hidrotehnica - rowater.ro hidrotehnica/hidrotehnica - ziua mondiala a apei... · hidrotehnica,...

Mesajul Ministrului Apelor ºi PãdurilorDoamna Adriana Petcu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2

Mesajul Secretarului de Stat pentru apeDoamna Simona Olimpia Negru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

Mesajul Directorului General al Administraþiei Naþionale “Apele Române”Domnul Nicolae Bãrbieru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

Monitorizarea evacuãrilor de ape uzate realizatã de AdministraþiaNaþionalã "Apele Române". Mãsurile de conformare cu cerinþeleDirectivei 91/271/CEE privind Epurarea Apelor Uzate Urbane înRomâniaNicolae Bãrbieru, Elena Þuchiu, Dragoº Cazan,Constanþa Moldovan, Corina Cosmina Boscornea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

Sistemul de canalizare al Municipiului Bucureºti cu sau fãrã epurareMãdãlin Mihailovici, Radu State, Alexandru Moldovan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24

Unele consideraþii privind curgerea ecologicãElisabeta Opriºan, Ion Tecuci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

Apa subteranã, de la resursã naturalã la apã uzatã ºi înapoi la resursãutilãIoan Bica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46

Apa de ploaie poate deveni resursã naþionalãLucian Dogariu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .53

HIDROTEHNICAvol.62 2017

Cuprins

3ZIUA MONDIALÃ A APEI

22 MARTIE 2017

“APA ªI APA UZATÃ”

2 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

Apa este o resursã limitatã ºi vulnerabilã, esenþialã atâtpentru viaþa ºi dezvoltarea durabilã, cât ºi pentru mediu. În acestcontext, tema aleasã la nivel mondial în acest an este ”Apa ºiApa uzatã”, subliniind importanþa utilizãrii durabile a apei îndiverse scopuri ºi protejarea acesteia prin epurarea apelor uzateînainte de a fi evacuate în receptorii naturali.

Prin Rezoluþia Adunãrii Generale ONU din anul 2010, lanivel mondial, s-a recunoscut dreptul la apã potabilã sigurã ºicuratã ºi la sanitaþie ca drept fundamental la viaþã al tuturoroamenilor.

Este important sã reducem consumul de apã ºi sãpãstrãm calitatea ei, iar acest lucru se poate face numaiprintr-o responsabilizare a tuturor factorilor implicaþi. Lanivel mondial, cerinþa de apã va creºte continuu în urmãtoareledecenii, aspect care va conduce la mari provocãri în aproapetoate regiunile lumii. Statisticile la nivel mondial aratã cã cca.750 milioane de oameni nu au acces la surse de apã ºi cca. 2,5miliarde de oameni nu au acces la sisteme de canalizare.Concluzia este evidentã: apa are un impact esenþial ºisemnificativ în asigurarea calitãþii vieþii!

În fiecare an, þãrile îºi reunesc toate eforturile pentru a gãsicele mai bune soluþii de a oferi cetãþenilor o apã cât mai curatã.În acelaºi timp, fiecare om din lumea întreagã este pe deplindator mediului în care trãieºte pentru a-l pãstra curat ºi sãnãtos.În acest context, unul dintre cele 17 obiective de dezvoltaredurabilã la nivel mondial, stabilite de Organizaþia NaþiunilorUnite în anul 2015, este asigurarea disponibilitãþii resurselor deapã, managementului apelor ºi sanitaþiei pentru toþi, astfel încâtpânã în anul 2030 sã se îmbunãtãþeascã calitatea apei prinreducerea poluãrii antropice, sã se utilizeze eficient apa, astfelîncât sã creascã accesul la servicii adecvate de apã ºi apã uzatã.La nivel european, cel de-al ºaptelea Program de acþiune privindmediul ºi Planul pentru salvgardarea resurselor de apã aleEuropei subliniazã importanþa colectãrii ºi epurãrii apelor uzate.

MESAJULdoamnei Adriana Petcu,

Ministrul Apelor ºi PãdurilorCu ocazia Zilei Apelor, 22 martie 2017


Ziua Mondialã a Apei 2017

HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017 3

În acest moment, România face eforturi susþinute pentrua dezvolta ºi implementa proiecte ºi se întreprind acþiuniîndreptate atât cãtre protejarea resurselor de apã, cât ºiasupra asigurãrii accesului la o apã de calitate bunã ºi încantitate suficientã, pe baza celor stabilite prin Programul deGuvernare.

În acest sens urmãrim perfecþionarea mecanismuluieconomic pentru a-l face sustenabil prin aplicareaurmãtoarelor principii:

• recuperarea integralã a costurilor de management alapelor atât în domeniul calitãþii cât ºi al cantitãþii apelor;

• utilizatorii finali de apã plãtesc (operatori de gospodãrirecomunalã, operatori economici industriali, operatori economiciproducãtori de energie electricã, irigaþii, acvaculturã-pisciculturã);

• poluatorii apei (sub orice formã de poluare) plãtesc.De asemenea, pentru cã apa este o resursã comunã,

gospodãrirea ei trebuie sã ia în considerare ºi o mare varietate deinterese, uneori divergente, ceea ce oferã oportunitãþi complexede cooperare între utilizatori. În acest context, numai împreunã:factori de decizie, gospodari de apã, utilizatori de apã ºi alþifactori interesaþi, sã contribuim la dezvoltarea de politici care sãasigure calea cãtre un mediu acvatic sãnãtos, factor importantpentru dezvoltarea durabilã a societãþii.

Odatã cu aderarea României la Uniunea Europeanã,devenind cetãþenii unei Europe unite ºi pe calea accesului egal laapã ºi sanitaþie, þara noastrã s-a angajat sã implementezecerinþele directivelor europene în domeniul apelor, în specialDirectiva privind epurarea apelor uzate urbane.

Pânã în prezent s-au depus eforturi importante dinpunct de vedere financiar ºi tehnic pentru realizareamãsurilor necesare asigurãrii conformãrii cu cerinþeleeuropene, respectiv construirea ºi dezvoltarea reþelelor decanalizare ºi a staþiilor de epurare, în special în zona urbanã,urmând ca aceste mãsuri sã continue în toate aglomerãrileumane.

Implementarea Directivei privind epurarea apeloruzate urbane este una dintre cele mai costisitoare, iarconform ultimelor evaluãri în cadrul programului de mãsurial Planului Naþional de Management actualizat, aprobatprin HG nr. 859/2016, pentru realizarea conformãriiaglomerãrilor umane cu peste 2000 locuitori echivalenþi suntîncã necesare costuri ce depãºesc 7,5 miliarde de Euro ce seadaugã la cele cca 5 miliarde de Euro deja cheltuite din 2007pânã în anul 2015.

Progresul înregistrat la nivel naþional privind epurarea


apelor uzate urbane în perioada 2009-2016 se reflectã încreºterea nivelelor de colectare ºi epurare pentru aglomerãrilemai mari de 2.000 locuitori echivalenþi cu cca. 15% pentrucolectare (de la cca 50% la 65%) ºi cca. 22% pentru epurareaapelor uzate (de la cca 38% la 60%). Se impune continuareaimplementãrii mãsurilor de realizare, modernizare ºifuncþionare corespunzãtoare a infrastructurii de apã uzatã, învederea asigurãrii conformãrii cu cerinþele europene de atingerea stãrii bune a apelor ºi evitarea sancþionãrii României.

Cooperarea în domeniul gospodãririi apelor presupuneintegrarea tuturor intereselor ºi perspectivelor relevante,stimularea inovãrii, dezvoltarea infrastructurii, consolidareaîncrederii ºi luarea unor decizii acceptate ºi înþelese de toþi. Deaceea, aceastã cooperare trebuie sã îmbrace perspective multipleîn toate sectoarele socio-economice de la nivel local pânã lanivel naþional ºi european.

La nivel global, schimbãrile climatice sporesc presiunileasupra apelor de suprafaþã ºi subterane, amplificânddiferenþele regionale, iar necesitatea adaptãrii la acestea suntprovocãri care au condus la dezvoltarea ºi implementareastrategiilor specifice. Astfel, conform obiectivelor în domeniulapelor propuse în Programul de Guvernare, StrategiaNaþionalã de Management al Riscului la Inundaþii pe termenmediu ºi lung, aprobatã prin HG 846/2010, trebuie pusã înaplicare prin efortul susþinut al autoritãþilor, cu sprijin ºiimplicare din partea mediului academic, sectorului privat,organizaþiilor non guvernamentale, societãþii civile.

Totodatã, noile sarcini rezultate din obligaþiile ce revinRomâniei pentru implementarea Directivelor UniuniiEuropene în domeniul gospodãririi apelor necesitãîmbunãtãþirea capacitãþii administrative atât la nivelulMinisterului Apelor ºi Pãdurilor cât ºi la nivelulAdministraþiei Naþionale „Apele Române”.

Sunt convinsã cã evenimentele organizate în aceastãsãptãmânã la nivelul celor 11 Administraþii Bazinale de Apã,precum ºi în cadrul evenimentului central din 22 martie 2017, dela Palatul Parlamentului, reprezintã un bun prilej pentrugospodarii de apã de a discuta cu toþi factorii interesaþi despreaceste cerinþe ºi obligaþii, în vederea identificãrii ºiimplementãrii soluþiilor ºi acþiunilor comune.

De Ziua Mondialã a Apei, vã mulþumesc pentru ceea cefaceþi zi de zi în domeniul apelor ºi vã urez: La mulþi ani!

Doamnelor ºi domnilor,Stimaþi colegi,

Am bucuria sã mã adresez dumneavoastrã cu ocaziasãrbãtorii Zilei Apei din acest an, în special pentru cã aceastã ziare o semnificaþie deosebitã pentru noi cei care purtãm o partedin responsabilitatea gospodãririi raþionale, durabile a apelor dinþara noastrã.

Sãrbãtorim aceastã zi în fiecare an ca mijloc de a atrageatenþia asupra importanþei apei ºi pentru a pleda pentrugestionarea durabilã a resurselor de apã. În fiecare an, ZiuaMondialã a Apei scoate în evidenþã un aspect specific al apei, iartema acestui an se referã la “apele uzate”.

Încã din vremurile de demult, oamenii aruncau deºeurile ºiapele uzate rezultate din gospodãrie în cursurile de apã,bazându-se pe o epurare naturalã prin diluare ºi prin descom-punerea bacterianã naturalã.

Creºterea populaþiei ºi Revoluþia industrialã au dus la unvolum mai mare de ape uzate menajere ºi industriale, necesitândºi o mânã de ajutor datã capacitãþii de auto epurare a râurilor, dinpartea oamenilor.

Mai aproape de timpurile în care trãim, aplicarea Directiveiprivind epurarea apelor uzate urbane adoptatã de UniuneaEuropeanã în 1991, ºi a Directivelor privind substanþele peri-culoase din apele uzate industriale au dus la îmbunãtãþirisemnificative ale metodelor si capacitãþii de tratare a apelor uzate.Ca rezultat, o datã implementate în toate þãrile, sistemele decolectare ºi epurare devenite foarte sofisticate trebuie sã poatã sãfacã faþã tuturor evacuãrilor organice ºi industriale dinmajoritatea statelor membre.


MESAJULdoamnei Simona Olimpia Negru,

Secretar de Stat pentru ape,Cu ocazia Zilei Apelor, 22 martie 2017



Dacã la începutul anilor 1970, epurarea apelor uzate aconstat în principal în îndepãrtarea materialelor în suspensie,tratarea organicã biodegradabilã ºi eliminarea organismelorpatogene prin dezinfecþie, în anii 1980 tratarea s-a facut la unnivel mai ridicat, iar preocupãrile omenirii s-au îndreptat cãtresubstanþele nutritive, respectiv la eliminarea azotului ºifosforului din apele uzate. În perioadele urmãtoare, problemelede sãnãtate legate de toxicitate au devenit motorul noilortehnologii de epurare a apelor uzate. Au fost stabilite standardede calitate a apei ºi a fost reglementatã obligativitatea îndepliniriiunor obiective de epurare a apelor uzate. S-au luat în considerareatât parametrii legaþi direct de sãnãtatea umanã, dar ºi cei pentruprotecþia ºi menþinerea vieþii acvatice.

Aºa cum ºtiþi, din punct de vedere geografic, teritoriulRomâniei este cuprins în proporþie de 98% în bazinulhidrografic al fluviului Dunãrea, bazin a cãrui suprafaþãcuprinde zone amplasate pe teritoriul a 19 þãri. Fluviul Dunãrea,care are un bazin hidrografic de peste 817.000 km2, esteprincipala arterã hidrograficã a Europei, legând vestul ºi estulEuropei ºi vãrsându-se în Marea Neagrã prin Delta Dunãrii careeste, ca mãrime, a doua zonã naturalã umedã de pe întregulcontinent.

Apele fluviului Dunãrea ºi ale afluenþilor sãi cuprind unecosistem acvatic de o mare valoare economicã, socialã ºiecologicã. Ele reprezintã sursa de apã pentru agriculturã,industrie, pisciculturã, alimentãri cu apã potabilã, navigaþie,hidroenergie ºi agrement pentru o regiune dens populatã acontinentului european.

Iatã de ce, cea mai provocatoare sarcinã care ne stã înfaþã, nu doar nouã ci tuturor statelor riverane Dunãrii, estelegatã de implementarea Directivei Cadru pentru Apã a UniuniiEuropene la nivelul întregului bazin al Dunãrii, caremenþioneazã în mod explicit ca masurã fundamentalãnecesitatea implementãrii Directivei privind epurarea apeloruzate. Aceasta va implica, pe de o parte, continuarea cooperãriiregionale în cadrul Comisiei Internaþionale pentru Protecþiafluviului Dunãrea, iar pe de altã parte creºterea eforturilornaþionale dedicate îmbunãtãþirii calitãþii apei ºi reabilitãriimediului acvatic.

Ca þarã cu ponderea cea mai mare ca suprafaþã ºi populaþieºi ca stat aval în bazinul Dunãrii, România este deosebit deinteresatã în consolidarea ºi intensificarea cooperãrii între

þãrile dunãrene, prin care sã se promoveze acþiuni coordonatede protecþie a calitãþii apelor ºi de management al riscurilornaturale ºi antropice, la nivelul întregului bazin. Aceasta va ficalea asigurãrii condiþiilor unei dezvoltãri durabile a întregiiregiuni.

În acest sens, un rol deosebit revine ComisieiInternaþionale pentru Protecþia Fluviului Dunãrea, care oferãcadrul instituþional necesar pentru cooperarea la nivel de bazinhidrografic ºi prin intermediul cãreia se realizeazã o armonizarea strategiilor ºi activitãþilor care au drept scop utilizarea durabilãa apelor ºi protecþia mediului acvatic.

Un mare pas înainte în cadrul acestei colaborãri a fost facutîn anul 2001, când toate statele din Comisia Internaþionalãpentru protecþia Dunãrii, cele mai multe nefiind membre alUniunii Europene la acel moment, au convenit sã implementezeDirectiva Cadru pentru Apã la nivelul bazinului Dunãrii.

Cele mai importante acþiuni ce trebuie întreprinse pentruîmbunãtãþirea calitãþii apelor din bazinul fluviului Dunãrea suntcuprinse în cadrul Planului de management al bazinuluifluviului Dunãrea, plan de management care reprezintã nucleulDirectivei Cadru pentru Apã. Acest plan este elaborat în comunde statele dunãrene, în cadrul Comisiei Internaþionale pentruprotecþia fluviului Dunãrea, ºi este alcãtuit dintr-o componentãconþinând problemele comune la nivelul bazinului ºi dinplanurile naþionale ale þãrilor din bazinul Dunãrii.

Primul plan de management a fost aprobat în februarie2010 ºi cel de al doilea în anul 2016 iar în prezent, prioritarãeste implementarea lui ºi, în special, a programului de mãsuricare are drept scop atingerea unei stãri bune a tuturor apelordin bazin, ceea ce implicã un mare efort financiar ºi decapacitate instituþionalã.

Trebuie sã recunoaºtem însã cã rezultate satisfãcãtoare lanivel regional se pot obþine numai prin stabilirea ºi realizareaunor obiective concrete la nivel naþional. Guvernul Românieiacordã o atenþie deosebitã programelor ºi proiectelor ce au dreptobiectiv protecþia calitãþii apelor la nivel naþional, alocându-sepentru aceste activitãþi fonduri atât de la bugetul de stat, cât ºi dinfonduri europene ºi credite externe.

Din pãcate, situaþia existentã la acest moment, legat deimplementarea Directivei privind epurarea apelor uzate este



departe de ceea ce ne-am dori sã fie. Existã întârzieriimportante în finalizarea investiþiilor pentru colectarea ºiepurarea apelor uzate în aglomerãrile cu peste 10.000 delocuitori echivalenþi, aglomerãri care trebuiau sã se conformezela sfârºitul anului 2015. În plus, la cea mai mare parte dinaglomerãrile cu o populaþie echivalentã cuprinsã între 2000 ºi10.000 de locuitori echivalenþi, aceste investiþii nici nu auînceput deºi termenul de conformare al acestora este finalulanului 2018.

Din acest motiv, trebuie ca în perioada imediat urmãtoaresã se intensifice activitãþile pentru finalizarea proiectelor înderulare ºi promovarea de proiecte noi astfel încât sã serecupereze, pe cât este posibil, întârzierile existente. Trebuiemenþionat cã, în noua perioadã de programare bugetarã 2014-2020, componenta de apã are alocatã cea mai mare parte dinfondurile disponibile. Este însã necesar sã se depunã eforturisusþinute pentru utilizarea acestor fonduri ºi pentru creºtereagradului de absorbþie. De aceea, prioritatea numãrul unu aactivitãþii de gospodãrire a apelor trebuie sã fie implementareaproiectelor cu finanþare europeanã.

Pe de altã parte, este evident cã implementarea DirectiveiCadru pentru Apã necesitã colaborarea ºi participarea tuturorsectoarelor care influenþeazã sau sunt influenþate de cantitatea ºicalitatea apei. Este important sã conºtientizãm faptul cã numaiacþiunile guvernamentale nu vor aduce îmbunãtãþirea calitãþiiapei ºi a condiþiilor de mediu. Industria, fermele agricole ºiautoritãþile locale trebuie sã acþioneze în aºa fel încât sãcontribuie la conservarea ºi, dacã este necesar, la refacereaecosistemului acvatic care ne aparþine tuturor. Este important sãsubliniem cã oricâte eforturi vom depune la nivelul autoritãþilorprin elaborare de reglementãri, monitoring ºi inspecþie sau prinlucrãri de investiþii nu vom avea rezultatele dorite dacã la nivelulsectoarelor economice ºi comunitãþilor nu se va realiza oschimbare de atitudine. În sprijinul acestei idei funcþioneazãComitetele de bazin care contribuie, prin implicarea tuturoractorilor, în activitatea decizionalã din acest domeniu, laeficientizarea colaborãrii ºi responsabilizarea tuturor celor careconvieþuiesc în acelaºi bazin hidrografic.

Nu în ultimul rând trebuie sã subliniem cã, în acelaºi timp cuimplementarea obligaþiilor deja asumate, trebuie sã facem faþãunor noi provocãri generate de schimbãrile climatice ºi intensi-ficarea fenomenelor meteorologice extreme. Având în vedere cãoricâte eforturi am depune în acest moment pentru diminuarea

factorilor care contribuie la aceste schimbãri climatice, efecteleacestora vor continua sã se manifeste. Este necesar sã stabilim ºisã implementãm mãsuri de adaptare, în special în domeniul apei.

În încheiere doresc sã mã adesez în primul rând colegilormei din Ministerul Apelor ºi Pãdurilor, Administraþia Naþionalã„Apele Române”, Institutul Naþional de Hidrologie ºiGospodãrirea Apelor ºi Institutul Naþional de Meteorologie, cucare de ani buni lucrez împreunã, din rândul cãrora am crescutºi pe care mã sprijin din plin în prezent, în toatã activitatea mea.

Dragi colegi, vã mulþumesc tuturor celor care prinactivitatea voastrã de zi cu zi, prin eforturile depuse pentrugestionarea inundaþiilor nu de puþine ori aproape supraomeneºti,mã sprijiniþi în realizarea sarcinilor pe care le am. Contribuimastfel cu toþii la realizarea unei gospodãriri durabile a apelorRomâniei spre binele tuturor cetãþenilor þãrii noastre ºi vã asigurcã susþin orice acþiune ºi iniþiativã pe care le consideraþi necesarepentru realizarea obiectivelor activitãþii de gospodãrire a apelor,atât la nivel naþional cât ºi la nivel local, astfel încât împreunã sãrezolvãm problemele existente ºi sã facem faþã provocãrilorviitoare.

