mesajul directorului general - rowater.ro hidrotehnica/hidrotehnica - ziua mondiala a apei...

Mesajul Ministrului Mediului, Apelor ºi Pãdurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2

Mesajul Directorului Generalal Administraþiei Naþionale “Apele Române” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

APA - MUNCÃ ªI EVOLUÞIEIon Tecuci, Elisabeta Opriºan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

VIZIUNILE ªI PROVOCÃRILE ADMINISTRAÞIEI NAÞIONALE“APELE ROMÂNE” ÎN CONTEXTUL IMPLEMENTÃRII POLITICIIEUROPENE DIN DOMENIUL APELORNicolae Bãrbieru, Elena Þuchiu, Daniela Rãdulescu, Sorin Rândaºu . . . . . . . . . . . . .12

ÎNVÃÞÃMÂNTUL HIDROTEHNIC - FORMATOR DE SPECIALIªTIªI GENERATOR DE SOLUÞII PENTRU GESTIUNEA RESURSELORDE APÃIoan Bica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29

APA CAPITALEIJorj Mãdãlin Mihailovici, Radu State, Florin Boaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

ROLUL AMENAJÃRILOR HIDROENERGETICE ÎN DEZVOLTAREASOCIALÃ - COMENTARII PE BAZA DOCUMENTULUI ELABORAT DEASOCIAÞIA INTERNAÞIONALÃ A HIDROENERGIEIDan Stematiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

HIDROTEHNICAvol.61 2016

Cuprins

3ZIUA MONDIALÃ A APEI 2016

“WATER AND JOBS”

2 HIDROTEHNICA, 61(2016), 3

22 Martie 2016 Water and Jobs / Apa ºi activitãþile umane

MESAJUL MINISTRULUI MEDIULUI, APELOR ªI PÃDURILOR

Apa, în diferitele sale forme, este mereu în miºcare în procesul complex al ciclului apei. Încãlzireaglobalã are deja efecte mãsurabile asupra acestui ciclu, modificând disponibilitatea cantitativã ºi calitativã aapei, în timp ºi spaþiu, afectând direct sau indirect activitãþile ºi funcþionalitãþile utilizatorilor de lacomunitãþi, la ecosisteme ºi economii.

Ca urmare a temperaturilor tot mai ridicate, rezervele de apã din regiunile mai calde ºi mai uscate sevor împuþina, în timp ce utilizatori ca agricultura, comunitãþile ºi turismul vor necesita mai multã apã.Creºterea temperaturii apei ºi scãderea debitelor râurilor vor afecta, la rândul lor, calitatea apei. Creºtereanivelului precipitaþiilor ºi inundaþiile torenþiale vor duce la inundarea zonelor joase, afectând cãile detransport ºi infrastructura de apã, crescând riscul poluãrii ºi contaminãrii surselor de apã potabilã datoritãrevãrsãrii apei pluviale ºi a scurgerilor/deversãrilor de siguranþã din staþiile de epurare a apelor uzate.

Apa va fi, prin urmare, atât în centrul riscurilor cât ºi al mãsurilor de adaptare la schimbãrileclimatice, fiind o parte a problemei, precum ºi o parte importantã a soluþiei.

În lumea durabilã cu o economie robustã pe care cu toþii ne-o dorim, apa ºi ecosistemele asociateacesteia trebuie gestionate în mod raþional, acordând în primul rând atenþie securitãþii resurselor de apã,incluzând aici alimentarea cu suficientã apã de calitate a utilizatorilor ºi a ecosistemelor, atenuarea riscurilorde inundaþii, secetei ºi poluãrii ºi evitarea conflictelor asupra distribuirii apei.

Securitatea apei este importantã pentru cã unele drepturi ale omului nu pot fi asigurate fãrã apã, cumar fi dreptul la un standard adecvat de viaþã ºi dreptul la cel mai înalt standard de sãnãtate fizicã ºi mentalã.Dreptul la apã este un subiect important pe agenda conferinþelor internaþionale deoarece, la nivel global,potrivit unor statistici din 2015, un om din 10 nu are acces la apa sigurã din punct de vedere cantitativ ºicalitativ; un om din 3 nu are acces la toalete. În prezent sunt mai mulþi oameni în lume posesori de telefoanemobile decât cei cu acces la toalete; iar o treime din ºcolile lumii nu au acces la apã potabilã ºi serviciisanitare adecvate.

Chiar ºi în România anului 2012 procentul populaþiei racordate la reþeaua centralizatã de apã potabilãera doar de 61,33% , iar procentul de racordare la reþeaua de canalizare era de 63,27% (circa 40 % dinpopulaþia totalã a României se alimenteazã cu apã din fântâni ºi izvoare, nefiind conectatã la sistemelecentralizate de alimentare cu apã).

Prin urmare, este obligatoriu ca asigurarea securitãþii resurselor de apã sã se regãseascã în strategiilede adaptare la efectul schimbãrilor climatice.

Soluþiile pentru asigurarea securitãþii apei vor atrage dupã sine atât inovaþii tehnice cât ºiinstituþionale, ºi pot crea oportunitãþi pentru a îmbunãtãþi furnizarea de servicii, precum ºi pentru a generaactivitãþi economice.

Aº dori sã subliniez cã toate soluþiile pentru asigurarea securitãþii resurselor de apã trebuie sãîncorporeze ºi proiecte de infrastructurã ecologicã sau verde, care folosesc natura pentru a furniza în acelaºitimp, într-un mod sinergic, beneficii ecologice, economice ºi sociale ºi pentru a reduce la minumum riscul carezolvarea unei probleme într-un domeniu sã creeze o problemã în alt domeniu.

De aceea, Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor promoveazã prin Programul de mãsuri pentru anul2016 o serie de activitãþi ºi proiecte incluzând ºi infrastructura “verde”.

Aº exemplifica, în acest sens, elaborarea împreunã cu Administraþia Naþionalã “Apele Române” aPlanului de Management al Riscului la Inundaþii, care este un document de planificare pentru perioada 2016-2021 ºi care include pe lângã prioritizarea investiþiilor structurale ºi pe cele nestructurale sau “verzi”, ca deexemplu crearea de zone umede, reconectarea ºi restaurarea luncilor inundabile, renaturarea malurilorcursurilor de apã, mãsuri naturale de retenþie a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare aterenurilor în managementul pãdurilor, mãsuri naturale de retenþie a apei în zone urbane dens populate etc.

Tot ca o componentã a Planului de mãsuri pentru anul 2016 a fost înfiinþat sub coordonareaMinisterului Mediului, Apelor ºi Pãdurilor un grup de lucru interministerial pentru reconstrucþia zonelor

ZIUA MONDIALÃ A APEI 2016

umede în lungul Dunãrii si pe afluenþii principali, ca mãsurã pentru reducerea riscului la inundaþii si pentruimplementarea infrastructurii verzi. Concluziile ºi mãsurile rezultate la nivelul acestui grup de lucru (studiide oportunitate/implementare) vor fi incluse în Planul de Management al Riscului la Inundaþii al Dunãrii.Refacerea zonelor umede, în special în luncile râurilor, ar permite atenuarea inundaþiilor cât mai aproape delocul în care acestea sunt generate ºi un aport suplimentar la refacerea resurselor de apã subteranã care auun rol strategic pentru managementul apei în perioada de secetã.

Comunitãþile ar putea ºi ele sã promoveze investiþiile verzi, ca de exemplu pavajele permeabile,acoperiºuri de vegetaþie, parcuri ºi alte zone naturale care ar permite absorbþia apei de ploaie în mod natural,ar reduce scurgerea apelor ºi ar proteja ecosistemele, contribuind la sãnãtatea oamenilor, sporireabiodiversitãþii în comunitãþi ºi la economisirea energiei.

Adaptarea la evenimente extreme de inundaþii ºi secetã va spori investiþiile în infrastructurã care sãpermitã managerilor de apã sã controleze, stocheze ºi sã livreze apã la momentul ºi în locaþia în care aceastaeste necesarã. Creºterea variabilitãþii ºi incertitudinii hidrologice va face ca importanþa informaþiilorhidrologice si monitorizarea tendinþelor în disponibilitatea ºi utilizarea apei sã creascã, generând nevoia derestructurare la nivelul sistemelor ºi instituþiilor existente.

În acelaºi timp, comunitãþile vor avea nevoie de investiþii importante pentru noi infrastructuri de apãcât ºi pentru reînnoirea/extinderea, reabilitarea ºi modernizarea celor existente, în vederea asigurãriiaccesului la apã, a tratãrii apei ºi epurãrii apelor uzate.

Din cele prezentate, putem lesne observa cã odatã cu asigurarea securitãþii resurselor de apã încontextul adaptãrii la efectele schimbãrilor climatice, sectorul apei va genera mii de locuri de muncã.

Astfel, în sistem vor fi cooptaþi cercetãtori, ingineri ºi proiectanþi pentru promovarea unor tehnologiiinovative pentru infrastructura „verde” de prevenire a dezastrelor, rezolvarea lipsei de apã din unele regiuniºi pentru promovarea alegerilor “verzi” în rândul consumatorilor.

Alte ocupaþii noi vor fi legate de implementarea proiectelor de infrastructurã „verde”, realizareainfrastructurii de apã pe baza noilor tehnologii, construcþia reþelelor de alimentare cu apã ºi canalizare,tratarea ºi epurarea apelor etc.

Alte locuri de muncã vor fi generate în sectorul pregãtirii în caz de dezastre ºi se vor referi laproducþia, montarea ºi operarea de instalaþii, echipamente ºi materiale specifice.

Totodatã, o parte esenþialã a creãrii de noi locuri de muncã este în domeniul utilizãrii sistemelor deeconomisire a apei, ca de exemplu, folosirea apei „gri”, însemnând tratarea apelor uºor contaminate,provenitã în general din consumul casnic, printr-un sistem de reciclare; folosirea sistemelor de recirculare aapei calde sau captarea apelor de ploaie ºi folosirea lor acolo unde calitatea acesteia permite . Pe lângãactivitatea pentru exploatarea acestor sisteme, se vor crea locuri de muncã în industrie pentru a fabricaechipamentele necesare ce vor deservi aceste sisteme.

Putem concluziona cã cei care lucrãm în domeniul apelor suntem în avangarda îmbunãtãþirii cercetãriiºi promovãrii unor tehnologii inovative pentru infrastructura „verde”, vitalã pentru o creºtere economicãdurabilã ºi dezvoltãrii comunitãþilor. Considerãm cã sãrbãtorirea Zilei Mondiale a Apei în anul 2016 este ooportunitate de a face bilanþul succeselor ºi neîmplinirilor din sectorul apei precum ºi un moment la careputem sã reanalizãm strategia acestui domeniul astfel încât sã clãdim pe ceea ce a fost bine ºi util ºi sãeliminãm sau sã corectãm ceea ce a fost greºit.

Cristiana Paºca PalmerMinistrul mediului, apelor ºi pãdurilor

HIDROTEHNICA, 61(2016), 3 3


22 Martie 2016 Water and Jobs / Apa ºi activitãþile umane

MESAJUL DIRECTORULUI GENERAL ALADMINISTRAÞIEI NAÞIONALE “APELE ROMÂNE”

Ziua Mondialã a Apei este o tradiþie internaþionalã ºi o ocazie de a afla mai multe despre aspectelelegate de apã, de a fi inspirat sã spui ºi altora despre aceste lucruri ºi de a lua atitudine pentru a schimbaceva. Ziua Mondialã a Apei dateazã din 1992, când, la Conferinþa Naþiunilor Unite privind Mediul ºiDezvoltarea, a fost recomandatã instituirea unei sãrbãtori mondiale a apei.

Adunarea Generalã a Naþiunilor Unite a rãspuns la acest apel prin desemnarea zilei de 22 martie 1993 caprima Zi Mondialã a Apei. De atunci, în fiecare an, este sãrbãtoritã Ziua Mondialã a Apei ºi se stabileºte otemã care corespunde unei provocãri prezente sau viitoare.

Tema anului 2016 – ”Water and Jobs” - Apa ºi activitãþile umane – se concentreazã asupra modului încare cantitatea suficientã ºi de bunã calitate a apei poate schimba viaþa angajaþilor ºi calitatea mijloacelor detrai ale acestora – ºi poate chiar transforma societãþile ºi economiile mondiale.

La ora actualã, aproape jumãtate din populaþia mondialã activã - 1,5 miliarde de persoane – lucreazã îndiverse sectoare din domeniul apei ºi aproximativ toate activitãþile umane depind de apã ºi de cei careasigurã distribuþia acesteia în condiþii de siguranþã. Cu toate acestea, milioanele de persoane care lucreazã îndomeniul apei nu primesc recunoaºterea cuvenitã.

Criza mondialã a apei ameninþã multe din þãrile lumii, înnecate sau nu în actuala crizã economicã, iarprincipalul autor al acestui dezastru pare a fi omul, care deverseazã tone de chimicale în râuri, suprapopuleazãoraºele sau risipeºte anual cantitãþi însemnate de apã potabilã. În plus, îmbunãtãþirea eficienþei în utilizareaapei ºi adaptarea la schimbãrile climatice sunt provocãri majore pentru gestionarea apei.

