realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

27
Revista A Liceului Teoretic Mihai VeliciuPagini de cultura , opinie si divertisment NR.17 Anul 2 Chisineu-Cris mai 2009 Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

Upload: others

Post on 02-Apr-2022

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

Revista A Liceului Teoretic “Mihai Veliciu”

Pagini de cultura , opinie si divertisment

NR.17Anul 2 Chisineu-Cris mai 2009

Realizatorii revistei va doresc o

primavara luminoasa

Page 2: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

1

Aniversare Lucian Blaga ......……………………………………. Cupa Crisius …….………………………………………………. 1 Mai ................................................................................. Teen Fest ...........................………………………………………. Pasiunea mea …………................…………………………….. Recenzie de carte ….……………………….………………….. Interviu ..........................................….………………………. Let’s Party …………..…...............….…………………………

Cum am petrecut ….............….………………………………. Din creaţiile elevilor…..…..………………….…………………………. Nevoia de iubire ………………………………………………. Crişul Alb ….…………………………………………………… Cinemateca ……………………………………………………... Cronica unui bestseller …….………..………………………………… Test ………………………………………………………………. Educaţie sexuală ...……….…………………………………… Universul GSM ……………………………………………….. Perle …………….………………………………………………. De ce chiulim ? ………………………………………………. Colectivul de realizatori ...………………………………………

pag. 2 pag. 3

pag. 5 pag. 6

pag. 7 pag. 8 pag. 9 pag. 12

pag. 13 pag. 14

pag. 17 pag. 18 pag. 19 pag. 20 pag. 21 pag. 22 pag. 23 pag. 24 pag. 25 pag. 26

Page 3: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

2

Lucian Blaga a fost una dintre cele mai impunătoare personalităţi ale culturii interbelice, a fost filozof, poet, dramaturg, traducător, profesor universitar, jurnalist şi diplomat roman. S-a născut la Lăcram, lângă

Alba-Iulia, într-o familie de preoţi de origine aromână. Până la vârsta de 4 ani viitorul meşter al cuvântului nu a articulat nici o vorba, nici cuvântul vital "mama".S-ar spune că în cei 4 ani de muţenie „voluntara” Blaga şi-a însuşit in mod inconştient "Învăţătura lui Atman" (=tăcerea), despre care scrie mai târziu în Geneza metaforei şi sensul culturii (1937). A urmat cursuri liceale la Braşov şi a făcut trei ani de teologie la Sibiu. Studiile filozofice le-a făcut la Universitatea din Viena, unde a obţinut şi titlul de doctor, cu teza „Kultur und Erkenntnis” (1920). Între 1926 si 1939 a îndeplinit diferite funcţii in diplomaţie la Varşovia, Praga, Viena, Berna, Lisabona. A fost numit profesor la Universitate din Cluj la o catedra creată în mod special pentru el (Filosofia culturii). A debutat în ziarele arădene „Tribuna”, cu poezia „Pe ţărm” (1910), şi în „Românul”, cu studiul „Reflecţii asupra intuiţiei lui Bergson” (1914) Publică la Sibiu, în 1919, placheta de versuri „Poemele luminii” precum şi culegerea de aforisme „Pietre pentru templul meu”. Prima sa dramă,

„Zamolxe”, îi apare în ziarul „Voinţa” în 1920. În 1921 Academia Română îi decernează Premiul „Adamachi” pentru debut. Universitatea din Cluj îi premiază piesa „Zalmoxe” în 1922. Tot în acest an i se tipăresc primele traduceri de poezie în limba germană în revista cernauţeană „Die Brucke”. A fost ales membru al Academiei Române în anul 1937, discursul de recepţie şi l-a intitulat „Elogiul satului românesc”. În anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa del Conte şi de criticul Brasil Munteanu, dar se pare că ideea a pornit chiar de la Mircea Eliade pentru a

primi premiul Nobel pentru literatură. Autorităţile comuniste nu au sprijinit în nici un fel aceste gesturi, pentru că Blaga era considerat un filosof idealist, iar poeziile lui au fost interzise până la ediţia din 1962 îngrijită de Geoge Ivaşcu . Rosa del

Conte a recunoscut că paternitatea ideii îi aparţine lui Mircea Eliade, cel care publicase la moartea lui Blaga, în 1961, un emoţionant necrolog intitulat „Tăcerile lui Lucian Blaga”. Opera lui Lucian Blaga este originală deoarece el îmbina armonios poezia cu filozofia, creând viziunea poetică modernă. De exemplu poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o meditaţie filozofică cu accente lirice. Blaga transfigurează realitatea concretă intr-o viziune artistică specifică filozofiei blagiene. Poetul încearcă să reducă parţial misterul cu ajutorul logicii, al intelectualului şi al raţiunii

Articol de : Dihel Raluca, clasa a XI a U

Page 4: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

3

Cupa „Crisius” a avut loc vineri 8 mai şi sîmbătă 9 mai pe stadionul oraşului Chişineu-Criş. Acest spectacol a avut o dublă aniversare: 35 de ani de Palat al copiilor şi 30 de ediţii „Crisius”, acesta fiind organizat de preşedintele Palatului Copiilor Eugen Gagea şi de primarul oraşului Chişineu-Criş Gheorghe Burdan. La această cea de-a 30 ediţie au participat 1800 de copii au fost prezenţi elevi din patru ţări (Ungaria, Spania, Franţa şi Serbia) şi 12 judeţe (Arad, Timiş, Bihor, Sălaj, Cluj, Hunedoara, Caraş-Severin,Mehedinţi, Olt, Călăraşi, Harghita, Satu-Mare) din Romînia, care s-au luptat pentru cîştigarea celor 14 discipline sportive: tenis de masă, navomodele, karting, mini-footbal, aeromodele, şah, baschet, handball, karate-sho-tokan, kempo, gimnastica aerobica, judo, tenis de camp, informatică.

Regina disciplinelor fiind ca de fiecare dată, sportul care a atras cei mai mulţi spectatori şi anume kartingul. Copiii pilot au pornit startul în tromba, uimind publicul cu priceperea şi abilitatea

de care au dat dovada pilotandu-şi maşinile. La fotbal s-au înscris 33 de echipe, la handbal 25, iar la karting 10. La fiecare dintre aceste discipline s-a înregistrat un record de participare. Chiar şi la tenis de masă am avut 180 de copii, ceea ce înseamnă destul de mult.

Deosebit de interesante au fost concursurile de navomodele şi aeromodele- mici ambarcaţiuni frumos colorate- adundand numeroşi spectatori iubitori ai acestor sporturi speciale. Concursurile s-au finalizat prin punctajele obţinute de fiecare unitate şcolară în parte, astfel că mult aşteptatele rezultate arată astfel: Locul I şi cupa “Crisius” a fost cîştigată de Palatul Copiilor din Arad, Locul II a fost cîstigat de Palatul Copiilor din Reşiţa si, Locul III a fost cîstigat de Clubul Copiilor din Chişineu Criş Aceasta performanţa nu trebuie trecuta cu vederea mai ales că în ultimii ani oraşul nu a urcat pe podium. Acest premiu poate fi considerat o surpriză plăcută.

Articol de Vidican Carina, clasa a XI a U

Page 5: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

4

Cupa „Crisius” a ajuns la ediţia cu numărul 35. Sute de elevi din ţara şi străinătate şi-au dat întâlnire la finalul acestei saptămâni la o nouă ediţie a Cupei „Crisius”. Competiţia organizată de Palatul Copiilor din Chişineu-Criş a cuprins 13 discipline sportive: tenis de masă, navomodele, karting, mini-fotbal, aeromodele, şah, baschet, handbal, karate-shotokan, karate-kempo, gimnastică aerobică, judo şi tenis de câmp, plus un concurs de informatică. Alături de copiii de la zeci de şcoli din toata ţara, evenimentul de pe Criş a fost onorat de prezenţa unor unităţi de învăţământ din: Serbia, Franţa, Germania, Republica Moldova şi Spania.

