SEMINARIUMVARADIENSIS

Supliment al Revistei Vestitorul

Realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan”, Oradea

A n u l X I I VN u m ă r u l

4(107)IANUARIE

2 0 1 9

DupăicoaneleCristologice,celemaiimportan-te şinumeroase icoanesuntcelealeFecioareiMaria.PrimelereprezentăriiconograficealeMaiciiDomnuluisuntatribuite,decătreTradiţie,SfântuluiEvanghelistLuca.Chiardacăacesteanus-aupăstrat,eleauservitcasursădeinspiraţiepentruiconografiidemaitârziu.Printreimaginilemarianeulterioarecaresepăstrează,celemai vechi sunt cele dinCatacombaPriscilla dinRoma,corespunzândsecoluluialII-lea.Iconografiamariană s-adezvoltatconcomitentcuceaCristologică,maialesdupăConciliuldelaEfes(431)careaproclamatmaternitateadivină.Dupăcrizaprovo-catădeiconoclasm,iconografiamarianăaluatamploare,FecioaraMariafiindpictatăşiînBiserici,decelemaimulteorialăturideCristos,eafiindstrânslegatădemiste-rulacestuia. Modelul reprezentativ al icoaneimariane este cel în careMaria îl ţine înbraţepePrunculIsus.Înmodobişnuiteaeste înveşmântată în maforionul de pur-pură, împodobit cu cele trei stele, semnal maternităţii divine şi al fecioriei Saleperpetue.Cu timpul au apărut o serie devariantecare,înciudadiversităţiilor,potfigrupateîncâtevatipuriesenţialecescotîn evidenţăfie privilegiileMariei, fie în-suşirile sale. Cele mai cunoscute tipuriiconograficemariane sunt:MaicaDomnului Duioasă(Glykofilousa-Eleousa), Sfânta Fecioară Rugătoare(Oranta),MaicaDomnuluiCălăuzitoare(Hodighitria),MaicaDomnuluiaPatimilor,MariaRegină. Maica Domnului Duioasă (Glykofilousa-Eleousa) DenumireaacestuitipdereprezentareaMaiciiDomnuluiprovinedincuvântulgrecescγλυχοφυλούσα(Glycofilousa)careînseamnăduioşie,dulce-iubitoare.Chiardacălaînceputafostdestulderarfolosit,tipulGlycofilusaadevenitmodelulcelmaiîntâlnitînico-

nografiamarianărusă.Acesttipiconograficînfăţişează„gesturilereciprocedeiubiredintreMaicaDomnuluişi Fiul ei.”Se pune accentulmaimult pe afecţiuneamaternăaMarieicareesteînstrânsălegăturăcusenti-menteledeafecţiuneumanăaleluiIsus.CapuleiesteînclinatcătrePrunc,iaracestaaremânasadreaptăîn-tinsăcătrefaţaMameisale.Feţelecelordoisuntuni-te.Fiuloîmbrăţişează,iarcumânadreaptăîimângâiefaţasaucapul. Unadintrecelemaicunoscute icoaneaparţi-nândacestui tip este cunoscutăcunumelede IcoanadelaVladimir.Aceastăicoanăafostpictatădeunar-

tist anonim grec pe la începutul secolu-lui alXII-lea. În jurul anului 1183 ea afostdusădelaConstantinopollaKievşidouăzecideanimai târziudelaKievlaVladimir,undeastatpânăîn1395. Fecioara Maria este înveşmântată înmaforionulspecificmediuluipalestinian.Maforionulesteunveşmântsirianasemă-nător cu toga,din stofă saumătase careînsă acoperă toga. Femeile îşi învăluiecapulşitrupulpânălaglezne.SteleledepecapulşiumeriiMarieisemnificămis-terulmaternităţiiEi feciorelniceşi„vor-bescşidespreoprezenţădivinăcarepă-trundepartedinfiinţaei.Eaestecutotuldeschisă Spiritului Sfânt (...)”. ÎnMaria

maternitateaşifeciorianusuntrealităţicareseexcludreciproccisuntcomplementare.BisericaarecunoscutFecioareiMaria celmai înalt titlu pe care l-a primitvreofiinţăumană,aceladeTheotokos-NăscătoaredeDumnezeu. Înaceastăreprezentare,faţaMarieiestesufe-rindăşigânditoarelaPatimaşiMoarteaFiuluisăuceîifuseserărevelatedinainte:„Prinsufletultăuvatrecesabie”(Lc2,35).(continuare în pag. 2)

PREACURATA FECIOARĂ MARIA ÎN ICONOGRAFIA BIZANTINĂ (I)

1

Pr. Anton CIOBARector

2 Seminarium Varadiensis

MariaareprivireaiubitoareşiîntristatăşipareanudaatenţiemângâieriiluiIsus.Prunculdivinesteilustratîntr-omişcarevieşiblândă,faţaîiestelipitădeceaaFecioareiMaria,încercânda-iliniştiacesteiadurerea. Privirile celor doi nu se întâlnesc înmoddirect,ciundevaîndepărtare,întainaluiDumnezeu.OchiiFecioareiaudepăşitlumesculînfavoareaspiri-tualului.Eiprivescînăuntrula inimaluiDumnezeuşiînafarălainimalumii,dezvăluindu-neastfeluni-tateanestânjenitădintreCreatorşicreaţialui.Eivădeternulîntemporal,durabilulîntrecătorşidivinulînuman.

