variaþiatemperaturii aerului este de la 6 mm la maxim10.5 mm, faþã de 6 mm la modelele cu influenþãsezonierã exprimatã prin funcþii trigonometrice(Fig. 13).

Influenþa nivelului în lac are o amplitudine

42 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 11 – Graficul seriilor cronologice ale valorilor mãsurate ºi calculate a deplasãrilor înregistrate la coordimetrudin plotul 6, direcþia Y (amonte – aval)

Page 43: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

43 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 12 – Comparaþia influenþei nivelului apei din lac

Fig. 13 – Graficul seriei cronologice a influenþelor

Fig. 14 – Curba cumulativã a repartiþiei

Page 44: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

mai mica la modelul cu integrarea temperaturiifaþã de modelele Condor ºi EdF care variazã dela 4 mm la 1.7 mm, respectiv de la 4 mm la 1mm.

Raportul global de corelaþie este mai bunfaþã de modelele EdF ºi Condor fiind 0.931,respectiv 0.914. Raportul partial de corelaþiepentru influenþa temperaturii aerului este 0.888faþã de modelele Condor ºi EdF unde raportulpartial de corelatie are o valoare mai mica ºianume 0.874.

Amplitudinea influenþelor este diferitã ºimai apropiatã de fenomen la modelul cuintegrarea temperaturii aerului cu amplitudiniale marimilor calculate practic identice cu alemãrimilor mãsurate.

Repartiþia parametrului calculat este foarteasemãnãtoare cu a parametrului mãsurat, acestmodel aproximând foarte bine deplasãrile dinvariaþia temperaturii aerului (Fig. 14).

5. ConcluziiUnele modele statistice folosite sã evalueze

rãspunsul barajului (deplasãri, parametriiinfiltraþiilor, eforturi) ca funcþii ale încãrcãrilormediului (presiunea hidrostatticã, temperaturaaerului, efectul îmbatrânirii) sunt instrumentulcel mai bun pentru a avertiza asupra comportariiatipice a acestor construcþii de o importanþãdeosebitã. Aplicarea în practicã a modelelorprezentate permite avertizari privind

comportamentul anormal al structurii ºi astfelprevenirea unor eventuale evenimente nedorite(accidente, cedari ale structurii).

Se observã cã la barajul Strâmtori Firizacele mai importante deplasãri sunt date devariaþia temperaturii aerului. Cu modelulstatistic prin integrarea temperaturii aerului seobservã influenþa variaþiei temperaturii aeruluiasupra deplasãrilor.

Modelarea statisticã cu modele tip EdF ºiCondor, desi inca frecvent aplicata, conduce laperformante mai modeste comparativ cumodelul statistic bazat pe integrareatemperaturii aerului.

Deplasarea la coronament a barajului, factorimportant in aprecierea sigurantei lucrarii, esteinfluenþatã de foarte mulþi factori, iar modelelestatistice sensibile la factorii exteriori, permitsemnalarea unor fenomene atipice decomportare a barajelor în timp rezonabil ºi cuefort minim.

Bibliografie[1] Adrian Popovici – Baraje pentru acumulãri deapã,Vol.II Ed. Tehnicã, Bucureºti, 2002.[2] Dan Stematiu, ªtefan Ionescu – Siguranþã ºi riscîn construcþiile hidrotehnice, EDP, Bucureºti, 1999[3] Radu Priºcu – Construcþii hidrotehnice, EDP,Bucureºti, 1974[4] *** - Urmãrirea comportãrii barajuluiStrâmtori-Firiza – Studiu de sintezã, Direcþia ApelorSomeº-Tisa, 2008

44 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Page 45: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

1.IntroducereConferinþa Naþionalã ºi Expoziþia de Ener-

geticã - CNEE este deschisã specialiºtilor dinunitãþile de exploatare a instalaþiilor energetice(producerea, transportul ºi distribuþia energieielectrice ºi termice), consumatorilor, instituþiilorde proiectare ºi cercetare, instituþiilor deînvãþãmânt superior, fabricanþilor de echipa-mente / produse ºi furnizorilor de servicii etc.,interesaþi în schimbul de opinii, idei, soluþii ºirealizãri recente, cu aplicabilitate la diverseleactivitãþi ale domeniului energetic.

Referitor la lucrãrile incluse în ProgramulCNEE 2015 se remarcã o mare diversitatetematicã în problemele de actualitate practicãcare preocupã majoritatea specialiºtilorimplicaþi în domeniul energeticii. Acestea au

fost împãrþite în 2 secþiuni tematice ºi anume:- Secþia 1. - SEN ºi reþele de transport ºi de

distribuþie a energiei electrice. - Secþia 2. - Producerea energiei electrice ºi

termice. La eveniment au participat importante

personalitãþi din cercetare, invatamant ºispecialiºti din toate domeniile de activitate alesectorului energetic, cu o mare experienþã înconducerea de mari unitãþi.