Principalul scop al politicilor naþionale în domeniul apei este de a asigura disponibilitatea unei cantitãþi sufi-ciente de apã de bunã calitate pentru necesitãþile oamenilor ºi pentru mediu. În 2000, Directiva – cadru privindapa a stabilit norme privind gestionarea, protejarea ºi îmbunãtãþirea calitãþii resurselor de apã din UE, principalulsãu obiectiv fiind ca toate apele de suprafaþã ºi subterane sã se afle într-o stare bunã pânã în anul 2015.

Administraþia Naþionalã “Apele Române” are grija ºi responsabilitatea de a raporta la ComisiaEuropeanã stadiul implementãrii cerinþelor Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor urbane. În cadrulPlanurilor de Management ale Bazinelor/Spaþiilor Hidrografice au fost evaluate costurile de investiþiinecesare implementãrii mãsurilor de construire a staþiilor de epurare a apelor uzate ºi de modernizare,extindere ºi îmbunãtãþire a funcþionãrii celor existente la standarde europene, în vederea îmbunãtãþirii stãriiapelor.

În vederea conformãrii cu cerinþele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (271/91/CEE),costurile de investiþii necesare se ridicã la cca. 7,687 miliarde Euro în perioada 2016-2021.

Atingerea obiectivelor de mediu ale tuturor corpurilor de apã din România, în cadrul Planurilor deManagement ale Bazinelor /Spaþiilor Hidrografice, a fost planificatã etapizat, în cicluri de câte 6 ani,respectiv perioadele 2016-2021 ºi 2022-2027. Pânã la sfârºitul anului 2021, se estimeazã cã vor atingeobiectivele de mediu 86,5% dintre corpurile de apã, iar în anul 2027, care reprezintã termenul final deimplementare a prevederilor Directivei Cadru Apã 2000/60/CE, toate corpurile de apã vor atinge obiectivelede mediu.

De Ziua Mondialã a Apei, gospodarii de apã atrag atenþia, atât factorilor responsabili, cât ºi opinieipublice sã ia atitudine, sã arate cã le pasã ºi cã stã în puterea lor sã schimbe ceva în protecþia împotrivaepuizãrii ºi degradãrii, punerea în valoare ºi utilizarea durabilã a resurselor de apã de suprafaþã ºisubteranã. În acest an, mulþi se vor concentra pe forþa cu care apa ºi activitãþile umane pot transformavieþile oamenilor întrucât aproape toate locurile de muncã sunt în strânsã legãturã cu apa ºi cu cei careasigurã distribuþia acesteia în condiþii de siguranþã.

Victor SanduDirector General Administraþia Naþionalã “Apele Române”



1. IntroducereLa început a fost apa. Aºa ne spune

memoria ancestralã a Pãmântului...Apa, cea mai rãspânditã ºi mai comunã

substanþã de pe Pãmânt, distribuitã la nivelglobal prin ciclul hidrologic, cel mai vigurosciclu natural care condiþioneazã vremea ºi climaplanetei, factorul principal care a modelat ºicontinuã sã modeleze faþa Pãmântului, suportulde bazã pentru toate ecosistemele vii ºi habitateeste totodatã ºi factorul care a avut ºi are un rolesenþial în evoluþia umanitãþii.

Legãtura dintre om ºi apã a început dintimpuri imemoriale. Procurarea apei de bãut aconstituit timp de milenii principala preocuparea omului. Apa oferã beneficii incomensurabileomului, dar în acelaºi timp poate fi ºi unuldintre cei mai aprigi, înfricoºãtor ºi denestãpânit duºman al acestuia. Nu este deciîntâmplãtor faptul cã pentru a îmblânzi apa,pentru a-i capta bunãvoinþa, generaþii întregi destrãbuni imaginând-o ca pe o zeitate primor-dialã, adesea atotputernicã, i-au ridicat templepe altarele cãrora abundau ofrandele. Sã nereamintim cã toþi Marii Zei ai Marilor Civilizaþiiau fost nu numai zei ai creaþiei, ai înþelepciuniiºi ai justiþiei, dar ºi zei ai apelor ºi aiconstrucþiilor ºi în mod special ai acelui tip deconstrucþii specifice pe care astãzi le numimconstrucþii hidrotehnice.

În majoritatea culturilor ºi tradiþiilor, apa afost consideratã o sursã a vieþii, ea având înacelaºi timp o valoare purificatoare. Apa erasemnul vieþii ºi al fecunditãþii în civilizaþiilecelor douã Americi dinainte de Cristofor

Columb, dar ºi în China, India, Egipt oriEuropa. Rolul sãu purificator sau binefãcãtor afost ºi este recunoscut în toate religiile lumii ºiîn special în marile religii monoteiste.Simbolistica apei aratã cã ea mai înseamnã ºiintuiþie, reflecþie, înþelepciune, reînnoire,miºcare, transformare.

Toate aceste aspecte ale apei sunt poate celmai bine redate în Bhavishya Purana (întraducere Istoria Viitorului) una dintre cele 18Purane Majore (Maha Puranas) autorizate de SriVyasadeva: apã, tu eºti izvorul tuturorlucrurilor ºi tuturor fiinþelor.

Sloganul zilei mondiale a apei din acest an,celebratã sub egida Naþiunilor Unite ºi aOrganizaþiei Internaþionale a Muncii, se aliniazãîntr-un fel armonios Puranelor ºi simbolisticiiapei, deoarece apa înseamnã viaþã, muncã,creaþie, artã, schimbare, evoluþie, dezvoltareeconomico – socialã, bunãstare ºi sãnãtate.Existenþa apei înseamnã, în ultimã instanþã,încrederea cã pentru toþi cetãþenii Planetei existãºi va exista un viitor atât timp cât va exista apa,aceastã sorã a noastrã care este foarte umilã,ºi utilã, ºi preþioasã, ºi castã (Canticle del Sol –Sfântul Francisc din Assisi, 1250).

2. Apa ºi civilizaþiile anticeCel mai însemnat fenomen natural legat de

apã, cu efecte importante asupra vieþii ºiactivitãþii umane, uneori benefice dar, cel maiadesea catastrofale, l-au constituit inundaþiile,ele însoþind permanent evoluþia omenirii. Sã neamintim doar faptul cã existenþa ºi supravie-þuirea vechiului Egipt depindea de inundaþiile

APA - MUNCÃ ªI EVOLUÞIE

Dr.ing. Ion Tecuci

Dr.ing. Elisabeta Opriºan

ZIUA MONDIALA A APEI 2016

Motto:Nimic nu este mai maleabil, sau mai flexibil decât apa, ºi totuºi nimic nu-i poate rezista.

Lao Tzu (Bãtrânul Maestru – filozof ºi scriitor chinez secolul 6 î.Ch)


anuale ale Nilului. Înþelegerea rolului inunda-þiilor i-a fãcut pe vechii egipteni sã caute sãdesluºeascã modul de producere a fenomenuluiºi sã ajungã chiar sã facã predicþii asupraevoluþiei lui. O altã civilizaþie anticã a cãreiexistenþã era strâns legatã de producereainundaþiilor a fost cea asiro – babilonianãdezvoltatã în Mesopotamia, acolo de unde –conform Epopeei lui Ghilgameº - pornind de lapovestea ultimului rege din Shuruppak,Ziusudra, îºi trage originile Potopul biblic,potopul lui Noe. De altfel, peste 500 de mituridin întreaga lume (dintre care 62 sunt completdiferite de sursele mesopotamiene ºi ebraice)povestesc despre inundaþii devastatoare careaveau menirea de a schimba faþa Pãmântului.Tot din Mesopotamia, din regatul Babilonului,provine ºi celebrul cod al regelui Hammurabi(care a domnit în perioada 1792-1750 î.Ch), ceamai completã culegere de legi sumeriene ºibabiloniene ºi care a influenþat ºi legile moderneprivind apa.

Inundaþiile au marcat în mod semnificativ ºiexistenþa civilizaþiei chineze. An dupã an,deceniu dupã deceniu, secole de-a rândul bãtãliadramaticã dusã cu Marile Ape a marcat istoriacivilizaþiei chineze, întemeietorul primei dinastiiregale – dinastia Xia – fiind considerat Yu celMare care a câstigat bãtãlia cu Apele Revãrsate.Aspectul teritoriului vechii Chine este greu deimaginat în prezent. Graþie muncii - adeseatitanice – de secole, a oamenilor, câmpiileuscate ºi sãnãtoase au luat încetul cu încetullocul pãmânturilor miºcãtoare ºi nesãnãtoase.Chinezii au fost primii care pornind de la mitulcreaþiei au transformat tema Apelor Revãrsateîntr-o dezbatere pur administrativã – în specialca urmare a ravagiilor fãcute de inundaþiileproduse în anul 11 d.Ch de marele Huáng Hé(Fluviul Galben supranumit ºi Necazul Chineisau Nestãpânitul):

• sã se realizeze diguri ºi canale care sãconstrângã Fluviul Galben sã aibã un anumitcurs conform unor criterii inginereºti binestabilite pe baza experienþelor acumulate de-alungul timpului– soluþia confucianistã, sau,

• sã lase fluviului un curs cât mai natural, cucât mai puþine constrângeri – soluþia taoistã.

Aceastã disputã începutã acum 2000 de aniîntre inginerii tradiþionaliºti - confucianiºtii ºi

ecologiºti - taoiºtii continuã ºi în prezent, eadepãºind de mult teritoriul Chinei.

Toate cele patru mari civilizaþii ale lumiiantice, mesopotamianã, harappã, egipteanã ºichinezã s-au dezvoltat, în general, în condiþiifizico – geografice aproape similare. Toate s-aunãscut ºi s-au dezvoltat în bazinele hidrograficeale unor mari fluvii unde vara precipitaþiile eraureduse ºi temperaturile ridicate, iar fenomenulde revãrsare a apelor fluviilor erau comparabile.

Lipsa apei, manifestatã prin secetele severeºi adesea de lungã duratã nu au avut numaiefecte locale, ci se poate spune cã ele – poatechiar mai mult decât inundaþiile – au influenþatevoluþia istoriei la scarã globalã. Secetele severeºi uneori prelungite au condus nu numai lamoartea a milioane de oameni ca urmare afoametei (Marea Foamete Europeanã 1315 –1317, 7,5 milioane decese; Marea FoameteRusã 1601 – 1603, 2 miloane decese; MareaFoamete Irlandezã cunoscutã ºi sub denumireade Foametea Cartofului 1845 – 1852, 1 miliondecese ºi 1 milion de emigranþi; Marea FoameteChinezã, 1958 – 1961, între 15 ºi 43 milioanedecese), dar ºi la migrãri masive de populaþie cuefecte majore asupra cursului istoriei multorcivilizaþii.

Este explicaþia teoriei determinismuluiclimatic, adicã a influenþei modificãrii climeiasupra evoluþiei civilizaþiei umane.

Treptat oamenii au înþeles cã nu pot rãmâneindiferenþi în faþa naturii dezlãnþuite care ledistrugea creaþiile ºi au cãutat sã o înþeleagã.Milenii la rând, secol dupã secol, cel mai adeseaan dupã an, omenirea ºi-a încercat forþele înlupta pentru învingerea dramaticelor izbucniride mânie ale apei, sau pentru salvarea a ceea cese mai putea salva din recoltele arse de un soareucigãtor atunci când apa supãratã nu mai vroiasã-i fie de ajutor.

Aºa, în timp ca o armã, consideratã maimult sau mai puþin invincibilã, sau ca o dovadãa genialitãþii sale în raport cu natura dezlãn-þuitã, oamenii au început sã conceapã ºi sãconstruiascã diguri, baraje ºi canale. Diguripentru a-ºi apãra viaþa ºi bunurile de furiaapelor dezlãnþuite, baraje pentru a stânge apanecesarã irigaþiilor în perioadele de secetã,canale pentru a-ºi iriga ogoarele, dar ºi pentrua-ºi transporta surplusul de produse cãtre alte

zãri, cãtre alte lumi, cãtre alþi oameni. Aceºtioameni au construit civilizaþiile care au realizatprimele lucrãri hidrotehnice datoritã cãroraaceste civilizaþii au înflorit, atunci când lucrãrileau fost bine întreþinute ºi utilizate, sau au pieritatunci când le-au lãsat în pãrãsire sau ele s-auprãbuºit sub atacurile nimicitoare ale duºmani-lor.

Sunt nenumãrate lucrãrile hidrotehnicerealizate în lumea anticã care ar putea constituipuncte de referinþã într-o istorie a construcþiilor.

Cu mult înainte ca romanii sã cucereascãceea ce astãzi numim Europa ºi sã transformeMarea Mediteranã într-un lac roman, sofisticaþiicreatori ai civilizaþiei Vãii Indului (3300 – 1300î.Ch) – harappanii – demonstrând o culturãurbanã eficientã ºi avansatã tehnologicrealizaserã primele sisteme de alimentare cuapã, primele bãi publice, precum ºi primelesisteme de canalizare orãºeneascã. Tot ei suntcei care realizaserã deja unele dintre primelebaraje, sãpaserã deja primele canale navigabile,iar zidurile cetãþilor lor aveau atât rol deapãrare, cât ºi pe cel de protecþie împotrivainundaþiilor. Inundaþiile frecvente care nu lãsaurãgazul necesar pentru repararea lucrãrilor deapãrare urmate de o secetã care se pare cã adurat peste 200 de ani sunt, se pare, cauzeledecãderii în timp a acestei înfloritoare civilizaþiia Indului.