ChipulFecioareiMaria trebuie săfie unic, sănuseasemenecuniciunaltchipalvreuneialtefemeidepepământdeoareceeanutrebuiesăseconfunde.Astfel, ea trebuie săfiemodeluluniversaldemamăaluiIsuspentrufiecareomdepepământ:„CelcarefacevoiaTatăluimeu,acelaestemamameaşifratelemeu”(Mc3,35).

Unaltelementsemnificatival icoaneiestere-prezentarea mâinilor Fecioarei. În mâna dreaptă îlţinepeIsus,iarmânastângăesteîndreptatăspreEl,

Uneledintrecelemaifrecventeîntrebăricareîlfrământăazipeomultehnologizatsuntcelelegatedeviitor:OarecumvaarătaPământulînviitorulîn-depărtat?Dacă tehnologia evoluează în același ritm,cumvaarătaomulpestemiideani?Vomînlocuioareaceastărealitatecuunavirtuală?Cesevaîntâmplacuomulîncazulîncareștiințașitehnologiane-arputealuaumanitateaînurmătorelemilioanedeani?Suntîn-trebăricare,deșiacumcâțivaanierauconsideratededomeniulSF-ului,astăzipardeoactualitateimedia-tă.V-ațiîntrebatvreodatăcumvădoameniideștiințăviitorulomeniriișialumanului?Dacăda,atuncivoiîncercasăvăaducînfațaochilorcâtevateorii. Urmărindemisiunea„Peste1miliondeani”depeNationalGeographic,mi-amdatseamacădejaoameniideștiințăauformulatanumiterăspunsurilaîntrebăriledemaisusși,bazându-sepeuneleprevi-ziuni tehnologice, recompunrealitateașiomulviito-rului. Documentarul începe cu o petrecere surprizăpecareunsoți-ofacesoțieișivrândsăținăuntoastspune: „Nu în fiecare an soția ta împlinește 300 deani…”. Ideea principală a acestor oameni de științăcarestudiazăomulviitoruluiesteaceeacăpestemiide ani omul va reuși să elimine treptat orice fel deboală,suferințăsaudurere,ajungândcaînfinalsăîn-vingămoarteaînsăși.Vomfisănătoșișiactivisecolede-arândul.Adăugândviețiinoastresutedeani,vomredefiniradicalrelațiileinterumane,munca,naștereacopiilorșisocietateaînesențaei;iarceicarevoralegeimortalitatea,vortrebuisăregândeascăînprofunzimeideeadeatrăiveșnic.

ceeacenureprezintăunsimplugest,cireprezintăoadevăratăşiblândăinvitaţielaaneapropiadeIsuspentrua-ldescoperipeDumnezeulcăruiaîiaparţi-nem.Prinacestgest,FecioaraMariaîloferălumiipePrunculeicaMântuitoralcelorcarevorcredeînEl.

MariaesteMaicacerabdăînsuferinţă,aştep-tândcanoisăîioferimviaţanoastră,să-ioferimluiDumnezeu da-ul nostru, fiindu-ne de asemenea unmodel înaceasta.Eaesteceacareşi-aoferitprimadisponibilitateaînfaţaluiDumnezeu:„Fiemiedupăcuvântultău!”(Lc1,38)

PrunculSfintei Fecioare este centrul icoanei.Totceeaceseaflăînjurulluiestepentrua-lscoateînevidenţăpeEl:EldăsenstuturorlucrurilordinjurulLui.Înciudaposturiisaledecopil,Isusesteîmbrăcatînveşmintedeommatur.TunicapecareopoartăşichipulsăuluminosilustreazăcăesteadevăratulCu-vântalluiDumnezeucareesteLuminădinLumină.Eleste lumina icoanei,fiinddeasemeneasubiectulcontemplaţieinoastre.EsteCelpecareFecioaraMa-riani-laratăşipecareeaneinvităsă-lurmăm.(Va urma…)

Acestaesteviitorul: trupul tăunumaiexis-tă;ești totdoaruncomputerpentru tot restulviețiitale. Creierul tău este mai puternic decât un mili-on de computere performante. Imortalitatea naturiiumaneesteunadintrecelemaiimportantepărțialeexistențeinoastre.Ne-amnăscutîntr-unanumittimpșiștimcăvommuri.Mariigânditoriiai istoriei,delaEinsteinlaFreud,auajunslaconcluziacăîntregulnostrustildeatrăiestedeterminatdefaptulcăștimcăvommuri.Dacăaceastaseschimbă,atuncisevaschimbafundamentalșiceeaceînseamnăsăfiiom.Dupăpărereaacestorvizionari,nusemaipunepro-blema„dacă”cimaidegrabă„când”noi,cașipărțialeuniversului,vomaveaposibilitateadeaalegesăfimnemuritori. Primul pas al acestei revoluții care priveșteextinderea longevității umanea fost atinsprindez-voltarea nanotehnologiilor. În viitorul apropiat vomîmprăștiaroboțimicroscopiciprinsângelenostrucuscopuldeareglaoriceproblemăgenetică,astfelîn-câtcelulenoastresănumaiîmbătrâneascăniciodată.Dupăaceea,nunumaicăvommodificaingineriage-neticăpentruaeliminaoricefeldeboalăsauvirus,darvomficapabilisăcreămcopiisuperinteligenți,cutrăsăturileșicapacitățilepecareledorim.Șiacumavenitmomentulsădevenimciudați:dacăcreareacor-puluibiologicperfectnuvafideajuns,vavenipoateovremecândurmașiinoștrivoralegesădescompunăacest corp fizic și să se transfere pe ei înșiși într-olumedigitală.Dece?Pentrucăcelmaideprețlucrupecareși-ldoreștefiecaredintrenoiesteTIMPUL.