2. Lucrãri prezentate

2.1. Lucrãri secþia I - S.E.N. ºi reþele detransport ºi de distribuþie a energiei electrice

In cadrul Secþiei I au fost prezentate unnumar de 65 de lucrãri, tematica abordataincluzând o problematicã diversã, legatã deacest sector energetic:

45 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

CONFERINÞA NAÞIONALÃ ªI EXPOZIÞIADE ENERGETICÃ – CNEE 2015

Dr.ing. Irinel Daniela IacobSPEEH Hidroelectrica SA

Referenþi ºtiinþifici:Prof.dr.ing. Adrian Popovici

Conferinþa Naþionalã ºi Expoziþia de Energeticã - CNEE este o manifestare ºtiinþificã, iniþiatãºi promovatã de SIER, organizatã o datã la doi ani. CNEE 2015 s-a desfasurat in periada 21-23 octombrie in centul de conferinte international Cazino din Sinaia. Conferinta este deschisãspecialiºtilor din unitãþile de exploatare a instalaþiilor energetice (producerea, transportul ºidistribuþia energiei electrice ºi termice), consumatorilor, instituþiilor de proiectare ºi cercetare,instituþiilor de învãþãmânt superior, fabricanþilor de echipamente / produse ºi furnizorilor deservicii etc., interesaþi în schimbul de opinii, idei, soluþii ºi realizãri recente, cu aplicabilitate ladiversele activitãþi ale domeniului energetic.

ABSTRACT:

REZUMAT:

The CNEE is a conference that was initiated and sustained by Society of Power Engineers inRomania (SIER) and it is taking place ones at every two years. The CNEE 2015 take place inSinaia - Romania, at “Casino” International Conference Center in the period 21-23 of october.CNEE is dedicated to the managers and specialists who work in or make business with theoperating/maintenance companies from Romanian power sector (generation, transmission,distribution and supplying of electrical/thermal energy), power consumers, research anddesign institutes, universities, equipment/product manufacturers, services providers etc.,which are interested into the exchanges of information, the state-of-the-art in the energy field,solutions and the most recent achievements, suitable/adequate to the Romanian powersector.

Cuvinte cheie:acumulare hidroenergeticã, energie, strategie energetica.

Page 46: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

• Transportul ºi distribuþia energiei electri-ce/ termice.

• Smart Grids, Smart Metering.• Furnizarea energiei electrice/termice.• Consumatorii de energie electricã/termicã.• Calitatea ºi eficienþa energiei electrice.• Siguranþa în funcþionare a Sistemului

Energetic ºi a alimentãrii cu energie electricã/termicã.

• Siguranþa în funcþionare la utilizatoriireþelelor electrice de transport ºi distribuþie aenergiei electrice / termice.

• Tehnologii moderne aplicabile în SEN

2.2. Lucrãri secþia I - producerea energieielectrice ºi termice

In cadrul Secþiei II au fost prezentate unnumar de 27 de lucrari, tematica abordatainclzând o problematica diversa, legata de acestsector energetic. Dintre acestea, relevantepentru sectorul hidroenergetic au fost:

• Strategia energeticã a României.Orientãri strategice pe termen mediu ºi lung.Autor: Vaida Victor

• Influenþa colmatãrii lacurilor deacumulare asupra exploatãrii centralelorhidroelectrice. Autor: Irinel Daniela Iacob

• Considerente mecano-energetice privindexploatarea energiilor eolianã ºi mareo-motricã. Autor: Bãduþ Mircea

• Sistem inteligent de monitorizare acentralelor hibride hidro - eoliene (CHHE).Autori: Horgoº Mircea, Joian Radu Virgil

2.2.1. Strategia energeticã a României.Orientãri strategice pe termen mediu ºi lung.Autor: Vaida Victor

În articol se trateazã problema StrategieiEnergetice a României, în condiþiile realitãþilorenergetice naþionale, ale Uniunii Europene ?i acelor geopolitice. O nouã Strategie Energeticãpe termen mediu ºi lung, care va rezultata prinrevizuirea celei existente, trebuie sã reprezinte oprioritate a Guvernului ºi Parlamentului. Eatrebuie sã creeze condiþii de stimulare a creºteriieconomice ºi bunãstarii generale în România.,,Energia ºi resursele naturale’’ reprezintã înRomânia un sector cheie pentru lansareaeconomiei, obþinerea unor creºteri economicesustenabile ºi creºterea bunãstãrii generale. În

ultima parte a articolului se propune un set de,,Orientãri strategice pe termen mediu ºi lung’’,dintre care menþionãm:

• Fundamentarea propunerilor României,pentru participarea la strategiile energetice UE-2030 ºi UE 2050;

• Noua Strategia Energeticã trebuie sãprevadã obligatoriu realizarea unor investiþii,în noi capacitãþi de producþie a energieielectrice ºi termice, de transport ºi distribuþie aacestora.