Palatul Copiilor Arad a câştigat anul trecut competiţia, având cele mai multe puncte în ierarhia generală. Domnul Sorin Savu (S.S.) a acceptat să ne răspundă la câteva întrebări. M.S. -Cum se desfasoara competitia,este pe categorie de varste? S.S.–Păi după cum ai observat cercul de karting de la Palatul Copiilor Reşiţa are o experienţă vastă în susţinerea şi organizarea de competiţii sportive de acest tip.Competiţia este pe clase diferite, fiecare clasă având o capacitate cilindrică exprimată în centimetri cubi (cc) şi o anumită vârstă. În acest an am fost delegaţi de către organizatori să conducem această competiţie, toată logistica

ce ţine de acest sport (steaguri, imprimate , formulare de înscriere, arbitraje etc.) au fost aduse de la Reşiţa pentru buna desfăşurare a concursului. M.S.- Dacă de exemplu eu sau un prieten am dori să intrăm în competiţie ce ar trebui să facem? S.S.-Depinde de vârstă, acest sport se adresează copiilor între 5 şi 18 ani, cu condiţia să fie înscrişi la un cerc de profil de karting din ţară. M.S.-Vă spun, sunt mulţi copii care ar dori, dar e nasol că deocamdată nu se poate aici. S.S.- Da,cred că ar fi mulţi copiii care ar dori să facă asta dar din păcate la voi lipseşte în primul rând voinţa factorilor locali de a avea la Club un asemenea cerc de karting. Dar este la fel de importantă şi prezenţa unui profesor împătimit de "motoare" şi care să depună multă muncă cu copiii. Mai este o problemă, cu baza materială, dar de exemplu Primăria de la Lugoj, jud. Timiş a alocat fonduri pentru achziţionarea a 5-6 karturi pentru clubul din localitate şi rezultatele au apărut imediat,au luat locul al II-lea ceea ce e o mare realizare pentru ei şi pentru copii în primul rând. Deci cu alte cuvinte ,se poate. M.S.-Vă mulţumesc pentru interviul acordat şi vă urez o zi plăcută cu cât mai multe realizări. S.S.- Îţi urez multă baftă şi să ajungi la o televiziune mare şi poate o să-ţi aminteşti de Sorin Savu de la Reşiţa. M.S.-În fiecare an de când eram mic v-am văzut la organizare aici la Chişineu-Criş şi cu siguranţă o să vă ţin minte. Au participat nouă echipaje:de la Palatul Copiilor Oradea, Palatul Copiilor Drobeta Turnu-Severin, Palatul Copiilor Zalău, Palatul Copiilor Reşiţa, Clubul Copiilor Lugoj, Clubul Copiilor Orşova, Clubul Copiilor Marghita, Clubul Copiilor Beiuş şi Clubul Copiilor Şimleul Silvaniei.

Articol de : Moga Silviu (MS) cls. a XI a U

Page 6: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

5

In Romania această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialista in 1890. Înperiada regimului comunist , de 1 mai autorităţile organizau manifestaţii uriaşe pe marile bulevarde, coloanele de muncitori în ţinute festive fiind nevoite să scandeze lozinci şi să poarte pancarte uriaşe. După 1990 importanţa propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte, delectându-se cu mâncărurile tradiţionale: crenvusti sau mici si bere. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului. Mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internaţională a Muncii. Există şi excepţii, de exemplu:Australia ,Flvetia ,Statele Unite unde 1 Mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea ţărilor vest europene, ziua de 1 Mai este zi liberă În ţările comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie

a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, şi naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai, fusese transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este

edificator în acest sens: Certurile şi

neînţelegerile simbolizate de lupta de clasă se transformă acum într-un simbol al unităţii şi înălţării naţiunii. În România, după evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 Mai nu a mai fost sărbătorită prin

festivităţi decât la iniţiativa unor reprezentanţi ai unor partide precum PSM şi PRM. În 2003, pentru prima oară în istoria post – decembristă, o confederaţie sindicală (Blocul National Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere şi muzică, pentru a serba acestă zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzaţiile de simpati pro-comuniste, amintirea propagandei PCR fiind încă vie în conştiinţa populaţiei.

ArticoL de : Tira Mirela cls. A XI aU

Sursa : WWW.raportal.ro

Page 7: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

6

“MIHAI VELICIU” vs. “VASILE GOLDIŞ”

În 24 aprilie a avut loc cea de a treia confruntare pentru liceul nostru. . Nimic diferit de “confruntarea” anterioară. De data aceasta am venit pregătiţi ca şi albinele pentru primăvară . Multă agitaţie , multe emoţii aceaşi noi , cu inima cât un purice.

Prima parte a competiţiei s-a desfăşurat în Complex Armonia. Proba de cultură generală s-a terminat la egalitate . Probele sportive : fotbal şi majorete au fost câştigate de către adversarii noştrii.

Seara de divertisment a început la ora 20:30 in acelaşi loc club Space , de pe ştrandul Neptun. Prima probă , proba de impresionare, a fost câştigată de către cei de la Liceul “Vasile Goldiş”. Proba de dans le-a mai adus un punct celor de la “Vasile Goldiş ” Aşa cum ne-a obişnuit Oana Miron a impresionat din nou juriul cu talentul ei astfel că echipa noastră a intrat în posesia punctului acordat pentru canto. A urmat proba supriză unde adversarii noştrii au ieşit din nou invingători .

Proba mascotei s-a terminat cu victoria de partea noastră

În final “Vasile Goldiş” s-a calificat mai departe .. Noi am ramas cu speranţa ca anul viitor va fi mult mai bine . Pentru cei interesaţi , de acumularea mai multor informaţii despre această competiţie puteţi vizita site-ul oficial :

www.teen-fest..ro

“Ţin să felicit cele două echipe pentru efortul care l-au depus în pregătirea acestei seri de divertisment şi să urez succes în continuare tuturor echipelor în pregătirea unor probe cât mai interesante, atât pentru spectatori, cât şi pentru juriu” a declarat Varga Glad producătorul evenimentului. Chiar dacă nu am învins, în cele din urmă suntem mândri de liceul nostru şi de realizările pentru care muncim atât de mult .

Articol de : Fildan Ramona clasa a XI a U

Page 8: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

7

Fiecare persoană are o pasiune, o înclinaţie spre un anumit domeniu. În cazul meu, muzica este pasiunea mea, ea face parte din viaţa mea şi mă reprezintă în tot ce fac.

Majoritatea oamenilor care fac ceva extrascolar în afara orelor de curs sau a serviciului, au un model de urmat.

Modelul meu în viaţă este Beyonce, pentru că are o voce de invidiat şi este una dintre

cele mai bune cântăreţe din lume, fiind foarte talentată şi pune suflet în tot ce face. Eu cânt de la vârsta de trei ani, când încă nu puteam să pronunţ bine cuvintele. În jurul vârstei de nouă ani, părinţii mei m-au înscris la Şcoala de Artă din Arad unde fac ore de canto, solfegii şi istoria muzicii. Fiind eleva Şcolii de Artă am participat la diferite spectacole şi concursuri: Steluţa de Cristal, Arad 2006-2007-2008 unde am luat premiul 1, Q-Star Nadlac 2007-2008 premiul I, Peda-Fest Arad 2007 premiul 1. La primul meu concurs am luat premiul II şi nu voi uita asta niciodată. De când am început să cochetez cu muzica, viaţa mea s-a schimbat radical, pentru că timpul meu liber este mai puţin, dar şi satisfacţia de a le cânta celor din jur este mai mare.