(urmare din pag. 1)

PESTE UN MILION DE ANI…

3Seminarium Varadiensis

Să căutăm răspunsuri în natură. În 2007, pecoasteledinAlaskaafostprinsăobalenăcareaveaînfipt în ea un harpon care data aproximativ dinanul 1880. Rechinul din jurul Groenlandei trăieșteaproximativ400deani.Întrebareaeste:cefacaces-teanimaleșinoinufacem?Nuștimdeceanumitespecii de animale trăiescmaimult decât omul darexistădiverseteorii.Unadintreelespunecăceasulnostrubiologicestedeterminatdeoparteacelulelornoastre,careodatăcutimpulsedespartșicauzeazăîmbătrânirea.Oarenu amputea cumva să împiedi-căm acest proces sau chiar să producem reversul?Neîntoarcemdinnoulananotehnologie;oameniideștiințăsestrăduiescsădezvoltedispozitivemicrosco-picecareodatăinjectateînvenelenoastre,vorfica-pabilesăreparecelulenoastredininterior;vorfiatâtdepu-ternicișideperformanțiîncâtvorficapabilisărezolveoricefeldemutațiegenetică,astfelîncât nu ne vom mai îmbol-năvișinuvommaiîmbătrâniniciodată. Făcuți dinmaterieorganică,astfelîncâtorganis-mul să nu îi respingă, acești„nanoroboți”vorfilansațidi-rect în acel loc unde se va identificaproblema și ovortrata.

Acesta este doar primul pas. Dacă vrem săspargem acest cod al nemuririi va trebui să săpămmaiadânc.Vatrebuisăajungemlacodulnostruge-netic–piatradetemelieaviețiinoastreumane.Totcuajutorulnanotehnologieivomreușisăidentificămmalformațiilegenetice și levomextirpa; înultimăinstanțăvomintraîncodulgeneticalcopiluluiaflatîncăînsânulmaternșivomreparaoricefeldepro-blemăapărutăînADN.Nedorimpentrucopiinoștriceamai bună educație, celemai bune condiții, cea

Înnumăruldinlunanoiembriealacesteire-visteaSeminaruluiorădean,ampublicatunarticoldesprerectorulpecarel-amavutcânderamstudentdeteologieînSeminaruldelaPadova,pr.GiuseppeZanon (1938-2018). Revin cu câteva informaţii -pecarele-amdescoperitîntretimp-desprefizionomiaşiideileacestuiOmcare,atâtdemult,amarcatînmodpozitiv traiectoriamea.Este unmod de a-l omagiaşideaîmpărtăşicualţiiceeace,larândulmeu,amprimit. Preasfinţitul Renato Marangoni, episcop deBelluno-Feltre(înnord-estulItaliei)fostpreotpado-vanşicolaboratorapropiatalpr.Zanon,spuneadouă

mai bună îngrijiremedicală; dar de ce să nu înce-pemcucelmaibunmaterialgenetic.Vatrebuisăneluămlarevederedelaevoluțianormalăaumanuluișisăsalutămaparițiainginerieigenetice.Daroareesteumanitatea pregătită pentru o așa responsabilitatemare?Vomfaceoversiuneanoastrămultmaiputer-nică,mairapidă,maiinteligentă;sunăfantasticdarjoculde-aDumnezeunune-aieșitpreabineîntrecut.Dacănuvomfiatenți înacestprocesderealizareaființeiumaneideale,riscămsădistrugemumanitateadinnoipentrutotdeauna.

Una dintre problemele majore ale acestei in-ginerii genetice va fi uniformitatea. Imaginați-vă olumeîncaretoțiamarătalafel,încaretoțiamfilafeldeinteligențișifiecarearficelălalt.Celpuținplic-

tisitoaredacănupericuloasă.Chiar dacă presupunem

căacestenanotehnologiișiingi-nerii genetice vor eradica pen-trutotdeaunaboala,durereasauîmbătrânireafizică,atuncicândvorbim de nemurire intrăm peun teritoriu mult mai profunddecâtsimplaprelungireaviețiicucâtevadeceniisauchiarsutedeani.Dacăvremsăvorbimîn

celmai seriosmodposibildespresosireanoastră înpământulnemuririivatrebuisăînlocuimacestcorpmaterialșisănetransferăminformațiageneticăîntr-unsuper-computer;încâtevacuvintesănetransferămidentitateaîntr-olumevirtuală.Șiaiciaparprobleme-leserioase.Câtdesigurevorfiacelecorpurivirtuale?Vorputeaficopiatesau furate?Cât lasutădinaceleu virtual va reproduce ființa noastră din realitateaobiectivă?Latoateacesteîntrebărivomgăsiposibilerăspunsuriînparteaadoua.(Va urma...)