Vã doresc „La mulþi ani” în pace ºi liniºte, în prosperitate.

Vã mulþumesc.



Iatã-ne din nou în faþa unei zile pe care noi,gospodarii de apã în mod special, o celebrãm ande an, ziua de 22 martie! Anul acesta, sãrbãtoareaare o semnificaþie aparte prin faptul cã seîmplinesc 25 de ani de când Naþiunile Unite ºi-auunit eforturile în misiunea globalã de a coordonaacþiuni pentru salvarea celei mai de preþ resursenaturale, APA.

Provocarea lansatã pentru acest an este APAºi APA UZATÃ, o tematicã pe cât de generoasã,pe atât de importantã pentru viaþa noastrã. În acestsens celebrarea sa se dovedeºte a fi o bunã ocaziepentru a ne reaminti cât de importante sunteforturile concrete de identificare a problemelor ºigãsirea de soluþii practice ºi eficiente pentruasigurarea accesului la servicii de apã pentru toþicetãþenii României ºi în acelaºi timp, asigurareaprotecþiei resurselor de apã.

Îndemnul preºedintelui Naþiunilor Unite îndomeniul apei este: ”de a face tot ce putem,împreunã cu alþii dar ºi cu pasiune”!

Administraþia Naþionalã “APELEROMÂNE” se raliazã manifestãrilor globale ºisuntem bucuroºi cã reuºim ºi în aceastã zi festivãsã dezbatem aceastã problematicã cu invitaþispeciali, reprezentanþi ai autoritãþilor publice, aimediului academic ºi universitar, specialiºti cuexperienþã în administrarea ºi valorificarearesurselor de apã precum ºi factori interesaþi întematica dezbãtutã.

Apa uzatã este un domeniu în care numaiîmpreunã putem coordona acþiuni din punct devedere al asigurãrii calitãþii resurselor de apã careprimesc apele uzate evacuate, precum ºi în scopulprotecþiei cantitative a acesteia, prin reutilizareaapelor uzate.

De asemenea, la nivel global apa uzatã esteperceputã ca o resursã valoroasã în economiacircularã, iar gestionarea acesteia se coreleazãfoarte bine cu þintele de dezvoltare durabilãprivind apa.

În lumina obligaþiilor asumate de România caStat Membru al Uniunii Europene, implementareaDirectivelor Europene în domeniul apelor, ºi înspecial a celor pentru apa uzatã urbanã pânã la 31decembrie 2018 constituie o provocare în ceea cepriveºte realizarea mãsurilor necesare pentruconstruirea ºi dezvoltarea infrastructurii de apãuzatã, dar ºi o provocare legatã de îmbunãtãþireaîntregului mecanism de implementare.

Astfel, în România, accesul la serviciile decolectare ºi epurare a apelor uzate este mai ridicatîn mediul urban, însã nesatisfacãtor în mediulrural.

În ceea ce priveºte situaþia apelor uzateurbane, la nivelul anului 2016, gradul deconectare la reþelele de canalizare era de peste65%, iar gradul de conectare la staþiile de epurarede cca 60%, procente mai mici decât celeplanificate.

În plus, în prezent nu toate aglomerãrileumane ale României au staþii de epurareconforme cerinþelor. Subliniez faptul cã mãsurilepentru realizarea cerinþelor de conformare privindreþelele de canalizare ºi staþiile de epurare laprevederile Directivei privind epurarea apeloruzate urbane trebuie corelate cu obiectiveleDirectivei Cadru Apã ºi ale legislaþiei naþionale îndomeniul protecþiei apelor.

Implementarea Directivei Cadru Apã ºi acelorlalte directive privind calitatea apeireprezintã o provocare pentru gospodarii ºi

ZIUA MONDIALÃ A APEI22 MARTIE 2017


Nicolae BãrbieruDirector General Administraþia Naþionalã “Apele Române”


operatorii de servicii de apã. Planul Naþional deManagement actualizat ºi cele 11 Planuri demanagement actualizate ale bazinelor/spaþiilorhidrografice, aprobate prin HG nr. 859/2016, ºimai ales programul de mãsuri aferent acestora,reprezintã principalul instrument pentru atingereastãrii bune a apelor.

În ceea ce priveºte evacuarea apelor uzateprovenite de la activitãþile industriale, activitãþileagricole, precum ºi de la alte activitãþi, în cadrulPlanurilor de management actualizate alebazinelor hidrografice sunt propuse mãsuri pentrureducerea cantitãþilor de poluanþi evacuaþi, acestlucru contribuind la atingerea obiectivelor demediu.

În cadrul mãsurilor planificate în urmãtoareaperioadã 2016-2021, conform estimãrilor,reabilitarea, modernizarea si construirea reþelelorde canalizare ºi a staþiilor de epurare reprezintãcca. 7,6 miliarde euro, iar pentru realizareamãsurilor adresate unitãþilor industriale ºifermelor agricole, investiþiile necesare se ridicã lacirca 1 miliard euro.

Deºi în perioada anterioarã România, prininstituþiile din domeniu, a acumulat o experienþãdeosebitã, încã sunt necesare eforturi pentrucorelarea mãsurilor cu lucrãrile pe care utilizatoriide apã le vor realiza efectiv prin intermediulfondurilor europene ºi cu suþinere de la bugetul destat ºi local, precum ºi din fondurile proprii aleutilizatorilor de apã.

Aº vrea ca noi toþi sã avem în gândurilenoastre cã tot ceea ce facem în activitatea de zi cuzi se va reflecta în ceea ce vom transmitegeneraþiilor viitoare, sã facem ca fiecare cetãþeanal României sã beneficieze de infrastructuranecesarã unui trai decent ºi sãnãtos, indiferent dezona în care trãieºte.

Vã urez, în aceastã zi aniversarã, ”La mulþiani” în care sã sãrbãtorim ziua mondialã a apei, ºisã ajungem la momentul în care la nivel global,aceastã resursã preþioasã sã fie doar omagiatã,restul acþiunilor pentru o dezvoltare durabilã sã fiedeja întreprinse!

HIDROTEHNICA, 62(2017), 4 - 5 - Ziua Mondialã a Apei 2017 11


MONITORIZAREA APELOR UZATE REALIZATÃ DEADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ „APELE ROMÂNE”

Evacuãrile de apã uzatã reprezintã unul dinfactorii-cheie ai politicii europene, având învedere cã acestea provin în cea mai mare partedin activitãþile umane ºi pot conduce la poluareaapei, respectiv la efecte negative asupra ecosis-temelor acvatice ºi asupra sãnãtãþii umane.Astfel, în vederea utilizãrii resurselor de apã ºiprotecþiei împotriva epuizãrii ºi poluãrii aces-tora, pe baza principiilor de dezvoltare durabilãºi de management al apelor, toate folosinþele deapã care evacueazã ape uzate în receptoriinaturali ºi care deþin un act de reglementare dinpunct de vedere al gospodãririi apelor constituiepotenþiale surse de poluare ºi sunt supuse anualunui monitoring de control.

În România, Administraþia Naþionalã „ApeleRomâne” este autoritatea responsabilã pentruimplementarea Ordinului MMGA nr. 31/2006pentru aprobarea Manualului pentru moder-nizarea ºi dezvoltarea Sistemului de MonitoringIntegrat al Apelor din România (SMIAR), care

reglementeazã activitatea de monitoring a stãriiapelor, în conformitate cu obligaþiile asumate deRomânia pentru implementarea Directivei CadruApã (Directiva 2000/60/CE), transpusã înlegislaþia naþionalã prin Legea Apelor 107/1996cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. SMIARcuprinde 6 sub-sisteme: râuri, lacuri (naturale ºide acumulare), ape tranzitorii, ape costiere, apesubterane ºi ape uzate. Subsistemul apelor uzate afost luat în considerare în selectarea secþiunilorcare sã asigure caracterizarea stãrii corpurilor deapã, pe baza impactului presiunilor punctualesemnificative ale evacuãrilor de ape uzate.

Activitatea de monitorizare a apeloruzate evacuate de folosinþele de apã

Monitorizarea apelor uzate reprezintãactivitatea de control a apelor uzate evacuate,epurate sau nu în staþii de epurare, direct înreceptorii naturali de cãtre folosinþele de apã,activitate în strânsã legãturã cu cea dereglementare din punct de vedere al gospodãririiapelor, în scopul:



MONITORIZAREA EVACUÃRILOR DE APE UZATE REALIZATÃ DEADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ “APELE ROMÂNE”.

MÃSURILE DE CONFORMARE CU CERINÞELE DIRECTIVEI 91/271/CEEPRIVIND EPURAREA APELOR UZATE URBANE ÎN ROMÂNIA

Nicolae BãrbieruDirector General Administraþia Naþionalã “Apele Române”

Elena ÞuchiuDirector Departamentul Planuri de Management ºi Scheme Bazinale - Administraþia Naþionalã “Apele Române”

Dragoº CazanDirector Departamentul Managementul Resurselor de Apã - Administraþia Naþionalã “Apele Române”

Constanþa Moldovanªef Serviciu Gestiunea Calitativã ºi Protecþia Resurselor de Apã - Administraþia Naþionalã “Apele Române”

Corina Cosmina Boscorneaªef Serviciu Planuri de Management Dunãre - Administraþia Naþionalã “Apele Române”


- Respectãrii condiþiilor de evacuare stabiliteprin autorizaþia de gospodãrire a apelor;

- Cunoaºterii resurselor de apã (emisii –imisii), protecþiei acestora împotriva epuizãriiºi degradãrii, punerii în valoare ºi utilizãriidurabile a acestora;

- Realizãrii raportãrilor specifice privindemisiile de poluanþi în receptorii naturali.

Deoarece impactul surselor de poluareasupra receptorilor naturali depinde de debitulefluent ºi încãrcarea cu substanþe poluante,monitoringul de control al apelor uzate cuprinde:mãsurarea volumelor de ape uzate evacuate,determinarea indicatorilor de calitate ºi stabilireamodului de funcþionare a staþiilor de epurare(S.E.) ale operatorilor economici.

Volumele de ape uzate ºi indicatorii decalitate sunt monitorizaþi în acord cu prevederileautorizaþiilor emise de autoritãþile de gospodãrirea apelor, pentru a controla implementarea cerin-þelor/condiþiilor prevãzute de acestea. În autoriza-þiile de gospodãrirea apelor, la stabilirea indica-torilor de calitate se au în vedere: tipul activitãþiipe care o desfãºoarã respectiva folosinþã de apã,tipul apelor uzate evacuate (Ordinul MMGA nr.31/2006, Anexa nr. 1B, Lista minimã de elementede calitate reprezentative fiecãrei unitãþieconomice/proces de producþie), utilizãrile dinaval ale resursei de apã (existenþa secþiunilor depotabilizare în aval de evacuarea folosinþeirespective) ºi obiectivele de calitate ale recep-torului natural (starea corpului de apã din punctde vedere fizico-chimic ºi chimic). Frecvenþa demonitorizare se stabileºte în funcþie de mãrimeastaþiei de epurare ºi de impactul calitativ al

descãrcãrii asupra receptorului natural.Determinarea indicatorilor de calitate ai

apelor uzate evacuate se realizeazã în cadrulreþelei de laboratoare de calitate a apei din cadrulA.N. Apele Române, laboratoare acreditateRENAR, conform standardelor în vigoare.

Analizã statisticã a datelor de monitori-zare a apelor uzate realizatã deA.N. Apele Române pentru perioada2011-2015

Raportat la volumul total de apã uzatãevacuatã în receptorii naturali se constatã cãpentru perioada 2011-2015 (tabel 1, fig. 1):

- volumul de apã uzatã neepuratã ºi necores-punzãtor epuratã a înregistrat o scãdere de la32,54% în anul 2011 la 14,16% în anul 2015;

- volumul de apã uzatã corespunzãtor epuratãa înregistrat o creºtere de la 10,79% în anul2011 la 26,08% în anul 2015.

Se precizeazã faptul cã, conform preve-derilor HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unornorme privind condiþiile de descãrcare în mediulacvatic al apelor uzate, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, epurarea corespunzã-toare reprezintã epurarea apelor uzate prinorice procedeu ºi/sau sistem prin care laevacuare caracteristicile apelor uzate respectãcondiþiile de calitate prevãzute în prezentelenorme tehnice ºi în avizele ºi autorizaþiile degospodãrire a apelor în vigoare.

Contribuþii semnificative la volumul totalde ape uzate evacuate le au activitãþile aferenteAglomerãrilor umane ºi Industriei.


Tabelul 1: Volume de ape uzate evacuate la nivel national în receptorii naturali în perioada 2011 - 2015


Prelucrarea datelor privind calitatea apeloruzate constã în aprecierea valorilor medii deîncãrcare cu substanþe poluante. Astfel, pentrudomeniul aglomerãri umane, principalele grupede poluanþi / poluanþi cu un aport semnificativla gradul de poluare al receptorului naturalsunt reprezentate de: substanþele organice,nutrienþi, materii în suspensii, substanþe extrac-tibile ºi detergenþi, în timp ce pentru domeniulindustriei acestea sunt reprezentate de metalelegrele: Cu, Zn, Ni, Pb, Cd, Hg.

Din analiza datelor efectuatã pentru perioa-da 2011 – 2015, se observã cã:A. Colectarea, epurarea ºi evacuarea apeloruzate de la aglomerãrile umane

• Substanþele organice (CCO-Cr; CBO5)

- se înregistreazã o reducere a încãrcãrii cu cca.52,8% la CCO-Cr, respectiv cca. 55% la CBO5

(fig. 2);• Nutrienþi (Ntotal, Azotaþi, Ptotal) - se

înregistreazã o reducere a încãrcãrii cu cca.32,8% Ntotal, 15,6% NO3, respectiv 47,2%Ptotal (fig. 3);

• Materii totale în suspensie (MTS) - seînregistreazã o reducere a încãrcãrii cu cca. 61%(fig. 4);

• Substanþe extractibile ºi detergenþi - seînregistreazã o reducere a încãrcãrii cu cca. 58%la substanþe extractibile ºi cu cca. 52% ladetergenþi (fig 5).

Reducerea cantitãþilor de poluanþi menþionaþianterior este rezultatul aplicãrii în aceastãperioadã a mãsurilor de eficientizare a funcþio-

Fig. 1. Volume de ape uzate evacuate la nivel naþional în receptorii naturali în perioada 2011 – 2015 (%)

Fig. 2. Evoluþia cantitãþii de substanþe organice (CCO-Cr ºi CBO5) în perioada 2011 - 2015 (t/an)


Fig. 3. Evoluþia cantitãþii de nutrienþi (Ntotal, Azotaþi, Ptotal) în perioada 2011-2015 (t/an)

Fig. 4. Evoluþia cantitãþii de materii totale în suspensie (MTS) în perioada 2011 - 2015 (t/an)

Fig.5. Evoluþia cantitãþii de substanþe extractibile ºi detergenþi în perioada 2011 - 2015 (t/an)

nãrii staþiilor de epurare ºi în special construirea,extinderea ºi modernizãrii staþiilor de epurareurbane, aºa cum sunt prezentate în partea a douaa lucrãrii.

B. Epurarea ºi evacuarea apelor uzate de laindustrie

• Cu ºi Zn - se înregistreazã o reducere aîncãrcãrii cu cca. 82% la Cu ºi cu cca.47,2 % laZn (fig. 6);

• Ni ºi Pb - se înregistreazã o reducere aîncãrcãrii cu cca. 47% la Ni ºi cca. 50% la Pb(fig. 7);

• Hg ºi Cd se înregistreazã o reducere a încãr-cãrii cu cca. 97% la Hg ºi cca 62% la Cd (fig. 8).

Se menþioneazã cã printre motivele care staula baza reducerii încãrcãrii cu metale grele aapelor uzate provenite de la activitãþile indus-triale se aflã aplicarea mãsurilor de reducere apoluãrii, precum ºi restrângerea/închiderea/con-

servarea unitãþilor de profil în ultimii ani.În ceea ce priveºte aprecierea modului de

funcþionare a staþiilor de epurare ale operatoriloreconomici, aceasta se realizeazã având la bazãrespectarea condiþiilor de calitate prevãzute înavizele ºi autorizaþiile de gospodãrire a apelor învigoare. Astfel, din analiza efectuatã pentruperioada 2011 – 2015, rezultã cã procentul depeste 60% din totalul staþiilor de epurare(urbane ºi industriale) cu funcþionarenecorespunzãtoare se menþine, având în vederecondiþiile impuse de legislaþia naþionalã înconcordanþã cu directivele europene. Se menþio-neazã cã în evaluarea stãrii de funcþionare astaþiilor de epurare s-au avut în vedere condiþiilecele mai restrictive, respectiv dacã un singurindicator depãºeºte valoarea limitã de emisieautorizatã, atunci funcþionarea este declaratãnecorespunzãtoare.


Fig. 6. Evoluþia cantitãþii de metale grele (Cu, Zn) în perioada 2011 - 2015 (kg/an)

Fig. 7. Evoluþia cantitãþii de metale grele (Ni, Pb) în perioada 2011 - 2015 (kg/an)

Având în vedere analiza statisticã realizatãpentru perioada 2011-2015 se constatã cã, lanivel naþional, se înregistreazã un progressemnificativ al eforturilor comune ale autoritã-þilor ºi operatorilor de apã, asigurându-se astfelimplementarea cerinþelor directivelor europenespecifice din domeniu (cele mai importantefiind: Directiva Ape Uzate Urbane, DirectivaNitraþi, Directiva IED). Cu toate acestea, încãmai sunt necesare eforturi care sã conveargãcãtre principalul obiectiv, respectiv acela deatingere a unei stãri bune a apelor, conformprevederilor Directivei Cadru Apã.

Utilizarea datelor de monitoring al apeloruzate în procesul de raportare la niveleuropean ºi naþional

Administraþia Naþionalã „Apele Române”, încalitatea sa de autoritate de implementare a cerin-þelor directivelor europene din domeniul apelor,efectueazã periodic raportãri cãtre autoritãþi / orga-

nisme naþionale ºi europene (Comisia Europeanã,Agenþia Europenã de Mediu, Comisia Interna-þionalã de Protecþia Fluviului Dunãrea, etc.), dintrecare se menþioneazã:

• UWWTD: realizarea raportãrii cerinþelorart. 15 (calitatea apelor uzate epurate evacuateîn resursele de apã) ºi art. 17 (stadiul realizãriiPlanului de implementare a Directivei91/271/CEE privind epurarea apelor uzateurbane);

• WISE SoE - Emissions: raportare cãtreAgenþia Europeanã de Mediu - reþeauaEIONET (Reþeaua Europeanã de Informaþii ºiObservaþii de Mediu a Agenþiei Europene deMediu);

• MONWATER: raportarea cãtre InstitutulNaþional de Statisticã privind colectarea,epurarea ºi evacuarea apelor uzate în receptoriinaturali;

• Inventarului Naþional al Emisiilor deGaze cu Efect de Serã – participare anualã cu


Fig. 8. Evoluþia cantitãþii de metale grele (Hg, Cd) în perioada 2011 - 2015 (kg/an)

Fig. 9. Funcþionarea staþiilor de epurare în perioada 2011 -2015


date ºi informaþii pentru anul 2016 – subsectorultratarea apelor uzate ;

• SOER: raportare cãtre Agenþia Naþionalãde Protecþia Mediului cu date ºi informaþiiprivind factorul de mediu APÃ;

• Inventarul de emisii în apã conformRegulamentului nr. 850/2004: raportare cãtreAgenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului(ANPM) ;

• EPRTR: participare în cadrul raportãriiprivind Registrul European al Poluanþilor Emiºiºi Transferaþi (EPRTR) realizate de ANPM –pentru factorul de mediu apã – emisii directe.