• Dezvoltarea producþei de energieelectricã din resurse regenerabile, sã fiecontinuatã în limitele tehnice ºi economice,admise de funcþionarea SistemuluiElectroenergetic Naþional ºi funcþionãriieficiente a pieþei de energie electricã.

• Realizarea unui mix energetic echilibrat,bazat pe resursele energetic autohtone, pentruperioada 2020-2035 ºi în continuare.

• Dezvoltarea activitãþilor care sprijinãexploatarea, dezvoltarea ºi modernizareinstalaþilor din Sectorul Energetic ºi SistemulElectroenergetic. Privatizãrile în SectorulEnergetic ºi Sistemul Electroenergetic.

• Resursele energetice nu trebuieprivatizate, exploatarea lor sã se facã doar îninteres naþional, prin contracte de exploatare cufirme specializate. Trebuie evitatã cu orice preþîn energeticã, experienþa negativã din marileprivatizãri ale industriei, care au dus ladezindustrializarea þãrii ºi din privatizãrilebãncilor mari naþionale, care au dus ladificultãþi în finanþarea unor proiecte dedezvoltare ale economiei ºi în mod special înSectorul Energetic ºi Sistemul Electroenergetic.

• condiþie esenþialã a realizãrii ºi punerii înaplicare a unei noi Strategii Energetice, care sãgaranteze securitatea energeticã a þãrii, parte asecuritãþii naþionale, este ca autoritãþile statuluiºi societãþile comerciale domeniu energetic sãfie conduse profesional ºi fãrã presiuni politice.

• Cu privire la sectorul hidroenergetic,autorul aratã:

Sectorul hidroenergetic, poate dispunepentru mixul energetic de o putere de circa6.500 MW, pentru perioada 2015-2030 ºi maideparte.

Finalizarea investiþilor hidroenergetice înderulare, de cãtre Hidroelectrica, este o

46 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Page 47: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

prioritate, pentru a sprijini programul naþional ºial UE, de reducere a emisiilor cu efect de serã,suplimentarea producþiei de energie electricã ºia rezervei de putere pentru serviciiletehnologice de sistem. Centrala Tarniþa-Lãpuºteºti, este o prioritate naþionalã ºi trebuierealizatã prin programul de dezvoltare aHidroelectrica, cu sprijinul programului deasigurare a rezervei de putere, pentru serviciiletehnologice de sistem ale SEN ºi ale ENTSO-E,necesare funcþionãrii în siguranþã a acestorsisteme electroenergetice ºi pentru funcþionareapieþelor de energie electricã regionalã ºi unicãeuropeanã. În condiþiile actuale din Europa, UEsprijinã realizarea de mixuri energeticecomplementare. Trebuie ca autoritãþile române,sã facã demersuri ferme pe lângã UniuneaEuropeanã ºi autoritãþile sale, ENTSO-E ºiACER (Agenþiei pentru CooperareaAutoritãþilor de Reglementare din DomeniulEnergiei), pentru a obþine sprijin pentrurealizarea unor investiþii, în noi capacitãþi deproducere energie electricã. Asemenea soluþiisunt de fapt prevãzute în legislaþia UE.

2.2.2. Influenþa colmatãrii lacurilor deacumulare asupra exploatãrii centralelorhidroelectrice. Autor: Irinel Daniela Iacob

Colmatarea este un fenomen de imbatranireal acumularilor ce se manifesta diferit pentrufiecare acumulare in parte, fiind determinata deo serie de factori dintre care mentionam:

- factori geologici, morfologici sihidrogeologici;

- factori topografici;- proiectarea si executia amenajarilor;- modul de exploatare si intretinere al

acumularilor.Consecintele negative ale acestui fenomen

sunt multiple:- pierderi de volum util al lacurilor de

acumulare;- blocarea admisiei apei in zona prizelor si

golirilor de fund;- deformari ale albiilor raurilor;- alterarea calitatii apelor.Pentru combaterea acestui fenomen exista

trei mari grupe de masuri:• masuri ce actioneaza asupra locului deprovenienta al aluviunilor, respectiv de

combatere a eroziunii solului pe intregul bazinde receptie.• masuri ce actioneaza asupra zonei detransport a aluviunilor, respectiv prin lucraride protectie a malurilor si albiilor cursurilor deapa.• masuri la locul de depunere al aluviunilor(lacurile de acumulare) ce constau in masuri deexploatare si mentenanta ( goliri profilactice sidragari ale lacurilor) precum si in lucrari deinterventie ( suprainaltarea barajelor sauabandonul acumularii prin trecerea pederivatie a centralelor hidroelectrice).