Pentru Europa, rafinaþii etrusci, navigatoridar ºi urbaniºti de excepþie, constructori ce audat dovadã de un remarcabil simþ practic ºipromotori ai unor tehnici constructive inova-toare, au reprezentat primul pas cãtre culturã ºicivilizaþie. Realizatori ai unor sisteme urbanecomplexe cuprinzând printre altele sisteme dealimentare cu apã ºi canalizare, constructori depoduri, canale ºi drumuri, ei au deschis pebãtrânul continent calea civilizaþiei romane.

Apariþia romanilor pe scena istoriei a adusmulte schimbãri în ceea ce priveºte opticaactivitãþilor umane legate de apã. Dacã generaþiidupã generaþii de akkado – sumerieni, egipteni,asirieni, persani au fost preocupate mai ales delucrãrile de irigaþii, lucrãri de interes public, dartotuºi limitate, romanii preluând cunoºtinþelepredecesorilor ºi îmbunãtãþind tehnicile deconstrucþie, au dezvoltat toate tipurile de lucrãripublice în multitudinea lor.

Deºi fenicienii, grecii ºi etruscii suntinventatorii apeductelor, romanii au atins înacest domeniu perfecþiunea:

• în anul 312 î.Ch începe construcþiaprimului apeduct numit Aqua Appia, cu olungime de 16,9 km ºi un debit de 29000 m3/zi,sursa de apã fiind constituitã din puþuri sãpatecu adâncimi de circa 20 m sub nivelul terenuluiºi din izvoare;

• în anul 52 d.Ch, Roma dispunea de 9apeducte însumând 422,1 km ce transportau undebit de 577300 m3/zi;

• începând din anul 226 d.Ch se construiescîncã douã apeducte – Aqua Traiana ºi AquaAlexandriana – în lungime de 22 km;

• se realizeazã trei sisteme de canalizareindependente ce deserveau Roma anticã:sistemul Campus Martius, sistemul CloacaMaxima ºi sistemul Circus Maximus. Acestesisteme reprezintã unele dintre cele mai vechisisteme de canalizare din lume, ele având rolulde a colecta ºi transporta atât apele uzate cât ºipe cele pluviale ºi de drenaj. Dintre acestesisteme, cel mai important ºi care mai esteparþial funcþional ºi în prezent a fost CloacaMaxima.

Obligaþi sã construiascã în toate pãrþilevastului lor imperiu, pentru necesitãþilerãzboaielor pe care le purtau, sau pentru a creacondiþii de viaþã similare celor din CetateaEternã în teritoriile cucerite, romanii au siste-matizat, au uniformizat, au redus elementele deconstrucþii la cele mai mici dimensiuni dar, maimult decât atât, au introdus specializarea pemeserii. Constructorii romani au introdustencuiala apeductelor cu mai multe straturisuccesive ºi au construit mari canale de navi-gaþie (Rhin – Meuse, Sânn – Moselle, canalulde pe malul drept al Dunãrii la Porþile de Fieretc.), tuneluri, baraje (dintre care unele mai potfi vãzute ºi astãzi), poduri (cel realizat deApolodor din Damasc peste Dunãre fiindconsiderat cel mai mare), drumuri în rambleucare sã facã faþã revãrsãrii apelor râurilor etc.

3. Din trecut spre viitorAstãzi când vorbim despre apã ca

reprezentând muncã, artã, creaþie, dezvoltare,pornim de la faptul cã apa, cea mai rãspânditãsubstanþã de pe Pãmânt, este poate singura



substanþã care l-a supus pe om de-a lungultimpului celor mai multe ºi mai mari provocãri,l-a fãcut sã nu rãmânã pasiv ci sã-ºi dezvolteforþa creatoare. Lucrând cu apa, omul a pututajunge la concluzii ºi învãþãminte precumfiecare lucru duce undeva, toate au legãturã cutoate ºi cã natura ºtie cel mai bine. Numaidatoritã apei omul a început sã înþeleagã natura,sã-i descifreze tainele, secretele ºi armoniile ei.De-a lungul evoluþiei omenirii, activitãþile uma-ne legate de apã au evoluat, s-au diversificat,apãrând noi ºi noi activitãþi.

Sintetizând, principalele activitãþi umanelegate de apã în epoca contemporanã pot figrupate astfel:

• activitatea de asigurare a apei pentru nevoicasnice ºi menajere;

• acoperirea cerinþelor de apã ale folosin-þelor (industrie, agriculturã, zootehnie, piscicul-turã, producerea de energie electricã ºi hidro-electricã, navigaþie, turism ºi agrement);

• colectarea, transportul, epurarea ºievacuarea apelor uzate;

• activitãþile legate de eliminarea excesuluide umiditate ºi de protecþie a populaþiei ºi abunurilor împotriva inundaþiilor;

• asigurarea apei necesare ecosistemeloracvatice sau a celor în legãturã cu acestea ºi deesteticã a mediului înconjurãtor.

Dintre toate aceste activitãþi legate de apã,ne vom referi în continuare numai la cele careprivesc protecþia populaþiei ºi a bunurilorîmpotriva inundaþiilor ºi la producerea energieihidroelectrice.

4. Amenajarea apelor ºi mediul de locuitDupã cum bine se ºtie, în perioada 275 –

1280 întreaga Europã a fost rãscolitã de valuridupã valuri de populaþii migratoare iar teritoriulde astãzi al României nu a fost ferit. A urmatapoi o perioadã de relativã liniºte care a permisdezvoltarea târgurilor ºi apariþia oraºelor (Cenadîn anul 1030, Arad în 1081, Oradea în anul1113, Braºov în 1271 dacã ar fi sã ne referimnumai la zona transilvanã) acestea fiind situateîn marea lor majoritate în zonele de luncã.Dezvoltarea oraºelor a generat apariþia a douãprobleme majore legate de apã: aprovizionareacu apã a populaþiei ºi protecþia populaþiei ºi abunurilor împotriva inundaþiilor. Dintre aceste

douã probleme, la început a avut prioritate ceade-a doua, respectiv protecþia împotriva inunda-þiilor ºi de eliminare a excesului de umiditate.Astfel au apãrut primele lucrãri hidrotehnicerealizate pe teritoriile româneºti dupã retragerearomanã ºi cunoscute pânã în prezent. Acesteprime lucrãri - conform datelor istorice – s-aurealizat în secolul al XII-lea, lângã oraºul Arad.Ele par astãzi niºte ºanþuri primitive ºi ridicãturide pãmânt ce înconjurau aºezãrile omeneºti,având un dublu rol: acela de apãrare împotrivainundaþiilor provocate (în acest caz) de râulMureº ºi totodatã de apãrare împotrivainvadatorilor. Aceste lucrãri au dãinuit pânã lavenirea turcilor, care, în încercarea lor de aajunge în inima Europei, le-au distrus. Tot camîn aceeaºi perioadã au fost executate ºi primelelucrãri de desecare în depresiunea Þara Bârsei,realizate de cavalerii teutoni în vedereaedificãrii unor centre populate fortificate(Prejmer).

Dintre þinuturile teritoriilor româneºti, celemai expuse riscului la inundaþii erau CâmpiaCriºurilor, Câmpia Someºului, Câmpia Bana-tului ºi în mai micã mãsurã Câmpia Românã, cuexcepþia zonei Bucureºtilor.

Amenajarea cursurilor de apã ºi eliminareaapei în exces pot schimba faþa locurilor ºi potoferi condiþii favorabile desfãºurãrii vieþii ºiactivitãþilor umane, Câmpia Criºurilor, CâmpiaBanatului constituind cele mai elocventeexemple în acest sens.

Aceste þinuturi nu erau, în principiu, foarteprielnice vieþii umane, starea mediului înconju-rãtor punând în pericol viaþa puþinilor locuitoricare le populau. Erau þinuturi mlãºtinoase undefebra, pojarul, ciuma, fãceau ravagii în comuni-tãþile umane. Roiurile de insecte care populauaceste mlaºtini fãceau victime printre oameni ºianimale.

Astfel, referitor la Câmpia Criºurilor,inginerul Galatz Ioan, în Monografia lucrãrilorde apãrare a vãii Criºurilor ºi Bereteului,tipãritã în 1896 la Oradea, relata urmãtoarele:

“Dupã cucerirea Daciei de cãtre romani,care se întindea ºi pe Valea Criºurilor, romaniinu au putut pãtrunde în aceste þinuturi dincauza mlaºtinilor întinse în care s-au retras oparte din daci. Romanii numeau Criºul“Krisius”, iar în secolul al IV-lea el se numea

“Grezia”, adicã negru în limba dacã. Nãvãlireavandalilor ne-a lasat numirea de “Miliare”pentru Criºul Alb ºi de “Ghilnit” pentru CriºulNegru.”

În secolul al XIII-lea încep sã aparã comu-nele, registrul de la Oradea menþionând multedintre aceste comune, chiar actuale, existente la1215-1230. În secolul al XIV-lea, în condiþiilefeudalismului, moºiile ºi domeniile aparþineaumoºierilor, populaþia fiind trecutã în stare deiobãgie. În secolul al XV-lea domeniile încep sãse împartã, apar proprietarii mijlocii ce-ºilucreazã ei înºiºi pãmânturile ºi micii proprietariconstituiþi din iobagi, care deþin porþiunimãrunte de pãmânt sub formã de arendã pe bazafaptului cã le-au defriºat ºi desþelenit.

Situaþia la sfârºitul secolului al XVII-leaeste descrisã de un turist care a vizitat acesteþinuturi – Wurtemberger Simplikissimus, înfelul urmãtor: “Regiunea Criºului Repede ºi aBereteului era o mare întinsã pe care înotaumilioane de pãsãri de apã. Drumuri bãtute nuse aflau nici unde. Bãlãriile acopereau totulastfel cã turmele de vite ce pãºteau ici-colo nuse zãreau. Aproape întreaga vale a Bereteului ºiCriºurilor era proprietatea statului. Nu era niciurmã de semãnãturi. Era imposibil sã fieapãrate împotriva cerbilor, mistreþilor. Chiardacã puteau fi apãrate contra acestora, le-ar fimâncat cocorii, care erau în numãr atât demare încât atunci când zburau întunecaucerul.”

Agricultura în secolul al XVIII-lea progresaîncet din cauza nesiguranþei producþiei datoratãinundaþiilor ºi secetei. O dovadã o constituiefaptul cã încã în prima jumãtate a secolului alXVIII-lea locuitorii plãteau servitutea urbarialãnu atât în grâu, cât în broaºte þestoase. Pentruameliorarea situaþiei la începutul secolului alXIX-lea s-au executat unele lucrãri de îndiguiriºi canale în scopul apãrãrii terenurilor deinundaþii.

Evoluþia rapidã marcatã în aceastã perioadãprin amenajãrile executate pe sectorul inferior alCriºurilor este demonstratã de urmãtoarele date:a. suprafaþa cultivatã a crescut de la 57929 jugareîn anul 1773, la 181291 jugare (1 jugãr = 0,5775ha) în anul 1848;b. populaþia a crescut astfel:

• anul 1715 – 1720 locuitori;

• anul 1725 – 5860 locuitori;• anul 1773 – 44690 locuitori;• anul 1837 – 135662 locuitori;• anul 1847 – 155056 locuitori.În lucrarea menþionatã a inginerului Galatz

Ioan se descrie situaþia oarecum patetic: “Vinerevãrsarea, este strigãtul de groazã ce strãbatede-a lungul ºesului roditor din când în când,silind locuitorii sã ia mãsurile necesare pentruocrotirea vieþii ºi a avutului lor. În astfel deocaziuni, apele îºi pãrãsesc albia, rup digurileºi unite cu formidabila vitezã a furtunii,ameninþã cu nimicirea totalã întreaga operãridicatã de sârguinþa omeneascã. Sunetul clo-potelor care vestesc pericolul, alergarea nebu-neascã a animalelor care se refugiazã îndezordine, precum ºi chemãrile disperate deajutor ale populaþiei, impresioneazã ºi pe celmai curajos dintre oameni. Dacã nu reuºesc sãpunã stavilã puhoiului de apã revãrsat, dacãtruda omeneascã a fost zadarnicã, aceste putericolosale ale naturii, în dezlãnþuirea lor, punstãpânire pe imensul ºes din regiune distrugândtotul. În faþa noastrã avem o imagine îngrozi-toare: valuri murdare acoperã ºesul ºi pãmân-turile lui roditoare, distrugând speranþele plu-garilor. Adãposturile sunt transformate în totatâtea morminte.”