MÃSURILE DE CONFORMARE CU CERINÞELEDIRECTIVEI 91/271/CEE PRIVIND EPURAREAAPELOR UZATE URBANE ÎN ROMÂNIA

Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21mai 1991 privind epurarea apelor uzateurbane, modificatã ºi completatã de DirectivaComisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, estebaza legalã la nivel comunitar în domeniulapelor uzate. Este o directivã complexã ºi dificilde implementat, având în vedere eforturiletehnice ºi investiþionale necesare pentru confor-mare. Directiva a fost transpusã în întregime înlegislaþia româneascã prin HG nr.188/2002pentru aprobarea normelor privind condi-þiile de descãrcare al apelor uzate în mediulacvatic, modificatã ºi completatã cu HG nr.352/2005, precum ºi prin modificarea sicompletarea unor acte normative care trans-pun acquis-ul comunitar în domeniul protec-þiei mediului. Obiectivul central al directivei îlreprezintã protecþia mediului de efectelenegative ale evacuãrilor de ape uzate urbane ºide ape uzate din anumite sectoare industriale (înprincipal prelucrarea ºi fabricarea produselordin industria alimentarã).

Având în vedere faptul cã România estepoziþionatã în bazinul hidrografic al fluviuluiDunãrea ºi bazinul Mãrii Negre, ºi cã estenecesarã asigurarea protecþiei mediului în acestezone, România a declarat întregul sãuteritoriu ca zonã sensibilã. Acestã decizie seconcretizeazã în faptul cã aglomerãrile cu maimult de 10.000 locuitori echivalenþi trebuiesã asigure o infrastructurã pentru epurareaapelor uzate urbane care sã permitã

epurarea avansatã (terþiarã), mai ales în ceeace priveºte îndepãrtarea nutrienþilor (azot ºifosfor). În ceea ce priveºte gradul de epurare,epurarea secundarã (treaptã biologicã) este oregulã generalã pentru aglomerãrile mai mici de10.000 locuitori echivalenþi (l.e.).

Termenele de implementare a Directiveivariazã ºi depind de dimensiunea aglomerãrii ºide impactul acesteia asupra apelor receptoare.Termenul final pentru implementareaDirectivei a fost stabilit la 31 decembrie 2018,România obþinând o perioadã de tranziþie de12 ani, cu termene intermediare (2010, 2013,2015), astfel încât la 31 decembrie 2015 toateaglomerãrile mai mari de 10.000 l.e. sã seconformeze prevederilor din punct de vedereal colectãrii ºi epurãrii avansate a apeloruzate, iar la 31 decembrie 2018 toateaglomerãrile cu 2.000-10.000 l.e. sã seconformeze din punct de vedere al colectãriiºi epurãrii secundare a apelor uzate. Deasemenea, prin Tratatul de aderare au fostasumate ºi nivele naþionale de colectare ºiepurare la termenele de tranziþie a apeloruzate în toate aglomerãrile mai mari de 2000l.e., respectiv:

• 69% în anul 2013, 80% în anul 2015 ºi100% în anul 2018 pentru colectarea apeloruzate;

• 61% în anul 2013, 77% în anul 2015 ºi100% în anul 2018 pentru epurarea apelor uzate.

Conformitatea aglomerãrilor mai maride 2.000 locuitori echivalenþi a fost evaluatãpe baza criteriilor utilizate de ComisiaEuropeanã în cel de-al 8-lea Raport privindimplementarea în Europa a Directivei91/271/CEE privind epurarea apelor uzateurbane (Anexa III - Methodology of dataevaluation and of the results), ºi anumeconformarea cu cerinþele:

• Art. 3 - nivelul de conectare la sistemelede colectare în aglomerãrile mai mari de2000 l.e. trebuie sã fie de cel puþin 98%, iardiferenþa de 2% sã reprezinte mai puþin de2000 l.e.;

• Art. 4 – conformitatea sistemelor deepurare secundare se evalueazã pe bazaîndeplinirii simultane a urmãtoarelor condiþii:

- aglomerãrile sã aibã un nivel decolectare a apelor uzate de cel puþin 98%,

iar diferenþa de 2% sã reprezinte mai puþinde 2000 l.e.;- aglomerãrile sã aibã un nivel de epurarea apelor uzate de cel puþin 98%, iardiferenþa de 2% sã reprezinte mai puþin de2000 l.e.;- calitatea apelor uzate epurate secundar(mecano-biologic) sã corespundãcerinþelor din Tabelul 1 – Anexa I aDirectivei pentru parametrii autorizaþi(materii în suspensie, substanþe organiceCBO5, CCO-Cr).

• Art. 5 – conformitatea sistemelor deepurare avansatã a nutrienþilor (terþiarã) seevalueazã pe baza îndeplinirii simultane aurmãtoarelor condiþii:

- aglomerãrile sã aibã un nivel decolectare a apelor uzate de cel puþin 98%,iar diferenþa de 2% sã reprezinte mai puþinde 2000 l.e.;- aglomerãrile sã aibã un nivel de epurareterþiarã a apelor uzate de cel puþin 98%,iar diferenþa de 2% sã reprezinte mai puþinde 2000 l.e. ;- calitatea apelor uzate epurate terþiar(epurare avansatã cu eliminarea azotuluitotal ºi fosforului total) sã corespundãcerinþelor din Tabelul 2 – Anexa I aDirectivei, pentru parametrii autorizaþi(materii în suspensie, substanþe organiceCBO5, CCO-Cr, azot total ºi fosfortotal).

În procesul de implementare a prevederilor

Directivei 91/271/CEE privind Epurarea ApelorUzate Urbane în România, AdministraþieiNaþionale „Apele Române” îi revinresponsabilitãþi privind asigurareaavizãrii/autorizãrii evacuãrii apelor uzateprovenite de la aglomerãri umane sau de laindustria agro-alimentarã asimilatã, ºimonitorizãrii apelor de suprafaþã, a receptorilornaturali în care se evacueazã apele uzate urbanesau industriale, conform legislaþiei în vigoare.De asemenea, Administraþia Naþionalã „ApeleRomâne” raporteazã la Comisia Europeanã , lafiecare 2 ani, stadiul implementãrii Directiveiconform cerinþelor art. 15 ºi 17.

Potrivit situaþiei realizate în anul 2016 decãtre Administraþia Naþionalã „Apele Române”,gradul de acoperire naþionalã cu sisteme decolectare a apelor uzate urbane înaglomerãrile mai mari de 2.000 l.e.corespundea unei încãrcãri biologice(exprimatã în locuitori echivalenþi) de peste65%, neîndeplinindu-se þinta de 69% pentru2013 ºi þinta de 80% pentru anul 2015. Deasemenea, gradul de acoperire naþionalã custaþii de epurare a apelor uzate urbanecorespundea unei încãrcãri biologice(exprimantã în locuitori echivalenþi) de cca.60%, neîndeplinindu-se þinta de 61% pentru2013 ºi þinta de 77% pentru anul 2015. Înprezent un numãr scãzut de aglomerãri umaneale României au reþele de canalizare ºi staþii deepurare conforme, având în vedere cerinþele ºicriteriile mai sus menþionate.


Fig. 10. Evoluþia nivelelor de colectare ºi epurare a încãrcãrii biologice (exprimatã în locuitori echivalenþi), înperioada 2012-2016


Implementarea cerinþelor Directivei91/271/EEC privind epurarea apelor uzateurbane ocupã un loc important în cadrulprogramului de mãsuri (art. 11 al DirectiveiCadru Apã 2000/60/CE) al Planului deManagement al bazinelor/spaþiilor hidrografice,termenele sale de implementare ºi mãsurileaplicate fiind cruciale pentru atingerea stãriibune a apelor. Atingerea „stãrii bune” a tuturorcorpurilor de apã de suprafaþã ºi subteranereprezintã obiectivul principal al DirectiveiCadru Apã. Potrivit evaluãrilor realizate încadrul Planului naþional de managementactualizat aferent porþiunii din bazinulhidrografic internaþional al fluviuluiDunãrea care este cuprinsã în teritoriulRomâniei, aprobat prin HG nr. 859/2016, unnumãr de 418(13,8%) corpuri de apã desuprafaþã nu vor atinge starea/potenþialul bunpânã în anul 2021, ºi un numãr de 15 (10,5%)corpuri de apã subteranã nu vor atingeobiectivele de mediu în 2021, respectiv stareachimicã bunã. În acest context necesitateaimplementãrii programelor de mãsuri esteevidentã. Mãsurile se referã în special laaglomerãrile umane care necesitã cea mai mareparte din alocarea costurilor de investiþii pentrucel de-al doilea ciclu de planificare aprogramului de mãsuri, respectiv finanþãriimãsurilor pentru asigurarea infrastructurii deapã uzatã.

Mãsurile aferente Planului Naþional deManagement (2009-2015) aprobat prin HG nr.80/2011 s-au concentrat pe implementareaangajamentelor asumate pentru realizareamãsurilor de bazã, având ca prioritate mãsurilede asigurare a infrastructurii de apã ºi apã uzatãpentru aglomerãrile umane ale cãror termeneintermediare ºi de tranziþie sunt apropiatesfârºitului anului 2015. De asemenea, pentruaglomerãrile umane pentru care erau prevãzutemãsuri suplimentare de asigurare a limitelor maistringente pentru poluanþi în efluenþi evacuaþi,au fost realizate modernizãri ale staþiilor deepurare existente ºi s-au identificat ºi alte soluþiimai eficiente din punct de vedere al costurilor.

Tot în cadrul Planului Naþional de Manage-ment actualizat (2016-2021) aprobat prin HG nr.859/2016, progresul înregistrat la nivel naþional înimplementarea Directivei 91/271/CEE privind

epurarea apelor uzate urbane în perioada 2009-2015 se reflectã în creºterea nivelelor de colectareºi epurare a încãrcãrii organice biodegradabile dinapele uzate pentru aglomerãrile mai mari de 2.000l.e., cu cca. 13% pentru colectare ºi cca. 20%pentru epurare.

În figurile 12 ºi 13 sunt reprezentate distri-buþiile la nivel de judeþe a nivelelor de colectareºi epurare a încãrcãrii organice biodegradabiledin apele uzate pentru aglomerãrile mai mari de2.000 l.e.

Mãsurile necesare pentru implementareacerinþelor Directivei se referã la: reabilita-rea/construirea/extinderea reþelelor de canaliza-re, modernizarea/reabilitarea ºi construirea/extinderea staþiilor de epurare, reabilitareafacilitãþilor de tratare, depozitare ºi utilizare anãmolului secundar/terþiar (prelucrare, depozi-tare, utilizare), precum ºi valorificarea/eliminarea nãmolului, alte mãsuri (de exemplumãsuri pentru întãrirea capacitãþii organiza-torice ºi tehnice, mãsuri de asistenþã tehnicãpentru îmbunãtãþirea managementului ºiintroducerea principiilor moderne de operare,elaborarea de studii de cercetare, studii de

Fig. 11. Planul naþional de management actualizat afer-ent porþiunii din bazinul hidrografic internaþional al flu-viului Dunãrea care este cuprinsã în teritoriul României,

aprobat prin HG nr. 859/2016

soluþie, studii de fezabilitate, etc.). În aceeaºi perioadã s-a înregistrat modifi-

carea numãrului aglomerãrilor datoritã, printrealtele, dinamicii procesului de redelimitare aaglomerãrilor umane, consecinþã a:

• elaborãrii unor documente de planificarenoi la nivelul judeþelor (Master PlanuriJudeþene) faþã de Planul de implementare alDirectivei privind epurarea apelor uzate

(elaborat în anul 2004), care au la bazã ometodologie nouã de delimitare a aglomerãrilorumane ºi analize mai detaliate tehnice ºieconomico-sociale;

• scãderii populaþiei rezidente în Româniaîn perioada 2007-2016, precum ºi a scãderiiactivitãþilor industriale care evacueazã ape uzateîn reþelele de canalizare ale aglomerãrilor;

• realizãrii de studii de fezabilitate ºi


Fig. 12. Gradul de conectare la nivel de judeþe a încãrcãrii biodegradabile exprimate în locuitori echivalenþi (%) lareþelele de canalizare (situaþie 2016)

Fig. 13. Gradul de conectare la nivel de judeþe a încãrcãrii biodegradabile exprimate în locuitori echivalenþi (%) lastaþiile de epurare (situaþie 2016)


promovãrii / realizãrii de proiecte de infrastruc-turã a apelor uzate, în special proiecte finanþateprin fonduri de coeziune (POS Mediu 2007-2013, Axa 1 ºi Programul Operaþional Infrastruc-turã Mare 2014-2020), care au schimbatcomponenþa ºi dimensiunea aglomerãrilor în ceeace priveºte colectarea ºi epurarea apelor uzate;

• realizãrii de studii de fezabilitate ºiproiecte de infrastructurã a apelor uzate, înspecial proiecte finanþate prin fonduri decoeziune.

Aceste modificãri s-au reflectat ºi încreºterea costurilor necesare pentru realiza-rea infrastructurii de apã uzatã, respectiv areþelelor de canalizare ºi staþiilor de epurare.Astfel, costurile de investiþii pentru conformareau crescut de la 9,5 miliarde Euro în anul2004 (estimate pentru data aderãrii la UniuneaEuropenaã în cadrul Planului de implementare alDirectivei 91/271/CEE privind epurarea apeloruzate urbane) la cca. 13 miliarde Euro nivelulanului 2016 (estimate în Planul Naþional deManagement actualizat al bazinelor/spaþiilorhidrografice din România, aprobat prin HG nr.859/2016). Alte 4 miliarde Euro sunt necesareîn cel de-al treilea ciclu de planificare (2022-2027), fiind adresate în principal aglomerãrilormai mici de 2.000 l.e.

Astfel, costurile planificate este posibil sãfie mai mari pe mãsurã ce se vor identificaconcret, prin studii de fezabilitate, costurilefinale pentru toate aglomerãrile. În ceea cepriveºte sursele de finanþare ale mãsurilor decolectare ºi epurare a apelor uzate în perioada2016-2021, acestea vor fi asigurate în proporþiede cca. 50% din fonduri europene (prinprogramul Operaþional de Mediu 2007-2013,Programul Operaþional Infrastructurã Mare2014-2020, Programul Naþional de DezvoltareRuralã, Programul Operaþional Regional, alteprograme), restul din fonduri de la bugetul destat ºi local, din surse proprii ale agenþiloreconomici ºi alte surse. Se subliniazã faptul cãpentru cca. 25% din costurile aferente tuturormãsurilor nu au fost identificate surse definanþare.

Ca ºi observaþii generale, principaleledificultãþi în implementarea cerinþelorDirectivei 91/271/CEE privind epurarea apeloruzate urbane, inclusiv cele referitoare la

finanþarea ºi realizarea lucrãrilor în aglomerãrileumane, sunt urmãtoarele:

• reactualizarea frecventã a inventaruluiaglomerãrilor umane cu peste 2.000 l.e. ºi sub2.000 l.e.

Având în vedere cã procesul de redelimitarea aglomerãrilor umane este continuu, urmare areactualizãrii în perioada 2012 – 2016 adocumentelor de planificare, respectiv MasterPlanurile Judeþene ºi aplicaþiilor de finanþarepentru realizarea lucrãrilor necesare pentrusistemele de colectare ºi epurare a apelor uzatedin aglomerãri umane, urmãrirea situaþieiimplementãrii Directivei 91/271/CEE privindepurarea apelor uzate urbane este dinamicã ºidificil de reactualizat. De asemenea, la actuali-zarea dimensiunii aglomerãrilor contribuie ºivariaþia numãrului populaþiei ºi a aportuluiindustriei agro-alimentare care evacueazã apeuzate în reþelele de canalizare, fapt care conducela modificarea încadrãrii aglomerãrilor pecategorii de dimensiuni ºi implicit la modifi-carea numãrului de aglomerãri, în special celemai mari de 10.000 l.e. În acest sens estenecesarã realizarea unui inventar al aglome-rãrilor umane stabil/final, pe baza cãruia sã seactualizeze Planul naþional de implementare alDirectivei 91/271/CEE privind epurarea apeloruzate urbane (elaborat în anul 2004), conformcerinþelor art.17 a Directivei. Acest lucru va fiposibil dupã definitivarea tuturor aplicaþiilor definanþare europeanã pentru cea de-a douaperioadã de planificare financiarã europeanã2014-2020.

• asigurarea conformitãþii aglomerãrilorumane

Pe mãsurã ce lucrãrile de reabili-tare/modernizare ºi construire de sisteme decolectare ºi epurare sunt puse în funcþiune,asigurarea conformitãþii aglomerãrilor necesitãtimp suplimentar, fiind necesarã nu numairealizarea parametrilor de calitate ai apeloruzate epurate, ci ºi asigurarea unui nivel decolectare/epurare foarte ridicat (Notã: În ultimiiani, Comisia Europeanã utilizeazã în rapoartelede evaluare procentele de 98%). În România,deºi numãrul sistemelor de colectare ºi epurarea crescut semnificativ în ultimii ani, nivelul deconformare al aglomerãrilor (conform cerinþelorart. 3, 4 ºi 5 ale Directivei) este încã scãzut. Una

dintre cauze este si nivelul mic de conectare apopulaþiei la reþelele de canalizare ºi staþiile deepurare din aglomerãrile umane situate înspecial în mediul rural, existând chiarinfrastructurã fãrã populaþie conectatã.

Punerea în practicã de cãtre autoritãþi a unuisistem de obligare a populaþiei sã se conectezela reþelele de canalizare ºi staþiile de epurare, înspecial la noile obiective finalizate, poateasigura creºterea nivelului de conectare ºiparametrii pentru funcþionarea infrastucturii deapã uzatã.

• realizarea unei strategii ºi direcþii deacþiuni viitoare, asigurarea finanþãrii mãsuri-lor, inclusiv programarea ºi prioritizareafinanciarã

Pentru respectarea angajamentelor asumateprin Tratatul de Aderare privind nivelele decolectare ºi epurare, este necesarã, de asemenea,prioritizarea la nivel judeþean ºi naþional aaglomerãrilor ºi lucrãrilor necesare, în specialpentru aglomerãrile cu 2.000 - 10.000 l.e. carenu au fost cuprinse în finanþarea pentru perioada2014-2020. Prioritarã este astfel elaborarea uneiplanificãri detaliate a surselor de finanþarenaþionale ºi locale ºi a lucrãrilor necesare, atermenelor de realizare, a implicãrii susþinute aautoritãþilor responsabile în procesul deimplementare a Directivei 91/271/CEE privindepurarea apelor uzate urbane. De asemenea,având în vedere numãrul mare al aglomerãrilorcu mai puþin de 2.000 l.e. (mediul rural), estenecesarã elaborarea unui plan naþional deacþiune pentru managementul apelor uzate înaceste aglomerãri.

În contextul celor prezentate, putem afirmacã România a fãcut paºi importanþi înimplementarea Directivei 91/271/CEE privindepurarea apelor uzate urbane, atât din punct devedere al consolidãrii cadrului instituþional deimplementare, cât ºi al asigurãrii finanþãrii. Cutoate acestea, sunt încã necesare acþiuni decontinuare a implementãrii mãsurilor pentrusprijinirea procesului de implementare,respectiv realizarea/modenizarea ºi funcþionareacorespunzãtoare a infrastructurii de apã uzatã,în vederea asigurãrii conformãrii cu cerinþeleeuropene ºi evitarea sancþionãrii României prininfringement.