Hidroelectrica, in calitate de administratoral lacurilor de acumulare cu folosinta hidroener-getica, poate aplica doar masuri specifice celeide a treia categorii ( masuri la locul de depunerea aluviunilor).

Lucrarile ample la nivel bazinal(amenajarea torentilor, regularizari ale albiilorraurilor) intra in obiectul de activitate al altorentitati.

In aceste conditii, Hidroelectrica isiconcentreaza eforturile spre masurile ce tin deexploatarea profilactica a acumularilor si masuride mentenanta. In cazuri speciale se recurge lalucrari de interventie ce pot merge pana laabandonarea acumularii si trecerea pe derivatiea centraleli hidroelectrice. În continuare,lucrarea prezinta studii de caz ce ilustreazamasurile ce au fost luate de catre Hidroelectricain vederea gestionarii fenomenelor de colmataremanifestate in cadrul amenajarilor aflate inadministrarea sa:

• Manevre de golire profilacticã a lucrãlorpentru a favoriza trecerea aluviunior prin zona

47 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 1 Golirea profilactica a acumularii Vadeni dincadrul AHE Tg. Jiu

Page 48: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

lacurilor fara depunerea acestora inacumulare. Studiu de caz : Golirea profilacticaa acumularii Vadeni din cadrul AHE Tg. Jiu.

• Lucrarile de dragare sunt o alta metodaaplicata pentru mentinerea capacitatii deacumulare a cuvetei lacurilor. Studiu de caz :Lucrari de decolmatare la acumularea Valsan-Doamnei.

• Suprainaltarea digurilor. Studiu de caz:Acumularea Vadeni.

În timpul viiturilor din anul 1999 ºi 2004prizele de la CHE Vãdeni s-au colmatat totalnecesitând de fiecare datã aproximativ o lunãpentru curãþire, perioadã în care lacurile au fostgoale ºi centralele indisponibile. La Vãdenicolmatarea cea mai mare s-a produs în coadalacului în zona profilelor 15-22. Dupã viituradin anul 1999 la acumularea Vãdeni, în bazaunui proiect realizat de proiectantul general alamenajãrii, SC ISPH Bucureºti, s-a intervenitasupra digului mal stâng al acumulãriisupraânãlþându-se digul pe zona cuprinsã întreprofilul P6 ÷ P22 ( aval de podul Turcineºti),cu scopul tranzitãrii în condiþii de siguranþã aviiturilor, lucrare finalizatã în anul 2003.

• Abandonul acumularii si trecerea pederivatie a acumularii. Studiu de caz :Trecerea pe derivatie a CHE Oiesti ºitransformarea in acumulare cu regimnepermanent a lacului Oiesti.

La punerea in functiune a acumularii Oiesti( 1967) aceasta avea un volum brut de 1.77milioane mc si un volum util de 0.37 milioanemc. Fenomenul de colmatare s-a declansat la

scurt timp dupa punerea in functiune , inperioada viiturilor din 1970-1971 volumul brutal acumularii s-a redus la 1.05 milioane mc , iarin 1975 lacul avea un volum brut de 0.44 mc.Inanul 2008 , la data adoptarii deciziei de trecerepe derivatie a CHE Oiesti , lacul Oiesti eracolmatat in proportie de 90%.

Colmatarea lacului a fost favorizata derelieful cu depozite groase de roci sedimentare ,de interventia antropica asupra ecosistemuluiprin reducerea suprafetelor impadurite in scopulextinderii suprafetelor agricole. Aportul mare dematerial transportat în lacul Oeºti a provenit inprincipal din eroziuni produse de afluenþiiprincipali ai râului Argeº (valea Arefu, valeaTulbure, pârâul Rotunda, valea Oiasca ºi valeaVarniþa) .Lipsa spalarilor hidrauluice prinridicarea stavilelor in perioada viiturilor deprimavara si de toamna cand transportul dealuviuni este mare a fost deasemenea un factorce a accelerat fenomenul de colmatare.