Fr. Florin BODEVicerector

lucruri interesantedespreacestadinurmă.ÎntâicăeraunOmcare, înmodcontinuu,dădeanaştere laceva.Chiardacănuposedapreamultsimţorganiza-toric,aveaunsufletcarezămisleapermanentproiec-te,planurişisituaţiiînbeneficiulaltora.Înaldoilearând,acestaeraunOmcuocapacitateextraordinarăde a păstra şi de a însoţi destinele altora: era per-manentlacurentcunumeroasesituaţiiexistenţiale,cuprobleme,cubucuriişitristeţide-alealtora,chiardacăştiasărămânăfoartediscret.

Pr. Cristian SABĂUAsistent Spiritual

(continuare în pag. 4)

AU TRECUT DOUA MII DE ANI, DAR ÎNTRUPAREA DOMNULUI

DE ABIA CĂ A ÎNCEPUT

4 Seminarium Varadiensis

Intra învârfulpicioarelor învieţileoamenilor,ascultând,primind,sfătuind,însoţindşiîncercândsăajutecumputeasutedepreoţi,decălugăriţeşidelaici.

Amdescoperitunarticolpecarel-ascriselpen-tru revista „Cor Cordis” a Seminarului din Padova.Pentrucătocmaiamsărbătorit–laCrăciun-ÎntrupareaDomnuluişipentrucă,deasemenea,contextulrevisteinoastreseadreseazătotunorseminarişti,intenţionezsăvăpropun câteva fragmentedin această scriere alui.Înaintedearedacuvintelepr.Zanon,maispecificdouălucruri.Cuvântul„Întrupare”sereferălacobo-râreaîntr-untrupomenescaFiuluiluiDumnezeu.Înaldoilearând,acestmisteralÎntrupăriiîlfascinaşiîlmirapermanentpepr.Giuseppe,carevorbeaadeseadespreaceastătaină.

„Celdintâilucruasupracăruiatrebuiesăreflectămestemăreţiaeve-nimentuluicucaresemăsoarăistorianoastră.Evenimentulcareîmparteis-toriaestevenirealuiCristos,esteNaş-terealui.Nuafostnaştereaunuiom,fieelşicelmaimareom,ciNaştereaOmului-Dumnezeu: Isus. În drumulgreu şi nesigur al istoriei omeneşti,apare o lumină în noapte, iar cântulîngerilorvesteştepacepentruoameniiiubiţi deDomnul:«Iată,văvestescomare bucurie: vi s-a născut Mântui-torulcareesteCristosDomnul.Îlveţigăsiînfăşatşiculcatîniesle”»

Dumnezeuvinesământuiască,devineEmanu-el, adicăDumnezeu-cu-noi.Şi, cu toate acestea, nu-şiarată toatăputereaşimaiestateadeDumnezeu:searatăcauncopilcareesteînfăşatînscutece,casemnalslăbiciunii.Mântuireaomuluipleacădelamicimeauneiseminţe.

Dupădouămiideani,stilulluiDumnezeucon-tinuă:prezenţaluiDumnezeuesteîncăgerminală,ne-putincioasă,caopropunere,caopromisiune.Înfiecaredintrenoi,Dumnezeuesteîncăuncopil,înfamiliile

noastre,încomunităţilenoastre,înBisericauniver-sală.EnevoiesăacceptămaceststilalluiDumnezeu.Enevoie să facem tăcere, să depunem toată atenţiapentru a-i recunoaşte prezenţa germinală, e nevoiesăavemîncredereînaceastăsămânţăcarecreşte,înacestfermentcetransformă.

Într-unSeminarTeologicselucreazăpentruacontinuaÎntruparea.Fiecaretânărcareparcurgedru-mulceîlconducesprepreoţieesteunomlacareauajunssemneleumanepecareCristoslecontinuăprinintermediulprezenţeiSaleînBiserică.SeminaristulesteunomcareL-aîntâlnitpeCristosînfamiliasa,înparohiadincarefaceparte,prinintermediulmărturi-

eiunuipreot-agăsitCuvântulluiDum-nezeu,acunoscutputereasacramentelorşidarullăuntricalSpirituluiSfânt.

Seminaristul este un tânăr ce aexperimentatînfragilitateaproprieiper-soane, chiar şi în slăbiciunea păcatuluifaptulcăDomnulesteaproape,iubeşteşimântuieşte.Acesttânăraexperimen-tatînfragilitateaproprieipersoanechiarşiînslăbiciuneapăcatului,căDomnulesteaproape,căiubeşteşicământuieşte.Tocmaidinaceastăexperienţăpersonalăamântuirii se naşte dorinţa de a le daaltoramărturiedespreputereamântuiriicarevinedinparteaDomnului.