Bibliografie[1] ****Directiva Parlamentului ºi ConsiliuluiEuropean 2000/60/EC privind stabilirea unui cadrude politicã comunitarã în domeniul apei, 2000.[2] ****Directiva Consiliului 91/271/EEC privindepurarea apelor uzate urbane, modificatã ºicompletatã de Directiva Comisiei 98/15/EC, 1991.[3] ****Documentul de Poziþie, Capitolul 22 –Calitatea Apei ºi Anexa 3 la Planul de implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apeloruzate urbane, CONF-RO 52/04, Bruxelles, 2004.[4] ****Comisia Europeanã, cel de-al 8-lea Raportprivind implementarea Directivei 91/271/CEEprivind epurarea apelor uzate în Europahttp://ec.europa.eu/environment/water/water-urbanwaste/implementation/implementationreports_en.htm)[5] *** Manual and guidance for reporting under theUrban Waste Water Treatment Directive(91/271/EEC, UBA (Umweltbundesamt), 2009.[6] ****Planul de implementare în România aDirectivei 91/271/CEE privind epurarea apeloruzate, modificatã prin Directiva 98/15/CE, 2005.[7] ***Sinteza Calitãþii Apelor, AdministraþiaNaþionalã Apele Române, raport anual.[8] ****Legea apelor nr. 107/1996 cu modificãrileºi completãrile ulterioare.[9] ****Hotãrârea Guvernului nr. 188/2002 pentruaprobarea unor norme privind condiþiile dedescãrcare în mediul acvatic a apelor uzate, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.[10] Ordinul MMGA nr. 31/2006 pentru aprobareaManualului pentru modernizarea ºi dezvoltareaSistemului de Monitoring Integrat al Apelor dinRomânia (SMIAR).[11] ****Hotãrârea Guvernului nr. 80 din 26ianuarie 2011 pentru aprobarea Planului naþional demanagement aferent porþiunii din bazinulhidrografic internaþional al fluviului Dunãrea careeste cuprinsã în teritoriul României, 2011.[12] ****Hotãrârea Guvernului nr. 859/2016 pentruaprobarea Planului naþional de managementactualizat aferent porþiunii din bazinul hidrograficinternaþional al fluviului Dunãrea care este cuprinsãîn teritoriul României.[13] ****Hotãrârea Guvernului nr.210/2007 pentrumodificarea ºi completarea unor acte normative caretranspun acquis-ul comunitar în domeniul protecþieimediului.[14] ****Ordinul ministrului nr. 662/2006 privindaprobarea Procedurii ºi a competenþelor de emitere aavizelor ºi autorizaþiilor de gospodãrire a apelor.[15] ****Ordinul ministrului nr. 799/2012 privindaprobarea Normativului de conþinut aldocumentaþiilor tehnice necesare obþinerii avizuluide gospodãrire a apelor ºi a autorizaþiei degospodãrire a apelor.[16] ****Updated Danube River Basin DistrictManagement Plan 2015, Comisia Internaþionalãpentru Protecþia fluviului Dunãrea (ICPDR).[17] ****Master Planurile Judeþene aprobate pânã lasfârºitul anului 2016.



1. Context actualApa Nova Bucureºti S.A., membrã a

Grupului Veolia, numãrul 1 în lume îngestionarea optimizatã a resurselor, aîmbunãtãþit permanent sistemul integrat decanalizare (reþea de preluare, transport ºi Staþiede Epurare), îmbunãtãþiri confirmate prinrezultatele evolutive. Cu toate acestea, dinmotive neimputabile operatorului, autoritãþilenaþionale în domeniul managementului apelorau trecut la aplicarea unor penalitãþi severe, iarcele europene ameninþã cu declanºareaprocedurii de infringement.

Prin iniþierea unei proceduri deinfringement ca urmare a nerespectãriiprevederilor unei Directive EU, se poate ajungepânã la impunerea Statului Român, prin CurteaEuropeanã de Justiþie, a unei sume forfetare ºipenalitãþi mult mai dure. Cu titlu de exemplu,Belgia are de plãtit pentru 5 aglomerãri,cumulând 225.000 locuitori echivalenþi, o sumãforfetarã de 10 Mil. EUR ºi o penalitate de4.722 EUR/zi. Recent, CE a trimis Irlanda înfaþa Curþii de Justiþie pentru eºecul dezvoltãriiinfrastructurii tratãrii apelor uzate în 38aglomerãri urbane.

2. Istoric sistem integrat de canalizareImaginea oraºului Bucureºti, dupã inunda-

þiile din perioada anilor 1862-1865 (Fig. 1)

coroboratã cu faptul cã râul Dâmboviþa funcþionaca un canal colector al tuturor reziduurilor provenitede la gospodãriile individuale ºi micile industriidezvoltate la acel moment, fãrã o epurare a apelordeversate, a condus la necesitatea realizãrii unorlucrãri de canalizare ºi de rectificare a cursuluirâului Dâmboviþa, care au continuat, de-a lungultimpului, cu studii de analizã ºi dimensionare aunei Staþii de Epurare care sã deserveascã necesi-tãþile Oraºului Bucureºti.

Astfel, în perioada anilor 1880 -1885 au fostdemarate o serie de lucrãri noi având drept scoprectificarea ºi amenajarea albiei râuluiDâmboviþa, care au continuat în perioada anilor1900 – 1950, cu construirea principalelor canalecolectoare cu diametre mai mari de 1500 mm[9].

În anii `80, întrucât problema amenajãriicomplexe a bazinelor râurilor a devenit o priori-tate la nivel naþional, au fost demarate o serie destudii în scopul soluþionãrii problemelor hidro-



SISTEMUL DE CANALIZARE AL MUNICIPIULUI BUCUREªTICU SAU FARÃ EPURARE

Conf.dr.ing. Mãdãlin MihailoviciDirector General APA NOVA BUCUREªTI S.A.

Dr.ing. Radu StateDirector Departament Operare ºi Mentenanþã Uzine APA NOVA BUCUREªTI S.A.

Ing. Alexandru MoldovanDirector Departament Operare ºi Mentenanþã Reþele APA NOVA BUCUREªTI S.A.


Fig. 1. Aspect al Dâmboviþei în zona Dealul Spirii,înainte de începerea lucrãrilor de amenajare

tehnice ale oraºului Bucureºti, inclusiv proiectulStaþiei de Epurare, lucrãrile de execuþie propriu-zise a celor douã linii tehnologice fiind iniþiateîn anul 1985.

Lucrãrile proiectului iniþial au fost departede a fi finalizate, fiind practic abandonate îndecembrie 1989, din cauza conjuncturii politiceºi economice de la acea vreme. Încercãrile depunere în funcþiune a treptei mecanice au foststopate din cauza poluãrilor masive cu pãcurã, dinanii 1995 ºi 1997. Aceste situaþii au subliniatnecesitatea realizãrii unui proiect integrat.

Schema cadru de amenajare a bazinuluirâului Dâmboviþa a urmãrit gospodãrirea raþionalãa resurselor de apã, amenajarea complexã cãutândsã rezolve în mod optim ºi coordonat obiectivelede bazã ale amenajãrii din care amintim câteva:

• regularizarea debitelor pentru asigurareacantitãþilor de apã solicitate de diferite folosinþe,inclusiv producerea de energie electricã;

• apãrarea obiectivelor social - economicemai importante împotriva inundaþiilor;

• protecþia calitãþii apelor prin înlãturareasurselor de impurificare, tratându-se în modcorespunzãtor apele uzate menajere ºi indus-triale descãrcate în râu;

• asigurarea condiþiilor de agrement pentrupopulaþie;

• protecþia mediului înconjurãtor, în general.Caseta de ape uzate, realizatã în perioada

1985 – 1988 (Fig. 2), face parte din lucrãrileamenajãrii complexe a râului Dâmboviþa, fiind

proiectatã ºi executatã pentru a transporta gravi-taþional, cãtre Staþia de Epurare de la Glina, apeleuzate colectate de pe suprafaþa municipiuluiBucureºti ºi apele uzate provenite de la comunelelimitrofe care descarcã în reþeaua de canalizare amunicipiului Bucureºti[9].

Amenajarea râului Dâmboviþa (Fig. 3) estecompusã din:

• Acumularea Lacul Morii;• Cuva de apã curatã (albia regularizatã);• CASETA (principalul colector al apelor

uzate ºi SINGURUL care asigurã transportulapelor uzate colectate în sistem unitar la Staþiade Epurare Glina) (Fig. 4);

• Staþia de Epurare ape uzate a oraºuluiBucureºti amplasatã în comuna Glina[9].

Caseta de ape uzate, amplasatã sub cuva deapã curatã a râului Dâmboviþa ºi paralel cuaceasta, traveseazã oraºul de la NV cãtre SV.Este compusã din douã semicasete din aval de


Fig. 2. Lucrãri de execuþie a Casetei

Fig. 3. Plan situaþie amenajare complexã râu Dâmboviþa


amenajarea Lacul Morii pânã la NH Vitan ºi dintrei semicasete de la NH Vitan pânã la SEAUGlina. Are o lungime în plan de 17,6 km, iarlungimea cumulatã a semicasetelor este de aproxi-mativ 44,6 km.

Reabilitarea Staþiei de Epurare a apeloruzate Bucureºti a fost considerat încã de ladebut (2003) unul dintre cele mai importanteproiecte de mediu din România, fiind menit sãrezolve o problemã majorã de poluare a apelordin zona bazinului dunãrean aval.

Etapa I a proiectului avea termen 2009,urmând ca finalizarea completã sã fie în 2015.Din pãcate, atât întârzierile lucrãrilor derealizare a fazei I, devenitã operaþionalã abia îniulie 2011, cât ºi neînchiderea procedurii delicitaþie pentru faza II, au condus la alte întâr-zieri, astfel încât, în prezent, încã se aºteaptãcontractarea lucrãrilor de completare.

3. ConcesionareaContractul de Concesiune nr. 1239/

29.03.2000 reprezintã documentul oficial princare Municipiul Bucureºti a transmis societãþiiApa Nova Bucureºti dreptul ºi obligaþia de agestiona, pe cheltuiala ºi pe riscul sãu, serviciulpublic de alimentare cu apã ºi de canalizare,precum ºi bunurile publice aferente, în schimbulplãþii unei taxe numite “redevenþã”.

În anul 2010, integrarea Casetei ºi a Staþieide Epurare în concesiune a fost consideratã deimportanþã capitalã pentru Primaria Muni-cipiului Bucureºti, iar Apa Nova Bucureºti a

subliniat determinarea societãþii de a se implicaputernic în rezolvarea problemelor legate degestionarea inundaþiilor urbane ºi de îmbunã-tãþirea funcþionãrii sistemului integrat de canali-zare al oraºului.

Primul pas realizat în vederea preluãrii înconcesiune a Casetei a fost demararea unuistudiu in-situ asupra stãrii funcþionale ºi structu-rale a Casetei de ape uzate, în vederea determi-nãrii integralitãþii acesteia. Principale teme abor-date în cadrul studiului au fost urmãtoarele:

• Determinarea condiþiilor de acces în interiorulcolectorului;

• Inspecþia interioarã a colectorului;• Cartografierea zonelor colmatate ºi a obstruc-

þiilor;• Determinarea locurilor de infiltrare ºi esti-

marea cantitãþilor infiltrate;• Propunere tehnicã privind lucrãrile ce

trebuie efectuate pentru buna funcþionare acolectorului, însoþitã de un program de lucrãri ºide o estimare financiarã a costurilor de exploa-tare ºi investiþii.

În urma finalizãrii studiului menþionat (18luni), a fost identificat faptul cã proiectul Caseteiera practic nefinalizat din anul 1989, iar lucrareanu a fost niciodatã verificatã de la darea înexploatare. Astfel, prin Actul Adiþional nr. 7(AA7)/2011 la Contractul de Concesiune întrePMB ºi ANB, prin care Caseta de Ape Uzate afost preluatã în concesiune, au fost prevãzute oserie de Mãsuri Urgente care au fost realizateulterior preluãrii în concesiune:

Fig. 4. Plan situaþie Staþie Epurare Mun. Bucureºti

• Execuþia canalului de legãturã a Casetei larâul Dâmboviþa, rãmas nefinalizat, inclusiv pune-rea în funcþiune a tronsonului cuprins întreCamera de Racord la SEAU Glina nr. 1 ºi CR2,cu o lungime de 288 m (Fig. 5÷9);

• Curãþarea Casetei prin eliminarea celor 29blocaje majore identificate în urma realizãriiinvestigaþiilor efectuate în interiorul acesteia –Fig. 10÷11;

• Decolmatarea Casetei prin eliminarea a 47blocaje medii - Fig. 12÷13.


Fig. 5. Plan situaþie Cr2-Cr3-Canal deschis

Fig. 6.

Fig. 7.

Fig. 8.

Fig. 9.

Fig. 10.

Fig. 11.

Fig. 12.


Pentru realizarea în regim de urgenþã alucrãrilor de eliminare a blocajelor majore, încadrul Direcþiei Casetã Ape Uzate (DCAU),înfiinþatã special în acest scop, a fost formatã oechipã de scafandri profesioniºti, având pregã-tirea necesarã pentru a interveni în interiorulCasetei, cu investiþii în echipamente ºi utilajecare au fost special proiectate pentru acoperireanecesitãþilor.

Preluarea Staþiei de Epurare în concesiune ºirespectiv în operare la data de 11 iunie 2011 afost o altã mare provocare pentru Apa Nova,deoarece au fost identificate aproape 700 deneconformitãþi atât pe construcþii ºi instalaþii, câtºi pe echipamente. Pentru aducerea la confor-mitate, Apa Nova a realizat un amplu programinvestiþional în valoare de peste 10 Mil. Euro.

În anul 2013 a fost semnat Actul AdiþionalNr. 10 la Contractul de Concesiune prin care afost modificat Nivelul de Serviciu B1 (NS B1)“Calitatea apei efluentului” [6]. NS B1 semãsoarã la Staþia de Epurare Ape Uzate Glina(SEAU Glina), în douã etape ce þin cont deabordarea pe faze a lucrãrilor privind reabili-tarea ºi finalizarea acesteia:

• Monitorizarea performanþei corespunzãtoareSEAU Glina Faza I;

• Monitorizarea performanþei corespunzãtoareSEAU Glina dupã încheierea proiectului dereabilitare ºi finalizare a staþiei (Proiectul SEAUGlina Faza II).

Pentru standardul obiectiv “Epurare Completã”,pentru un debit mediu de 5m3/s, concentraþiilemaxime la deversare pentru: CBO5 (200C),CCO (metoda cu dicromat de potasiu), Totalsolide în suspensie, Fosfor total, Azot total, vorrespecta limitele prevãzute în Directivã.

Pentru standardul obiectiv Epurare Parþialãpentru un debit de pânã la 10m3/s, s-au regle-mentat încãrcãrile maxime la deversare.

Dupã punerea în funcþiune, ºi în bazaraportului Comisiei Internaþionale de Experþi peContractul de Concesiune [7], s-au stabilitpunctele de monitorizare calitativã ºi cantitativãpentru nivelul de servicii NS B 1, referitor lacalitatea apei epurate. Dupã cum se observã,monitorizarea se face la intrare, la ieºiri, precumºi în toate punctele cheie din filiera tehnologicã.Staþia de epurare se exploateazã respectând filo-sofia optimã de operare actualizatã, bazatã peurmãtoarele principii:

• Preluarea unui debit maximal de apã uzatãdin Casetã în linia apei cu funcþionarea optimã astaþiei de pompare apã brutã;

• Preluarea debitului excedentar din Casetãîn bazinele de ape mari aflate în funcþiune cadecantoare primare;

• Alimentarea continuã a treptei biologicecu un debit de 5 m3/s (±10%);

• Reþinerea unor cantitãþi maximale depoluanþi (nãmol) în staþie.

În conformitate cu autorizaþia de gospodã-rirea apelor, Administraþia Naþionalã ApeleRomâne (ANAR), monitorizeazã ieºirile dinstaþie în trei secþiuni de mãsurã caracteristicetipurilor de efluenþi descãrcaþi (Fig. 14) în râulDâmboviþa:

• SM1 – ape uzate epurate• SM2 – ape uzate epurate primar în bazi-

nele de ape mari (storm bazine)• SM 3 – ape uzate neepurate

Fig. 13.

Fig. 14.

În plus, operatorul Apa Nova Bucureºti adezvoltat în timp un sistem automat de monito-rizare a debitelor ºi calitãþii apelor în secþiuniconsiderate critice ale sistemului integrat de cana-lizare.

4. Cadrul legislativ privind tratareaapelor uzate

Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelorurbane reziduale a fost adoptatã la 21 mai 1991pentru a proteja mediul acvatic de efectele nociveale evacuãrilor de ape uzate [1]. La data de 27februarie 1998 Comisia a emis Directiva 98/15/CEEde modificare a Directivei 91/271/CEE, pentru aclarifica cerinþele în ceea ce priveºte evacuãriledin staþiile de epurare a apelor uzate urbane înzone sensibile, care sunt supuse eutrofizãrii [2].

Ca regulã generalã, Directiva prevede epura-rea biologicã a apelor uzate, care altfel ar epuizanivelurile de oxigen din apele receptoare [3].Aceasta stabileºte standarde minime ºi calenda-rele pentru realizarea acestora. Apele uzate urbanecare intrã în sistemele de colectare sunt supuseunor cerinþe în ceea ce priveºte procesul deepurare, care devin cu atât mai stricte cu cât aglo-merarea este mai mare.

Termenele limitã pentru implementarea Direc-tivei variazã în funcþie de mãrimea aglomerãrilorumane ºi de caracteristicile receptorilor naturali.Astfel, pentru multe dintre statele membre aufost prevãzute perioade de tranziþie. Acestea sereferã la stabilirea (sau îmbunãtãþirea) sistemelorde colectare a apelor uzate ºi la dezvoltarea nive-lurilor de epurare necesare pentru a se conformacerinþelor Directivei.

România a elaborat Planul de implementarea Directivei în anul 2004. Termenul de tranziþiefinal pentru implementarea Directivei a foststabilit la 31 decembrie 2018, cu termene inter-mediare pentru colectarea ºi epurarea apeloruzate urbane.

Astfel, în cazul Staþiei de Epurare a Muni-cipiului Bucureºti, termenul limitã de conformarecu Directiva a fost stabilit la 31 decembrie 2015(aglomerãri umane cu mai mult de 10.000 l.e.).

Directiva Consiliului privind epurarea apeloruzate orãºeneºti a fost transpusã în totalitate înlegislaþia româneascã prin Hotãrârea de Guvern188/2002 pentru aprobarea normelor privindcondiþiile de descãrcare în mediul acvatic al

apelor uzate. Ulterior, hotãrârea a fost modifi-catã prin H.G. 352/2005 prin care întregul terito-riu al României este declarat zonã sensibilã.

Pentru evacuãrile de ape uzate de laaglomerãri umane cu mai mult de 2.000locuitori echivalent ºi evacuãrile de ape uzateindustriale provenite din sectoarele industrialeenumerate în tabelul nr. 4 din anexa nr. 1(Normativul tehnic NTPA-011) la HG nr.188/2002 – în receptorii naturali, avizele/autorizaþiile pentru evacuãrile din staþiile deepurare a apelor uzate orãºeneºti trebuie sãcuprindã condiþiile de satisfacere a cerinþelordin anexele nr. 1 ºi 3 la aceastã hotãrâre, ºianume normativele NTPA-011 ºi NTPA-001/2002.

În conformitate cu prevederile Legii apelornr. 107/96, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, autoritatea care emite actul dereglementare în domeniul gospodãririi apeloreste Administraþia Naþionalã Apele Române(ANAR).

De la darea în folosinþã a staþiei deepurare (2011) ºi pânã în 2016, s-au emis oserie de acte de reglementare (avize ºiautorizaþii) care au înãsprit (coborât) limiteleindicatorilor de calitate la descãrcare pânã lacondiþiile cerute în Directivã ºi impuse prinAutorizaþia de Gospodãrire a Apelor nr. 139din data de 03. 06.2016 [4].

Staþia de Epurare deþine Autorizaþia de Mediunr. 178 din 24.05.2013, revizuitã la data de02.08.2016, emisã de Agenþia pentru ProtecþiaMediului, care stabileºte condiþiile de funcþio-nare din punct de vedere al protecþiei mediuluipentru activitãþile cu impact asupra acestuia [5].În ceea ce priveºte indicatorii de calitate aiapelor evacuate în râul Dâmboviþa, în punctelede descãrcare, autorizaþia prevede cã aceºtiavor respecta prevederile Autorizaþiei de Gospo-dãrire a Apelor, ºi anume nu vor depãºi valorilestabilite prin Normativul privind stabilirealimitelor de încãrcare cu poluanþi a apelor uzateindustriale ºi urbane la evacuarea în receptoriinaturali, NTPA-001/2002, din H.G.R. nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privindcondiþiile de descãrcare în mediu acvatic aapelor uzate, modificatã ºi completatã de H.G.352/2005.



5. Gestionarea evenimentelor pluvialePentru a simula funcþionarea Casetei în

condiþii normale ºi la evenimente pluviale deose-bite, s-a realizat un Model Hidraulic (matematicºi numeric) al acesteia. Acest model a arãtat cã,dacã la preluarea Casetei în anul 2010 capaci-tatea de transport a acesteia era de 47% faþã decea proiectatã, prin realizarea lucrãrilor deeliminare a celor 29 blocaje majore ºi construc-þia canalului de legãturã cu râul Dâmboviþa,capacitatea de transport a crescut la 83,4%, iardupã finalizarea tuturor mãsurilor urgente,aceasta a crescut la 94,5%. Menþionãm cã acestmodel este actualizat continuu pentru evaluareadisfuncþionalitãþilor apãrute pe parcurs ºiîmbunãtãþirea curgerii prin Casetã, în vedereastabilirii unor noi propuneri tehnice de lucrãri.