Pentru a contracara efectele procesului decolmatare beneficiarul a efectuat incepand dinanul 1978 lucrari de dragare periodica in scopulasigurarii senalelor pentru accesul apei la prizaCHE Oiesti si tranzitarii viiturilor catre barajuldeversor.Lucrarile de dragare sunt costisitoareiar materialul extras necesita teren de depozitarece este greu de asigurat.

Colmatarea lacului nu a afectat productia deenergie insa a avut consecinte nefavorabileasupra capacitatii de redresare a debiteloruzinate si de captare a debitelor provenite dindiferenta de bazin .Ridicarea cotei funduluilacului punea in pericol terenurile limitrofe inspecial in zona cozii lacului prin ridicarearemuurilor si exista totodata pericolul accesuluialuviunilor in priza energetica si in canalul deaductiune.

Cu timpul s-a ajuns la epuizarea spatiilor dedepozitare, iar costurile ridicate ale opera-tiunilor de dragare si depozitare a materialuluidragat au determinat beneficiarul sa cautesolutii constructive care sa permita atat decol-matarea hidraulica a lacului Oiesti.

Solutia optima a fost considerata separareacircuitului hidraulic al debitelor uzinate de CHEOiesti de cursul raului Arges ce se va senaliza inperimetrul lacului de acumulare Oiesti

48 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 2 Lucrari de decolmatare la acumulareaValsan- Doamnei

Page 49: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

2.2.3. Considerente mecano-energeticeprivind exploatarea energiilor eolianã ºimareo motricã . Autor: Bãduþ Mircea

Autorul arata ca ideea acestui articol aaparut ca urmare a ºtirilor despre lucrãrile laproiectul MeyGen, amplasat lângã þãrmulScoþiei, la confluenþa dintre Oceanul Atlantic ºiMarea Nordului – constituind prima instalaþiecomercialã (ºi am putea consemna astfeldepãºirea stadiului experimentelor de cercetare).Cu primele patru turbine submarine putereainstalatã va fi de 6MW. Dacã în 2016 MeyGenva produce 86 MW energie electricã, peste zeceani (dupã instalarea celor 269 de turbineprevãzute) estimeazã sã ajungã la 398MW.

Din mulþimea de abordãri tehnice privindconcepþia turbinei, deocamdatã modeluldominant aratã un turbo-generator oarecumsimilar celui eolian, însã cu palele elicei maiscurte ºi mai late. (Conversia miºcãrii de rotaþieîn electricitate presupune cã generatorul se aflãîn imediata apropiere a elicei, între eleinterpunându-se un cuplaj mecanic sau unulhidraulic.) De altfel, multe dintre aspectele deproiectare, montaj ºi exploatare sunt preluateaici (mãcar parþial) din domeniul deja matur alturbinelor de vânt. Mai toate proiectelepresupun fixarea turbogeneratoarelor pe fundulmãrii, însã existã ºi variante montate peplatforme semi-mobile.

2.2.4. Sistem inteligent de monitorizare acentralelor hibride hidro - eoliene (CHHE).

Autori: Horgoº Mircea, Joian Radu VirgilUniversitatea Tehnicã din Cluj Napoca

dispune de un stand experimental de putereredusã (1 kW), deoarece s-au luat în considerareîn primul rând costurile. În sediul aflat pe stradaObservatorului, nr.2, s-a amplasat acest stand.El este folosit în scopuri didactice ºi decercetare. Elementele componente ale standului

experimental sunt:- o turbinã eolianã de 1 kW amplasatã pe

acoperiºul Universitãþii Tehnice din ClujNapoca,

- o turbinã hidro de tip Pelton cu puterea totde 1 kW.

Cele douã modele fizice (turbinã eolianãrespectiv centralã hidroelectricã cu acumulareprin pompaj – CHEAP) sunt conectate între ele(stand experimental CHHE), dupã cum se aratãîn figura 1 Astfel, energia electricã produsã deturbina eolianã ºi stocatã în acumulatori va fifolositã pentru alimentarea pompelor CHEAP.

3.ConcluziiDomeniul energetic este caracterizat printr-

o larga paleta de probleme ce imbracã aspectede strategie nationalã cu implicaþii în toatedomeniile vieþii economice ºi sociale.Conferinþa Naþionalã ºi Expoziþia de Energeticã

49 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig.3 - Turbine instalate fix pe fundul oceanic

Page 50: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

- CNEE, iniþiatã ºi promovatã de SIERdesfasuratã în periada 21-23 octombrie a oferitprilejul unui schimb de opinii, idei, soluþii ºirealizãri recente pentru toti specialiºtii dinunitãþile de exploatare a instalaþiilor energetice(producerea, transportul ºi distribuþia energieielectrice ºi termice), precum ºi consumatorilor,instituþiilor de proiectare ºi cercetare,instituþiilor de învãþãmânt superior, fabricanþilorde echipamente / produse ºi furnizorilor deservicii etc., interesaþi de diversele activitãþi aledomeniului energetic.