Atunci când sunt pe scena transmit celor din jur mesajul melodiilor mele şi primesc în schimb caldura şi aplauzele lor. Pentru a cânta am nevoie de foarte multă exersare, iar aceasta înseamnă să cânt în fiecare zi. De asemenea, aş menţiona şi sprijinul părinţilor fără de care nu aş fi putut progresa şi merge mai departe. Muzica este viaţa mea şi nu cred că aş putea trăi fără ea!

Articol de : Popa Laura, clasa a VIII a A Îndrumător: prof. Tătar Aura

Page 9: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

8

Romanul „Memoriile unei gheişe” scris de Arthur Golden a fost publicat în anul 1997, iar filmul regizat de Rob Marshall a fost lansat în 2005. Mi-a plăcut mai mult cartea, fiind, normal, mai complexă, dar consider că şi filmul ne oferă un cadru exotic şi mai puţin întâlnit, care ne captează atenţia. Evident, există multe diferenţe între carte şi film, unele minore, altele mai importante, dar, comparând cu lecturile mele precedente, am îmbrăţişat din prima clipă viziunea impusă de regizorul american, ideile sale, „ecranizarea” diferită de cea pe care mi-o construisem eu în timp ce citeam cartea. Povestea din filmul “Memoriile unei gheişe” (“Memoirs of a Geisha”) începe în anul 1929 spre sfârşitul epocii de aur a gheişelor, acţiunea derulându-se într-un cartier de gheişe fictiv. Chiyo, o fetiţă de 9 ani, dintr-un sat japonez, este vândută unei gheişe din Kyoto, Hatsumono, care, fiind geloasă pe frumuseţea lui Chiyo, o face să treacă prin nişte momente chinuitoare, chiar dezumanizante. Mai târziu, Chiyo este salvată de rivala lui Hatsumono, Mameha, care o îngrijeşte şi o ocroteşte. Chiyo devine astfel gheişa Sayuri, care, într-un timp foarte scurt, desprinde toate aptitudinile sociale şi artistice necesare supravieţuirii în societatea japoneză.

Sayuri este învăţată că o gheişă nu este liberă să iubească sau să-şi urmeze destinul, suferind foarte mult când se îndrăgosteşte de Iwamura Ken, preşedintele unei companii de electricitate din Osaka.

O primă diferenţă între carte şi film este prezentă la început, când doar în carte

este menţionat domnul Tanaka, persoană care, în viziunea lui Chiyo şi a surorii ei, Satsu, ar putea să le adopte (mama lor este pe moarte, iar tatăl foarte bolnav şi bătrân). Acest domn îi cere tatălui celor două fete să le vândă gheişelor pentru un viitor mai bun. În film, domnul Tanaka lipseşte, dar sunt evidenţiate cu măiestrie disperarea şi deruta surorilor în

momentul în care sunt luate de acasă, ele neînţelegând ce se întâmplă. Spre sfârşitul cărţii, se vorbeşte despre criza din timpul celui de-al Doilea Război Mondial cu termenul “kuraitani”, adică Valea Întunericului, iar majoritatea oamenilor din Gion, printre care şi gheişele, erau trimise în locuri sigure. Sayuri este trimisă la familia Arashino, care nu este menţionată în film, unde locuieşte şi lucrează mai mult de 5 ani,

când este solicitată din nou în calitate de gheişă. Ultimul capitol nu este înfăţişat în peliculă, dar eu îl consider destul de important şi interesant, şi cred că ar fi fost potrivit să fie puţin prezentat şi în film. Dar şi aşa, finalul ales pentru film, plasat într-un cadru de basm, excepţional, îl face pe spectator curios şi dornic de a afla urmările. Astfel, în finalul cărţii aflăm că Sayuri nu va mai lucra ca gheişă, dar a rămas cu preşedintele, cel pe care-l iubea, în calitate doar de amantă, el fiind deja căsătorit şi având două fiice. După ce Sayuri se mută în New York, îşi deschide propria casă de ceai pentru oamenii de afaceri japonezi, care călătoreau în Statele Unite. În acest mod, Sayuri a continuat tradiţia, rămânând o legendă…!

Articol de : Butar Miruna, clasa a XI-a U Îndrumător: prof. Badea Cristina

Page 10: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

9

Doamna profesoară Vlăduţ Ramona

(V.R.), a avut bunăvoinţa de a-mi răspunde la câteva întrebari: R: Având în vedere faptul că sunteţi de mai mult timp în acest liceu, la ce nivel a ajuns relaţia dvs profesională cu elevii şi profesorii? V.R.Consider că am o relaţie profesională bună şi foarte bună, atât cu colegii cât şi cu profesorii şi elevii. R: Vi s-a părut dificil drumul parcurs până în momentul de faţă referitor la statutul dvs de profesor? V.R. Ca orice început a fost destul de greu dar, având parte de colegi care la un moment dat, în anii de liceu mi-au fost profesori, am beneficiat de o primire călduroasă şi de mult ajutor, ceea ce m-a ajutat să mă acomodez repede, şi să mă formez ca şi dascăl. R: Aţi dori să schimbaţi ceva aspect al acestui liceu? V.R.Îmi face plăcere să cred că liceul nostru se evidenţiază prin profesionalism şi performanţă. Acest lucru presupune efort, seriozitate şi multă muncă atât din partea elevilor cât şi a profesorilor. R: Pe parcursul anilor petrecuţi de dvs în învăţământ, ce fel de schimbări aţi observat în comportamentul elevilor?

V.R. Experienţa mea în învăţământ este doar de 6 ani, ceea ce mă face să cred că alţi colegi ar fi mult mai îndreptăţiţi decât mine să răspundă. Însa ceea ce pot eu să spun este că, în aceşti ani am observat cu drag maturizarea elevilor cărora le-am predat, dezvoltarea personalităţilor lor. Pe lângă aspectele pozitive trebuie să recunosc că există şi lucruri cu care nu sunt de acord cum ar fi: superficialitate, obrăznicie, care din păcate însoţesc comportamentul unor elevi. R: Cum vă vedeţi ca şi cadru didactic în următorii ani? V.R. Îmi face plăcere să cred că în viitor voi fi un cadru didactic cu mai multă experienţă, maturitate, o profesoară caracterizată de profesionalism.

R: Vă mulţumesc pentru timpul acordat.

Articol de: Stana Narcisa, cls. a XI a U

Page 11: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

10

Acum, în apropierea acestui final de an şcolar, doamna profesoară Lezeu Ana-Maria (L.A) a acceptat să îmi răspundă la câteva întrebări.

R: Cum vă simţiţi în postura de cadru didactic, având în vedere că sunteţi în primul an de învăţământ? L.A: Primul an de învăţământ este pentru fiecare cadru didactic o perioadă de ucenicie, o perioadă în care îţi formezi propriul stil de predare, “înveţi” cu alte cuvinte codul profesiei tale. R: Meseria de profesor a fost din totdeauna ceea ce aţi dorit să faceţi? L.A: Se spune că perioada aceea din viaţă în care descoperi lumea prin joc, adică copilăria, este de fapt o proiecţie a viitoarei tale personalităţii. Majoritatea jocurilor în care mă implicam în copilărie, erau acelea de simulare a profesiei de cadru didactic, iar această înclinaţie s-a dezvoltat cu trecerea anilor, iar acum s-a materializat, dovadă că sunt în prezent cadru didactic. R: Cum vi se par noile generaţii de elevi?