Pentru asigurarea transportului apelor uzateîn condiþii de siguranþã la evenimente pluviale,Caseta este prevãzutã cu 4 descãrcãri în râulDâmboviþa.

Suplimentar faþã de descãrcãrile Caseteiexistã ºi douã descãrcãri de ape epurate aleSEAU Glina (Fig. 15).

Un dispecerat operaþional monitorizeazã modulde funcþionare a Casetei ºi a marilor colectoareºi gestioneazã situaþiile de crizã 24/24h, înspecial în cazul unor evenimente pluvialedeosebite. Exploatarea operativã a echipamen-telor montate la Camera de Racord Linia 2,Camera de Racord Linia 3 ºi Canalul de Descãr-care se realizeazã printr-un sistem SCADA.

Amintim faptul cã la evenimente pluvialedeosebite, volumele tranzitate de sistemulprincipal de canalizare au un conþinut ridicat dematerii solide în suspensie, antrenate în timpulprocesului de scurgere a apelor pluviale încanalizare.

În conformitate cu prevederile Legii Apelornr. 107/1996 cu modificãrile ºi completãrileulterioare, Apa Nova Bucureºti S.A. are obliga-tivitatea întreþinerii albiei râului Dîmboviþa înzona influenþatã de descãrcãrile Casetei ºiStaþiei de Epurare. În consecinþã, este necesarã

întreþinerea tronsonului puternic influenþat deîncãrcarea apelor uzate deversate la evenimentepluviale, prin execuþia lucrãrilor periodice dedecolmatare a albiei amenajate (Fig. 16÷18)cuprinsã între secþiunea de descãrcare a apeloruzate epurate (SEAU) ºi secþiunea situatã aval,la 500 m de canalul de descãrcare al Casetei deape uzate în râul Dâmboviþa.

În acest scop se realizeazã bianual monitori-zarea nivelului de depuneri în albia râului prinmãsurãtori batimetrice (Fig. 19).

Pentru determinarea gradului anual de col-matare, stabilirea unei frecvenþe optime decurãþare a depunerilor ºi întocmirea unuiprogram periodic de decolmatare, a fost realizat,în colaborare cu Universitatea Tehnicã deConstrucþii Bucureºti, studiul “Evaluarea volu-melor de material în suspensie evacuate în râulDâmboviþa de Casetã ºi SEAU Glina ºi stabi-lirea frecvenþei optime de curãþare a depune-rilor”.

Din aceste motive, execuþia lucrãrilor dedecolmatare periodicã a albiei râului Dâmboviþape tronsonul afectat de descãrcãrile Casetei deape uzate ºi ale SEAU Glina are rolul de apreveni apariþia blocajelor care ar putea generaschimbarea modului de curgere a apei, de apermite exploatarea cu nivel normal a râului ºiasigurarea condiþiilor de mediu care sã permitãdezvoltarea faunei ºi florei acvatice ºi, nu înultimul rând, respectarea condiþiilor impuse delegislaþia de mediu privind menþinerea în celemai bune condiþii a calitãþii apelor de suprafaþã. Dupã cum s-a amintit în repetate rânduri, Caseta

Fig. 15. Descãrcãri în râul Dâmboviþa

Fig. 16. Fig. 17. Fig. 18.

Fig. 19.

transportã cantitãþi mari de material solidabraziv, în special la debite mari, astfel, pentrua minimiza volumele de material solid însuspensie descãrcate în emisar ºi totodatã pentruprotecþia echipamentelor hidromecanice dintreapta primarã a Staþiei de Epurare, a fostadoptatã soluþia amenajãrii unor capcane depietriº care au presupus montarea unor blocuriprefabricate din beton pe radierul semicasetelor(Fig. 21), astfel încât în spaþiile dintre acestea sãfie reþinutã o mare parte din volumul materia-lului solid transportat pe Casetã.

Materialul este evacuat periodic cu utilajespeciale tip aspirator (Fig. 22).

În plus, pentru îmbunãtãþirea curgerii prinCasetã:

• Se realizeazã curãþãri periodice prinspãlãri hidraulice;

• S-a realizat un Model Fizic al Camerei deSiguranþã Popeºti (Fig. 23), scara 1:20, care ajutãla o mai bunã înþelegere a sistemului hidrauliccomplex prin analiza scenariilor de curgere ºiadoptarea mãsurilor necesare pentru îmbunãtã-þirea capacitãþii hidraulice de transport;

6. Performanþe în epurarea apelorDe la punerea în funcþiune a staþiei ºi pânã

în prezent, dupã cum se observã în Fig. 24,caracteristicile de tratabilitate ale apelor uzateau fost mai defavorabile decât valorile dinproiect. Astfel, încãrcarea în azot a fostsuperioarã cu 25...50% faþã de proiect (20.8t/zi), în condiþiile în care staþia a fost limitatãîncã de la început la o capacitate de numai 5m3/s în treapta biologicã. Totodatã, raportulCBO5/CCO Cr = 0.31...0.36 este sub valoareade proiect (0.46), aproape de limita inferioarã detratare printr-un proces biologic (0.3), iarraportul CCO Cr/TN = 9.8...11.5 aratã o apãbogatã în azot ºi slabã în carbon.

În perioada de început (start-up, teste de ope-rare) s-a funcþionat la o încãrcare redusã, care acrescut progresiv pânã când s-au putut evalualimitele procesului. În continuare, pe mãsurarealizãrii unor teste ºi îmbunãtãþiri succesive, aupermis creºterea capacitãþii de tratare pânã la1.37 MLE1, în prezent ( Fig.25 ).

Debitele tranzitate pe Casetã, precum ºi celetratate primar ºi biologic, raportate la valorile deproiect, sunt prezentate în Fig. 26. Se observã


Fig. 21. Secþiune transversalã capcana pietriº

Fig. 22. Aspirator

Fig. 23. Model fizic al Camerei de Siguranþã

Fig. 24. Axa stangã - încãrcarea în azot ; Axa dreaptã –rapoarte de tratabilitate

1) Milioane locuitori echivalenþi


similar aceeaºi tendinþã evolutivã [8]. Calitateaapelor epurate anul trecut a fost:

• conformã cu Directiva permanent la toþiindicatorii pentru efluentul biologic, care repre-zintã 50% din totalul volumelor transportate peCasetã;

• conformã cu autorizaþia în 45% din cazuripentru efluentul total (SM1), care reprezintã67.3% din totalul volumelor transportate peCasetã;

• conformã cu autorizaþia în 42% din cazuripentru efluentul din bazinele de ape mari(SM2), care reprezintã 15.5% din totalul volu-melor transportate pe Casetã;

• conformã cu autorizaþia în 77% din cazuripentru efluentul neepurat, care reprezintã 17.1%din totalul volumelor transportate pe Casetã.

Eficienþele de reþinere a poluanþilor caracte-ristici sunt prezentate în Fig 27. Mediile anuale suntpeste valorile din proiect, performanþele obþinutedovedind o operare ºi mentenanþã adecvatã.

Nãmolurile rezultate în procesul de epuraresunt stabilizate prin îngroºare, fermentareanaerobã ºi deshidratare. Valorificarea nãmolu-lui de epurare prin utilizarea acestuia în agri-culturã este consideratã a fi cea mai bunãopþiune practicã pentru mediul înconjurãtor,fiind promovatã ºi încurajatã de legislaþiaeuropeanã ºi naþionalã în vigoare.

Opþiunea valorificãrii nãmolului trebuieprivitã ºi prin prisma responsabilitãþii fiecãruiade a returna naturii, într-o formã utilã, parte dinceea ce a consumat (economia circularã). Regle-mentarea ce stã la baza utilizãrii nãmolurilor înagriculturã este Ordinul nr. 344/2004 pentruaprobarea Normelor tehnice privind protecþiamediului ºi, în special a solurilor, când se utilizeazãnãmolurile de epurare în agriculturã, fapt cetranspune prevederile Directivei 86/278/CEEprivind protecþia mediului ºi în special asolurilor.

Studiul agronomic elaborat de Oficiul deStudii Pedologice ºi Agrochimice ºi aprobat deDirecþia pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralãa arãtat cã nãmolul deshidratat în SEAU Glinanu prezintã riscuri pentru sãnãtatea omului ºi aanimalelor ºi pentru mediul înconjurãtor [10].Valorificarea nãmolului provenit din staþie s-afãcut începând cu vara anului 2015, când firmaprestatoare, aflatã sub contract de eliminare,transport ºi valorificare, a obþinut primul permisde împrãºtiere a nãmolului pe sol.

Parametrii monitorizaþi pentru nãmolul deshi-dratat sunt în conformitate cu prevederileOrdinului 344/2004, ºi se efectueazã de cãtre unlaborator acreditat. Totodatã, în zonele de utilizarea nãmolurilor se monitorizeazã efectele asupramediului (sol, apã, plante) ºi sãnãtãþii omului.

Cantitãþile anuale de nãmoluri stabilizate ºideshidratate (29 – 35% SU) colectate au fostîntre 82.000 – 98.000 t/an.

Pe grãtarele treptei preliminare se colec-teazã în medie între 4.3...11.6 t/zi deºeuri solide,parþial compactate ºi respectiv, 4.3...6.9 t/zinisip spãlat.

Fig.25. Capacitatea staþiei de epurare

Fig. 26. Debite medii anuale (m3/s)

Fig. 27. Eficienþele de reþinere

Prin fermentare anaerobã se produce biogazcare se reutilizeazã în centrala de cogenerare caenergie termicã ºi electricã. Gradul de autono-mie energeticã a staþiei este cuprins între45…65% (Fig. 28).

7. ConcluziiAnaliza SWOT (Fig. 29) prezintã benefi-

ciile aduse mediului prin funcþionarea staþieifinalizate parþial, în balanþã cu riscul majorgenerat de nefinalizarea completã a proiectului(Faza II).

Penalitãþile percepute ºi cele potenþialegenerate de aplicarea procedurii de infringementvor mãri cheltuielile operaþionale de câteva ori

ºi vor conduce implicit la creºterea tarifuluiunitar peste nivelul de suportabilitate al cetãþe-nilor deserviþi.

Realizarea proiectului integrat FAZA IIGlina ar permite:

• reducerea debitului apelor uzate pe timpsec prin diminuarea semnificativã a apelorparazite (infiltraþii din freatic ºi cuva de apãcuratã, descãrcãri lacuri).

• epurarea completã a întregii cantitãþi deape uzate menajere colectate din aglomerareaBucureºti pe timp sec;

• preluarea vârfurilor de viiturã prin utili-zarea bazinelor de ape mari;

În vederea unei gestionãri mai eficiente aapelor uzate urbane atât din punct de vedere almediului cât ºi pentru prevenirea ºi reducereariscului de inundaþii, au fost demarate o serie destudii de modelare hidraulicã ale cãror concluziiau condus la:

• necesitatea execuþiei unor bazine deretenþie amplasate în zonele depresionare;

• executarea unor deversoare de ape mari cudescãrcare în râul Dâmboviþa ºi salba de lacuri;

• implementarea conceptului de „CasetãInteligentã”;

• execuþia reþelelor noi de canalizare însistem divizor.


Fig.28. Axa stanga – biogaz (m3/zi), energie (kWh/zi) ;Axa dreapta – autonomia energeticã

Fig. 29. Analiza SWOT


Bibliografie[1] Jurnalul Ofícial al Uniunii EuropeneDIRECTIVA CONSILIULUI din 21 mai 1991privind tratarea apelor urbane reziduale(91/271/CEE) Volumul 02 – 31991L0271[2] Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneDIRECTIVA CONSILIULUI din 27 februarie 1998de modificare a Directivei 91/271/CEE a Consiliuluiîn ceea ce priveºte anumite cerinþe stabilite în anexaI - 15/Volumul 04 31998L0015. [3] Farmer, A.M. (2012) (Editor). Manual ofEuropean Environmental Policy.1043pp. Routledge,London.[4] Autorizaþia de Gospodãrire a Apelor nr.139 din03 iunie 2016 privind: Sistem de colectare,epurare ºi

evacuare a apelor uzate din Municipiul Bucureºti(SEAU Glina).[5] Autorizaþia de Mediu nr. 178 din 24.05.2013revizuitã la data de 02.08.2016.[6] Act adiþional Nr. 10 la CONTRACTUL DECONCESIUNE nr.1239/29.03.2000 cu privire lafurnizarea de servicii de alimentare cu apã ºicanalizare pentru Municipiul Bucureºti[7] Operations of Glina WWTP phase 1, TE Report,February 2013[8] SE Glina, rapoarte lunare operaþionale, perioada2012 – 2016[9] Dâmboviþa magistrala albastrã a Capitalei,Editura Meridiane 1988

1. IntroducereProtecþia ecosistemelor acvatice a devenit o

preocupare majorã nu numai a comunitãþilorºtiinþifice ci ºi a societãþii în general, în specialdupã evoluþia fãrã precedent a lucrãrilor deamenajare a cursurilor de apã necesaresatisfacerii cerinþelor mereu crescânde deenergie, de apã potabilã ºi industrialã, de apãpentru irigaþii dar ºi pentru alte folosinþe,evoluþie ce a urmat celei de a doua conflagraþiimondiale. Efectele nefericite ale agresãriimediului înconjurãtor generate de realizareaunor mari lacuri de acumulare, de canalizarebrutalã a unor cursuri de apã, s-au manifestat ºise manifestã prin degradãri hidromorfologicecare au ca urmare afectarea mediului acvatic înceea ce priveºte diversitatea ºi densitateaspeciilor acvatice, modificãri în structuraacestor specii ºi a proceselor ecologice, dispari-þia unor habitate etc.

A apãrut deci necesitatea evidentã deprotecþie a ecosistemelor acvatice, iar pecursurile de apã cerinþa de a asigura debitelichide corespunzãtoare. Ca urmare, în diferiteþãri s-au introdus treptat o serie de concepte,definiþii ºi relaþii pentru determinarea debitelorce trebuie lãsate în albiile râurilor în aval deinfrastructurile inginereºti. În literatura despecialitate, aceste debite sunt menþionate cafiind debite de albie, debite minime, debiterezervate ori ca debite ecologice acceptabile(aceastã ultimã denumire reprezentând în faptun compromis între ecologie ºi economie) saucurgere optimã etc.

În numeroase þãri, în legislaþiile referitoare

la apã se utilizeazã noþiunea de debit ecologic(un debit cu o singurã valoare) dar fãrã a sepreciza, în mod concret, definiþia acesteinoþiuni. În realitate, utilizarea acestui concept sereferã implicit la debitul minim care permiteconservarea condiþiilor de mediu. Însã regimulnatural al râurilor prezintã fluctuaþii de debite înconcordanþã cu comportamentul bazinelorhidrografice ºi, ca urmare, aceste fluctuaþii dedebite constituie principalii factori cecondiþioneazã caracteristicile geomorfologice ºibiologice ale râurilor. Rezultã clar cã noþiuneade debit ecologic trebuie atribuitã nu uneisingure valori a debitului, ci unei game de valoride debite care urmãreºte un tipar de variaþiesimilar regimului natural.

În consecinþã, noþiunea actualã de debitecologic ar trebui înlocuitã cu o alta care sãincludã fluctuaþia naturalã a debitului, cum ar fi- spre exemplu – regimul ecologic de curgere(Diego Garcia de Jalon – Spania, 2003). În modsimilar, anterior chiar, în anul 1996, Petts apropus noþiunea de regim ecologic acceptabilpentru râurile din Anglia ºi Þara Galilor.

2. Debitele ºi viaþa acvaticãGama de debite lichide naturale care circulã

prin albia unui râu cuprinde debitele mici, pecele medii ºi pe cele mari ºi foarte mari, acesteadin urmã asigurând ºi conectivitatea lateralã,esenþialã pentru viaþa acvaticã.

La ape mici, peºtii încep sã-ºi depunã ponta.Pe mãsura creºterii debitelor, apa râului seextinde, puietul ºi prãdãtorii deplasându-se sprezona lateralã unde gãsesc adãpost. La aceste




UNELE CONSIDERAÞII PRIVIND CURGEREA ECOLOGICÃ

Dr.ing. Elisabeta Opriºan

Dr. ing. Ion Tecuci



debite, considerate ca debite medii multianuale,are loc o reproducþie maximã a populaþiei depeºti ºi a celei de nevertebrate. În zona demaluri a râului are loc o descompunere avegetaþiei terestre ºi a celei acvatice vechi. Înalbia minorã creºte aportul de nutrienþi ºi dematerii solide în suspensie, nutrienþii provenindde pe malurile recent inundate. Dacã debitelelichide cresc ºi mai mult, apar apele mari, iarmalurile se inundã semnificativ. Corespunzãtoracestor debite se produce o cantitate maximã debiomasã din vegetaþia acvaticã. În straturile defund ale apei din albia minorã, conþinutul deoxigen dizolvat scade ºi, drept urmare, puietul ºipeºtii adulþi se disperseazã în cãutarea hranei înfuncþie de concentraþia de oxigen dizolvat înapã. Dupã trecerea apelor mari, debitele râuluiîncep sã scadã, iar speciile rãspund scãderiinivelului apei prin migrarea cãtre zone cu apemai adânci. Pe malurile albiei minore seproduce consolidarea sedimentelor depuse,germinarea plantelor în solul umezit, precum ºidescompunerea vegetaþiei acvatice litorale ºimineralizarea nutrienþilor. Dacã urmeazã operioadã secetoasã, debitele lichide scãzând ºimai mult, peºtii migreazã în albia minorã înzone cu ape mai adânci sau spre lacurile ºibãlþile permanente, iar pe malurile albiei minoreare loc consolidarea sedimentelor.

Aceastã succintã schemã este prezentatãspre a sublinia faptul cã toate debitele lichide,mici, medii, mari ºi foarte mari au rolul lor înexistenþa sistemelor acvatice.

Trebuie reamintit faptul cã mediul acvaticeste constituit din factori direcþi (temperaturã,luminã, concentraþia produºilor chimici) ºiindirecþi (relief, altitudine etc) cu influenþãasupra structurii ºi funcþionãrii organismelor vii.

Totodatã, factorii mediului acvatic seîmpart în urmãtoarele categorii mari:

• climatici ºi consecinþele acestoraexprimaþi prin intermediul parametrilor fizico–chimici de calitate a apei: temperatura (factordeterminant de control al prezenþei speciilor înmediul acvatic), oxigenul dizolvat, pH-ul apei,turbiditatea etc;

• trofici, care definesc natura ºi resurselenutriþionale disponibile pentru fiecare tip deorganisme;

• biotici, reprezentaþi de interacþiunile

directe în cadrul aceleiaºi specii, sau între speciidin punct de vedere al competiþiei dintreacestea;

• de habitat, respectiv caracteristicile fiziceapreciate la scara dimensiunilor ºi mobilitãþiiorganismelor: panta râului, debitele, adâncimeaºi viteza apei, dimensiunea sedimentelor,existenþa zonelor de adãpost, dar ºi aºa numiþiidescriptori hidraulici, numãrul Froude, numãrulReynolds, viteza de frecare (alunecare) etc.

În funcþie de dimensiuni, de necesitãþile ladiferite stadii de dezvoltare a ciclului lor deviaþã, organismele acvatice cautã condiþii fiziceºi de habitate diferite, evaluate la mai multeniveluri ale scãrii geografice.

3. Sistemele unui râuDupã cum se cunoaºte, un curs de apã de la

izvoare ºi pânã la vãrsare prezintã o evoluþiedinamicã a principalelor caracteristici hidrauliceºi hidromorfologice: debite lichide ºi solide,pantã, adâncimi, viteze etc, cursul de apã fiindpractic alcãtuit din pãrþi elementare careasamblate constituie un sistem.

Dupã A. Frissell, un sistem de râu poate fidefinit ca un sistem ierarhic organizatîncorporând la niveluri succesive segmente derâu, sectoare de râu ºi adâncuri /vaduri ºisubsistemele de microhabitat.

Spre exemplificare, în tabelul 1 se prezitãcâteva elemente sau procese care controleazãhabitatele râurilor la diferite scãri.