Un savant din acea vreme – MarkovitzMatei arãta în anul 1748 urmãtoarele privindregiunea Criºurilor: “Frigurile bântuie atât deputernic aici, încât nici într-o altã regiune n-amputut sã constat o situaþie similarã. Lumea deaici suferã de mai multe feluri de febrã. Pojarulde care suferã atât copiii cât ºi adulþii esteendemic ºi cere multe sute de victime omeneºtiîn fiecare an. În lunile de varã þânþarii ºimuºtele formeazã roiuri atât de mari, încât suntîn stare sã omoare o vacã singuraticã. Dinaceste motive în lunile mai-august nu esterecomandabil a cãlãtori ziua cu cãruþa saucãlare, deoarece caii ºi celelalte vite în urmamuºcãturii insectelor pornesc în goanã sau setrântesc la pãmânt, periclitând astfel viaþacãlãtorilor. De aceea este bine a cãlãtori înaceste luni noaptea sau foarte de dimineaþã”.

5. Amenajãri pentru producerea deenergie hidroelectricã

Începând cu anul 1890, se dezvoltã o nouã



folosinþã de apã – producerea de energiehidroelectricã. Prima uzinã hidroelectricã apareîn Bucureºti în anul 1892, UHE Grozãveºti ºiurmeazã uzinele Sadu I (1896) ºi Sadu II(1907), Grebla (1910), º.a.

Aceastã folosinþã a apei capãtã o maredezvoltare mai ales dupã anul 1950. Astfel, dacãîn anul 1950 puterea instalatã în hidrocentraleera de 30 MW, aceasta a ajuns în anul 1970 la846 MW, în anul 1980 la 3471 MW, iar în anul1990 la 5700 MW.

Pentru noua folosinþã, un rol esenþial îl aubarajele care creazã lacurile de acumulare ºicãderea necesarã. Dacã pânã în anii 1935–1950,preocuparea pentru baraje ºi centrale hidroe-lectrice era destul de redusã, odatã cu lansareaplanului de electrificare a þãrii, construcþia debaraje ºi lacuri de acumulare a cunoscut odezvoltare explozivã. S-a format o înaltã ºcoalãde proiectare ºi execuþie a barajelor ºi centra-lelor hidroelectrice. Înainte de anul 1940, doar 2– 3 ingineri români mai proiectaserã ºi executa-serã baraje. Graþie unor specialiºti care s-auformat cu repeziciune, astãzi în România existãpeste 1200 de baraje, din care 240 sunt catalo-gate conform criteriilor Comisiei Internaþionalea Marilor Baraje ca baraje mari.

Construcþia de baraje este o provocare aomului la adresa naturii. Aºa a fost ºi acum4000 de ani când s-a realizat barajul Sadd – el –Khafara lângã Cairo, care din lipsa cunoºtinþelorde hidrologie ºi hidrotehnicã s-a prãbuºit laprima umplere, dupã cum o provocare a fost ºiîn urmã cu cca 2000 de ani când romanii auconstruit ceea ce credem noi a fi fost primulbaraj în arc. O provocare a rãmas ºi astãzi.Secolul XX a fost foarte sofisticat: computereleau fãcut posibilã realizarea proiectelor noastrespectaculoase, iar maºinile moderne au transfor-mat proiectele în structuri. ªi totuºi combinaþiaforþelor produse de Naturã este încã o artã,decizia finalã este a fiecãruia dintre proiectanþi.Ea va fi responsabilitatea lui atât pe timpulvieþii sale, cât ºi dupã aceea. Este fundamentalpentru inginer sã realizeze cã oricât de bine ar fiproiectat ºi executat un baraj, va rãmâneîntotdeauna un anumit risc – poate mic, astfelîncât forþe imprevizibile sã cauzeze distrugereabarajului.

Inginerul trebuie sã cunoascã variatele

evenimente care pot apãrea ºi sã evaluezeprobabilitatea apariþiei simultanã a lor. Accepta-rea posibilitãþii ca anumite pagube sã se producãca urmare a unei combinaþii nefericite a forþelorpoate fi acceptabilã ºi economicã, dar inginerultrebuie sã ºtie ce risc îºi asumã. Este obligatoriupentru inginer sã-ºi cunoascã subiectul, esteresponsabilitatea lui legalã ca lucrarea sa sã fietot timpul conformã cu normele prezente înmaterie.

Barajele realizate ºi aflate în funcþiune înRomânia sunt alcãtuite din umpluturã depãmânt, din umpluturã de piatrã, din piatrã ºipãmânt, de greutate din beton, baraje cucontraforþi ciupercã, baraje în arc. Doar patrutipuri de baraje nu s-au realizat în România:baraje cu bolþi multiple, baraje cu pile ºi plãci,baraje cu cupole multiple ºi baraje de greutatedin beton precomprimat.

Lacurile de acumulare cu folosinþã exclusivenergeticã, create ca baraje, însumeazã înRomânia în prezent 5,6 km3, din totalul de 10,4km3, cât însumeazã volumele tuturor lacurilorde acumulare permanente aflate pe teritoriulRomâniei. Cu acest volum acumulat carereprezintã cca 25% din stocul lichid mediumultianual al tuturor râurilor noastre interioare,România se aflã printre primele þãri europene,alãturi de Cipru, Spania ºi Turcia, mediaeuropeanã a volumelor acumulate în lacuriartificiale fiind de 13% din stocul lichid mediumultianual al râurilor europene.

6. ConcluziiApa este probabil primul lucru pe care omul

l-a descoperit ca fiindu-i indispensabil, dar ºicel care l-a înfricoºat, obligându-l sã gândeascã,sã conceapã, sã încerce a-ºi îmbunãtãþi soarta.Din nereuºite a învãþat, reuºitele le-a perfec-þionat. Nu s-a lãsat pradã trecutului, nu s-aîntristat în privinþa viitorului, nu s-a lãsatcopleºit de gândurile neliniºtitoare ºi când avenit momentul potrivit a acþionat.

Cum? Prin intelect ºi muncã, uneori asiduã,dar plinã de satisfacþii pentru creaþiile sale,unele ridicate la rang de artã. Omul, omenirea, aînvãþat permanent. Nu s-a împãcat, ºi nu seîmpacã cu soarta, ºi tot ce a realizat, realizeazãºi va realiza a fost, este ºi va fi prin muncãfizicã ºi intelectualã, apa fiind elementul care a

pus omul – omenirea în mod generic – în faþacelor mai mari provocãri pe care adesea le-adepãºit, pe care încearcã sã le depãºeascã ºi pecare va trebui sã le depãºeascã.

Sloganul din acest an pentru Ziua Mondialãa Apei – Water and jobs – ar putea sã parã într-oprimã instanþã puþin derutant. Dar, dacã facemefortul de a privi la istoria omenirii – aºa cumam încercat sã o facem pe parcursul acestuiarticol – vom observa în mod corect cã apa acreat cele mai multe locuri de muncã din toatetimpurile, a necesitat un efort creatorincomparabil, a produs dezastre incomensura-bile, deoarece viaþa noastrã este legatã în modindisolubil de existenþa celei mai preþioaseresurse naturale de pe Pãmânt.

Desigur, munca în domeniul apei a avut ºiare valenþe diferite în funcþie de perioadaistoricã la care ne referim. Chiar dacã acesteaexistã, avem, totuºi, prea puþine documenteistorice care sã ateste numãrul de muncitoriangrenaþi/angajaþi în realizarea lucrãrilor hidro-tehnice indiferent de epoca în care au fostrealizate, de rolul acestora ºi modul în careaceºtia erau remuneraþi pentru munca depusã.Aceasta, probabil, datoritã faptului cã în generalatât istoricii cât ºi inginerii pasionaþi dedomeniu au fost interesaþi mai mult deperformanþele realizate ca urmare a executãriiunor lucrãri ºi mai puþin de aspectele practicelegate de forþa de muncã utilizatã ºi de modul derecompensare a acesteia. ªi totuºi, chiar dacãastfel de documente nu existã, ori numãrulacestora este relativ redus (deºi cel puþin în ceeace priveºte teritoriile româneºti documenteleprivind istoria românilor precizeazã în cazulrealizãrii unor lucrãri hidrotehnice – indiferentde rolul acestora, ºi numãrul de lucrãtori ºi

modul de platã/salariile acestora) ne putemlesne imagina cã munca acestora a fost într-unfel sau altul retribuitã.

În accepþiunea modernã, se poate totuºiconsidera cã, deºi deosebit de important, rolulcelor care lucreazã zi de zi în ceea ce s-ar puteanumi domeniul apei – cu multiplele sale valenþe– nu este suficient apreciat fiindcã sã nuuitãm...fãrã apã... nu existã viaþã, nu existãdezvoltare, nu existã nimic...

Bibliografie selectivã[1] Blidaru, V. º.a. - Hidroamelioraþiile în R.P.R.Monografie, Editura Agro - Silvicã, Bucureºti, 1962[2] Bogdan, I. - Documente privitoare la relaþiileÞãrii Româneºti cu Braºovul ºi Þara ungureascã însecolul XV ºi XVI, Bucureºti, 1905[3] Colecþia Hidrotehnica 1980-2012[4] Giurescu, C. - Istoria pescuitului ºi pisciculturiiîn România, Editura Academiei, Bucureºti, 1964[5] Giurescu, C. - Istoria Românilor, Editura All-2010[6] Mateescu, C. - Evoluþia Construcþiilorhidrotehnice în România, Revista Hidraulicã, Vol.22, Nr.1, 1977[7] Opriºan, E. - Baraje vechi din România,Monografie-Manuscris[8] Opriºan, E. - Gestionarea situaþiilor de crizã.Vulnerabilitatea la inundaþii, Tezã de doctorat,U.T.C.B. 2006[9] Opriºan, E., Tecuci, I. - Gospodãrirea apelor“trecut ºi viitor” în volumul omagial dedicatîmplinirii a 85 de ani de la înfiinþarea ServiciuluiHidrografic Român, I.N.H.G.A.-2010[10] Popa. M º.a. - Micã enciclopedie de istorieuniversalã, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã,Bucureºti, 1983[11] Thomas H, - The engineering of large dams,Marea Britanie, John Wiley Sons, Ltd. London 1976



1. Politica europeanã în domeniulgestionãrii resurselor de apã

La 1 ianuarie 2007, România a devenitmembru al Uniunii Europene. Aceastã etapãimportantã a determinat alinierea politicilornaþionale în domeniul gestionãrii resurselor deapã în direcþia implementãrii strategiilor ºipoliticilor europene.

La nivel european, în ultimii 45 de ani,managementul apelor a fost influenþat deprocesul de dezvoltare socio-economicã, ceeace a determinat în timp modificarea ºidezvoltarea legislaþiei comunitare pentru aasigura protecþia împotriva poluãrii ºi epuizãriiacestei resurse strategice. În acest context, din1970 pânã în prezent, politica europeanã îndomeniul apelor a parcurs trei etape principale.Prima etapã (1970-1980) a fost caracterizatã deelaborarea ºi implementarea directivelor euro-pene ce stabilesc standarde de calitate definiteprin limite specifice pentru resursele de apãutilizate pentru diverse activitãþi socio-economice (calitatea apei captate în scopulpotabilizãrii, calitatea apei pentru susþinerea ºiprotecþia faunei piscicole, calitatea apei pentrususþinerea ºi protecþia moluºtelor, calitatea apeipentru îmbãiere, etc.), aceastã etapã având caobiectiv principal protecþia folosinþelor de apã.A doua etapã, caracteristicã anilor optzeci ºiînceputului anilor nouãzeci, a avut ca obiectiv

general reducerea poluãrii la sursã, prinstabilirea unor valori limitã admise pentruevacuarea poluanþilor în mediul acvatic (stabi-lirea limitelor pentru substanþele periculoaseevacuate în mediul acvatic, epurarea apeloruzate urbane, protecþia apelor împotriva poluãriicu nitraþi din surse agricole). A treia etapã aînceput la sfârºitul anilor nouãzeci ºi are caobiectiv general managementul durabil alapelor, în vederea asigurãrii unor condiþii deviaþã similare din punct de vedere al resursei deape pentru toþi cetãþenii Uniunii Europene,precum ºi atingerea unei ”stãri bune” a tuturorcategoriilor de ape (râuri, lacuri, ape tranzitorii,ape costiere ºi ape marine, precum ºi apelesubterane). Instrumentele legale principale pecare se bazeazã politica actualã europeanã îndomeniul apelor sunt: Directiva Cadru Apã(2000/60/CE), Directiva privind evaluarea ºimanagementul riscului la inundaþii (2007/60/CE), precum ºi Directiva Cadru Strategiapentru Mediul Marin (2008/56/EC).