L.A: Deşi nu am terminat de mult, iar diferenţa de vârstă dintre mine şi elevii mei nu este mare, o schimbare de comportament este perceptibilă. Totuşi dacă încerci să întinereşti cu fiecare generaţie pe care o dirijezi, cred că prăpastia nu va fi atât de mare.. R: Ce schimbări aţi dori să vedeţi în liceul nostru? L.A: Dacă este vorba să se caute neconcordanţe şi disfuncţionalităţi într-un sistem, acestea se pot găsi cu uşurinţă. Pentru mine Liceul Teoretic “Mihai Veliciu” este o instituţie care încearcă să răspundă nevoilor elevilor, chiar dacă mai apar pasager unele probleme. R: Credeţi că prin impunerea unor reguli stricte in şcoală, elevii vor fi mult mai preocupaţi de studiu? L.A: Eu consider că impunerea unui set de reguli stricte, nu mai poate fi considerată soluţia ideală pentru a motiva elevul să fie receptiv la mesajul didactic. În prezent dispunem de multe metode moderne cu ajutorul cărora să-i facem pe elevi nişte parteneri receptivi în procesul de predare-invăţare. R: Cum vă vedeţi ca şi cadru didactic in următorii ani? L.A: Datoria orcărui cadru didactic atât faţă de el însuşi cât şi faţă de instituţia în care profesează este să-si autodepăşească limitele. Eu sper că o dată cu trecerea anilor o oarecare uzură să nu-şi pună amprenta, ci fiecare şi chiar fiecare dificultate să o pot considera o oportunitate de a mă edifica intelectual. Aşadar „Per aspera ad astra”. (prin muncă [asiduă], către stele N.Red.)

Articol de: Moţ Andrea Clasa: a XI a U

Page 12: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

11

Multi elevi suntem in acest liceu si doar 15 au participat la acest concurs de devertisment. Printe acestia se numara si prezentatoarea care ne-a reprezentat liceul si anume Ramona Fildan(R.F).

Poate ca multi dintre voi sunteti curiosi cum a reusit sa depaseasca emotiile sau daca i-a placut rolul de prezentatoare? Astazi vom afla.

G.I: Stim ca multi dintre colegii nostri si-ar fi dorit sa prezinte acest eveniment. Cum ai ajuns sa fi chiar tu acea persoana? R.F: Am fost doar omul potrivit la locul potrivit, nu a fost ceva organizat sau planificat.

G.I: Ai avut emotii? Daca da cum ai reusit sa treci peste ele? R.F: Da mai ales prima seara, avand in vedere ca mi-am uitat discursul acasa, insa totul a fost ok.

G.I.: Ti se potriveste postul de prezentatoare? R.F: Nu as putea sa spun ca prezentarea Tenn Fest-ului a fost un punct de rascruce insa imi face placere sa iau parte la astfel de evenimente.

G.I: Cum te-ai inteles cu cei 3 colegi ai tai de la Teen Fest, prezentatorii? R.F: Cu primii doi prezentatori reprezentantii de la Henri Coanda si Pecica nu am schimbat nici macar doua cuvinte, insa cu prezentatorul de la Vasile Goldis pot spune ca am ramas amici. G.I:Daca ai primi alte cereri pentru a prezenta un eveniment mai mare ai face-o? R.F: Depinde de evenimentul respectiv, daca as considera ca am ceva in comun cu acel eveniment as face-o. G.I: Multumim pentru timpul acordat. R.F: Si alta data...

Interviu realizat de Gligor Ioana cls. a XI a U

Răspunsurile corecte ale testului de cultură generală din numarul trecutIntrebarea 1- Caragiale s-a nascut la 1 feb 1852 Intrebarea 2- Lucian Blaga Intrebarea 3- La tiganci Intrebarea 4- 1883 Intrebarea 5- 1868

Intrebarea 6- 7 Intrebarea 7- I.L.Caragiale Intrebarea 8- 1910 Intrebarea 9- Luceafarul

Intrebarea 10- roman

Page 13: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

12

În acest articol este vorba despre cele două discoteci ale oraşului, Gold Club patronat de Emil Muşat şi Crjasebo condus de către Santangelo Walter. Cei doi au fost amabili să ne raspundă la câteva întrebări legate de aceste două locaţii care reprezintă tineretul acestui oraş . A.P. : De unde v-a venit idea de a deschide discoteca? E.M. : Ideea mi-a venit de vreun an de

zile, dar anul acesta am avut oportunitatea de a o deschide. W.S. Nu am deschis discoteca, ci am preluat-o. A.P. : Care sunt avantajele oferite de clubul dumneavoastră? E.M. : Muzică de calitate, lume bună siguranţă oferită clienţilor, o gamă largă de băuturi. W.S.: Discoteca în sine nu e o prioritate de a mea, eu vreau să creez un loc elegant, accesibil pentru toată lumea. A.P.: Ce planuri de viitor aveţi? E.M.: Organizări de petreceri tematice, invitaţi speciali atât din ţara cât şi din

Ungaria, deschiderea barului pe timp de zi şi a unei terase in faţa localului, pe timp de vara. W.S.: Dezvoltarea restaurantului, concerte în aer liber şi menţinerea

discotecii. A.P.: Care sunt punctele care necestită îmbunătaţiri E.M.: Cu timpul clubul se va renova schimbându-se aspectul pereţilor şi decoraţiunile interioare. W.S.: Multe... În primul rând, recalificarea personalului, amenajarea terasei în stil rustic, amenajarea a unei parcări de 300 m pătraţi cu acces direct la terasa, proiectari pe ecran a diferitelor activitaţi. A.P.: Mesajul dumneavoastră pentru elevi.... E.M.: Elevii sunt aşteptaţi în fiecare weekend să se distreze întru-un ambient plăcut şi sigur. W.S.: Vă voi oferi mai multe combinaţi de meniuri şi voi sponsoriza cu timpul activităţile elevilor.

Articol de :Porumb Aexandru, clasa a-XI-a U

Page 14: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

13

Dupa cea mai importanta sarbatoare a primaverii, pastele, iata ca a venit si 1 mai, sarbatoarea micilor si a berii si nu numai. Nu pot sa va spun decat ca si eu, ca si orice roman am petrecut 1 mai la iarba verde inconjurat de mici, bere, prieteni si rude.

Locatia unde mi-am petrecut ziua

mea libera a fost nu departe de orasul in care locuiesc, si anume la Statiunea Baile 1 mai nu departe de Oradea, aflata intre doua sate bihorene si anume: satul Rontau si Satul Haieu.

Este un loc primitor cu oameni cumsecade obisnuiti cu primirea turistilor. In apropiere la doar 3 Km distanta, este situat satul Betfia, un sat linistit cu oameni primitori, care are un platou carstic unic in zona. Mai exact, un aven cu o adancime de 86 de metri, denumit in zona "Craterul de la Betfia". Pana aici am facut

deplasarea cu masina desi puteam merge si pe jos avand in fata o priveliste minunata, o padure frumoasa, cu un aer bogat in oxigen. Senzatia aceasta de aer proaspat iti dadea impresia ca esti la munte nu intr-o padure oarecare.

In sfarsit parasind padurea am ajuns la statiune unde ne-am balacit in cele doua stranduri termale cu apa calda, si anume strandul ,,Venus", si ,,Strandul cu valuri", cu o capacitate ma mica dar care te facea sa simti valurile marii. De gratare n-am dus lipsa, statiunea fiind impanzita de restaurante care mai de care. Restul zilei ni l-am petrecut vizitand renumitul ,,Lac cu Nuferi", unde am putut intalni si o floare unica, ea putandu-se admira doar in aceasta statiune. Nu pot sa inchei aceasta povestire decat cu un larg zambet pe buze, dar si trist deoarece a durat atat de putin...