Bibliografie:Volumul CNEE 2015, Sinaia 21-23 octombrie,ISSN: 1843- 6005.

50 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Fig. 4. – Stand experimental CHHE, locaþia - ClãdireaUTCN din strada Observatorului nr.2:1 – sistemul eolian, format din pilon, turbinã eolianã ºigenerator eolian; 2 – suport pentru baterii deacumulatori, invertor ºi regulator de încãrcareacumulatori; 3 – regulator de încãrcare acumulatori; 4 –baterie de acumulatori; 5 – invertor; 6 – cablurielectrice; 7 – pompe; 8 – ventile (robineþi); 9 – conductãapã rece; 10 – rezervor de apã; 11 –rezervor hidrofor; 12 – debitmetru; 13 – manometru; 14– grup turbinã hidraulicã – hidrogenerator; 15 – tablouelectric de c.c.

Page 51: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

Profesorul Gheorghe Creþu, remarcabilapersonalitate a invatamantului superiorromânesc, sãrbãtoreºte pe data de 13 ianuarie2016 împlinirea vârstei de 80 de ani.

S-a nascut in anul 1936 in localitateaCiclova Montanã , Judeþul Caras – Severin.Intre anii 1949-1953 a urmat Liceul TeoreticGeneral Dragalina secþia Realã din orasulOraviþa. In perioada 1953-1958 este student laInstitutul Politehnic Traian Vuia din Timiºoara,Facultatea de Construcþii si obtine Diplomã deinginer în specialitatea ConstrucþiiHidrotehnice. In anul 1965 se inscrie la doctoratin Universitatea Politehnica din Timiºoara îndomeniul Construcþii Hidrotehnice, obtinand inanul 1972 titlul ºtiintific de Doctor in ingineriecivilã cu teza “Contribuþii la studiul procesuluide limpezire a apei în decantoaresuspensionale“.

In paralel, si-a inceput activitatea didactica,parcurgand toate treptele academice pana lafunctia de profesor universitar: asistentuniversitar (1962-1967), sef de lucrari (1967-1973) si conferentiar universitar (1973-1980)la Facultatea de Hidrotehnicã din Timiºoara.

Din anul 1980 pana in 2006 cand a ajuns lavarsta pensionarii este Profesor universitar laUniversitatea “Politehnica” din Timiºoara,Faculatea de Hidrotehnicã din Timiºoara. Inprezent este profesor emerit la Universitatea“Politehnica” din Timiºoara. In cei 53 de ani deactivitate la Universitatea Politehnica dinTimisoara a prestat activitati didactice ladisciplinele: Hidrologie ºi hidrogeologie;Gospodãrirea apelor; Managementul integrat almediului; Politica de mediu; Legislaþia apei;Economia apei; Hidroedilitare; Legislaþie;Protecþia resurselor de apã; Impactul in mediu;Modelarea scurgerii solide în bazinelehidrografice ; Impactul amenajãrilorhidrotehnice asupra mediului; Managementulintegrat al apelor; Climatologie, meteorologie ºihidrologie; Ecohidrologie. In decursul carierei aelaborat 18 cãrþi si manuale didactice dintrecare se amintesc: Economia Apelor, EdituraDidactica ºi Pedagogica, 1976; OptimizareaSistemelor de Gospodarirea Apelor, Ed. Facla,1980; Inundaþii accidentale, Ed. HGA, 2000;Modulul Basic Hydrology in cadrul proiectuluiVICAIRE, 2003; Bazele gospodãririi apelor,Ed. Orizonturi Universitare, 2010.

Este conducator de doctorat din anul 1994pana in prezent la Universitatea Politehnica dinTimiºoara, domeniul ªtiinþe inginereºti,specializarea Inginerie civilã.

In calitate de conducator de doctorat, 20dintre specialistii coordonati de domnia sa aufost confirmati ca doctori in Inginerie Civila, unnumar de alti 5 doctoranzi fiind inca in cadrulstagiului de pregatire. A facut parte deasemenea din comisiile de analizã a peste 40 deteze de doctoctorat în calitate de referent oficialla UP Timiºoara, UTC Bucureºti, UP Bucureºti,Univ. Gh. Asachi Iaºi si USAMV Timiºoara.