Directiva Cadru Apã statueazã pentruprima datã faptul cã „apa nu este un produs caoricare altul ci o moºtenire care care trebuiepãstratã, protejatã ºi tratatã ca atare”, fiind odirectivã complexã care susþine managementulintegrat al tuturor resurselor de apã (ape desuprafaþã ºi subterane) ºi a gestionãrii lor lanivel de bazin ºi district hidrografic, a aspec-

VIZIUNILE ªI PROVOCÃRILE ADMINISTRAÞIEI NAÞIONALE “APELEROMÂNE” ÎN CONTEXTUL IMPLEMENTÃRII POLITICII EUROPENE

DIN DOMENIUL APELOR

Nicolae BãrbieruDirector General Adjunct, Administraþia Naþionalã “Apele Române”

Elena ÞuchiuDirector Departamentul Planuri de Management ºi Scheme Bazinale, Administraþia Naþionalã “Apele Române”

Daniela RãdulescuDirector Institutul Naþional de Hidrologie ºi Gospodãrirea Apelor

Sorin RândaºuDirector Departamentul Situaþii de Urgenþã, Administraþia Naþionalã “Apele Române”


telor cantitative pentru atingerea obiectivelor decalitate, precum ºi a componentelor ce caracteri-zezã starea corpurilor de apã (elemente decalitate biologice, hidromorfologice ºi fizico-chimice).

Directiva Cadru Apã stabileºte un programºi un calendar în funcþie de care statele membreelaboreazã planuri de management ale bazinelorhidrografice (PMBH) pânã în 2009 (primulciclu de planificare), care apoi sunt actualizatela fiecare 6 ani (2015 ºi 2021). Planurile deManagement trebuie sã identifice toate acþiunilecare trebuie întreprinse în districtele hidro-grafice pentru îndeplinirea obiectivului princi-pal ºi anume atingerea unei stãri bune pentrutoate corpurile de apã pânã în 2015, iar prinaplicarea excepþiilor, pânã în anul 2021,respectiv 2027. Starea bunã înglobeazã obiecti-vele de stare ecologicã bunã/potenþial ecologicbun ºi starea chimicã bunã a apelor de suprafaþã,ºi de stare chimicã ºi cantitativã bunã a apelorsubterane. Procesul de planificare a început înperioada 2003-2004 cu transpunerea ºi cudemersurile administrative (identificarea distric-telor, respectiv a bazinelor hidrografice ºi aautoritãþilor competente), aceastã etapã fiindurmatã de caracterizarea districtelor hidrogra-fice în perioada 2004-2005, stabilirea progra-melor de monitorizare a apelor (2006-2007),evaluarea stãrii, stabilirea obiectivelor, precumºi stabilirea programului de mãsuri (2008-2009)ºi implementarea acestora (2010-2015).

Aºa cum a fost precizat anterior, în anul2000, Directiva Cadru Apã a abordat pentruprima datã într-o manierã cuprinzãtoare toateprovocãrile cu care se confruntã apele din UE,stabilind cadrul comunitar pentru protecþia ºigestionarea apei în scopul atingerii stãrii bunepânã în 2015. Însã, conform raportului AgenþieiEuropene de Mediu privind starea apelor ºievaluãrii efectuate de Comisia Europeanã aPlanurilor de management ale bazinelor hidro-grafice elaborate de statele membre în temeiulDirectivei Cadru Apã, acest obiectiv este atinsîn anul 2015 doar pentru aproximativ 53 % dincorpurile de apã ale UE.

Tot în acest context, potrivit Planului desalvgardare a resurselor de apã ale Europei(Blueprint to Safeguard Europe’s Water Resour-ces 2012) elaborat de Comisia Europeanã,

principalele cauze ale efectelor negative asuprastãrii apelor sunt: schimbãrile climatice, exploa-tarea terenurilor, activitãþile economice precumproducerea de energie, industria, agricultura ºiturismul, dezvoltarea urbanã ºi schimbãriledemografice. Prin prisma acestui Plan de salv-gardare s-au identificat presiunile semnificative,exercitate de aceste activitãþi antropice, ca fiind:emisiile industriale, urbane ºi agricole depoluanþi (la nivelul UE aproximativ 38 % dincorpurile de apã sunt afectate datoritã surselorpunctiforme de poluare ºi cca. 22 % datoritãsurselor difuze), suprautilizarea apei (stresulhidric), alterãrile hidromorfologice ale corpuri-lor de apã (exemplu: construcþii de tipul baraje-lor pentru centrale hidroelectrice) ºi evenimen-tele extreme precum inundaþiile ºi seceta. Înacest sens, trebuie luate mãsuri, la niveleuropean, pentru prevenirea ºi reducereapoluãrii, utilizarea durabilã a apei, îmbunãtã-þirea stãrii ecosistemelor acvatice ºi implicit asãnãtãþii umane, precum ºi în vederea atenuãriiefectelor inundaþiilor ºi ale perioadelor desecetã. Astfel, în vederea realizãrii sustenabile aactivitãþilor care au un impact asupra apei ºigarantãrii disponibilitãþii apei de bunã calitatepentru o utilizare a apei durabilã ºi echitabilã,Comisia Europeanã a propus în Planul desalvgardare a resurselor de apã ale Europei oserie de acþiuni care trebuie aplicate în vedereaatingerii obiectivelor calitative ºi cantitative aleresurselor de apã. Aceste acþiuni vizeazãreducerea presiunilor exercitate de alterãrilehidromorfologice prin refacerea continuitãþiilongitudinale ºi laterale a corpurilor de apã(exemplu: realizarea facilitãþilor de migraþie apeºtilor), reducerea presiunii datorate activitã-þilor agricole prin crearea unor zone tamponcare oferã continuitate biologicã între apelecurgãtoare ºi malurile acestora ºi utilizarea, oride câte ori este posibil, a unei infrastructuriverzi (refacerea zonelor riverane, a zonelorumede ºi a luncilor inundabile care sã reþinãapa), reducerea deficitului de apã ºi scãdereavulnerabilitãþii prin utilizarea eficientã aresursei de apã (de ex. prin implementarea unorpolitici vizând contorizarea apei, recuperareaadecvatã a costurilor ºi reutilizarea apei).

Directiva privind evaluarea ºi managemen-tul riscului la inundaþii 2007/60/EC are ca



obiectiv general stabilirea unui cadru pentruevaluarea ºi managementul riscului la inundaþiiîn scopul reducerii consecinþelor negativeasupra sãnãtãþii umane, mediului, patrimoniuluicultural ºi a activitãþilor economice.

Din 1998, Europa a suferit peste 100 deinundaþii majore, inclusiv cele produse de-alungul fluviilor Dunãrea ºi Elba în vara anului2002. Inundaþiile succesive din 2005 ºi 2006 auconfirmat sensibilitatea crescutã a Europei lainundaþii ºi a reafirmat necesitatea de a luaatitudine în acest sens. Începând din 1998, înurma inundaþiilor care au avut loc în Europas-au înregistrat peste 700 de victime, mai multde jumãtate de milion de persoane au foststrãmutate, iar pagubele cauzate s-au ridicat lapeste 25 miliarde EUR (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-07-1766_ro.htm). Inundaþiiledin 2010 au afectat puternic nord-estul þãriinoastre provocând decesul a 23 de persoane, iarinundaþiile din 2013 produse în special înGermania ºi Cehia, dar ºi în Slovacia, Austria ºiUngaria, au condus la pierderea vieþii a 19persoane. Pentru Serbia, Bosnia ºi Croaþiainundaþiile produse în anul 2014 au reprezentatcele mai grave hazarde hidrologice cu care s-auconfruntat de peste un secol.

Instrumentul de implementare a Directivei

2007/60/CE (cunoscutã ºi sub denumirea deDirectiva Inundaþii) este reprezentat de Planulde Management al Riscului la Inundaþii(PMRI); acesta, în conformitate cu cerinþeleDirectivei, presupune parcurgerea a 3 etape:

• evaluarea preliminarã a riscului lainundaþii,

• elaborarea hãrþilor de hazard ºi risc lainundaþii,

• elaborarea planului de management alriscului la inundaþii.

Planul de Management al Riscului la Inun-daþii (PMRI) constituie una din componentelede gestionare cantitativã a resurselor de apã. Elare ca scop fundamentarea mãsurilor, acþiunilor,soluþiilor ºi lucrãrilor pentru diminuareaefectelor potenþiale negative ale inundaþiilorprivind sãnãtatea umanã, mediul, patrimoniulcultural ºi activitatea economicã, prin mãsuristructurale ºi nestructurale.

2. Viziunile stabilite în domeniul apelorla nivelul Districtului HidrograficInternaþional al Dunãrii

Cooperarea regionalã în domeniul apeloreste determinatã de localizarea în proporþie de97,8% a teritoriului României în parteainferioarã a bazinului hidrografic al Dunãrii.

Fig. 1. Districtul Bazinului Hidrografic al Dunãrii

Cooperarea în domeniul apelor în bazinulhidrografic al Dunãrii are loc în bazaConvenþiei privind cooperarea pentru protecþiaºi utilizarea durabilã a fluviului Dunãrea(semnatã la Sofia în anul 1994 ºi ratificatã deRomânia prin Legea nr. 14/1995) prin carePãrþile contractante sunt chemate sã depunãeforturi pentru realizarea urmãtoarelorobiective:• gospodãrirea durabilã ºi echitabilã a apelor,incluzând conservarea ºi utilizarea raþionalã aapelor de suprafaþã ºi a celor subterane dinbazinul hidrografic al fluviului Dunãrea;• îmbunãtãþirea calitãþii apei fluviului Dunãreaºi a apelor din bazinul sãu hidrografic pentruasigurarea unei utilizãri durabile a resurselor deapã, precum ºi pentru conservarea ºi reconstruc-þia ecosistemelor;• controlul pericolelor provocate de accidente cusubstanþe periculoase, de inundaþii ºi de îngheþpe fluviul Dunãrea;• reducerea încãrcãrilor de poluanþi în MareaNeagrã din surse situate în bazinul Dunãrii.

În baza Convenþiei menþionate a fost creatãComisia Internaþionalã pentru ProtecþiaFluviului Dunãrea (ICPDR) formatã din repre-zentanþii þãrilor riverane, comisie ce asigurãcooperarea în probleme fundamentale de gospo-dãrire a apelor ºi ia toate mãsurile legale,administrative ºi tehnice adecvate pentru amenþine ºi a îmbunãtãþi starea actualã a calitãþiiapei fluviului Dunãrea. Comisia Internaþionalãpentru Protecþia Dunãrii reprezintã, deasemenea, platforma de coordonare a imple-mentãrii Directivei Cadru Apã ºi a DirectiveiInundaþii pentru realizarea Planului deManagement al Districtului Hidrografic alDunãrii ºi a Planului de Management alRiscului la Inundaþii al Districtului Hidrografical Dunãrii. În consecinþã, în mod prioritar,reprezentanþii României în acest organism au unrol activ ºi întreprind mãsurile ºi activitãþilenecesare realizãrii acestor obiective majore.

Planul de Management al DistrictuluiHidrografic al Dunãrii (actualizarea 2015) a fostfinalizat în decembrie 2015 ºi aprobat laîntâlnirea ministerialã din februarie 2016,concentrându-se pe problemele semnificative degospodãrire a apelor (poluare organicã, cunutrienþi, cu substanþe periculoase ºi alterãri

hidromorfologice pentru apele de suprafaþã ºiaspecte cantitative ºi calitative ale apelorsubterane) care pot afecta apele de suprafaþã caºi apele subterane transfrontaliere în mod directsau indirect.

Planul de Management 2015 indicã stareaapelor în Districtul Dunãrii, viziunile ºi obiecti-vele de management pentru fiecare problemãimportantã de gospodãrire a apelor, precum ºimãsurile necesare în vederea atingerii stãriibune.

Astfel, pentru apele de suprafaþã au foststabilite urmãtoarele viziuni ºi obiective demanagement:• Poluare organicã

• Viziune: emisii zero de ape uzateneepurate în apele din Districtul Hidrografical Dunãrii. • Obiective de management:

• Reducerea poluãrii organice prinimplementarea Directivei privind Epura-rea Apelor Uzate Urbane în StateleMembre ale UE, iar în celelalte þãridunãrene prin construirea unui numãrspecificat de sisteme de colectare ºi staþiide epurare a apelor uzate urbane;• Reducerea poluãrii organice de lainstalaþiile industriale ºi agricole prinimplementarea Directivei privind EmisiileIndustriale (pentru Statele Membre aleUE) ºi introducerea Celor mai BuneTehnici (BAT) pentru un numãr specificatde unitãþi industriale (statele care nu suntmembre ale UE).

• Poluare cu nutrienþi• Viziune: managementul echilibrat alemisiilor de nutrienþi din surse punctiformeºi difuze în Bazinul Dunãrii astfel ca niciapele din bazin ºi nici apele Mãrii Negre sãnu fie ameninþate sau impactate deeutrofizare. • Obiective de management:

• Reducerea cantitãþilor totale de nutrienþiintroduse în Dunãre ºi în tributarii sãi ºi aîncãrcãrilor transportate în Marea Neagrã;• Reducerea emisiilor de nutrienþi dinsurse punctiforme prin implementareaobiectivelor de management aferentepoluãrii organice, aceste obiective fiindeficiente ºi pentru poluarea cu nutrienþi;



• Reducerea poluãrii cu nutrienþi a apelorsubterane ºi de suprafaþã prin imple-mentarea Directivei Nitraþi având învedere aplicarea programelor de acþiuneîn zonele vulnerabile sau pe tot teritoriulStatelor Membre;• Asigurarea unei producþii agricole ºi abalanþei nutrienþilor în sol într-un moddurabil ºi reducerea poluãrii difuze cunutrienþi prin aplicarea mãsurilor de bazãde agro-mediu ºi a celor suplimentarecost-eficiente în legãturã cu Politica Agri-colã Comunã;• Reducerea poluãrii cu fosfor din surselepunctiforme prin implementarea Regula-mentului UE privind detergenþii fãrãfosfaþi în Statele Membre ale UE ºireducerea fosfaþilor din detergenþi pentrustatele care nu sunt membre ale UE.