Prinurmareunseminaristînvaţăsă-şipunăînslujbaDomnuluiIsuspropriaumanitate,pentruafioprelungire[aluiCristos]întreoameni.Seninătateaşipacealui,milostivirea,disponibilitateadeaiubivorfisemnulcarevafacecredibilcuvântulpecare-lves-teşte, vordamărturie că sacramentele sunt fermentpentruareînnoiviaţa.

AşadarSeminarul[…]nuvatrebuisăpregă-teascăiniţiativenoişiieşitedincomun,civatrebuisătrăiascăcâtmaiînprofunzimemenireasazilnică:aceeadeadeveniinstrumentpentrucaÎntrupareasăcontinue,urmândacelaşistilalÎntrupării”.

(urmare din pag. 3)

SEMINARIȘTI ORĂDENI ÎN PELERINAJ Înpragulsărbătorilordeiarnă,ungrupdeopt

seminariști ai Seminarului Teologic Greco-Catolic Sfinții Trei Ierarhi dinOradea în fruntecupărinte-leRector,AntonCioba,auavutprivilegiuldeafaceunpelerinajîndiferiteoraședinEuropa.Acestas-adesfășurat înperioada25decembrie2018–8 ianu-arie 2019. Scopul principal al acestei experiențe afostaceladeastabililegăturimaiputerniceîncadrulcomunității,deavizitașitrăipentrupuțintimpînsâ-nulaltorparohiidinafarațării,darșiaceladeafacepentruprimadatăcevacenuaimaifăcutniciodată.

Obiectivulprincipal algrupului a fost aceladeaparticipalaÎntâlnireaEuropeanăatinerilorcare

afostgăzduităanulacestalaMadrid,întrunireafiindorganizatădecătrecomunitateacălugărilordinTai-zé,Franța.

Cu acest prilej,miercuri 26 decembrie, gru-pul de seminariști a dat start pelerinajului, primadestinațiefiindMonaco,Franța.Ajunșiacolo,comu-nitateaa fost întâmpinatăcumarecăldurădecătrepărintele paroh Jean-ChristopheGenson, celebrândmaiapoiSfântaLiturghieînparohiaSfântaDevota;peparcursulzilei, s-auvizitatdiferiteobiectivealeorașului, printre care amintim: grădinile tropicale,muzeulOceanografic,Catedrala„SfântulNicolae”șicentrulorașului.

5Seminarium Varadiensis

La finalul zilei petrecute la Monaco,seminariștiiși-aucontinuatdrumulpornindspreceade-adouadestinație și anumeMadrid.LaMadridaavutlocîntâlnireaamintităanterior;ajunsladestinație,grupulafostîntâmpinatdecătreresponsabiliiTaizé,carei-auîndrumatpeseminariștispreparohiacareîivagăzduipânălafinalulcelorpatruzile,peparcursulcăroraceiimplicațivorparticipaladiferiteactivitățișimomentederugăciune;oaltăbucurietrăitălaMadridafostîntâlnireacomunitățiigreco-catolicederomânistabilităpeacelemeleaguri.

În dimineața zilei de 1 ianuarie, grupul apunctatceade-atreiadestinațieșianumemănăstireabenedictinăMontserrat,undeacestaași înnoptat.Adouazi,dupăcelebrareaSfinteiLiturghiișivizitareamănăstiriișiagrădiniloracesteia,seminariștiiauvizi-tatorașulBarcelona.Celmaimareimpactasupragru-puluil-aavutBazilicaSagradaFamilia,aceastafiindo uriașă biserică din capitala Cataloniei, Barcelona.Imensaclădireesteîncăneterminată,deșiselucreazălaeadin1882;proiectuloriginalalbisericii,afostfă-cutdearhitectulAntonioGaudi,carealucratlaelpes-te40deani.Estimărileinițialeprecizauîntermenidecâtevasutedeanipentruterminareaconstrucției;An-tonioGaudiarficomentatînlegăturăcuacesttermen:„Clientulmeunusegrăbește”.Ladatade7noiembrie2010,PapaBenedictalXVI-leaasfințitbisericașiaridicat-olaranguldeBasilicaMinor.

Înceadeapatradestinație,orașulCuneo,Ita-liaseminariștiiîmpreunăcupr.RectoraufostgăzduițiînSeminarulRomano-Catolicdinoraș.Aici,aupar-ticipat la Sfânta Liturghie, la finalul căreia au avutonoareadea-lîntâlnișivorbipersonalcudl.FrancoMondino,fiulspiritualalluiPadrePio,faimoscaris-matic,deținătoralmantieiluiPadrePio.

UrmătoareadestinațieapelerinajuluiafostSta-tulVatican, unde grupul a fost primit și găzduit pe

parcursuladouăzile laColegiulPontificalPioRo-meno.ÎnprimaziașederiiînCetateaEternă,grupulavizitatcapitalaRoma,bucurându-sedefrumusețileacesteia (Colosseum-ul,Columna luiTraian,Fonta-nadiTrevi,Panteonulșialtele).Îndimineațazileideduminică6ianuarie,seminariștiiauavutbinecuvân-tareadeaparticipalaSfântașiDumnezeiascaLitur-ghieoficiatădecătreSfântulPărintePapaFrancisc.