Totusi a fost o experienta unica si sper sa mai fie si o ,,data viitoare''.

Articol de: Costescu Andrei, cls. a XI a U

Page 15: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

14

BAIDOK ESTERA cls. I B BAIDOK NAOMI cls. I B

ORĂDAN BENI cls. III A GASPAR CRISTIAN cls. III A

HERDEA TITUS cls. I B JIDA ELIZA cls. III A

MANDA PAULA cls. III A MOŢ DIANA cls. III A

Page 16: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

15

OTLĂCAN MONICA cls. I B PRIBEK DAVID cls. I B

PRIBEK VANESSA cls. III A RINTA LARISA cls. III A

TORSAN ANAMARIA cls. III A VIDICAN DENISA cls. IV A

VIDICAN DENISA cls. IV A VIDICAN OANA cls. I A

Page 17: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

16

Azi trăim …

Azi în vise trăim, Azi în iluzii trăim, Azi doar visăm, Visăm la iubiri. Trăim doar din amintiri Cât dăm şi cât primim? Vrem iubire, vrem să fim iubiţi Dar noi cât şi câţi iubim? Cât dăm şi cât primim? Nu putem fi plăcuţi de toţi şi de toate. Plăcerea e doar o parte, Visele sunt bucăţi dintr-o carte. Marea iubire e doar un ideal Mult prea superficial. Aş putea, poate! Da definiţii la toate! Dar pe care-l interesează După reguli să trăiască? Unde am ajuns?

Pornesc pe calea mea, Vreau să găsesc pacea-n iubire. În parc totul e liniştit, Totul e pustiu şi de omenie lipsit. Vreau să mă rup de lume Aş vrea să trăiesc mai bine în glume. Această lume e prea rea; Aici se încalcă legea, Aici unde iubirea, E doar un vis secret, Unde niciun sentiment nu e concret. Zilnic se răzbună Fiu contra tată Şi fiică contra mamă. De acolo vreau să scap!

Unde nu e respectată inima, Nimeni nu cunoaşte un Dumnezeu... Doar pe cel Rău... Căci e amuzant să fii rău. Furie, gelozie, ură, Nu mai au credinţă Şi încredere, speranţă? Unde bisericile Duminică de duminică se golesc,

Dar numărul barurilor creşte Şi al străzilor murdare, Care zi de zi sporesc Şi oamenii le umplu. Omul a uitat Că de Dumnezeu e creat Să iubească, să ierte şi să muncească?

Stă un înger lângă mine Şi mereu imi spune׃ "Asta e bine!" Dumnezeu ne-a dat minte, Ca să gândim, El ne-a dat dreptul la alegere Tu alegi! Şi alegerea ta adesea, mă dezamăgea. Strada are un vocabular De te strâmbi De parc-ai fi inghiţit ceva amar, Dar n-ai încotro, Ori redai ce primeşti Ori înghiţi! Ce s-a întamplat? Mă miră faptul că te-ai înstrăinat, Nu ai niciun respect faţă de EA, Faţă de viaţa ta! Dumnezeu ţi-a dat viaţă să o trăieşti, Nu să o distrugi sau să o părăseşti.

Versuri de : Farkas Isabella, clasa a XI-a U Îndrumător : prof. Badea Cristina Alexandra

Page 18: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

17

Cand iubirea nu este dorinta , ci nevoi asteptand de la altcineva sa-ti acopere toate golurile existentei tale. Sa-ti rezolve toate problemele emotionale materiale , de orice nautra , nu vei putea fi niciodata pe deplin fericit/a , incat fericirea ta intotdeauna va depinde de cineva din exterior. Nu atunci vei fi cu adevarat fericit/a si vei trai o relatie de iubire sincera cand iti gasesti sursa de fericire in tine insuti. Cand fericirea ta nu depinde de altcineva ci doar de tine. E important sa elimini cei mai răi dusmani ai iubirii: teama si nevoile. Scopul iubirii nu este de a-ti impovara partenerul/a cu toate nevoile tale ca el sa-ti satisfaca toate asteptarile , ci de a va impartasi reciproc iubirea. Iubirea alunga de asemenea teama , nelinistea , blocajele , provocate de acestea de urmarile unui scop , incat singurul scop este bucuria de a va intalni si de a imparasi ceea ce exista mai bun si sublim in voi: ”IUBIREA”. Pe langa teama nevoile sunt cele care stau la baza asa-zisei iubiri , unele dintre el ear fi: - nevoia de a ti se arata afectiune

- nevoia de a-ti petrece timpul liber - nevoia de a fi apreciat/a - nevoia de a nu fi singur/a - nevoia de a beneficia pe diverse planuri: materiale , sociale , etc. - nevoia de siguranta - nevoia de a gasi un sprijin - nevoia sexuala - nevoia ca partenerul/a sa fie un

substitut al mamei sau tatalui. Insa iubirea nu presupune teama , cand amesteci frica in iubire rezultatul este un

blocaj , o neliniste. Sfat: cauta se te bucuri de iubire atunci

cand ea apare si nu-i inchide usa gasind diferite motive de a o refuza. Iubire nu-ti complica viata ci din potriva iti da inca un plus pentru a fi implinit din toate punctele de vedere. Nu duce la nici un esec, profesional, social, da a-ti neglija alte aspecte ale vietii personale. Din contra, iubirea aduce cu ea elan ceea ca te face sa fi mai eficient pe toate planurile, iti da frau liber la ratiune, te face sa gandesti altfel.

Iubirea - un motiv in plus spre fericirea absoluta in toate domeniile daca esti fericit atunci ai si chef de viata si mai mare.

Articol de : Vartolomei Saveta cls. a XI aU

Indrumator:prof. Ligia Zaharia

Page 19: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

18

Este un râu ce izvorăşte din Munţii Apuseni şi străbate România şi Ungaria prin depresiunile Brad, Gurahonţ, Zarand, Dealurile de Vest, vărsându-se ulterior în Râul Crişului Dublu din Ungaria unindu-se cu Crişul Negru. Crişul Alb face parte din Câmpia Crişurilor, această câmpie la rândul ei ocupă partea centrală a Câmpiei de Vest. Pe o porţiune de 500 de metri râul marchează frontiera romano-ungară . REFERINŢE: - administraţia Naţională Apelor Române – Cadastrul Apelor – Bucureşti - institutul de Meteorologie şi Hidrologie – Râurile Române – Bucureşti 1971 - Trasee turistice – jud. Arad - Trasee turistice – jud. Hunedoara.

Podul din Chişineu Criş face legătura dintre Chişineu Criş şi localităţile din apropiere. Ţările traversate de Crişul Alb sunt:

România ( jud. Hunedoara , jud. Arad) şi Ungaria ( Comitatul Bekes). AFLUENŢI: Afluenţi de stânga: Valea Albă, Valea Laptelui, Plai, Buceş, Ţebea, Vălişoara, Prăvăleni, Valea Mare, Valea Rea, Sighişoara, Bodeşti, Almaş, Chişindia, Canalul Morilor, Gut, Cingher, Chişer. Afluenţi de dreapta: Artan, Brad, Junc, Ribiţa, Baldovin, Obârşia, Ociu, Hălmăgel, Leasa, Valea Leucii, Tăcăşele, Zimbru, Feniş, Crocna, Dumbrăviţa, Craicova, Topasca, Sebiş.