La fiecare nivel de ierarhie, sistemul poatefi privit ca evoluând ºi persistând predominantîntr-o scarã spaþio – temporalã specificã. Eveni-mentele geologice de micã frecvenþã ºi de maremagnitudine cauzeazã modificãri fundamentaleîn evoluþia râurilor ºi a sectoarelor de râu, întimp ce evenimentele geomorfologice cufrecvenþã relativ mare dar de magnitudineredusã pot produce schimbarea capacitãþilorpotenþiale ale sectoarelor de râu, sistemelor deadâncuri – vaduri ºi microhabitatelor ºi potcauza evoluþia lor la aceste scãri mici.

La scarã regionalã – în funcþie degeologie, forme de relief ºi climã se distingdiverse forme ale vãilor cursurilor de apã,precum ºi hidroregiuni care determinã marilecaracteristici hidromorfologice (panta, stocul ºinatura sedimentelor, regimul hidrologic).

Aceastã scarã este utilizatã pentru a defini ariilede repartiþie a speciilor piscicole în funcþie deistoricul apariþiei ºi dezvoltãrii acestora ºi decerinþele lor biologice. Tot la aceastã scarã sedeterminã ºi marile rute de migraþie apopulaþiilor de anfihaline cum sunt anghila ºiscrumbia.

La scarã localã, tronsoanele de râuomogene ar trebui ca cel puþin în teorie –conform legilor geomorfologiei fluviale – sãprezinte caracteristici geomorfologice omogeneîn ceea ce priveºte geometria patului albiei,panta acesteia, sinuozitatea ºi tipul fluvial.

Microhabitatul reprezintã treapta cea maifinã, ea integrând viteza curentului, adâncimeaapei, dar ºi granulometria. Aceastã treaptãcorespunde funcþiei biologice de repaus ºi hranãa unui individ.

Dacã admitem cã aspectele biologice alerâurilor sunt în cea mai mare mãsurã ajustate ºi

controlate de aspectele fizice, atunci problemacare se pune este aceea de a înþelege acesteaspecte fizice în timp ºi spaþiu. Aceasta implicãun cadru larg, integrativ, care plaseazã cursul deapã, habitatele sale ºi comunitãþile de organismeîntr-un context geografic larg.

Un sistem la scarã micã evolueazã în cadrulunui set de restricþii impuse de sistemul la scarãmare a cãrei componentã este. Spre exemplu,morfologia potenþialã a formelor deadâncuri/vaduri ale unui sector de râu sunt încea mai mare mãsurã determinate de pantaacelui râu ºi de aportul de sedimente ºi apãprovenite din bazinul hidrografic contributor.Drept urmare, panta sectorului de râu,sedimentele ºi debitul lichid sunt ele înselecontrolate la scarã mare ºi pe termen lung devariabile precum clima, litologia ºi structura,topografia bazinului hidrografic, suprafaþa lui ºide istoria paleohidrologicã.


Tabelul 1: Elemente sau procese ce caracterizeazã habitatele râurilor la diferite scãri spaþio –temporale (A. Frissell – 1986)


Ca o sintezã a celor prezentate anterior, înfigurile 1 ºi 2 se prezintã diferitele scãri spaþialeluate în considerare în analiza funcþionãrii fizicea cursurilor de apã, precum ºi organizareaierarhicã a acestora: sistem – segment – sector –adâncuri / vaduri – microhabitat.

4. Conceptul de debit eficace ecologicAcest concept a fost introdus de cercetãtorii

americani Doyle, Stanley º.a. Deºi ei nudefinesc aceastã noþiune, o folosesc însã înstudiile ºi cercetãrile lor cu denumiri precum

debit eficace pentru reþinerea nutrienþilor, debiteficace pentru transportul materiilor organicesau debit eficace pentru diversitatea habitateloretc.

Noþiunea de debit eficace este preluatã dingeomorfologie ºi a fost introdusã pentru primaoarã de americanii Wollman ºi Miller (1960).

Se ºtie cã un curs de apã cu albie minorãsãpatã într-un pat aluvial îºi ajusteazãdimensiunile albiei sale la o gamã largã dedebite care îi mobilizeazã aluviunile din patulsãu. Pentru numeroase cursuri de apã s-a

Fig. 1: Diferite scãri spaþiale luate în considerare în analiza funcþionãrii fizice a cursurilor de apã (dupã J. G. Wasson,Cemagref)

Fig. 2: Organizarea ierarhicã a cursului de apã (dupã A. Frissell, 1986)

observat cã poate exista un singur debitreprezentativ care poate fi utilizat pentru adetermina geometria stabilã a albiei.

Debitul reprezentativ responsabil deformarea albiei, debit dominant, a primit dinpartea cercetãtorilor diverse denumiri inclusivcele de debit de formare, debit de umplere,debit cu interval specific de recurenþã precum ºide debit eficace.

Acest debit este cel care formeazã albia princare curg apele mici, apele medii ºi apele mariordinare. El este cel care dã forma ºidimensiunile albiei minore ºi este responsabilde compoziþia granulometricã a patului albiei,dealtfel deosebit de importantã pentru mediulacvatic.

Întrebarea care se pune este aceea dacã nucumva s-ar putea vorbi ºi de un debit eficaceecologic, adicã un debit care condiþioneazãprocesele ecologice din cursurile de apã cum arfi transportul materiilor organice, creºtereaalgalã, reþinerea nutrienþilor, perturbareamacronevertebratelor ºi habitatele disponibile.

Apropierea de hidromorfologie estejustificatã, deoarece numeroase studii audovedit cã o gamã largã de debite esteimportantã pentru diferitele procese ecologicecare au loc într-un anumit curs de apã. Dar, întimp ce în geomorfologie s-au elaborat relaþiiexplicite ºi cantitative între debite ºi variabilelemorfologice, relaþiile între variabilele ecologiceºi debite sunt mai puþin directe. Acest aspectconstituie cheia care limiteazã pe mai departesimilitudinea dintre geomorfologie ºi ecologie.

Omniprezenþa aplicãrii debitului eficace îngeometria fluvialã ºi necesitatea unei abordãricomune pentru a analiza influenþa debituluiasupra ecosistemelor sugereazã cã acest conceptde debit eficace poate avea relevanþã ºi pentrudisciplinele care studiazã râurile, ca spreexemplu ecologia râurilor.

Conceptul de debit eficace ecologic ar puteaprezenta un ajutor potenþial considerabil înanaliza ºi gestionarea ecosistemelor râurilor aºacum se întâmplã în geomorfologie. În acelaºitimp trebuie subliniat cã, deºi s-au depus ºi sedepun eforturi majore pentru a înþelegeimportanþa fundamentalã a debitului înmodelarea proceselor ecologice din râuri, pânãîn prezent rezultatele obþinute privind relaþiile

dintre hidrologie ºi rãspunsurile ecologice suntdoar de naturã calitativã ºi descriptivã.

În aceste condiþii, în scopul susþinerii unorcercetãri viitoare, se considerã oportunãintroducerea ºi utilizarea conceptului de debiteficace ecologic.

Acest concept trebuie însã cât mai clardefinit. În acest sens se propune definireadebitului eficace ecologic ca fiind un debitteoretic care dacã s-ar menþine un timp indefinitar produce aceleaºi efecte în ecosistemele unuirâu ca ºi un hidrograf de lungã duratã:menþinerea compoziþiei speciilor, structuracomunitãþilor ºi funcþiile ecosistemului fluvial.

5. Relaþie pentru determinarea debituluieficace ecologic

În încercarea de a realiza o exprimarerelaþionalã a debitului ecologic eficace, altadecât una calitativã, este necesarã mai întâiidentificarea principalilor parametri hidraulici ºihidrologici care afecteazã viaþa rivularã.

Debitul eficace ecologic ar putea fi privit caaparþinând unui hidrograf teoretic similar cu celnatural dar cu valori mai mici ale debitelor caurmare a intervenþiei antropice. Acest hidrografteoretic îl vom denumi ecohidrograf, adicã unhidrograf în care toate debitele sale genereazãvalenþe ecologice corespunzãtoare.

Debitul eficace ecologic ar fi cel carecombinã parametrii hidromorfologici cu ceiecologici: debitul lichid exprimat prin debitulmediu multianual în secþiunea de calcul - Qm;viteza – V ºi adâncimea – h a apei – valorimedii corespunzãtoare debitului lichid Qm;lãþimea albiei minore la oglinda apei – b;acceleraþia gravitaþionalã – g; vâscozitateaapei exprimatã prin coeficientul cinematic devâzcozitate – ν; perimetrul udat – P; naturamaterialului din patul albiei exprimatã prindiametrul particulelor care reprezintã 50% dinmaterialul din patul albiei – D50; efortultangenþial de frecare – τ, care poate fireprezentat prin viteza de frecare (alunecare) –v*; lãþimea albiei inundabile – B ºi nivelulapelor subterane – H mãsurat faþã de cotatalvegului în secþiune la o distanþã de circa 200– 300 m pe mal.

Considerând cã debitul eficace ecologic Qee

ar reprezenta debitul mediu al ecohidrografului



ºi cã el combinã între ei parametriihidromorfologici care au valente ecologice,atunci se poate scrie relaþia:Qee = F (Qm; V; h; b; g; ν; P; D50; v*; B; H)

(1)Relaþiei (1) îi vom aplica teorema analizei

dimensionale, teoremã cunoscutã ºi sub numelede teorema produselor sau teorema Π. Potrivitacestei teoreme, o relaþie fizicã între n mãrimicare reflectã un fenomen dat poate fi transcrisãca o relaþie între (n – k) mãrimi adimensionale.Aceasta este posibil dacã se renunþã la sistemulstandard de unitãþi de mãsurã ºi se foloseºte unsistem propriu fenomenului studiat. Teoremapermite reducerea numãrului de variabile ºi seobþine astfel o relaþie între complexeleadimensionale.

Aplicând aceastã teoremã relaþiei (1) ºialegând ca mãrimi principale (unitãþi demãsurã) adâncimea apei h ºi acceleraþiagravitaþionalã g se poate scrie relaþia:Qee = hxgyf(ΠQm; ΠV; Πb; Πν; ΠP; ΠD50

; Πv*;ΠB; ΠH) (2)

În aceastã expresie f reprezintã o nouãfuncþie iar ΠQm; ΠV; Πb; Πν; ΠP; ΠD50

; Πv*;ΠB; ΠH reprezintã numere adimensionale ceurmeazã a fi determinate în funcþie de unitãþilede mãsurã h ºi g sub forma ΠQm = Qm/hαgβ;Πv*= v*/hγgδ etc.

Pentru definitivarea relaþiei (2) sereamintesc expresiile vitezei de frecare ºi aledescriptorilor hidraulici numerele Reynolds ºiFroude, notaþiile fiind cele cunoscute: Re = vl/ν;Fr = v2/gh ; v* = (ghi)1/2.

Totodatã în relaþia (2), pentru simplitate seconsiderã cã produsul ΠQm = k Qm, k fiind omãrime dimensionalã.

Cu aceste elemente ºi aplicând teorema Πrezultã urmãtoarea expresie funcþionalã adebitului eficace ecologic:Qee = h5/2 g1/2f(kQm; Fr1/2/Vh2; Fr1/2; b/h; P/h;B/h; Fr1/2/ Re; D50/h; i1/2; H/h) (3)

Dupã cum se observã, aceastã expresiecuprinde practic toþi parametrii ce caracterizeazãsistemul unui râu, respectiv atât elementehidromorfologice cât ºi pe cele care oferã valenþeecologice:

• debitele lichide exprimate prin debitulmediu multianual;

• adâncimea apei ºi viteza ei exprimatã prinnumãrul Froude;

• lãþimea albiei minore cuprinsã în raportulb/h, raport care descrie forma ºi dimensiunilealbiei minore; numeroase studii în teren auevidenþiat faptul cã un raport mic între lãþimeaalbiei ºi adâncimea ei conduce la declinulhabitatelor sub aspect calitativ ºi cantitativ.Astfel, râurile care au un surplus de depuneri pefundul albiei au raportul dintre lãþimea albiei laoglinda apei ºi adâncimea apei de 20 sau maimare. Râurile care au eroziuni verticale alemalurilor au valori b/h egal cu 10 sau mai mici.Râurile care au raportul b/h = 6 formeazãºanturi în albia minorã, iar vegetaþia de pemalurile lor este sãracã. O albie mai latã, deciavând un raport b/h mai mare, beneficiazã demai multã luminã ºi ca urmare viaþa acvaticãeste stimulatã;

• lãþimea zonei inundabile cuprinsã înraportul B/h, lãþime definitã în concepþia luiRosgen, care aratã în ce mãsurã apa râului areacces la albia sa majorã, tradusã ca valenþãecologicã în conectivitatea lateralã, esenþialãpentru viaþa acvaticã.

Dupã cum se observã, în relaþia propusã (3)pentru determinarea debitului eficace ecologic,apar ºi o serie de descriptori hidraulici precumnumerele Froude ºi Reynolds ºi viteza defrecare.

Numãrul Reynolds este un descriptorhidraulic semnificativ. Forþele de vâscozitatesunt considerate ca având efecte importanteasupra hidrodinamicii biologice generate dedebite asupra organismelor acvatice carevieþuiesc la valori reduse ale numãruluiReynolds (cuprinse între 1 ºi 1000). Este cazulperturbãrii curgerii cauzate de copepode, caresunt crustacee acvatice ce variazã ca dimensiunide la 1 la 10 mm, înainteazã cu o vitezã de 1 –10 ori lungimea corpului pe secundã, evadeazãla viteze de 25 – 500 lungimi ale corpului pesecundã ºi dezvoltã o acceleraþie mai mare decâtcea gravitaþionalã (Kimberly B. Catton).Numãrul Reynolds se poate exprima ºi înfuncþie de rugozitate, caz în care poartãdenumirea de numãrul Reynolds de rugozitate.Studii întreprinse de Andrew J. Brooks º.a. aratãcã acest numãr exprimã mai bine variaþiaabundenþei de nevertebrate, numãrul de taxoni

ºi compoziþia comunitãþii decât orice altãvariabilã hidraulicã mãsuratã direct saucalculatã. Numerele Froude ºi Reynolds descriuregimul curgerii atât în albia în sine, cât ºi înzona stratului limitã.

Regimul curgerii lente este caracterizat prinvalorile cele mai mici ale efortului tangenþial dela nivelul patului albiei sau al puterii curentuluiºi prin numerele Froude subunitare la carerezistenþa hidraulicã este mare iar transportul dealuviuni este redus. Ca urmare, în albie seformeazã ripluri, dune sau combinaþii între eleprin suprapunere.

Regimul rapid de curgere (Froude mai mareca 1) se caracterizeazã prin valorile cele maimari ale efortului tangenþial, rezistenþahidraulicã este micã iar transportul aluvionareste intens. În consecinþã în albia minorã seformeazã un pat plan, antidune sau vaduri ºiadâncuri.

Pe de altã parte, în ceea ce priveºtedinamica piscicolã ºi hidraulica debitelor, toatespeciile de peºti în funcþie de stadiul de viaþãnecesitã anumite valori ale adâncimii ºi vitezeiapei a cãror combinaþie se reflectã prin valoriale numãrului Froude.

Un alt descriptor hidraulic – viteza defrecare – a fost utilizat în numeroase studii învederea caracterizãrii habitatului fizic pentrularvele Ephemeropxeran (Ephoron Virgo) ºiTrichoptera (Cheumatopsyche) de catre PierreSagnes º.a.

Potrivit acestor studii, larvele H. exocellataºi B. fasciata colonizeazã mai ales zonele cuvalori ridicate ale vitezei de frecare, iarnumeroºi indivizi din aceastã specie preferãvalori medii ale vitezei de frecare, indiferent dedimensiunile speciei.

În râuri condiþiile hidraulice din apropiereafundului albiei sunt cele care determinãdistribuþia nevertebratelor bentice. Folosireacondiþiilor cu valori mari ale vitezei de frecarecreºte odatã cu dimensiunea larvarã pentruClepida ºi O. rhenana, în timp ce utilizareacondiþiilor de viteze de frecare cu valori redusecreºte pentru larvele E. virgo ºi S. ignita.

În formula propusã pentru calculul debituluieficace ecologic (3) este prezentã ºi relaþiadintre apa râului ºi apa subteranã exprimatã prindiferenþa dintre cota pânzei freatice la o

distanþã de 200-300 m faþã de mal ºi cotatalvegului. Schimbul de apã ºi substanþe custraturile acvatice are influenþã atât din punct devedere cantitativ cât ºi calitativ asupra cursuluide apã. La interfaþa dintre apa subteranã ºi apade suprafaþã existã un ecoton dinamic careprezintã anumite caracteristici fizico – chimiceºi biologice, constituind aºa numita zonãhiporeicã. Acest domeniu al hiporeicului poatedepãºi grosimea de 1 metru. Zona hiporeicã esteputernic influenþatã de dinamica regimuluihidrologic superficial care depinde de naturadepozitelor sedimentare ºi de porozitatea lor.

Este o zonã de tensiune ecologicã unde semanifestã o stare de competiþie interspecificãîntre douã combinaþii de specii (aparþinând dedouã tipuri de ecosisteme). Organismele(nevertebrate) specifice zonei hiporeice seîmpart în ocazionale ºi permanente.

Fãrã a intra în detalii, trebuie precizat cãzona hiporeicã oferã refugiu pentrunevertebratele de suprafaþã care evitã curenþiiputernici, temperaturile extreme ale apei,secarea apelor de suprafaþã, prãdãtorii ºialterãrile chimismului apei datorate activitãþilorantropice.

6. Validarea relaþiei propuseDupã cum se poate observa, relaþia (3)

propusã pentru determinarea debitului eficaceecologic este complexã ºi singura dintre celeelaborate pânã în prezent care ia în consideraþiepractic toþi parametrii principali carecondiþioneazã viaþa acvaticã precum ºi elementede bazã de geomorfologie fluvialã ºi degeometrie hidraulicã a albiei.

Din nefericire, singurele mãrimi explicite înaceastã relaþie sunt acceleraþia gravitaþionalã ºiadâncimea medie a apei. Ceilalþi parametri suntprezentaþi implicit în cadrul unei funcþii f.Aceastã funcþie trebuie determinatã pe bazaunor investigaþii de teren pe toate componentelesistemului râurilor. Important este cã formulaoferã posibilitatea ca în cadrul investigaþiilor deteren, a analizei datelor ºi probelor recoltate sãse punã faþã în faþã elementele hidromorfologiceºi hidraulice cu procesele ecologice observate.

Validarea relaþiei propuse (3) pentrudeterminarea debitului ecologic eficace înabsenþa unor vaste investigaþii de teren ºi a


lipsei de parametri din relaþiile cunoscute estepractic imposibilã.

Dupã cum se cunoaºte, numeroasele relaþiiexistente pentru determinarea debitului ecologicexprimã mãrimea acestuia ca fiind o fracþiunedin debitul mediu multianual (2%, 5%, 10% sau30%). Acestor valori însã nu li se atribuievalenþe ecologice. Alte metode se bazeazã peconsiderente hidrologice apreciind cã valoareadebitului ecologic trebuie determinatã din curbade duratã a debitelor minime lunare, duratãcuprinsã între 270 ºi 347 de zile. Existã ºi altemetode pentru determinarea debitului ecologicprecum 7Q10 – cel mai mic debit întâlnit 7 zileconsecutive cu perioada de revenire de 10 ani,sau metoda 7Q2 ca cel mai mic debit întâlnit 7zile consecutive cu perioada de revenire de 2ani. Aceste relaþii nu pot fi însã utilizate pentruvalidarea relaþiei propuse.

Singura metodã care poate fi folositã pentruvalidarea relaþiei propuse este metoda Tennant(Montana) elaboratã în anul 1976. Tennant aelaborat aceastã metodã în urma studierii a 11cursuri de apã din SUA (statele Montana,Wyoming ºi Nebraska) evaluând adâncimile ºivitezele medii ale apei necesare pentrususþinerea vieþii acvatice. El a stabilit cã la undebit reprezentând 10% din debitul mediumultianual, adâncimea medie a apei a fost de0,3 m iar viteza medie de 0,25 m/s, valori cesunt considerate ca limitele inferioare pentruexistenþa unei vieþi acvatice. Tot el a stabilit cãla un debit reprezentând 30% din debitul mediumultianual sau mai mare se produc adâncimimedii ale apei de 0,45 – 0,60 m ºi viteze de 0,45– 0,60 m/s ºi se considerã cã aceste valorireprezintã un grad optim pentru organismeleacvatice. În urma studiilor, Tennant a introdus

noþiunea de debit recomandat în douã perioadeale anului: octombrie – martie ºi aprilie –septembrie, aºa cum se prezintã în tabelul 2.