Laîntoarcereasprecasă,grupulamaifăcutovizitălaMestre-Veneția,undeaîntâlnitcomunitateagreco-catolicăderomâniîmpreunăcucareacelebratSfântaLiturghie.Momenteledebucurietrăiteprecumșiîncărcareasufleteascășispiritualădobânditevorfifructificateîmpreunăcuîntreagacomunitate.

Robert CHIRILOAEI / Adalbert TÖRÖK Anul II / Anul I

SEMINARIȘTI ORĂDENI ÎN PELERINAJ PRIMUL OBIECTIV: MONACO

În cadrul pelerinajului de la Madrid aseminariștilororădenicuocaziaÎntâlniriiEuropeneTinerilor,organizatdecălugăriidelaTaizé,ampo-positozilaMonaco,celebrulorașdepeCoastadeAzur.Îndimineațazileide27decembrieamvizitatSanctuarul „NotreDamedeLaghet”, celmaimaresanctuarmariandinSudulFranței.Laacestsanctuartrăiescșiseroagăocomunitatedecălugărițebene-dictine de „Sacré Cœur deMontmartre”. După unscurt tur al sanctuarului-mănăstire în care amaflatpuțindin istoriculeiși faptulcă ținedediecezadeNice, am servitmicul dejun în sala demese amă-năstirii undeam fostprimiți cu căldurăde surorilebenedictine.La plecarea dinmănăstire ne-am lăsatpuțincopleșițișidecântulcâtorvasuroripecarele-

am surprins în capelamănăstirii, chiar la ieșire șicarecântaulaudele.MaiapoiamcoborâtîncentrulorașuluiMonaco,undeestesituatăBiserica„SainteDevoté”foarteaproapedeportulcentral.Acoloamfost primiți cumultă căldură și dragoste frățeascăde părintele Jean-ChristopheGenson care ne-a fă-cutunscurtistoricalzonei,alparohieișirespectivalbisericii.Cuacordulpărintelui-șipeaceastăcaleținemsă-imulțumimdinnoupentruospitalitateadecareadatdovadășisă-ireamintimcăinvitațiadeanevizitarămânevalabilă-amcelebratSfântaLitur-ghieîmpreunăcupr.rectorAntonCioba,înBiserica„SainteDevoté”.(continuare în pag. 6)

Cristian CIULEAAnul III

6 Seminarium Varadiensis

PELERINAJUL ÎNCREDERII PE PĂMÂNT - MADRID 2018

M-amirat faptulcă în timpul liturghiei,amfost „vizitați” înmaimulte rânduri de grupurile deturișticarevizitauzonașicare,intrândîncapelără-mâneausăseroageîmpreunăcunoi,plăcutsurprinșiînacelașitimpdefrumusețeașimelodicitateacântu-luibizantin. După săvârșirea Sfintei Liturghii am pornitsăvizitămorașul,neputândsăratămocaziadeanebucuraprivirilecufrumusețileunuiorașatâtdeves-tit.Primadată amvizitatPalatulPrinciar, o clădire reprezentativădin Monaco, datând din secolulalXII-lea,careși înprezentestereședința prințului, care provinedintr-o dinastie nobilă de secole.Mai apoi ne-am decis să pătrun-dem puțin în universul minunatalfloreimediteranene,așadaramvizitatGrădinaexoticădinMona-co,situatădeasupraorașuluicuodeschideredevisasupraorașuluișiamării,acoloamvăzutuneledintrecelemaiexoticeșimaifrumoaseplantedepânăacum. Timpulatrecutrapidîntr-unasemeneaoraș,așacăspredupă-amiazăamvizitatCatedrala„Sfân-tul Nicolae”, o minunăție de construcție din piatrăcombinatăcumarmură.Acolone-amrugat împreu-nălaunuldintrealtarelelateraleșiamterminatprin

Ungrupdeoptseminariști,alSeminaruluiTe-ologicGreco-Catolic„SfințiiTreiIerarhi”dinOradea,înfruntecupărintelerectorAntonCioba,auparticipatînperioada28decembrie2018-01ianuarie2019,laPe-lerinajulÎncrederiipePământ,cumestenumităÎntâl-nireaEuropeanăaTinerilororganizatăandeandeco-munitateacălugărilordelaTaizé,FranțaînorașelemaridinEuropa.Anulacestaîntâlnireaafost organizată în capitalaSpaniei,Madrid. Comunitatea călugărilordin Taizé este o comunitate mo-nastică creștină de bărbați careviețuiește în satulTaizé,Saône-et-Loire, Bourgogne, Franța.Aceastaa fost inițiată de fratele Roger înanul 1940. În fiecare an milioanedetineriparticipălaprogramulor-ganizatdecălugări lamănăstirea,devenităcentrueu-ropeandeîntâlnireatinerilor.Programuldureazăcâteosăptămânășicuprindeactivitățispirituale,culturale,socialeșiecumenice.Pelângăprogramuldeacasădelaei,călugăriiorganizează,întreCrăciunșiAnulNouo întâlnireeuropeană lacareparticipăzecidemiide

intonarea imnului de la vecernie „Lumină lină”.Părintele Jean-ChristopheGenson ne-a făcut turulcatedralei,ne-apovestitdespretoțiprințiișiceidindinastia princiară care sunt îngropați în jurul alta-rului,iarlafinalamdecissănerămânăoamintirefrumoasăfăcândopozădegruppescăriledinfațacatedralei. Înainte de lăsarea serii am vizitat celebrulMuzeu Oceanografic din Monaco care este fondat