A participat la 77 contracte de cercetareproiectare, la 15 dintre acestea fiind resposabilde temã sau director de grant. Bun vorbitor de

51 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Profesorul Gheorghe Creþu la împlinirea vârstei de 80 de ani

ANIVERSARE

Page 52: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

limbi straine, stapaneste la perfectie limbileengleza, franceza si rusa.

Activitatea didactica si stiintifica aprofesorului Gh. Cretu a fost recunoscuta innumeroase randuri, dupa cum urmeaza:

• Profesor distins de catre MinisterulÎnvãþãmântului in anul 1982;

• Certificat de Merit pentru educaþie,Cambridge, 1986

• Premiul Ministerului Invatamantuluipentru cercetare,1988-1989

• Certificat – Distincþie EWRA ’95• Medalia de aur Oameni Remarcabili ai

Secolului XX, Cambridge, 2000• Scrisori de felicitare ºi mulþumire a

Directorului Programului HidrologicInternational (IHP), András Szöllösi-Nagypentru coordonarea Programului deEcohidrologie, 2001.

• Profesor emerit, 2016A publicat 190 articole ºtiintifice singur sau

in colaborare, dintre care 30 în reviste cotateISI ºi BDI, iar restul in reviste ºi conferinþenaþionale sau internaþionale. Dintre articoleleindexate ISI se amintesc urmatoarele:

• Badaluta-Minda, Codruta; Cretu,Gheorghe; Alexoaie, Laura - Flood Risk forThree Defense Works: Dikes, Dams andRiparian Wetlands, 11th InternationalMultidisciplinary Scientific Geoconference,SGEM 2011, Vol.II, pag. 831- 838

• Badaluta-Minda, Codruta; Cretu,Gheorghe - Analysis of floods caused by failureof defense systems, 12th InternationalMultidisciplinary Scientific Geoconference,SGEM 2012, Vol.III, pag. 553- 560

• Rusu, Ramona-Maria; Vaduva, Raluca;Cretu, Gheorghe - Hydrologic Effect OfUrbanization, 12th InternationalMultidisciplinary Scientific Geoconference,SGEM 2012, Vol. III, pag.721 -728

• Badaluta-Minda, Codruta; Cretu,Gheorghe - Management of accidental floodingrisks, Environmental Engineering AndManagement Journal, Vol 9, No.4, 2010, 553-540.

• Codruta, Badaluta-Minda; Gheorghe,Cretu – Considerations Regarding the EcoHydrological Forecast. 13th InternationalMultidisciplinary Scientific Geoconference,

SGEM 2013, Vol. I, pag.219 -226• Gheorghe, Cretu; Codruta, Badaluta-

Minda – Concepts Regarding IntegratedSustainable Water Development Managementfrom a Transboundary River Basin. 13thInternational Multidisciplinary ScientificGeoconference, SGEM 2013, pag.79 – 84

• Codruta, Badaluta-Minda; Gheorghe,Cretu – Recovering Costs of Defense AgainstAccidental Flooding, 14th InternationalMultidisciplinary Scientific Geoconference,SGEM 2014, Vol. I, pag.571 -577

• Gheorghe, Cretu; Codruta, Badaluta –Criteria for establishing flood risk areaa, 15thInternational Multidisciplinary ScientificGeoconference, SGEM 2015, Vol. I, pag.191 -196

• Codruta, Badaluta-Minda; Cretu,Gheorghe - The problems regardingrehabilitation of the Bega Canal, InternationalConference on Land Conservation -LANDCON: Global Change: Challenges forSoil Management, Advances in Geoecology,Vol.41, pag. 80-88, 2010.

• Badaluta-Minda, Codruta; Cretu,Gheorghe - The environmental impactassessment caused by the dykes failure,Environmental Engineering and ManagementJournal, Vol.8, No.3, 2009, pag. 417-423

• Cretu, Gheorghe; Badaluta-Minda,Codruta - Considerations concerning someconcepts in the flow systems management of thecatchments, 9th International MultidisciplinaryScientific Geoconference, Vol II, ConferenceProceeding: Modern Management of MineProducing, GEOLOGY ANDENVIRONMENTAL PROTECTION, 2009,pag. 183-190.