• Poluare cu substanþe periculoase• Viziune: Substanþele periculoase nureprezintã un risc sau un pericol pentrusãnãtatea populaþiei ºi a sistemelor acvaticedin bazinul Dunãrii, iar apele Mãrii Negresã nu fie impactate. • Obiective de management:

• Dezvoltarea cunoaºterii privind substan-þele periculoase relevante pentru BazinulDunãrii;• Eliminarea/reducerea cantitãþilor desubstanþe periculoase ce ajung în Dunãreºi în tributarii sãi (pentru Statele Membreprin implementarea Directivei privindStandardele de Calitate pentru Mediu);• Reducerea emisiilor din surse puncti-forme prin implementarea obiectivelor demanagement aferente poluãrii organice,aceste obiective fiind eficiente ºi pentrupoluarea cu substanþe periculoase;• Reducerea poluãrii difuze cu substanþechimice din agriculturã prin imple-mentarea mãsurilor suplimentare înlegãturã cu Politica Agricolã Comunã,implementarea Directivei privind Nãmo-lurile ºi a Directivei privind Pesticidelepentru Statele Membre ºi prin imple-mentarea celor mai bune practici demanagement în agriculturã pentru restulde þãri din bazinul Dunãrii;• Aplicarea în siguranþã a substanþelor

chimice prin implementarea Directiveiprivind produsele de protecþia plantelor,Regulamentul REACH ºi Regulamentulprivind biocidele pentru Statele Membre;• Minimizarea riscului unor evenimentede poluare accidentalã utilizând tehnologiiavansate ºi aplicarea de mãsuri desiguranþã adecvate prin implementareaDirectivelor SEVESO, respectiv Deºe-urile Miniere ºi Emisiile Industrialepentru Statele Membre ºi prin îndeplinireaobligaþiilor/adoptarea recomandãrilorConvenþiei UNECE privind efectultransfrontalier al accidentelor industriale.

• Alterãri hidromorfologice• Viziune: Ecosistemele acvatice funcþio-neazã în mod holistic ºi reprezintã unhabitat pentru toate speciile native. • Obiective de management (exemple):

• Construcþia scãrilor de peºti ºi a altormãsuri pentru asigurarea/îmbunãtãþireacontinuitãþii râurilor;• Restaurarea, conservarea ºi îmbunã-tãþirea morfologiei, habitatelor ºi conec-tivitatea râurilor;• Protecþia, conservarea ºi restaurarealuncilor inundabile ºi a zonelor umedepentru asigurarea biodiversitãþii, stãriibune a apelor, protecþia împotriva inun-daþiilor, reducerea poluãrii ºi adaptarea laschimbãrile climatice;• Implementarea principiului fãrã pierderiale suprafeþelor globale ale luncilor inun-dabile ºi ale zonelor umede (”no net-lossprinciple”);• Asigurarea debitului ecologic ºi asigu-rarea cerinþelor de debit pentru speciile ºihabitatele protejate;• Realizarea evaluãrii impactului de mediuºi/sau evaluãrii strategice de mediuconcomitent cu faza planificãrii viitoa-relor proiecte de infrastructurã;• Proiectele noi de infrastructurã trebuiesã fie planificate ºi realizate pentru a seasigura cã starea apelor nu estedeterioratã, iar deteriorarea este permisãnumai în cazuri excepþionale, urmândprevederile articolului 4.7 al DirectiveiCadru Apã.

Pentru apele subterane: • Alterarea calitãþii

• Viziune: Substanþele poluante nudeterioreazã calitatea apelor subterane, iaracolo unde sunt deja poluate, procesul derestaurare la starea bunã va fi un obiectiv. • Obiective de management (exemple):

• Eliminarea/reducerea cantitãþilor denitraþi ºi de substanþe periculoase careajung în apele subterane pentru prevenireadeteriorãrii calitãþii apelor subterane ºiprevenirea oricãrei tendinþe crescãtoaresemnificative a concentraþiilor de poluanþiîn apele subterane;• Implementarea obiectivelor de manage-ment descrise pentru poluarea cu substan-þe organice, nutrienþi ºi cu substanþepericuloase a apelor de suprafaþã, aºa cumau fost descrise anterior;• Creºterea nivelului de colectare ºi anivelului ºi eficienþei în epurarea apeloruzate;• Implementarea celor mai bune tehnicidisponibile (BAT) ºi a celor mai bunepractici agricole;• Reducerea emisiilor de pesticide/biocide;• Implementarea Directivei privind ApaSubteranã, a Directivei Nitraþi, a Direc-tivei privind epurarea apelor uzate urbaneºi a altor directive relevante pentru apelesubterane pentru Statele Membre UE.

• Alterarea cantitãþii • Viziune: Volumele captate de apã nudepãºesc resursele de apã subteranãdisponibile, considerând impactul viitor alschimbãrilor climatice.• Obiective de management:

• Evitarea captãrilor în exces din corpurilede apã subteranã;• Resursa de apã subteranã disponibilã nueste depãºitã de rata medie anualã petermen lung a captãrii.

Planul de Management al Riscului laInundaþii la nivelul Districtului HidrograficInternaþional al Dunãrii

La a 5-a întâlnire ordinarã din noiembrie2002, Comisia Internaþionalã pentru ProtecþiaFluviului Dunãrea a decis sã stabileascã Progra-

mul de Acþiune pentru Protecþia Durabilã împo-triva Inundaþiilor în bazinul Dunãrii. Primul pasimportant a fost adoptarea sa la nivel de miniºtriîn 13 decembrie 2004. Cadrul acestui Programde Acþiune se bazeazã pe programele durabilede protecþie împotriva inundaþiilor dezvoltate îndiferite þãri ce fac parte din bazinul Dunãrii,obiectivul general al programului de acþiunefiind realizarea pe termen lung a unei abordãridurabile pentru gestionarea riscurilor de inun-daþii pentru protecþia oamenilor ºi a proprie-tãþilor, încurajând în acelaºi timp conservarea ºiîmbunãtãþirea ecosistemelor legate de apã.

Adoptarea Directivei Inundaþii a avutimpact ºi asupra Programului de Acþiune alICPDR, atât din punct de vedere tehnic cât ºi aperioadei de implementare, el însuºi prevãzândîncorporarea viitoarelor politici asupra inun-daþiilor la nivel european. În anul 2009 ICPDRa publicat 17 Planuri de Acþiune la inundaþii lanivel de sub-bazine, bazându-se pe 45 docu-mente existente la nivel naþional în fiecare dinþãrile membre. Planurile de acþiune finalizate autrecut în revistã situaþia actualã stabilind þinte ºimãsuri pentru reducerea impactului ºi proba-bilitãþii de inundaþii, punându-se accentul pemãsurile non structurale de tipul creºteriiconºtientizãrii ºi a nivelului de pregãtire, îmbu-nãtãþirea prognozei inundaþiilor, care pot astfelcontribui la atingerea acestor þinte.

La întâlnirea miniºtrilor din þãrile dunãrenedin 2010 a fost adoptatã Declaraþia Dunãrii, încare se reafirmã cã: prevenirea ºi protecþiaîmpotriva inundaþiilor este o acþiune pe termenlung de mare prioritate ºi se angajeazã sã facãtoate eforturile pentru implementarea DirectiveiInundaþii la nivelul Dunãrii ºi întocmirea unuiPlan de Management al Riscului la Inundaþiipentru întreg bazinul Dunãrii în 2015.

Acest Plan, elaborat în conformitate cuart.8(3) al Directivei, stabileºte obiective demanagement al riscului la inundaþii pentrudistrictul internaþional al întregului bazin alDunãrii :

• evitarea / prevenirea unor riscuri noi;• reducerea riscurilor existente;• creºterea rezilienþei;• conºtientizarea publicului;• principiul solidaritãþii.



Aºa cum se precizeazã ºi în acest prim Plande Management al Riscului la Inundaþii pentruîntreg districtul Dunãrii, „aceste obiective suntorientate spre reducerea consecinþelor adverseale inundaþiilor pentru sãnãtatea umanã, mediu,patrimoniul cultural ºi activitatea economicã ºipriveºte toate aspectele managementului risculuila inundaþii, þinând seama de caracteristicileDistrictului Hidrografic al Dunãrii”.

3. Planificarea ca instrument de atingerea obiectivelor de gestionare integratã aapelor la nivel naþional

În România, din punct de vedere alevoluþiei managementului resurselor de apã, sepot distinge trei etape mari de dezvoltare înasigurarea gestionãrii resurselor de apã. Primaetapã este cea a gestionãririi cantitative aresurselor de apã, având ca element de bazãLegea Apelor din 1924. Odatã cu aprobareaLegii Apelor din 1974 a început cea de-a douaetapã ce a avut ca obiectiv gestionareacantitativã ºi calitativã a resurselor de apã.Etapa actualã, având ca obiectiv managementuldurabil al resurselor de apã, a început dupã anul2000 ºi are la bazã, în principal, Legea310/2004 ºi Legea 146/2010 care modificã ºicompleteazã Legea Apelor 107/1996, având învedere transpunerea la nivel naþional a Directi-vei Cadru Apã ºi a Directivei privind evaluareaºi gestionarea riscului de inundaþii.

Administraþia Naþionalã “Apele Române”este o instituþie strategicã care gestioneazãresursele de apã din România, conformprevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cumodificãrile ºi completãrile ulterioare ºi astatutului sãu precizat în HG nr. 1176/2005. Înacest sens, autoritatea competentã din domeniulapelor aplicã strategia ºi politica naþionalã îndomeniul gospodãririi cantitative ºi calitative aresurselor de apã ºi urmãreºte respectareareglementãrilor în domeniu, scop în careacþioneazã pentru cunoaºterea resurselor de apã,protecþia acestora împotriva epuizãrii ºidegradãrii, punerea în valoare ºi utilizareadurabilã a resurselor de apã, monopol natural deinteres strategic, pentru administrarea ºiexploatarea infrastructurii Sistemului Naþionalde Gospodãrire a Apelor, precum ºi pentruimplementarea prevederilor legislaþiei armoni-

zate cu directivele Uniunii Europene îndomeniul apelor. Strategia ºi politica naþionalãîn domeniul gestionãrii apelor au drept scoprealizarea unui management durabil al apelorprin asigurarea protecþiei cantitative ºi calitativea apelor, apãrarea împotriva acþiunilor distructi-ve ale apelor, precum ºi valorificarea potenþia-lului apelor în raport cu cerinþele dezvoltãriidurabile a societãþii ºi în acord cu politicileeuropene în domeniul apelor.

Pentru realizarea acestei politici se au învedere urmãtoarele obiective prioritare:

• Îmbunãtãþirea stãrii apelor de suprafaþãºi a apelor subterane prin implementareaplanurilor de management ale bazinelor hidro-grafice, în conformitate cu prevederile Directi-vei Cadru Apã;

• Implementarea Strategiei Naþionale deManagement al Riscului la Inundaþii, aPlanurilor de Management al Riscului laInundaþii ºi realizarea mãsurilor ce derivã dinacestea, în concordanþã cu prevederile legislaþieieuropene în domeniu - Directiva Inundaþii;

• Elaborarea Schemelor Directoare deAmenajare a Bazinelor Hidrografice, în scopuldiminuãrii efectelor negative ale fenomenelornaturale asupra vieþii, bunurilor ºi activitãþilorumane în corelare cu dezvoltarea economicã ºisocialã a þãrii.

3.1. Planul Naþional de Management –Sinteza Planurilor Bazinelor/spaþiilor Hidro-grafice

În cadrul primului ciclu de planificare, înconcordanþã cu cerinþele Directivei Cadru Apã,România, prin autoritãþile competente îndomeniul apelor, respectiv Ministerul Mediului,Apelor ºi Pãdurilor ºi Administraþia Naþionalã”Apele Române”, au parcurs urmãtoarele etape:

- Planul Naþional de Management aferentporþiunii naþionale a bazinului hidrograficinternaþional al fluviului Dunãrea a fost publi-cat pe website-ul Administraþiei Naþionale„Apele Române”, iar Planurile de Managementale bazinelor/spaþiilor hidrografice au fostpublicate pe website-urile AdministraþiilorBazinale de Apã - 22 decembrie 2009;

- s-a realizat raportarea cãtre Comisia Euro-peanã a Planului Naþional de Management ºi aPlanurilor de management ale bazinelor/spaþiilor hidrografice - 22 martie 2010;

- Planul Naþional de Management - sintezaPlanurilor de Management la nivel debazine/spaþii hidrografice a urmat procedura deevaluare strategicã de mediu (SEA), înconcordanþã cu cerinþele Directivei 2001/42/CEprivind evaluarea efectelor anumitor planuri ºiprograme asupra mediului - perioada iunie –noiembrie 2010;

- a fost aprobatã Hotãrârea de Guvern nr.80/2011 pentru aprobarea Planului Naþionalde Management aferent porþiunii din bazinulhidrografic internaþional al fluviului Dunãreacare este cuprinsã în teritoriul României - la26 ianuarie 2011;

- s-a realizat ºi raportat la ComisiaEuropeanã Raportul interimar privind stadiulimplementãrii programului de mãsuri - la 22decembrie 2012.