Principalele localităţii traversate de Crişul Alb sunt: - în România: Baia de Criş, Brad, Gurahonţ, Dieci, Sebiş, Ineu, Şicula, Cintei, Chişineu Criş, Socodor, Pilu. - în Ungaria: Bekes, Gyula.

Articol de : Usca Adelina, clasa a XI-a U

Îndrumator : prof. Chiş Livia

Page 20: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

19

Luna aceasta am vazut un documentar (Zeitgeist), pe care mi l-au recomandat cativa prieteni. Mi-a placut si am decis sa scriu un articol. Pe masura ce vizionam documentarul imi dadeam seama că suntem pe zi ce trece tot mai induşi în eroare: tot ceea ce credeam că înţeleg, care ne este originea şi încotro ne îndreptăm este un mare semn de intrebare. Credeţi că autoritatea religioasă este singura care niciodată nu a fost atinsă? Instituţiile religioase de pe lumea asta se află la fundul mocirlei. Aceste instituţii au fost puse în vârful ierarhiei de cei care deţin frâiele puterii sau de cei care v-au dat cartelurile bancare. Şi asta pentru că stăpânii voştri nu dau doi bani pe voi sau pe familiile voastre, le pasă doar de ceea ce a contat şi până acum pentru ei: a deţine controlul asupra lumii ăsteia blestemate. Cel mai mare paradox al tuturor timpurilor – se afirmă în film - este religia. Religia susţine că există un om sfânt în cer care are zece reguli pe care dacă nu le respecţi va avea el grijă de tine: te va trimite într-un loc al groazei, suferinţei, torturii; vei ţipa de frică şi de spaimă până la sfârşitul vremurilor. Dar El…TE IUBEŞTE! Religia înghite anual miliarde de dolari, nu plăteşte taxe şi va avea tot timpul nevoie de încă puţin.

Oamenii din cele mai vechi timpuri îşi arată adoraţia şi respectul faţă de soare şi nu e greu să înţelegem de ce. Răsare în fiecare dimineaţă aducând căldura, siguranţa, lumina de care oamenii au nevoie. Fără soare viaţa nu ar fi posibilă, de aceea acest lucru a făcut ca Soarele să

fie idolatrizat. El era considerat din timpuri imemoriale reprezentantul creatorului nevăzut (Dumnezeu).

Încă din anul 3000 î.Hr egiptenii se închinau lui Horus, Dumnezeul-Soare al Egiptului; despre el se ştiu multe lucruri pe baza hieroglifelor descoperite. Detaliind, povestea lui se desfăşoară cam aşa: se naşte în 25 decembrie din fecioara Isis alias Maria. Naşterea sa a coincis cu

apariţia unei stele în est, al cărei drum ceresc a fost urmat de trei regi în dorinţa lor de a preamări pe Mântuitorul nou-născut. La vârsta de 12 ani era învăţător, la 30 a fost botezat de către Anap, după această etapă simbolică din viaţa sa şi-a început lucrarea. Avea 12 discipoli cu care

călătorea, înfăptuind minuni ca vindecarea bolnavilor sau mersul pe apă. Era cunoscut sub diferite nume: “Fiul trimis de către Dumnezeu”, “Lumina”, “Mielul Domnului” şi multe altele. A fost trădat de către un discipol. A fost crucificat, îngropat timp de 3 zile, după care a înviat. Poveştile despre însuşirile lui Horus s-au răspândit în multe culturi ale lumii care au creat dumnezei pornind de la acelaşi model (Attis, Krishna, Dionysos, Mithra şi cel mai recent mântuitor, Iisus Hristos). Luând în considerare toate aceste lucruri, filmul sugerează că de fapt, Iisus Hristos nici măcar nu a existat şi că este doar o copie a lui Horus. “Religia creştină este o parodie a adorării Soarelui, prin punerea în locul acestuia a unui om pe nume Hristos.” (Thomas Paine 1737-1809) (“Zeitgeist” – spirit, climat al vremii şi al societăţii, Germ. N.R.)

Articol de: Banciu Bogdan, clasa a XI a U Coordonator: prof. Badea Cristina

Page 21: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

20

În Jurnalul unui scandal (Notes on a Scandal) al scriitoarei britanice Zoe Heller, acţiunea este narată din perspectiva unei profesoare de istorie – Barbara Covett – cadru didactic la o şcoală din nordul Londrei. La începutul anului şcolar îşi face apariţia Sheba Hart, o femeie plină de entuziasm şi foarte frumoasă care aderă la personalul didactic al respectivei şcoli pe postul de profesor de olărit. Sheba este un personaj neconvenţional, care stârneşte atenţia şi bârfele în interiorul catedrei. Sheba este, de asemenea, complet nepregătită pentru mediul gălăgios şi imprevizibil al elevilor mânaţi de impulsurile adolescenţei. Încearcă să facă faţă acestor dificultăţi, sperând să le poată totuşi trezi curiozitatea faţă de artele plastice şi chiar reuşeşte să-l atragă pe unul dintre elevi, însă acest triumf ia o întorsătură nu tocmai ortodoxă. Cu timpul, membrii catedrei devin fermecaţi de spiritul liber, simplitatea şi inocenţa Shebei şi încep să şi-o dorească aproape. Când Barbara, un personaj care îşi petrecuse toată viaţa în singurătate încercând să închege prietenii fără succes, ‘se loveşte’ de şarmul Shebei, nici măcar paginile propriului jurnal nu rămân străine, pe acestea figurând numele Sheba Hart. Barbara Covett joacă rolul ‘observatoarei’ mult timp, notând detalii legate de comportamentul colegilor ei în jurul Shebei, devenind tot mai fermecată de personaj şi ajungând să dezvolte fantezii. În acest timp, Sheba împreună cu singurul ei elev interesat îşi ‘aprofundează’ relaţia într-o idilă ilicită. Cei doi ajung să întreţină relaţii sexuale pe ascuns. Cu timpul, Sheba şi Barbara se împrietenesc, aceasta din urmă dându-şi seama de relaţia nesănătoasă dintre profesoara nou-venită şi elev. Singurul lucru care

alimentează prietenia dintre cele două (spre deliciul Barbarei) este secretul pe care îl împărtăşesc. Astfel, Barbara devine o parte signifiantă din viaţa Shebei, iar Sheba ocupă mai multe pagini în jurnalul în care profesoara de istorie îşi transcrie viaţa solitară. Spre sfârşitul cărţii, când Portia, animalul de casă cu care Barbara îşi petrecuse doisprezece ani din viaţă se stinge, aceasta apelează la Sheba pentru consolare. Sheba

refuză să-i acorde un sprijin moral, punând familia pe primul loc. Ni se relevează, astfel, latura obsesivă a Barbarei: o bătrână neîmplinită, posesivă, implicată până la abnegaţie în relaţii care aşteaptă de la cei cu care leagă prietenii dăruire totală, motiv pentru care a rămas singură. Ca răzbunare pentru ‘trădare’, îi mărturiseşte unui coleg relaţia dintre Sheba şi elevul Connoly, ştiind că profesorul va anunţa părinţii minorului. Cazul

ajunge pe primele pagini ale tabloidelor, iscând un scandal public. Sheba nu află decât la sfârşit că Barbara fusese cea care o trădase, iar când află, aceasta îi răspunde pe un ton inocent că a făcut-o spre binele ei, spre binele relaţiei dintre ele, dezvăluindu-i iubirea ce i-o poartă şi faptul că elevul era un intrus în acest cerc (vicios) al dragostei. Filmul, lansat sub acelaşi nume, este o ecranizare de succes, capturând foarte bine suspansul din carte şi esenţa personajelor. Climaxul filmului, pe de altă parte, este mult mai intens decât în roman. Deznodământul este, de asemenea, diferit, adăugându-se un episod care în carte lipseşte, pentru a evidenţia obsesia Barbarei în a-şi găsi o prietenă. Filmul se încheie cu o scenă în care Barbara Covett îşi cumpără un nou jurnal şi se întâlneşte în parc cu o tânără, la fel de fermecătoare precum Sheba.