Conform metodei Tennant, procentele de10%, 20% ºi 30% din debitul mediu multianualdin perioada octombrie – martie sunt mai micidecât debitele determinate prin metoda curbeide duratã a debitelor minime zilnice, în timp ceprocentele de 10%, 30% ºi 40% din debitelemedii din intervalul aprilie – septembrie suntmai mari decât debitele calculate prin metodacurbei de duratã a debitelor minime zilnice.

Metoda Tennant este singura care a putut fifolositã în încercarea de a valida relaþia propusã,deoarece þine seama de condiþiile de curgere înfuncþie de care este propus un debit recomandat.

În lipsa altor informaþii, pentru a putea facecomparaþia se considerã cã valoarea funcþiei fdin ecuaþia (3) este egalã cu debitul mediumultianual ºi ca urmare expresia debitul eficaceecologic devine:Qee = g1/2h5/2Qm (4)

Folosind metoda Tennant ºi introducândcondiþia ca adâncimea apei sã fie de 0,30 m,adicã limita inferioarã pentru existenþa vieþiiacvatice, rezultã cã valoarea debitului eficaceecologic este:Qee = 9,811/2x 0,305/2 Qm = 0,154Qm (5)

Rezultã deci, potrivit relaþiei propuse, cãdebitul minim pentru existenþa vieþii acvaticereprezintã 15,4% din debitul mediu multianual,valoare destul de apropiatã de cea datã deTennant, respectiv de 10% din debitul mediumultianual.

Aplicând în relaþia propusã (3) concluzia luiTennant ºi anume cã la un debit reprezentând30% din debitul mediu multianual sau mai marese produc adâncimi medii ale apei de 0,45 –


Tabel 2: Debite recomandate conform metodei Tennant

0,60 m ce corespund unui debit care reprezintãun optim pentru organismele acvatice, ºiutilizând aceasta pentru o adâncime medie de0,45 m corespunzãtoare regimului optim,valoarea debitului eficace ecologic este:Qee = 9,811/2x 0,455/2 Qm = 0,425 Qm (6)

Rezultã deci cã pentru un regim optimpentru viaþa acvaticã conform formulei propuse(3) este necesar un debit eficace ecologic de42,5% din debitul mediu multianual.

Dacã admitem cã adâncimea medie a apeieste egalã cu 0,8 m, atunci debitul eficaceecologic rezultat din relaþia (3) este:Qee = 9,811/2x0,805/2 Qm = 1,79 Qm (7)valoare ce corespunde regimului de curgere derevãrsare maximã, care la Tennant este de 2Qm.

Concluzionând, se poate spune cã relaþiapropusã (3) este sustenabilã ºi permitedeschiderea unor studii viitoare.

7. ConcluziiMajoritatea studiilor realizate pe plan

mondial privind debitele ecologice care auabordat problema relaþiilor dintre geomorfo-logie, hidraulica albiilor, regimul hidrologic ºiviaþa acvaticã axate prioritar pe debitulecologic, au condus fie la obþinerea unor relaþiicare nu au nici o relevanþã ecologicã sau suntmai mult calitative ºi descriptive între varia-bilele ecologice ºi debite.

În consecinþã, în acest articol s-a introdusconceptul de debit eficace ecologic. Acestconcept existã, dar el a fost folosit mai alespentru aspecte precum reþinerea nutrienþilor,transportul materiilor organice etc.

În similitudine cu conceptele geomorfolo-gice de debit eficace, debit dominant, debit deformare etc. se considerã cã acest concept dedebit eficace ecologic poate fi utilizat ºi înproblemele de ecologie acvaticã. S-a definit cafiind debit eficace ecologic un debit teoreticcare dacã s-ar menþine în timp nedefinit, arproduce aceleaºi efecte în ecosistemele unui râuca ºi un hidrograf de lungã duratã. Prinaceleaºi efecte se înþelege menþinereacompoziþiei speciilor, structura comunitãþilor ºifuncþiile ecosistemului fluvial.

Este evident cã acest debit teoretic, pentru afi eficace ecologic, trebuie sã încorporeze încompoziþia sa atât parametrii hidromorfologici

cât ºi parametrii care condiþioneazã viaþamediului acvatic. În consecinþã s-a propus orelaþie în care apar în mod explicit parametriicare exprimã atât valenþele ecologice cât ºielemente de hidromorfologie.

Relaþia finalã propusã este:Qee = h5/2 g1/2f(kQm; Fr

1/2/Vh2; Fr1/2; b/h; P/h;

B/h; Fr1/2/ Re; D50/h; i1/2; H/h)

cu notaþiile cunoscute, iar funcþia f urmeazã a fideterminatã prin investigaþii de teren.

În prezent, în lipsa acestor investigaþii,pentru validarea relaþiei propuse s-a utilizatmetoda debitului recomandat cunoscutã subdenumirea de metoda Tennant. Pentrucomparaþie, s-a admis cã funcþia f este egalã cuvaloarea debitului mediu multianual. Ca urmare,la o adâncime de 0,30 m reprezentând limitainferioarã a adâncimii apei pentru existenþavieþii, a rezultat un debit eficace ecologic de15,4% din debitul mediu multianual. În cazulunei adâncimi de 0,45 m care reprezintã un gradoptim pentru organismele acvatice, valoareadebitului eficace ecologic este 42,5% dindebitul mediu multianual. Dupã cum se poateconstata, valorile debitelor recomandate deTennant ºi valorile rezultate din aplicarearelaþiei propuse sunt destul de apropiate,condiþiile conform formulei propuse fiind chiarmai drastice.

Urmeazã ca investigaþii de teren, probelebiologice ce se vor recolta ºi analiza,mãsurãtorile aferente etc. sã permitã oexplicitare concretã a parametrilor cuprinºi înrelaþia propusã.

Bibliografie selectivã

[1] Acreman, M. C. and Dunbar, M. J. (2004).Methods for defining environmental river flowrequirements - a review. Hydrology and EarthSystem Sciences 8: 861-876.[2] Arthington A.H., J.M. Zalucki J. M.(Eds).(1998a). Comparative Evaluation of EnvironmentalFlow Assessment Techniques: Review of Methods.(Authors – Arthington, A.H., Brizga, S.O., Pusey,B.J., McCosker, R.O., Bunn, S.E., Loneragan, N.,Growns, I.O. & Yeates, M.) LWRRDC OccasionalPaper 27/98. ISBN 0 642 26746 4.[3] Beca. (2008). Draft guidelines for the selectionof methods to determine ecological flows and water



levels. Report by Beca Infrastructure Ltd forMinistry for the Environment. Wellington: Ministryfor the Environment. New Zealand.[4] Bone Q., Moore H.R. (2008). Biology of fishes.Taylor & Francis Group. ISBN 0-203-88522-8Master e-book ISBN.[5] Brown, C. and King, J. (2003). EnvironmentalFlows: Concepts and methods. In Davis, R. andHirji, R. (eds). Water Resources and EnvironmentTechnical Note C.1. Washington, D.C.: The WorldBank. [6] Bunn S.E., Arthington A.H. (2002): BascPrinciples and Ecological Consequences of AlteredFlow Regimes for Aquatic Biodiversity.Environmental Management 30 (4), pp492-507.[7] Catton K. B., Webster D. R., Brown J., Yen, J.(2007). Quantitative analysis of tethered and free-swimming copepodid flow fields. J. Exp. Biol. 210,299-310.[8] Clausen B.; Jowett I.G.; Biggs B.J.F.; MoeslundB. (2004). Stream ecology and flow management.Pp 411–453 in: Tallaksen, L.M.; Van Lanen, H.A. J.(Eds), Developments in water science 48. Elsevier. [9] Doyle W. M, Stanley H. E. (2005). Effectivedischarge analysis of ecological processes in stream.Water Resources Research, vol. 41, W 11411.[10] Dyson M., Berkamp G, Scanlon J. (2003):Flow: The Essentials of Environmental Flows.IUCN, Gland, Switzerland, Cambridge.[11] Fish and amphibians. (2011) BritannicaIllustrated Science Library. Editorial Sol 90[12] Frissell A.G., Liss V. G. º.a. (1986). AHierarchical Framework for Stream HabitatClassification in a Watershed Context.[13] Harris N. M., Gurnell A.M., Hannah D.M.,Petts G.E. (2000). Classification of river regimes: acontext for hydroecology. Hydrologic Processes 14:2831.[14] Hart P. J. B., Reynolds J. D. (2002). Handbookof Fish Biology and Fisheries Volume 1&2.Blackwell Science Ltd a Blackwell PublishingCompany.[15] Helfman G. S., Bruce B. C., Facey D. E.,Bowen W. B. (2009). The diversity of fishes. Wiley-Blackwell. A John Wiley & Sons, Ltd., Publication.[16] Kennard M.J., S.J. Mackay B.J., Pusey J.D.Olden, Marsh N. (2010). Quantifying uncertainty inestimation of hydrologic metrics for ecohydrological

studies. Riv. Res. Appl. 26: 137–156.[17] King J., Brown C. (2006). Environmentalflows: striking the balance between developmentand resource protection. Ecology and Society 11:26.[18] King J. M., Tharme R. E., Villiers M. S.(2008). Environmental Flow Assessments forRivers: Manual for the Building BlockMethodology. 339 p.[19] Kottelat M., Freyhof J. (2007). Handbook ofEuropean freshwater fishes. Kottelat, Cornol,Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.[20] Iamandi C., Petrescu V. (1978). Mecanicafluidelor. Editura Didacticã ºi Pedagogicã.Bucureºti.[21] Naiman R. J. º.a. (1998). Ecotons along theFluvial Corridor. Oikos.[22] Opriºan E., Tecuci I. (2014). Consideraþiiasupra debitelor de formare a albiilor minore alerâurilor cu albii sãpate în pat aluvial de pe teritoriulRomâniei. Revista Hidrotehnica vol. 59, nr. 6 – 7.[23] Oprina Pavelescu M. (2011). Metode deidentificare ºi delimitare spaþialã a zonelor deecoton. Ed. Ars Docenti, Bucureºti.[24] Pastor A. V., Ludwig F., Biemans H., Hoff H.,Kabat P. (2014). Accounting for environmental flowrequirements in global water assessments, Hydrol.Earth Syst. Sci., 18, 5041-5059, doi:10.5194/hess-18-5041-2014. [25] Petts G. (2008). Hydrology: the Scientific Basisfor Water Resource Management and RiverRegulation. In: Wood, P.J., Hannah, D.M. andSadler, J.P. (Eds). Hydroecology and Ecohydrology:Past, Present and Future. John Wiley and Sons, Ltd.[26] Petts G.E. (2009). Instream Flow Science ForSustainable River Management. JAWRA Journal ofthe American Water Resources Association45:1071–1086. doi:10.1111/j.1752-1688.2009.00360.x[27] Puckridge J., Sheldon F., Walker K., BoultonA. (1998). Flow variability and the ecology of largerivers. Marine and Freshwater Research 49, pp.55–72.[28] Rosgen D.L. (1994). A Classification ofNatural Rivers. Catena, vol 22: 169-199. EisevierScience, B.V. Amsterdam.[29] Ruppert E.E., Fox R.S., Barnes R.D. (2003)Invertebrate zoology: a functional evolutionary

approach.[30] Schultz K. (1999).Fishing Encyclopedia:Worldwide Angling Guide. John Wiley &Sons.ISBN 0-02-862057-7.[31] Tennant D.L. (1976). Instream Flow Regimensfor Fish, Wildlife, Recreation and RelatedEnvironmental Resources, in J.F. Orsborn and C.H.Allman, eds. Proceedings of Symposium andSpecialty Conference on Instream Flow Needs, Vol.II, American Fisheries Society., Bethesda,Maryland: 359- 373[32] Tharme R. E. (2003). A global perspective onenvironmental flow assessment: emerging trends inthe development and application of environmentalflow methodologies for rivers. River Research andApplications 19: 397-441.[33] Tharme R.E., King J.M. (1998). Developmentof the Building Block Methodology for instreamflow assessments, and supporting research on the

effects of different magnitude flows on riverine

ecosystems. Water Research Commission Report

No. 576/1/98. 452 pp.

[34] Thorp J. H., Rogers D. C. (2016). A Global

Series of Books on the Identification, Ecology, and

General Biology of Inland Water Invertebrates.

Volume I: Ecology and General Biology. Academic

Press is an imprint of Elsevier. Elsevier Inc. ISBN:

978-0-12-385028-7.

[35] WFD – CIS. (2015).Guidance document n?31 -

Ecological flows in the implementation of the Water

Framework Directive

[36] Williamson, C.E. (1991). Copepoda. Pp. 787-

822 in J.H. Thorp and A.P. Covich (eds.). Ecology

and classification of North American freshwater

invertebrates. Academic Press. San Diego.

[37] Wrona F. (1994). Ecosystem Science. Now and

in the Future. NHRI Saskatoon. Saskatchewan.



1. IntroducerePeste 780 de milioane de oameni din

întreaga lume nu au încã acces la apã curatã, iaro parte semnificativã a acestora nu are acces lainstalaþii sanitare adecvate. Aceste neîmpliniriale unui nivel minim de confort reprezintã unfactor de risc asupra sãnãtãþii populaþiei, astfelcã politicieni, guvernanþi ºi specialiºti suntpreocupaþi pentru gãsirea soluþiilor de rezolvarea acestei probleme.

Cele douã componente ale infrastructuriiurbane a apei sunt strâns legate: apa din reþeauade alimentare devine, dupã folosire, apã uzatã.Ca urmare, cu cât folosim mai multã apã prinsistemul de alimentare, cu atât se va producemai multã apã uzatã. Creºterea numericã apopulaþiei, schimbarea modelelor de consum,modificarea structurii, mãrimii ºi dotãriilocuinþelor, precum ºi a modelelor de locuires-au materializat prin creºterea consumului deapã, în special în mediul urban. Astfel, la nivelglobal, ultimul deceniu a relevat faptul cãcerinþa de apã a crescut de douã ori mai repedecomparativ cu creºterea numericã a populaþiei.

Termenul de apã uzatã defineºte, conformdicþionarelor, apa folositã în gospodãrie,industrie, comerþ etc. O definiþie asemãnãtoare,dar mai cuprinzãtoare aratã cã apa uzatã saufolositã este apa încãrcatã cu substanþe dizolvatesau în suspensie, evacuatã din locuinþe,industrie, unitãþi comerciale, ferme agricole etc.Într-o abordare similarã se aratã cã apele uzateprovin dintr-o combinaþie de activitãþi casnice,industriale, comerciale sau agricole, dar ºi dinscurgerile de suprafaþã ale apelor pluviale. Dar,

cea mai generalã definiþie aratã cã apa uzatãeste orice apã cãreia i-a fost afectatã în modnegativ calitatea prin influenþã antropicã.

Apele uzate prezintã importanþã pentru cã,descãrcate fãrã o tratare suficientã, polueazãmediul ºi reprezintã un risc major pentrusistemele vii, în general, ºi pentru biotaacvaticã, în special. Pe de altã parte, nutrienþiidin apa uzatã ar putea fi recuperaþi ºi reutilizaþiîn fabricarea îngrãºãmintelor agricole, iar apatratatã ar putea fi reutilizatã, reducând astfelpresiunea pusã asupra resurselor naturale.

Acestea sunt doar câteva argumente pentrucare Organizaþia Naþiunilor Unite a decis ca înacest an Ziua Mondialã a Apei sã fie dedicatãapei uzate. Este un bun prilej de a conºtientizamai bine problemele pe care le ridicã apeleuzate, în special legat de impactul acestoraasupra sãnãtãþii populaþiei, de potenþialulinsuficient exploatat al reutilizãrii lor, respectival substanþelor rezultate din epurare. Protejareaecosistemelor acvatice, conservarea resurselornaturale, pãstrarea echilibrului lanþurilor troficevor fi, de asemenea, discutate cu aceastã ocazie.

Lumea are nevoie de apã potabilã încondiþii de siguranþã, cantitativ ºi calitativ, înspecial pentru uz casnic. Resursele de apã suntlimitate, apa fiind o resursã, este adevãratregenerabilã, dar limitatã.

Printre cele mai sigure resurse de apã senumãrã apa subteranã, consideratã multã vremeca o resursã natural protejatã de factoriiantropici poluatori ºi, ca urmare, mai sigurã dinpunct de vedere calitativ. Cu toate acestea,semnale ale manifestãrii poluãrii apei subterane,



APA SUBTERANÃ, DE LA RESURSÃ NATURALÃ LA APÃ UZATÃ ªIÎNAPOI LA RESURSÃ UTILÃ

Prof.univ.dr.ing. Ioan BicaUniversitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti


ºi evident ale implicaþiilor pe care aceasta le areasupra sãnãtãþii, au fost înregistrate încã înaintede 1900. Astfel, se considerã cã epidemia defebrã tifoidã din 1872, dintr-un oraº din Elveþia,a fost cauzatã de poluarea sursei de apãsubteranã folositã pentru alimentarea oraºului,iar epidemia de holerã din Londra, din anul1854, este pusã, de asemenea, pe seama poluãriiapei subterane.

Dupã al doilea rãzboi mondial, dezvoltareacontinuã a industriei chimice ºi folosirea pescarã largã a compuºilor chimici au generatdimensiuni noi ale acestui fenomen evidenþiatprin tot mai desele rapoarte privind poluareachimicã a apei subterane, a mediului subteran înansamblul sãu.

În România, dezvoltarea puternicã a indus-triei chimice ºi petrochimice a declanºat unamplu proces de poluare a apei subterane, înspecial cu produse petroliere sau derivate aleacestora, fiind identificare 1.052 site-uri poluate(ANPM, 2010), cu suprafaþa totalã de peste98.500 ha.

2. Particularitãþile poluãrii apelorsubterane

Dificultatea studierii ºi cunoaºterii zonelorcontaminate este generatã de urmãtoareleaspecte:

• accesibilitatea mediului subteran;• mecanismele fizice, chimice ºi biologice

care acþioneazã asupra poluanþilor ajunºi înmediul subteran;

• complexitatea mediului subteran, formatdin întrepãtrunderea a trei faze: lichidã, gazoasãºi solidã.

Mecanismele prin care un poluant ajunge înmediul subteran sunt infiltrarea, migrareadirectã ºi interferenþa cu apele de suprafaþã.Infiltrarea reprezintã unul din cele mai desîntâlnite mecanisme care contribuie la poluareaapei subterane. O bunã parte din apa ajunsã lasuprafaþa solului (din precipitaþii, irigaþii) seinfiltreazã în mediul subteran, dizolvând, înmiºcarea sa, o serie de compuºi chimici. Seformeazã astfel soluþie care va migra spre apasubteranã, pânã la contactul cu aceasta ºi apoi,prin advecþie, în direcþia curentului apeisubterane.

Poluanþii lichizi miscibili ajung prinmigrare directã în subteran, unde se dizolvã înapa subteranã, aceasta devenind astfel vectorulde transport ºi împrãºtiere a poluanþilor înacvifer. Comportamentul poluanþilor nemiscibilieste guvernat în principal de viscozitate ºidensitatea relativã în raport cu apa, aceasta dinurmã determinând plutirea lor la suprafaþa apeisau migrarea pe verticalã prin coloana de apãsubteranã (fig. 1).

În mediul subteran, poluanþii sunt supuºiunor procese de naturã fizicã, chimicã ºibiologicã, dependente de caracteristicile acesto-ra, respectiv ale mediului subteran, procese carecontribuie la modificarea proprietãþilor lor, astãrii fizice, concentraþiei, reactivitãþii, respectivla modificarea mobilitãþii ºi toxicitãþii acestora


Fig. 1. Mecanismele migrãrii poluanþilor în mediul subteran


(fig. 2). Aceste reacþii au, de asemenea, impactasupra potenþialului de remediere a poluãrii.