În cadrul celui de-al doilea ciclu deplanificare au fost parcurse urmãtoarele etape:

- Calendarul ºi programul de lucruprivind activitãþile de participare a publi-cului în scopul realizãrii celui de-al doileaPlan de Management la nivelul fiecãrui bazin/spaþiu hidrografic, precum ºi la nivel naþionalau fost publicate pe website-urile AdministraþieiNaþionale „Apele Române” ºi ale sub-unitãþilorsale (Administraþiile Bazinale de Apã) - 22decembrie 2012;

- Documentele privind problemele impor-tante de gospodãrirea apelor realizate la nivelbazinal ºi naþional au fost publicate pe paginilede internet - 22 decembrie 2013;

- Rapoartele privind analiza caracteris-ticilor bazinelor/spaþiilor hidrografice, anali-za impactului activitãþilor umane asuprastãrii apelor de suprafaþã ºi subterane,precum ºi analiza economicã a utilizãrii apeiau fost realizate la nivel bazinal ºi naþional, înconformitate cu cerinþele art. 5 - 22 decembrie2013;

- publicarea proiectului (draftului) PlanuluiNaþional de Management ºi a proiectelorPlanurilor de Management Bazinale, conformart. 14 al Directivei Cadru Apã - 22 decembrie2014;

- publicarea Planului Naþional deManagement ºi a Planurilor de ManagementBazinale - 22 decembrie 2015.

În comparaþie cu primul plan de manage-

ment (2009), cel de-al doilea plan demanagement (2015) conþine date ºi informaþiiactualizate, precum ºi dezvoltãri/îmbunãtãþiriale metodologiilor utilizate ºi ale rezultatelorobþinute. De asemenea, aspectele discutate încadrul ºedinþei bilaterale Comisia Europeanã –România (iulie 2013) privind evaluarea primu-lui Plan Naþional de Management au fostpreluate în vederea îmbunãtãþirii abordãrilormetodologice ºi eficienþei celui de-al doileaciclu de planificare. Totodatã, proiectulPlanului Naþional de Management a fostîmbunãtãþit pe parcursul anului 2015, având învedere elaborarea unor noi documente la niveleuropean din cadrul Strategiei Comune deImplementare a Directivei Cadru Apã, precumºi procesul de consultare publicã, aplicareametodologiilor noi/îmbunãtãþite, utilizarea re-zultatelor studiilor de cercetare ºi ale proiectelorrealizate sau în curs de realizare. În acelaºicontext, în cadrul întâlnirilor bilaterale aleRomâniei cu statele vecine s-au coordonat dife-rite aspecte referitoare la corpurile de apã desuprafaþã ºi subterane transfrontaliere comuneîn vederea unei posibile armonizãri.

Planurile de Management Bazinale au fostavizate în cadrul Comitetelor de Bazin de lanivelul Administraþiilor Bazinale de Apãaferente. Ca ºi în cazul primului Plan Naþionalde Management, ºi al doilea Plan National deManagement este supus procedurii de EvaluareStrategicã de Mediu (SEA) ºi de obþinere aavizului de mediu în vederea aprobãrii acestuiaprin Hotãrâre de Guvern. De asemenea,activitãþile de realizare a raportãrii la ComisiaEuropeanã a Planului Naþional de Managementºi a Planurilor de management ale bazinelor/spaþiilor hidrografice sunt în curs de desfã-ºurare.

Rezultate obþinute:La nivelul celui de-al doilea ciclu de

planificare, s-au identificat un numãr de 3027corpuri de apã de suprafaþã, clasificate înurmãtoarele categorii (figura 2):

• 2.470 corpuri de apã naturale, din care2.349 corpuri de apã râuri, 117 corpuri de apãlacuri, 2 corpuri de apã tranzitorii ºi 2 corpuride apã costiere;

• 488 corpuri de apã puternic modificate,



din care: 320 corpuri de apã râuri, 154 lacuri deacumulare, 12 corpuri de apã lacuri naturaleputernic modificate ºi 2 corpuri de apã costiere;

• 69 corpuri de apã artificiale (68 corpuride apã de tip râu - canale ºi derivaþii ºi 1 corp deapã de tip lac).

Riscul neatingerii obiectivelor de mediupentru corpurile de apã de suprafaþã a fostevaluat având în vedere informaþiile privindcorpurile de apã, actualizarea datelor privindpresiunile semnificative ºi impactul acestoraasupra apelor, precum ºi identificarea mãsurilorde bazã ºi suplimentare care, aplicate pânã în2019/2020, ar putea conduce la atingereaobiectivelor de mediu ale corpurilor de apã. Înprocesul de evaluare a riscului s-a þinut cont depresiunile potenþial semnificative identificate ºide evaluarea impactului acestora asupracorpurilor de apã, respectiv de starea/potenþialulecologic ºi starea chimicã, identificându-seurmãtoarele categorii de risc: poluarea cusubstanþe organice, poluarea cu nutrienþi,poluarea cu substanþe periculoase ºi alterãrilehidromorfologice, având în vedere cã aceste 4categorii de presiuni au fost identificate, atât lanivelul Districtului Internaþional al Dunãrii, câtºi la nivel naþional, ca fiind problemeimportante de gospodãrirea apelor.

Rezultatele acestei analize privind risculneatingerii obiectivelor de mediu pentrucorpurile de apã de suprafaþã sunt sintetizate înFigura 3.

În trecerea în revistã a rezultatelor obþinuteîn cel de-al doilea Plan de Management,deosebit de importante sunt progresele înregis-trate în evaluarea stãrii corpurilor de apã desuprafaþã. Astfel, în comparaþie cu analizaefectuatã în cadrul primului Plan de Manage-ment, sistemul de monitorizare ºi evaluare astãrii apelor a fost dezvoltat ºi îmbunãtãþit, învederea obþinerii unei imagini cât mai completeºi precise asupra stãrii apelor. Aceasta s-arealizat prin:

• extinderea reþelei de monitorizare,creºterea numãrului elementelor de calitate ºi aparametrilor monitorizaþi (biologici, fizico-chimici generali ºi poluanþi specifici);

• extinderea programului de monitorizare asubstanþelor prioritare ºi includerea acestora înevaluarea stãrii chimice, îmbunãtãþirea perfor-manþelor metodelor de analizã a substanþelorprioritare în conformitate cu cerinþele Directivei2009/90/EC;

• dezvoltarea metodologiilor de evaluare astãrii corpurilor de apã; astfel, pentru elementelehidromorfologice a fost elaboratã o nouã meto-

Fig. 2. Clasificarea corpurilor de apã de suprafaþã

dologie de evaluare a stãrii, atât pentru râuri, câtºi pentru lacuri (naturale, naturale puternicmodificate ºi de acumulare), care prin para-metrii evaluaþi a condus la o evaluare a stãriicorpurilor de apã din punct de vedere alelementelor hidromorfologice cu un grad deconfidenþã superior;

• finalizarea intercalibrãrii pentru never-tebrate bentice ºi ihtiofaunã la râuri ºicontinuarea Exerciþiului European de Inter-calibrare (râuri mari, lacuri naturale); finalizareaîn anul 2013 a Exerciþiului European deIntercalibrare pentru apele costiere pentrufitoplancton, iar în anul 2015 ºi pentru toatecelelalte elemente biologice, respectiv never-tebrate bentice ºi macroalge/ angiosperme;

• participarea, la nivel european, la exerci-þiul de intercalibrare/armonizare a potenþialuluiecologic bun pentru corpurile de apã puternicmodificate, ce are ca scop (în aceastã etapã)armonizarea mãsurilor de atenuare a presiunilorhidromorfologice în relaþie cu urmãtoarelefolosinþe: stocarea apei în scop hidroenergetic ºialimentare cu apã, utilizarea apei în agriculturã(desecãri, irigaþii) ºi atenuarea inundaþiilor;

• creºterea numãrului de corpuri de apã careating obiectivele de mediu;

• creºterea nivelului de confidenþã în eva-luarea stãrii corpurilor de apã;

• luarea în considerare a noilor cerinþe, lanivel european, privind substanþele prioritarepotrivit Directivei 2013/39/UE privind standar-dele de calitate pentru mediu;

• realizarea mai multor tipuri de hãrþi încare se reprezintã starea chimicã; astfel pe lângãharta cu starea chimicã globalã, s-au folosit ºihãrþi suplimentare, de tipul celor în care sereprezintã starea chimicã fãrã substanþeleomniprezente PBT, oferind posibilitatea de aevidenþia progresul fãcut pentru celelaltesubstanþe prioritare în vederea atingerii stãriichimice bune;

• includerea datelor de monitorizare amercurului, hexaclorbenzenului ºi hexaclor-butadienei din analiza biotei (peºte) în evaluareastãrii chimice a apelor de suprafaþã;

• realizarea analizei tendinþei concentraþieide substanþe prioritare care se pot acumula însedimente în scopul verificãrii respectãriiprincipiului nedeteriorãrii;

• includerea apelor teritoriale de la MareaNeagrã (pe lângã cele costiere) în evaluareastãrii chimice a apelor de suprafaþã;

• validarea datelor de monitoring cu celeprovenite de la sursele de poluare, surse identi-ficate pe baza inventarului de emisii, descãrcãriºi pierderi de substanþe prioritare în mediulacvatic.

Toate aceste rezultate trebuie privite ca unprogres în implementare, contribuind la o con-formare cu standardele europene mult maiprecisã/realã. Astfel, la nivel naþional au fostanalizate ºi caracterizate toate cele 3027 corpuride apã de suprafaþã din punct de vedere alstãrii/potenþialului ecologic ºi al stãriichimice, iar rezultatele au fost urmãtoarele:


Fig. 3. Numãrul corpurilor de apã de suprafaþã la risc datoritã presiunilor semnificative


• 1993 corpuri de apã (reprezentând 65,84% din totalul corpurilor de apã de suprafaþã)sunt în stare ecologicã foarte bunã ºi bunã sau înpotenþial ecologic bun – figura 4.

• 2958 corpuri de apã naturale(reprezentând 97,7% din totalul corpurilor deapã de suprafaþã) sunt în stare chimicã bunã –figura 5.

În ceea ce priveºte apele subterane, au fostidentificate, delimitate ºi caracterizate un numãrde 143 de corpuri de apã subteranã (Figura 6.)faþã de 142 în primul Plan Naþional deManagement, (fiind delimitat încã un corp deapã subteranã în cadrul bazinului hidrograficMureº). Cu privire la categoriile corpurilor deapã subteranã, din totalul de 143 corpuri de apã,

Fig. 4.Starea ecologicã ºi potenþialul ecologic al corpurilor de apã de suprafaþã

Fig. 5. Starea chimicã globalã a corpurilor de apã de suprafaþã

115 sunt corpuri de apã subteranã freaticã, iar28 sunt corpuri de apã subteranã de adâncime.

Din evaluarea stãrii cantitative a celor143 corpuri de apã subteranã, a rezultat faptulcã toate corpurile de apã subteranã prezintãstarea cantitativã bunã.

Metodologia utilizatã în evaluarea stãriichimice a corpurilor de apã subteranã încadrul primului plan de management a fostactualizatã pe parcursul elaborãrii celui de-aldoilea Plan de Management, þinându-se cont deprevederile Ghidului european CIS nr. 18privind evaluarea tendinþelor ºi a stãrii apelorsubterane, care specificã faptul cã o extindereacceptabilã a depãºirilor pe fiecare parametru sã

nu fie mai mare de 20 % din suprafaþa totalã acorpului de apã subteranã. Astfel, analizaefectuatã pentru toate cele 143 de corpuri de apãsubteranã prin aplicarea metodologiei actuali-zate a condus la identificarea unui numãr de 15corpuri în stare chimicã slabã (10,4 %), restulde 128 corpuri de apã atingând obiectivul destare chimicã bunã (Figura 7).

În Planurile de Management ale bazinelor /spaþiilor hidrografice sunt descrise mãsurilepentru atingerea obiectivelor de mediu alecorpurilor de apã, respectiv mãsurile de bazãstabilite conform cerinþelor art. 11.3 alDirectivei Cadru Apã ºi mãsurile suplimentareconform cerinþelor art. 11.4-5. Mãsurile de bazã


Fig. 6. Corpurile de apãsubteranã

Fig. 7. Starea chimicã acorpurilor de apã subteranã


se aplicã pentru toate corpurile de apã, iarmãsurile suplimentare se aplicã pentru corpurilede apã care riscã sã nu atingã obiectivele demediu. De asemenea, mãsurile se adreseazãpresiunilor antropice, având în vedere înprincipal aglomerãrile umane, activitãþileindustriale ºi agricole, presiunile hidromor-fologice ºi alte tipuri de activitãþi generatoare depresiuni semnificative.