In decursul carierei sale didactice sistiintifice a avut numeroase sarcini deconducere si coordonare:

• Vicepresedinte al Comitetului NationalRoman pentru Programul HidrologicInternational – UNESCO (1994-2012)

• Membru al Comitetului de BazinHidrografic Banat

• Membru al Comisiei Guvernamentaleprivind analiza inundatiilor din 2005

• Reprezentant pentru Romania la WorldAssociation of Soil and Water Conservation

52 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2

Page 53: nr1 2 2016 - rowater.ro Hidrotehnica/Revista Hidrotehnica Nr. 1-2... · precum: modul de racordare a albiei naturale cãtre deschiderea podului, existenþa sau nu a culeelor podului

• Membru in colegiul de redactie al revisteiWater Resources Management, revista de inaltprestigiu a European Water ResourcesAssociation, Grecia

• Expert evaluator al proiectelor CNCSIS ,CEEX

• Presedinte al Comitetului stiintific si deorganizare a Simpozionului International PFHD2

• Presedinte al AFSAPT (Asociatia FostilorStudenti si angajati ai Politehnicii) dinTimisoara, Divizia Hidrotehnica, din 2007.

• Reprezentantul universitatii in cadrulprotocolului de colaborare dintre UniversitateaSophia Antipolis, Nice si UniversitateaPolitehnica , Timisoara , din anul 2007.

• Membru, Editorial Board of InternationalJournal for Water Resources Management,Dordrecht - Olanda (revista cotata ISI)

• Membru, International Association ofHydrological Sciences (IAHS), Wallingford –UK

• Reprezentant pentru Romania,International Centre for Flood Prevention andDisaster Management in Balkan

• Responsabil proiect ERASMUS peUniversitatea Politehnica din Timisoara inperioada 2000-2012

• Director curs postuniversitar„Managementul integrat al apei” 2004 -2008

• Director curs postuniversitar „Dezvoltareadurabilã a resurselor de apã” 2008 -2010

• Expert evaluator al proiectelor CNCSIS ,CEEX si al Programului National de Inovare,2007.

• Preºedintele Comitetului ªtiinþific ºi deorganizare al Simpozionul InternaþionalPreventing and Fighting Hydrological Disasters,2002 Timiºoara cu participanti din 16 de þãri sila care s-au adaugat nume prestigioase dindomeniul Hidrologiei si Gospodaririi Apelor:prof. Pierre Hubert – preºedintele IAHS, prof.Samran Sombatpanit – presedinte WASWC,prof. Tsakiris – preºedinte EWRA, prof. K.V.Rao – City University , Londra, prof. E. Pasche– Univ. Tehnica din Hamburg, prof. A. Betamiode Almeida – Univ. Tehnica Lisabona, etc.

In intreaga sa activitate s-a remarcat prin:• spiritul de echipã dobândit în cadrul

structurilor de conducere la nivel de

Universitate, Facultate, contracte de cercetareºtiinþificã, alte organisme;

• capacitate de adaptare la diverse mediisociale ºi culturale, obþinutã prin colaborarea cuinstituþii ºi firme din strãinãtate;

• o bunã capacitate de comunicare, obþinutãca urmare a experienþei de cadru didactic ºi afuncþiilor de conducere avute

• experienþã în administrarea bazeimateriale a facultãþii ca urmare a funcþiei deprodecan;

• spirit organizatoric cu experienþã înlogisticã, în organizarea gestionãrii studenþilor,a examenelor de admitere etc., a unormanifestãri ºtiinþifice (simpozioane, work-shop-uri, etc.)

• experienþã bunã a managementului deproiect dobânditã în programe de cercetare lacare a fost director de proiect/grant caresponsabil din partea universitãþii.

Profesorul Gh. Cretu este apropiat in modspecial de tanara generatie de specialisti, la acarei formatie a contribuit cu daruire intrega sacariera universitara. Grija cu care isi indrumãdoctoranzii, de cele mai multe ori continuandcolaborarea cu acestia si dupa sustinerea tezei,umorul permanent si de calitate, buna dispozitiepe care o degaja in jurul sau il fac sa fie indragitnu numai de tineri ci si de colegii din facultatesau din alte centre universitare.

Diplomele de excelenta primite cu ocaziaaniversarii zilei sale de nastere din parteaUniversitatii Politehnica din Timisoara, aUniversitatii Tehnice Gheorghe Asachi din Iasi,a Fundatiei Politehnica din Timisoara sau aAdministratiei Bazinale de Apa Banat reliefeazape deplin pretuirea si consideratia de care sebucura dl. Prof. Gheorghe Cretu atat in lumeauniversitara, cat si printre profesionistii dindomeniul apelor.

In incheiere, va uram Domnule profesor,multa sanatate si noi realizari profesionale incontinuarea activitatii Dvs. in domeniulHidrologiei ºi Gospodãririi apelor.

La Multi Ani, draga Domnule Profesor !

53 HIDROTEHNICA, 61(2016), 1 - 2