Articol de Morar Bogdan, clasa a XI-a U Coordonator : Prof. Badea Cristina Alexandra

Page 22: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

21

Acest Test IQ vă conferă rezultate asupra abilităţilor dumneavoastră de a gîndi, de a raţiona şi în rezolvarea problemelor. Acestea sunt necesităţi pentru a avea succes în viaţă. Testul propriu zis: a. Care dintre cifrele de mai jos urmează in şir 144, 121, 100, 81, 64...? 1) ...55 2) ...49 3) ...15 4) ...35 5) ...7 b. 9, 14, 1 se potriveşte cu Ina ca şi 1, 4, 9 cu... 1) ...Adi 2) ...Alina 3) ...Tudor 4) ...Raul c. Care dintre următoarele cuvinte are acelaşi înţeles cu „edificiu”? 1) cladire 2) distrugere

d. Doi bebeluşi se nasc in aceeaşi zi, la aceeaşi oră, in aceaşi lună si la aceeaşi maternitate, dintr-o mamă biologică. Sunt gemeni? 1) Da 2) Nu 3) Numai dacă sunt si in acelaşi an 4) Numai dacă seamană foarte bine unul cu celălalt. e. Gheaţa se comportă cu apa ca un corp solid cu... 1) gazul 2) lichidul 3) metalul 4) fumul 5) gheaţa f. O maşină parcurge 23 de kilometrii in 30 de minute. Cu cîţi km/h merge? 1) 23 km/h 2) 30 km/h 3) 46 km/h 4) 52 km/h 5) 60 km/h

Răspunsuri pentru testul de luna trecută: (a. 2, b. 1, c. ½, d. 4, e. 1, f. 4)

Articol de : Be jdak Monica, clasa a XI a U

Îndrumător: prof. Ligia Zaharia

Page 23: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

22

Ce este avortul? Avortul este extragerea embrionului din uter, rezultând moartea acestuia. Avortul poate avea loc spontan ca o pierdere de sarcină sau poate fi indus artificial prin mijloace chimice, chirurgicale sau alt fel de proceduri.

Cum se realizează avortul? Există mai multe procedee de avort: -avort prin chiuretaj -avort prin aspiraţie -avort prin operaţie cezariană -avort cu hormonal prostaglandine Avortul prin chiuretaj este metoda cea mai folosită la noi în ţară. La început se dilatǎ colul uterin pentru ca medicul sǎ poatǎ pǎtrunde cu insrumentele necesare în cavitatea uterinǎ. Cu ajutorul unui instrument care seamǎnǎ cu un cleşte, se extrage fetusul care astfel este rupt în bucǎţi. Dupǎ ce se extrag toate fragmentele fetusului, cu ajutorul unei chiurete se scoate placenta. Pacienta pierde mult sânge. Se controleazǎ dacǎ fetusul a fost scos în totalitate prin “reconstituirea” lui cu ajutorul

fragmentelor extrase. Cu toate acestea se ajunge frecvent la infecţii, perforǎri uterine, soldate uneori cu extragerea uterului sau chiar cu moartea femeii. Care sunt urmările avortului?

1. Pierderea viitorului copil 2. Urmări fizice asupra mamei (dintre

care unele pot provoca moartea): leziunea colului uterin, perforaţia uterului, hemoragii, sterilitatea, hemoragii uterine neregulate, creşterea frecvenţei sarcinilor extrauterine, tromboembolie (cheaguri de sânge care astupă vasele sanguine) ş.a.

3. Urmări psihice: depresii, sentiment de vinovăţie, tristeţe, insomnii şi coşmaruri, atacuri de anxietate, frustrare, pierderea respectului de sine, distrugerea psihicului propriu, apariţia răcelii emotionale, pesimismul, pierderea motivaţiei, dereglări sexuale.

Avortul nu este soluţia! Infomaţi-vă

serios asupra tuturor consecinţelor avortului şi sfătuiţi-vă cu medicul. Cu adevarat cutremurator, cu adevarat infricosator.

Ideea articolului este de a trimite un mesaj subliminal vouă tuturor, fetelor cat si baietilor, ca este foarte important sa va protejati si sa nu ajungeti in aceasta situaţie.

Articol de : Bibarţ Bianca, clasa a-XI-a U

Îndrumător: prof. Ligia Zaharia

Page 24: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

23

În aprilie 1997 s-au lansat serviciile GSM prin Connex – numele de marcă al societăţii Mobifon şi prin Orange, denumit anterior Dialog –

operat de societatea MobilRom. Aceste două societăţi au dezvoltat rapid piaţa de telefonie mobilă. Ambii operatori GSM au acordat o atenţie specială acoperirii, mai întâi concentrându-se pe marile zone urbane. În continuare, doresc să vă prezint câteva telefoane mobile performante.

Voi începe cu Sony Ericsson W910i, care este printre singurele modele WALKMAN de la Sony Ericsson tip slide. Preţul acestui mobil este 906 RON. Memoria internă este de 40 MB, plus slot de card M2, iar la partea conectivitate găsim Bluetooth 2.0 şi conectare prin USB. Autonomia telefonului W910i este şi ea la înălţime, 9 ore de convorbire şi 2 săptămâni în aşteptare conform producătorului.

Primul telefon Samsung (foto

mijloc) echipat cu sistemul de operare Android a fost anunţat oficial. Samsung I7500 dispune de un ecran de 3.2” AMOLED cu rezoluţie HVGA, Wi-Fi, GPS, 3G cu HSDPA şi HSUPA, camera de 5MPx, o memorie internă de 8GB

extensibilă printr-un card microSD, o mufă de 3.5mm şi rulează pe ultima versiune de Android. Telefonul va fi disponibil în iunie la un preţ în jurul a 300 de euro. Al treilea model este Nokia 5800 (foto dr.). Bara de instrumente media dedicată asigură accesul rapid şi facil la divertismentul mobil. Cu ajutorul conexiunii 3G şi a camerei foto/video de 3.2MP puteţi surprinde clipele petrecute alături de prieteni. Ecranul touchscreen cu rezoluţia de 3.2" dispune de funcţia automată de rotire a afişajului. Preţul lui este 1.376 RON. Ultimele două modele sunt Nokia N95 şi Samsung P520 Armani. Nokia N95 este cel mai performant telefon de pe piaţă datorită GPS-ului încorporat, camerei de 5 megapixeli cu Carl Zeiss & Tessar optics, conectarii Wi-Fi wireless la internet, display-ului de 2.5 inci cu 16 miloane de culori şi transferului de date ultra rapid HSDPA. Acest model costă 1.539 RON.