înanul1910șicareseaflăchiarpemargineamării,oferindu-nelafina-lul turului un peisajminunat de peacoperișspreîmprejurimi. Cupuțintimpinaintedeîm-barcareșidecontinuareacălătoriei,am trecut prin Târgul de CrăciuncareseaflafoarteaproapedeParo-hia„SainteDevoté”undesăvărșisemdimineața Sfânta Liturghie. La fi-nal am luat cina împreună, ne-am

încredințatBunuluiDumnezeu și, ocrotiți dePrea-sfântaFecioară,amcontinuatdrumulspreMadrid. Pe această cale țin sămulțumescpărinteluirector și tuturor acelora care au făcut posibil acestfrumospelerinajcareaavutînobiectiv,pelângăÎn-tâlnireaEuropeanăaTinerilorlaMadridșivizitareaunoradintrecelemaifrumoasețărișiorașealeEu-ropeiOccidentale.

tineri,într-unuldintremarileorașealeEuropei.Tine-riiseîntâlnescpentruadevenipurtătoriaicomuniu-niiînrugăciune,pentruadescoperiialteculturi,pen-trua înnodanoiprietenii șipentrua sărbătoriiAnulNoualtfel.Înfiecaredintreacesteîntâlniri,unadintreexperiențelememorabileesteospitalitatea,atâtpentrutineriiparticipanți,câtșipentruceicareledeschidușa.

LaMadrid,grupulnostruafostprimitînparohia„SanDamaso”decă-trepărinteleRon,parohulcomunitățiișidecătrepărinteleSebastian.Oparteagrupuluiafostcazatăîncasaparohi-alăiaroaltăparteînsânulunorfamiliidin parohie. Desfășurarea programu-luidedimineață,aînceputprinparti-cipareatuturortinerilorlarugăciuneade dimineață urmată de o serie deactivitățișidiscuțiipegrupuri,bazate

peanumitetextebiblice. Câtevadintre temeleabordatesunt:„Ades-coperiizvorulospitalitățiiluiDumnezeu”,„AfiatențilaprezențaluiHristosînviețilenoastre”,„Aneprimideschisdarurileșilimitele”,„AgăsiînBisericăunlocalprieteniei”și„Afigeneroșiînospitalitate”.

(urmare din pag. 5)

7Seminarium Varadiensis

SEMINARIȘTII ORĂDENI LA SFÂNTA LITURGHIE CU PAPA

Dupăactivitățiledinparohie, tineriiauparti-cipatlaworkshop-uripediferiteteme,organizateînoraș.SearaseîncheiacucinașirugăciuneacomunăurmatădemeditațiafrateluiAlois,organizatelaFe-riadeMadrid.

La cumpăna dintre ani, tinerii din parohia„San Damaso” s-au rugat împreună pentru pace:„SpiriteSfinte,ajută-nesăaducempaceaundeseaflăopoziție și să facemvizibilă,prinviețilenoastre,oreflexie a compasiunii luiDumnezeu.”Apoi a avutlocun„Festivalalnațiunilor”undegrupurilepartici-panteauprezentatcâteundanssauuncântecspeci-ficțăriidincareprovin.AflațilaMadrid,grupuldeseminariștis-abucuratsăpoatăîntâlnicomunitatea

greco-catolicăromâneascădinlocalitate.Așadar,înziuadeduminică30decembrieauparticipatlaSfân-ta Liturghie în Parohia greco-catolică românească„Botezul Domnului” din Madrid, al cărei păstoreste părintele Vasile Buda. La finalul Liturghiei,seminariștii au încântat comunitatea cuun concertdecolinde,apoiauluatprânzulîmpreunăcuei.

ÎntâlnireaEuropeanăaTineriloraadusroadebogate în viețile tinerilor participanți. UrmătoareavaavealocînVarșovia,Polonia,înperioada28de-cembrie2019-01ianuarie2020,aceastaurmândsăfieceade-a42-aîntâlnire.