Caracterizarea zonelor poluate este ocomponentã esenþialã în definirea niveluluipoluãrii ºi a premiselor remedierii acestora, deºiobþinerea unei imagini complete în caracteri-zarea acestor zone este greu de realizat. Mediulsubteran are o structurã complexã, variabilã dela un punct la altul, de cele mai multe orieterogenã ºi anizotropã, uneori cu modificãriradicale, de la o zonã la alta, ale parametrilorcaracteristici, astfel încât definirea unei structuriprecise a acestuia este de multe ori imposibilã.Pe de altã parte, încercarea de a caracteriza îndetaliu o zonã contaminatã poate fi dãunãtoarepentru cã executarea unui numãr prea mare deforaje pentru prelevarea de probe va perturbastructura mediului natural, determinând astfelmodificãri în comportarea poluanþilor din aceazonã. Astfel, studiile de caracterizare a zoneipoluate trebuie sã realizeze un echilibru întredorinþa de a obþine toate informaþiile necesareproiectãrii unui sistem eficient de remediere ºinecesitatea de a evita perturbarea mediuluisubteran prin investigaþii de caracterizare.

Studiile pentru caracterizarea zonelor subte-rane poluate trebuie sã asigure obþinerea datelornecesare în vederea elucidãrii urmãtoarelorprobleme (fig. 3): (a) - definirea extinderii peorizontalã ºi verticalã a zonei poluate, (b) -estimarea ariei sursei de poluare, (c) - descriereastructurii hidrogeologice a zonei ºi (d) -

estimarea soluþiilor posibile de remediere azonei.

Caracterizarea zonei poluate asigurã cule-gerea informaþiilor necesare pentru realizareamodelului conceptual al zonei, model caretrebuie sã ofere o imagine structuralã cât maifidelã a mediului subteran poluat, respectiv amodului de funcþionare al acestuia, cu altecuvinte, a proceselor care guverneazã compor-tarea ºi transportul poluanþilor.

Pentru construirea modelului conceptual alzonei poluate sunt necesare trei categorii de date:sursa de contaminare (amplasarea ºi caracteristi-cile surselor de contaminare supraterane ºisubterane), structura geologicã ºi hidrogeologicã amediului subteran (geologia localã ºi regionalã;stratificaþia; grosimi, extinderea lateralã, cãile

Fig. 2. Schema circuitului hidro-geochimic al poluanþilor [1]

Fig. 3. Construirea modelului conceptual al zoneipoluate

preferenþiale de curgere; adâncimea apei subte-rane; gradientul hidraulic; conductivitatea hidrau-licã; coeficientul de stocare; porozitatea etc.;variaþia în timp a nivelului apei subterane; alimen-tarea ºi drenarea apei subterane; interacþiuneaapelor subterane cu cele de suprafaþã; receptoriicontaminãrii) ºi natura ºi extinderea contaminãrii(distribuþia spaþialã a poluanþilor în subteran; tipul,proprietãþile ºi concentraþia acestora).

Folosind modelul conceptual, prin modelarematematicã ºi simulare numericã se poate deter-mina potenþialul de remediere a zonei (estima-rea masei poluanþilor; evoluþia în timp ºi spaþiua concentraþiei acestora; potenþialul sorbtiv;procesele de transformare a poluanþilor; tendin-þele de migrare; alte caracteristici care pot afectatransportul ºi comportarea poluanþilor).

Poluanþii dizolvaþi migreazã odatã cu apasubteranã sub influenþa gradientului hidraulic,devansând miºcarea masei principale apoluantului care a rãmas în fazã purã. Trebuiereþinut cã apa subteranã, sau apele deprecipitaþii care vin în contact cu poluanþiirãmaºi imobili în matricea poroasã a mediuluisubteran vor dizolva componenþii solubili,întreþinând, astfel, fenomenul de poluare.Poluanþii aflaþi în aceastã fazã joacã rolul unornoi surse, secundare, de poluare, care acþioneazãlent, dar pe termen lung.

3. Refacerea calitãþii apei subterane Alegerea soluþiei de remediere nu este o

operaþie simplã, care se consumã într-o etapãsingularã, ci se constituie într-un procescomplex, care, în mod practic, se încheie laîndeplinirea obiectivelor remedierii.

În ultimele decenii, cercetãrile în domeniuldepoluãrii apelor subterane ºi a mediuluisubteran în ansamblul sãu, au cunoscut oamploare deosebitã, ceea ce a condus, printrealtele, la punerea la punct a numeroase tehnicicapabile sã limiteze extinderea poluãrii ºi sãreducã impactul acesteia în aria zonei poluate.

În tabelul 1 se prezintã sintetic opþiunilemanageriale aplicabile în prezent pentrucontrolul migraþiei poluanþilor în subteran,respectiv pentru refacerea calitãþii apeisubterane poluate.

Ecranarea are rolul de a stopa avansareafrontului de poluant. Soluþia se aplicã în cazul încare zona poluatã nu poate fi remediatã ºi nuafecteazã un acvifer important. Ecranarea serealizeazã prin soluþii hidraulice (pompare) saufizice (ecrane impermeabile sau ecrane cu porþide tratare, acestea din urmã producândperturbãri minime ale curentului subteran,poarta având rolul de a epura pana poluantã, înaval de aceasta apa fiind curatã).

Remedierea activã constã în aplicarea unortehnici capabile sã refacã zona poluatã. Cele mai


Tabelul 1: Opþiuni pentru refacerea calitãþii apei subterane [2]

des aplicate metode sunt pomparea ºi tratarea(apa este pompatã la suprafaþã, apoi tratatã dupãmetode aplicate apelor uzate industriale saumenajere ºi reinjectatã în acvifer sau descãrcatãîntr-un emisar), tratarea chimicã (introducereaunor reactanþi care vor neutraliza poluantul sau îivor modifica proprietãþile, astfel încât sã fie maiuºor mobilizat la suprafaþã, prin pompare),bioremedierea (stimularea unor procese naturaleîn acvifer care sã conducã la degradarea poluan-tului cu ajutorul microorganismelor), barbotarea(injectarea aerului în acvifer pentru a facilitatransferul poluanþilor volatili din apã în aer ºiapoi aspiraþia acestuia la suprafaþã).

Atenuarea naturalã defineºte procesul debiodegradare a unor poluanþi în subteran, fãrãintervenþia umanã. Se poate aplica pentru zonepoluate stabile, fãrã tendinþe de extindere. Înacest caz trebuie asiguratã o monitorizareriguroasã a zonei poluate pentru a evaluaprogresele bioremedierii.

Tehnologiile actuale de epurare a apeloruzate se înscriu într-un aºa numit modeleconomic liniar. Apa uzatã este trecutã printr-ostaþie de epurare, unde sunt eliminaþi poluanþii,fiind apoi descãrcatã într-un emisar. Deºeurilerezultate din epurare sunt depozitate. Acestmodel se dovedeºte ineficient, deoarecesubstanþe utile din apa uzatã sunt practiceliminate, în loc sã fie recuperate ºi folosite îndiverse alte procese tehnologice. În prezent senaºte un model nou, cel al economiei circulare,cu urmãtoarele repere: recuperare, recirculare,refolosire (fig. 4).

Economia circularã este un sistem prin carese urmãreºte menþinerea pe termen lung a

valorii produselor, materialelor ºi resurselor încircuitul economic. Pe parcursul acestui fluxeste minimizatã generarea deºeurilor în scopulreducerii presiunii dezvoltãrii socio-economiceasupra resurselor naturale. Economia circularãeste conceputã în ideea de a minimiza impactuldezvoltãrii economice asupra mediului. Maimult, prin acest model se urmãreºte remediereaoricãrui dezechilibru cauzat de exploatarearesurselor, minimizând volumul deºeurilorgenerate în procesul de producþie ºi în întregulciclu de viaþã al produsului.

În contextul economiei circulare, utilizareaapei se realizeazã într-o bunã mãsurã în circuiteînchise pentru a creºte eficienþa utilizãriiacesteia. În infrastructura de apã, apele uzatejoacã un rol important în asigurarea aplicãriiacestui model. Apa epuratã ar putea fi refolositãîn diverse activitãþi pentru care parametrii decalitate nu sunt foarte restrictivi (industrie, agri-culturã, spãlat etc.), reducând astfel presiuneaasupra resurselor naturale de apã. Eliminareapoluaþilor va fi înlocuitã cu recuperarea ºirefolosirea acestora, reducând astfel presiuneaasupra altor resurse naturale (fig. 5).

4. Contribuþii ale Facultãþii deHidrotehnicã la depoluarea apelorsubterane

Facultatea de Hidrotehnicã, prin Departa-mentul de Hidraulicã ºi Protecþia Mediului, afost implicatã în numeroase proiecte decercetare ºi proiectare destinate evaluãrii ºiremedierii acviferelor poluate.

Un prim set de studii a urmãrit definireanivelului poluãrii ºi a tendinþelor de migraþie în


Fig. 4. Schemele de principiu ale modelelor economiei liniare ºi circulare [3]

timp ºi spaþiu a frontului poluant: RafinãriaVega, Complexul industrial Sãvineºti-Roznov(fig. 6), Rafinãria Brazi, Rafo Oneºti, BicapaTârnãveni, Conpet Pod Ovidiu, Ferma zooteh-nicã Costeºti etc.

Aceste studii s-au finalizat fie prin evaluareariscului determinat de apa subteranã poluatã, fie prinproiecte pentru controlul transportului sauremedierea zonei contaminate: Rafinãria Brazi, RafoOneºti, Combinatul Petromidia Nãvodari (fig. 7).


Fig. 6. Prognoza transportului poluanþilor la Rafinãria Vega ºi la Complexul industrial Sãvineºti-Roznov

Fig. 7. Protecþia apelor subterane la Combinatul Petromidia Nãvodari

Fig. 5. Epurarea apelor subterane poluate în contextul economiei circulare


Platforma Petromidia este amplasatã pecordonul litoral cuprins între Lacurile Nãvodariºi Corbu, pe de o parte, ºi Marea Neagrã, pe dealtã parte. Diferenþa de cote ale nivelului apeiîntre cele douã lacuri ºi mare (fig. 7) genereazãun curent subteran dinspre lacuri spre mare,curent care va antrena ºi apele provenite dinpierderile din reþelele tehnologice, potenþialpoluate, punând în pericol calitatea apei mãrii.Ca urmare, încã din etapa de proiectare aplatformei au fost propuse mãsuri pentrucolectarea apelor infiltrate ºi a pierderiloraccidentale de produse chimice vehiculate peplatformã, constând într-o reþea de drenuriinterioare, un dren perimetral ºi un ecranperimetral imperfect. Eficacitatea soluþiei estedemonstratã de datele obþinute prin mãsurãtorilerealizate în puþurile de monitorizate amplasatepe perimetrul platformei.

5. Concluzii Apa subteranã este o resursã importantã de

apã, prin debitele ºi calitatea constantemenþinute în timp, astfel cã a fost exploatatã dincele mai vechi timpuri, în special pentrufolosinþe menajere. Multã vreme s-a consideratcã apa subteranã este neinfluenþatã calitativ deactivitatea umanã, mizându-se pe faptul cãstraturile de pãmânt care acoperã acviferulasigurã o bunã protecþie. Aceastã premisã a fostînsã infirmatã de realitate, monitorizarea calitãþiapei subterane demonstrând cã între activitateaumanã desfãºuratã la suprafaþã ºi degradareaapei subterane existã o nemijlocitã dependenþã.

Ca urmare, în astfel de condiþii, apa subteranãdevine inutilizabilã pentru folosinþe umane, ºi,în acelaºi timp, prezintã risc pentru sãnãtateapopulaþiei ºi a ecosistemului în ansamblu.

Dificultatea analizei ºi soluþionãrii acesteipoluãri rezidã, în primul rând, în faptul cã însubteran poluantul se distribuie în proporþiiinegale între cele trei componente ale mediului:apa subteranã, aerul din pori ºi roca, mediulsolid. Interacþiunea dintre acestea ºi transferulcontinuu al poluantului de la o componentã laalta mãreºte persistenþa în timp a poluãrii,complicã ºi limiteazã eficienþa soluþiilor deremediere.

Mãsurile de prevenire ºi protecþie trebuieadoptate cât mai urgent, ori de câte ori esteprognozatã o posibilã poluare, oricât decomplicat ar fi acest lucru, pentru cã dacã seîntârzie, depoluarea va fi mai complicatã, maicostisitoare ºi de mai lungã duratã.

Bibliografie[1] CGWCA, Alternatives for GroundwaterCleanup. Committee on Groundwater CleanupAlternatives, Water Science and Technology Board,Board on Radioactive Waste Management,Commission on Geosciences, Environment andResources. National Academy Press, WashingtonDC, 1994 [2] Cherry, A. J., Developing rational goals for insitu remedial technologies. Subsurface RestorationConference, Dalas, USA, 1992[3] Tuinstra, J., Brownfield regeneration in acircular economy. 4th International Conference onManaging Urban Land, Frankfurt, 14-16 Oct. 2014

1. IntroducereAceastã prezentare este o comunicare de

opinie în care, pornind de la o idee simplã, seargumenteazã cã apa de ploaie este o resursãcare poate fi folositã pentru alimentarea cu apãa unui numãr foarte mare de gospodãrii, înspecial rurale, ºi cã prin utilizarea ei poatedeveni o resursã naturalã la nivel naþional.

Când se spune despre ceva cã este „apã deploaie”, se face referire la ceva lipsit de valoare.Desigur, aceastã apreciere este nedreaptã. Estesuficient sã se constate rolul apei de ploaie încircuitul general al apei în naturã, circuitesenþial pentru existenþa vieþii. Indiferent deaprecieri, este cert cã nu existã suficienteutilizãri care sã ateste importanþa apei de ploaie,astfel încât aceasta sã fie consideratã ca resursãimportantã a unei þãri.

Apa necesarã unei locuinþe este de douãcategorii mari:

- Apã potabilã (pentru bãut, pregãtireahranei º.a)

- Apã menajerã (pentru instalaþiile sanitare,pentru spãlat º.a.)

În majoritatea cazurilor nu se creeazãsisteme separate pentru alimentarea cu celedouã categorii de ape. Apa potabilã se foloseºteºi în calitate de apã menajerã. Dar apa potabilãeste scumpã, iar volumul apei menajere este deregulã mult mai mare.

Înevitabil, asigurarea cu apã a unei locuinþeconduce la consumuri de resurse ºi, evident, lacosturi nejustificate.

2. Se poate folosi pentru apa menajerã oaltã sursã decât cea pentru apa potabilã?

Rãspunsul este afirmativ ºi se considerã cãapa de ploaie poate fi o sursã eficace pentru apamenajerã. Apa de ploaie nu este permanentã,

astfel încât ea trebuie acumulatã în rezervoaretampon atunci când plouã ºi utilizatã atuncicând este necesarã.

Dupã perioade lungi de secetã este posibilca resursa obiºnuitã de apã sã fie tot mailimitatã. Este necesarã, deci, o sursã alternativã,care ar fi bine sã fie apã potabilã. Desigur, nueste raþional sã existe reþele de alimentareseparate pentru apa menajerã ºi pentru apapotabilã. Prin urmare, reþeaua de alimentaretrebuie sã poatã fi alimentatã fie din rezer-voarele cu apã de ploaie, fie din sursa de apãpotabilã (sau alternativã).

Pentru a nu aluneca prea mult în principii,în continuare se propune prezentarea unuisistem de captare a apei pluviale, sistemfuncþional pentru o casã de vacanþã, realizat încomuna Proviþa din judeþul Prahova. Sistemulnu este la standarde ridicate, are multeimperfecþiuni, dar poate fi un bun exemplupentru discutarea problemei în general.

Pentru început, o fotografie dinspre sud aclãdirii (foto 1).

Întregul sistem de alimentare cu apãpluvialã este situat în partea de nord a clãdirii ºiare urmãtoarele componente:

- Colectarea apei pluviale. O posibilitatesimplã este colectarea apei de pe acoperiº. Dinîntreaga suprafaþã se alege o zonã cu pantã mai


APA DE PLOAIE POATE DEVENI RESURSÃ NAÞIONALÃ

Dr.ing. Lucian DogariuMembru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România

Membru al asociaþiei Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri


Foto 1. Vedere dinspre sud a clãdirii


micã pentru care jgheaburile de contur suntastfel concepute încât sã conducã apa spre unburlan vertical de colectare ºi evacuare a apei(foto 2). Desigur, se pot lua în considerare ºialte variante.

- Acumularea apei. Acumularea se face înrezervoare tampon de 1 m3 (de preferat douãrezervoare). Pentru a le asigura acelaºi nivel deapã, rezervoarele sunt legate printr-o conductã.O cantitate de 2 m3 poate fi suficientã pentru oclãdire ruralã (foto 3).

- Preaplin. Atunci când apa acumulatãdepãºeºte capacitatea rezervoarelor este necesarca aceasta sã fie dirijatã spre zona de evacuare aburlanului (foto 4).

- Golirea rezervoarelor. În cazul în care sedoreºte, rezervoarele tampon pot fi golite prinpartea inferioarã a burlanului (foto 5).

- Reþea de alimentare cu apã. Alimentareacu apã se realizeazã printr-un sistem deconducte care transportã apa la punctele deconsum (baie, bucãtãrie, grupuri sanitare etc).Aceastã reþea este prevãzutã cu un hidrofor caresã asigure circulaþia apei (v. foto 4).

- Bateria de filtre ºi monitorizarea calitãþiiapei. În cazul în care apa nu ar avea calitãþilenecesare se pot prevedea sisteme de filtrare.Monitorizarea calitãþii apei se poate facepermanent sau periodic.

- Robineþi de activare ºi dezactivare. Înfuncþie de situaþie, se poate face o dezactivare asistemului de captare ºi de trecere la alimentareacu apã alternativã ºi invers.

3. Ce trebuie fãcut pentru ca apa deploaie sã devinã o resursã naþionalã?

• Desigur, iniþial este necesar sã seidentifice câteva comune ºi câteva amplasa-mente pentru care autoritãþile locale ºi proprie-tarii sunt dispuºi sã experimenteze captarea apeide ploaie pentru alimentarea cu apã agospodãriilor ºi sã devinã astfel sisteme pilot.

• Este necesarã detectarea unor resursefinanciare care sã stimuleze ºi sã susþinã acesteacþiuni.

• Este necesar un fel de „proiect tip”.

Foto 2. Suprafaþa de acoperiº activã pentru apa deploaie ºi jgheaburile de colectare

Foto 3. Rezervoare tampon de acumulare a apei

Foto 4. Sistem de preaplin ºi hidrofor

Foto 5. Golire ºi evacuare preaplin

Aceastã noþiune a mai fost aplicatã în þaranoastrã cu unele succese notabile, darinsuficiente pentru a fi acceptate în totalitate. Încondiþiile actuale, aceastã noþiune poate fi multdezvoltatã. Practic, este vorba de concepereaunui sistem de proiectare (susþinut substanþialde un sistem informatic), care sã permitãelaborarea sistematicã ºi completã a documen-taþiei de proiectare, inclusiv a documentaþieieconomice, pornind de la datele specifice unuiamplasament.

• Elaborarea ºi aplicarea proiectelor pentrusistemele pilot.

• Studierea sistematicã a rezultatelor obþi-nute pe sistemele pilot ºi îmbunãtãþirea proiec-tãrii.

• Definirea ºi asigurarea unor echipamentespecifice capabile de generalizare.

• Elaborarea unei legislaþii care sã stimulezeºi sã susþinã acþiunile de captare a apei de ploaiela nivelul la care ea sã devinã resursã naþionalã,în beneficiul unui numãr foarte mare degospodãrii, în special în zonele rurale.

** *

Se vor gãsi „specialiºti” care vor încerca sãdemonstreze cã apa de ploaie nu poate asiguraun consum stabil al apei menajere sau cãscoaterea din circuitul natural ar provocanenumãrate neajunsuri, ori cã nu este o ideenouã etc.

Se vor gãsi „afaceriºti” care vor explica cãsunt necesare autoritãþi naþionale pentru amonopoliza captarea apelor de ploaie.

Se vor gãsi „parlamentari” care vor propunetaxe pentru folosirea apei de ploaie.

Dar sper cã se vor gãsi ºi oameni înþelepþicare vor accepta aceastã idee simplã ºi vorînþelege cã pentru a transforma apa de ploaieîntr-o resursã naþionalã sunt necesare acþiunisistematice, susþinute tehnic ºi financiar, înbeneficiul unui numãr mare de gospodãrii dinþarã noastrã. Dacã acest lucru se va întâmpla,înseamnã cã aceastã idee simplã a meritat sã fiecomunicatã.


hidrotehnica - rowater.ro hidrotehnica/hidrotehnica - ziua mondiala a apei... · hidrotehnica,...

Documents