Telefonul mobil Samsung P520 Armani este prima creaţie a lui Giorgio Armani în domeniul telefoanelor mobile, având preţul de 2.109 RON. Dotările tehnice ale telefonului sunt: o cameră de 3 MP, player multimedia (MP3, AAC, WMA, MPEG4), slot microSD, tehnologia Bluetooth stereo şi memorie internă 60Mb

Articol de : Butar Miruna, clasa a XI a U Sursa : www.stilxxi.ro

Page 25: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

24

Cum deja v-am obişnuit, continuăm şi în acest număr seria de „perluţe” nemuritoare aparţinând elevilor. Lectură plăcută! * Trăsăturile poeziei fantastice La Ţigănci (prozei). * Elevul X merge la bibliotecă. Este rugat să scrie citeţ pe fişa de împrumut. Elevul notează, cu litere de-o şchioapă, „CITEŢ” în dreptul semnăturii şi pleacă. * După ce se hotărăşte ce fată să-i dea ţiganca bătrână, Gavrilescu intră în odaie, unde începe fantezia. * Gavrilescu emană un spirit de cultură şi un flux de sentimente. * Bătrâna ţigancă era în stare de orice ca să-i facă pe plac profesorului, dar Gavrilescu, iubind muzica, preferă să cânte la pian. * Bătrâna ţigancă îl întreabă pe Gavrilescu ce-i pofteşte inima pe ziua de azi. Gavrilescu îi răspunde că ar dori trei lecţii de pian. * Gavrilescu era un om ancorat în lumea de vis şi paralel în lumea reală. * Personajele vorbesc una cu alta. * Jacheta cu lozurile câştigătoare fusese dată în schimbul unor faruri (farfurii). * Propoziţie regulată. * Să întrebuinţească. * Obtimist.

* Personajul capătă un fir de speranţă. * Aflând că biletele sunt în jacheta dată chivuţelor pentru 10 farfurii, el a început să le spargă (pe chivuţe?!?). * M-a fugurit un câine.

* Ele au confirmat tare şi sus. * Lefter poate fi enervant de bucuros. * Personajul intră în culmea fericirii. Din culmea fericirii intră în prăbuşirea psihologică. * Scoate la evidenţă. * Vicerversa. * Cuvintele nu sunt de înţeles la toţi. * Personajul face parte din categoria ghinionismului. * Nuvela reprezintă o acţiune realizată de personaje cu substantive în vocativ.

* Lefter are un caracter de om. * Lapană (laponă). * Vă rog să-mi motivaţi toate notele la mate. * Sunteţi incopetenţi! * El a avut o factură la cap. * Strepsis (Strepsils). * 81x 3=122. * (0,2)2= 0,22. * (0,2)3=0,006. * 16:8=8. * Daţi-mi exemplu de cuvânt polisemantic! Răspunsul: Nădab. * Arborele ginecologic.

Articol de: Boloş Maria Loredana Cls. a IX a Ştiinţe

Coordonator : prof. Badea Cristina Alexandra

Page 26: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

25

Hotul neprins – negustor cinstit." Asa zice o veche zicala din batrani. Insa aceasta regula se aplica din ce in ce mai des in scolile din Romania.

La acest fenomen, profesorii, impreuna cu multi altii, se intreaba De ce? Ei bine, acest articol vine ca un raspuns din partea liceenilor cu scopul de a raspunde marii intrebari. Motive de chiul, sunt o multime, insa dintre cele mai des ‘invocate’ fac parte: 1) Efectul de turma- “Daca ceilalti chiulesc eu de ce nu? “ 2) Teribilism- "Ma face pe mine proful asta?" 3) Plictiseala- "Iar vine aia sa ne adoarma, sa ne vorbeasca despre ..." 4) Dirigintii sau profesorii ... - elevul chiar are o problema de rezolvat si nu i se permite sa se invoiasca. 5) Lipsa de interes a unor profesori-"Lasa frate ca si asa nu ne pune absentza...si ne ducem si noi la lucrare si la teza si gata!" 6) Program scolar incarcat-aici se poate observa o tendinta a elevilor de la clasa a 8-a in sus de chiul (cand incepe orarul sa fie mai incarcat). 7) Materii dificile (sau la care elevul nu a invatat)-sunt materiile la care elevul din

prea multa plictiseala sau din dorinta de a nu primi nota mica, fuge.

In continuare, vom afla parerea personala a catorva elevi ai liceului nostru, care au dorit sa ramana anonimi:

Elev 1: “De obicei chiulesc pentru a manca sau pentru ca ma plictisesc la scoala. Cat despre absente…la finalul semestrului cineva oricum rezolva problema asta (ori diriga, ori mama, ori motivari cumparate, etc).”

‘La Nelutzu’- locul preferat al unora

Elev 2: “Dar de ce nu? Majoritatea colegilor mei, adica tocilarii, evita sa chiuleasca ca sa fie catalogati drept elevi model…ridicati in slavi de profesori. Pacat ca ei nu isi dau seama ca in acest fel pierd increderea colegilor, iar la sfarsit de liceu ce amintiri vor avea? Cum au scris ce le-a predat profa … sau cum s-au distrat cu colegii? Care dintre cele doua amintiri sunt mai pretioase?”

Articol realizat de Morar Bogdan cls a XI a U

Page 27: Realizatorii revistei va doresc o primavara luminoasa

AANNII DDEE ŞŞCCOOAALLĂĂ –– RReevviissttăă aa LLiicceeuulluuii TTeeoorreettiicc ““MMiihhaaii VVeelliicciiuu”” ddiinn CChhiişşiinneeuu--CCrriişş

26

Realizare coperta : Butar Miruna — cls. XI U

Asamblare şi paginare : prof . Preda Octavian

2266 mmaaii 22000099

o Elev cls XI-U Bibarţ Bianca o Elev cls XI-U Onaca Larisa o Elev cls XI-U Vidican Carina o Prof. Preda Octavian

Elevii care doresc să publice materiale în revista şcolii, se pot adresa:

• Prof. Badea Cristina ● Înv. Jivan Dana • Înv. Vădăsan Bianca ● Înv. Galea Sorina

Au asigurat trimiterea materialelor pentru publicare :

Culmea ceasului desteptator: sa sune ocupat... Culmea curajului: sa sari de pe un bloc de desen! Culmea inotului: cu o mana sa inoti, cu cealalta sa dai din picioare Culmea orei exacte: sa pui ceasul dupa radio si sa-l uiti acolo Culmea politetii: sa bati la usa si cand iesi afara Culmea auzului: sa auzi cum se crapa de ziua

Se întâlnesc doi cerbi, unul cu multe coarne şi celălalt cu multe coaste şi se salută: - Salut Cornele! - Salut Costele!

Opiniile exprimate în cuprinsul articolelor, aparţin în totalitate semnatarilor lor. Opiniile precum şi justeţea, corectitudinea şi originalitatea lucrărilor şi materialelor prezentate în

cuprinsul prezentei reviste sunt asumate de semnatarii şi îndrumătorii articolelor.

Revista a fost concepută, editată şi tipărită ca urmare a parcurgerii, asimilării şi punerii în practică a unor teme de specialitate la materia „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor”

PPPeeennntttrrruuu aaapppaaarrriiiţţţiiiaaa pppuuubbbllliiicccaaaţţţiiieeeiii dddeee fffaaaţţţăăă aaauuu mmmuuunnnccciiittt eeellleeevvviiiiii ccclllaaassseeeiii aaa XXXIII aaa,,, ssspppeeeccciiiaaallliiizzzaaarrreeeaaa“““ fffiiilllooolllooogggiiieee””” ,,, sssuuubbb îîînnndddrrruuummmaaarrreeeaaa ppprrrooofffeeesssooorrruuullluuuiii lllooorrr dddeee TTT...III...CCC...,,, iiinnnggg... PPPrrreeedddaaa OOOccctttaaavvviiiaaannn

MMMaaaxxxiiimmmaaa llluuunnniiiiii MMMAAAIII “ Un om este cu adevarat tare numai ATUNCI

Cand Isi marturiseste slabiciunea“

(Honore de Balzac 1799 – 1850 , romancier şi jurnalist francez)