„Dumnezeusepropune,nuseimpune;lumi-nează,nuorbește.EsteîntotdeaunamaretentațiadeaconfundaluminaluiDumnezeuculuminilelumii”.SuntcuvinteleSfântuluiPărintePapaFranciscrostitelaomiliaSfinteiLiturghiidinsolemnitateaEpifaniei,celebratăduminică,6ianuarie2019,înBazilicaSfân-tulPetrudinRoma.Laacestevenimentauparticipatșiseminariștiiorădeniîmpreunăcurectorullor,aflațiînpelerinaj. Sfânta Slujbă din Bazilica Vaticană a fostfoarteînălțătoareșiprofundă,ținândcontdecoruri-lecareoanimaușinumărulmaredeclericicareauconcelebratcuSfântulPărinte.Putemspunecăafost„ooglindireacerului”așacumseobișnuieștesăseafirmeîntradițiabizantinădespreSfântaLiturghie. În cadrul slujbei pontificale, după procla-marea Evangheliei, cu pericopa veniriiMagilor dinRăsărit,diaconulacântatînlimbalatină„AnunțareaPașteluișiacelorlaltesărbătorimobile”aleanuluili-turgic.Lecturilebibliceaufostproclamateînengle-ză,spaniolășilatină–specificzileiîncareBisericasărbătorește arătarea Domnului la toate neamurile,iar intențiilede laRugăciuneacredincioșilorau fostrostite în limbile chineză, poloneză, ebraică, portu-gheză și swahili. După celebrarea euharistică, papas-a arătat mulțimii adunate în Piața Sfântu Petru,de la fereastra apartamentului pontifical dinPalatulApostolic, pentru a recita la ora 12.00 rugăciunea”Îngerul Domnului”. La finalul rugăciunii, SfântulPărinteși-aexprimatsolidaritatea fațăde imigranțiiaflațipenaveledinMareaMediterană,îndrumspreEuropa.ÎnacelașitimpatransmisurărilesaleBiseri-cilorRăsăritenecaresărbătoreauNaștereaDomnului.SuveranulPontifa transmisuncuvântde încurajareși participanților lamanifestarea folclorică dedicatăEpifaniei,organizatăînacestanpeViadellaConcili-azione,deregiuneaitalianăAbruzzo. După aceste momente de profundă trăirespirituală în cetatea eternă, grupul de seminariști

împreună cu părintele rector s-au retras spre Co-legiul Pontifical Pio Romeno, unde erau găzduiți.Acestagăzduieștedemaibinedeojumătatedeveacseminariști români, caremerg laRomapentru a-șidesăvâșistudiileșiasespecializaîndiferiteledome-niialeSfinteiTeologii. Încursuldupă-amiezii,auvizitatcâtevadinbogățiileRomei,cumarfiFontanadiTrevi,Colose-um-ul,ColumnaluiTraianșiCatedralaRomei–SanGiovanniinLateranno. PentrutoateacesteaîllăudămpeDomnulșiîimulțumim.

Patrik NAGYAnul II

Cristian HODUȚ / Mihai MICLĂUȘ Anul IV

8 Seminarium Varadiensis

COLECTIVUL DE REDACŢIECoordonator: Pr. Anton CIOBARedactor: Sergiu CHIRILOAEI

Tehnoredactor: Paul MĂRINCEANDin redacție: Fr. Florin BODE, Pr. Anton RUS, Pr. Cristian SABĂU, Cristian CIULEA

ADRESA REDACŢIEISeminarul Teologic Greco-Catolic,

Parcul Traian, 20, Oradea, Bihor, România.E-mail: seminaroradea@yahoo.com

www.seminaroradea.ro

VIZITA COMUNITĂȚILOR GRECO-CATOLICE DINMADRID SI MENSTRE

În pelerinajul nostru Madrid-Roma amavutșansa-caseminariști-săparticipăm,înulti-maduminicădin2018,laSfântaLiturghiegreco-catolicăîncomunitatearomâneascădinMadrid,iardatade7ianuarie2019laSfântaLiturghiedinParohia greco-catolică românească dinMestre-Veneția. ÎnMadridamfostîntâmpinațidepărinte-leVasileBudașidecomunitateaacestuia.SfântaLiturghieafostcelebratădepărintelerectorcarea ținut și cuvântulde învățătură șidecătrepă-rinteleVasileBuda,parohulcomunității.AfostanimatădecătrecorulseminaruluiScholaCan-torum.Lafinalulacesteiacorulaținutunscurtrecitaldecolinde.Toateînspremaimareabucurieacredincioșilor,pentrucare,prezențaunuigrupdeseminariștiromâniînmijlocullorafostonou-tate.Dreptmulțumire,părintelerectoraînmânatpreotuluiparohMedaliaJubiliarăaSeminaruluinostru,înamintireacelor225deanidelafonda-

re,aniversațianultrecut.Totuls-aterminatcuoagapăfrățeascăpregatitădecredincioșiidinpa-rohie,timpîncareseminariștiiauavutocaziasăvorbeascăcuenoriașii,săleafleistoriabachiarmaimult,uniiaureușitsăîșigăseascăconsăteniprintreei. ÎnMestre, am fost primiți de către pă-rinteleVasileBarbulovici,parohaluneiadintrecelemai vechi comunități de români înființateîn Italia. Bucuria revederii a fost și mai maredeoarecepărinteleBarbulovici esteunul dintrebinefăcătoriișiprieteniiseminaruluiorădean. Realitatea întâlnită înacestecomunități,nuestepreacunoscută.Regăsimromânicăroranuleestefoarteușor,deoarecedoruldecasășidețarăîimacină,însămaigăsescosperanțăînstâlpulprincipalcareesteDumnezeu.Pentruei,întâlnireadelaBisericăesteimportantășipen-trucăpotsăîșiexprimecrezulînproprialimbășiînpropriulrit.

Sabin CICȘAAnul IV