În perioada 2009 – 2015 au fost realizatemãsuri pentru reducerea presiunilor, cu precã-dere mãsuri de bazã (art. 11.3a) pentru aglome-rãri umane (conformarea în ceea ce priveºtecerinþele pentru apã potabilã, apã uzatã,nãmoluri de la staþiile de epurare urbane) ºipentru activitãþile industriale ºi agro-zootehnice,precum ºi alte mãsuri de bazã (art. 11.3b-l) înspecial referitoare la reglementarea/ autorizarea,controlul ºi monitorizarea surselor semnificativede poluare ºi a altor folosinþe de apã.

Mãsurile de bazã ºi suplimentare menþio-nate au condus la îmbunãtãþirea stãrii /potenþialului corpurilor de apã de suprafaþã ºisubterane. Comparativ cu primul Plan de Mana-gement se constatã creºterea numãrului decorpuri în stare ecologicã bunã ºi foartebunã/potenþial ecologic bun cu cca. 6,41 % (dela 59,43 % la 65,84 %), respectiv pentru stareachimicã bunã cu 4,43% (de la 93,29% la97,72%), ceea ce indicã faptul cã efectulmãsurilor cuprinse în programele de mãsuri dinprimul Plan de Management începe sã se facãresimþit în starea corpurilor de apã. În ceea cepriveºte corpurile de apã subteranã, se menþinestarea cantitativã bunã pentru toate corpurile deapã subteranã, iar starea chimicã bunã a crescutfaþã de primul Plan de Management cu cca. 3 %(de la 86,6% la 89,6%).

În perioada 2016 – 2021 se continuã imple-mentarea mãsurilor de bazã ºi suplimentarepentru aglomerãrile umane, activitãþile indus-triale ºi agricole, precum ºi pentru alterãrilehidromorfologice. Tipurile de mãsuri sunt simi-lare cu cele implementate pe parcursul primuluiciclu de planificare, respectiv în principalmãsuri pentru implementarea cerinþelor directi-velor europene (mãsuri de bazã), la care suntadiþionate ºi noi tipuri de mãsuri recomandatede Comisia Europeanã în ghidurile elaborate lanivel european ºi anume: mãsuri de stocare

naturalã a apelor, mãsuri de reducere a pierde-rilor de apã, mãsuri în contextul schimbãrilorclimatice, etc.

3.2. Planul de Management al Riscului laInundaþii

În cadrul primului ciclu de planificare, înacord cu prevederile Directivei 2007/60/EC, aufost parcurse urmãtoarele etape :

I. Evaluarea preliminarã a riscului lainundaþii

Evaluarea preliminarã a riscului lainundaþii, conform articolului 4 al Directivei,solicitã Statelor Membre o analizã preliminarãcare sã includã descrierea inundaþiilor istoricesemnificative ºi delimitarea zonelor cu riscpotenþial semnificativ la inundaþii (Areas withPotential Significant Flood Risk - A.P.S.F.R.).

• Evenimentele istorice semnificative lainundaþii au fost selectate în baza criteriilorhidrologice ºi a criteriilor privind efectelenegative ale inundaþiilor asupra celor patrucategorii de consecinþe stabilite în cadruldirectivei: sãnãtate umanã, mediu, patrimoniucultural ºi activitate economicã. Stabilireacriteriilor, a indicatorilor prag ºi analizaevenimentelor istorice a fost realizatã în cadrulI.N.H.G.A.

Pe baza informaþiilor colectate de la Admi-nistraþiile Bazinale de Apã ºi prin aplicareacriteriilor metodologice mai sus-menþionate, aurezultat 36 de evenimente la nivel naþional (fãrãDunãre). Pentru fluviul Dunãrea s-au selectat 3evenimente (1998, 2006 ºi 2010).

Cele 36 de evenimente rezultate au fost maideparte analizate la un grad de detaliu mai mare,urmãrindu-se localitãþile ºi sectoarele de râuafectate de evenimentul semnificativ.

Analiza în detaliu a condus la împãrþireacelor 36 de evenimente identificate ca fiindsemnificative la nivel naþional în 377 de„evenimente locale”, respectiv 377 de sectoarede râu pentru care s-a fãcut raportarearespectând formatul WISE (figura 8).

• Determinarea zonelor cu risc potenþialsemnificativ la inundaþii (Areas withPotential Significant Flood Risk - APSFR)

Aplicarea metodologiei privind delimitareaAPSFR, pe baza utilizãrii tuturor informaþiilor

disponibile la acel moment, a determinat stabili-rea a 399 de zone cu risc potenþial semnificativla inundaþii pe întreg teritoriul României (figura9). Dintre acestea, 24 sunt situate în lungulDunãrii.

Administraþia Bazinalã de Apã cu numãrulcel mai semnificativ de zone APSFR esteA.B.A. Siret cu 54 de zone, urmatã de A.B.A.

Mureº cu 51 de zone, aºa cum se poate observadin figura 10.

II. Realizarea hãrþilor de hazard ºi riscpe teritoriul României

În procesul de implementare a Directivei2007/60/CE privind evaluarea ºi managementulriscului la inundaþii, a doua etapã, este


Fig. 8. Harta naþionalã a zonelor afectate de inundaþiile istorice semnificative

Fig. 9. Harta naþionalã a zonelor cu risc potenþial semnificativ la inundaþii


reprezentatã de elaborarea hãrþilor de hazard ºi ahãrþilor de risc la inundaþii. Prin articolul 6 alDirectivei se prevede întocmirea de cãtre StateleMembre (SM) a acestor hãrþi pentru zoneledesemnate ca având risc potenþial semnificativla inundaþii (APSFR) în cadrul primei etape deimplementare a Directivei 2007/60/CE -evaluarea preliminarã a riscului la inundaþii(care a avut ca termen de raportare la ComisiaEuropeanã luna martie 2012).

• Hãrþile de hazard la inundaþii indicãsuprafaþa geograficã care ar putea fi inundatã însituaþia producerii de inundaþii, în cazul celor 3scenarii impuse de cãtre Directiva Inundaþii. SMau flexibilitate în asocierea de diferite probabi-litãþi de inundare în cazul celor 3 scenarii, astfelîncât România a optat pentru urmãtoareleasocieri:

o inundaþii cu probabilitate micã sau încazuri extreme (care se pot produce o datãla 1000 de ani);o inundaþii cu probabilitate medie (care sepot produce o datã la 100 de ani);o inundaþii cu probabilitate mare (care sepot produce o datã la 10 ani).

Pentru fiecare dintre aceste trei scenarii,hãrþile de hazard prezintã extinderea zoneiinundate ºi adâncimea sau nivelurile asociate,corespunzãtoare debitelor cu probabilitatea dedepãºire specificã.

În aceastã a doua etapã de implementare,pentru realizarea hãrþilor de hazard au fost

valorificate de cãtre un grup de specialiºti,constituit la nivelul A.N.A.R. ºi I.N.H.G.A.,rezultatele obþinute în cadrul ProgramuluiNaþional Planul de Prevenire, Protecþie ºi Dimi-nuare a Efectelor Inundaþiilor (P.P.P.D.E.I.),bazate pe metode avansate de modelarehidraulicã, dar ºi pe rezultatele unor metodesimplificate de generare a curbelor de inunda-bilitate, aplicate în zonele neacoperite deP.P.P.D.E.I. Datoritã existenþei unor zoneAPFSR care nu au fost incluse în cadrulP.P.P.D.E.I. ºi pentru care nu au fost realizatehãrþi de detaliu obþinute prin modelare matema-ticã, au fost dezvoltate metode simplificate degenerare a hãrþilor de hazard la inundaþii(Modelare cu sisteme fuzzy, metoda pentru carea fost utilizatã aplicaþia open source GRASSGIS; Calcul hidraulic simplificat – ecuaþiaChezy; O a doua metodã utilizatã a constat înaplicarea unui instrument (extensie ArcGIS),dezvoltatã special pentru implementareaDirectivei Inundaþii de cãtre U.T.C.B. ºiE.S.R.I. România, sub îndrumarea specialiºtilordin I.N.H.G.A. ºi A.N.A.R.; Procedura GIS dereconstituire a nivelurilor produse la anumiteevenimente; Modelare hidraulicã utilizândaplicaþia HEC – RAS, realizatã de specialiºtiidin I.N.H.G.A. Aceasta a vizat cursuri de apãnemodelate în P.P.P.D.E.I., dar cu suprafeþerelativ mari de bazin sau caracterizate de zoneinundabile extinse (Târnava Micã, Teuz, etc.).Pentru generarea hãrþilor de inundabilitate ºi a

Fig. 10. Distribuþia zonelor APSFR pe Administraþii Bazinale de Apã

celor de adâncime a fost rulat programul HECRAS, respectiv funcþia RAS Mapper, iar pentruprelucrare, programele ArcGIS (funcþia HEC-GeoRAS) ºi Global Mapper.

Pentru hãrþile de hazard la inundaþiiraportate la Comisia Europeanã pentru fluviulDunãrea au fost utilizate rezultatele din cadrulproiectului Danube Floodrisk (cca. 1.100 km).

• Hãrþile de risc la inundaþii s-au elaboratpe baza hãrþilor de hazard la inundaþii,analizându-se datele privind elementele expusehazardului ºi vulnerabilitatea acestora. Acesteaindicã potenþialele efecte negative asociatescenariilor de inundare funcþie de: populaþie,activitate economicã, mediu ºi patrimoniucultural.

Pentru toate Administraþiile Bazinale deApã din þarã, în cadrul primei etape de raportarea Directivei 2007/60/EC, s-a optat pentru oevaluare calitativã a riscului la inundaþii;aceasta a presupus, în primul rând, identificareareceptorilor de risc ºi, mai apoi, evaluareavulnerabilitãþii obiectivelor identificate ºiexpuse riscului la inundaþii, þinând cont deadâncimea apei ºi de pagubele potenþiale pro-duse obiectivelor inundate, respectiv de impac-tul asupra receptorilor de risc consideraþi.

Hãrþile de risc la inundaþii publicate la nivelnaþional sunt realizate pentru fiecare probabi-litate de depãºire a debitului maxim de: 0,1%,1% ºi 10%, conform legislaþiei în vigoare,pentru urmãtorii indicatori :

• numãrul aproximativ de locuitori afectaþi(pentru care s-a utilizat metoda statisticã);

• indicatori aferenþi celorlalte tipuri deconsecinþe – economice, mediu, patrimoniucultural.

În cele ce urmeazã se prezintã câtevainformaþii statistice relevante “extrase” dinhãrþile de hazard ºi cele de risc la inundaþii:

• cca. 4% (cca. 818.000 locuitori) din totalulpopulaþiei României se aflã în zone inundabile;

• 32 de instalaþii I.E.D. (I.E.D. – IndustrialEmissions Directive) sunt supuse riscului de a fiinundate în cadrul scenariului mediu;

• 469 zone protejate se regãsesc în zoneleinundabile;

• cca. 6% din reþeaua naþionalã de caleferatã poate fi afectatã de inundaþii produse înmedie o datã la 100 de ani;

• 700 km de drum naþional/ european, cca.1300 de km de drum judeþean ºi aproximativ1000 km de drum comunal sunt supuºi risculuide a fi inundaþi în cazul producerii unorinundaþii cu perioada de revenire o datã la 100de ani;

• patrimoniu cultural - 286 de biserici, 13muzee ºi 15 monumente culturale, care pot fiinundate în cazul producerii unor inundaþii cuperioada de revenire o datã la 100 de ani.

III. Elaborarea Planului de Managemental Riscului la Inundaþii (P.M.R.I.)

În vederea elaborãrii Planurilor de Manage-ment al Riscului la Inundaþii, I.N.H.G.A. aelaborat Metodologia - cadru pentru elaborareaPlanurilor de Management al Riscului laInundaþii la nivelul Administraþiilor Bazinale deApã. Metodologia este aplicabilã unitar la nivelnaþional ºi þine seama de rezultatele obþinute încadrul raportãrilor anterioare ale României încadrul primelor douã etape de implementare aDirectivei 2007/60/EC. Aceasta stabileste :

• Structura ºi conþinutul Planului de Mana-gement al Riscului la Inundaþii

• Obiectivele de management al riscului lainundaþii ºi a indicatorilor asociaþi

• Catalogul de mãsuri potenþiale la nivelnaþional

o Mãsurile propuse urmãresc cele cincidomenii de acþiune în strânsã legãturã cuciclul de management al riscului la inun-daþii: Prevenire (Prevention); Protecþie(Protection); Pregãtire (Preparedness);Conºtientizarea riscului la inundaþii(Awareness); Refacere/Reconstrucþie(Recovery). o Sunt propuse 23 de tipuri de mãsuri;pentru fiecare tip de mãsurã sunt furnizateexemple. Cele mai multe mãsuri se înscriuîn cadrul domeniului de acþiune Protecþie(11/23 tipuri de mãsuri); o atenþie specialãeste acordatã mãsurilor nonstructurale, înacord cu ghidurile europene/recomandã-rile DG Environement ºi DG Regio.

Mãsurile concrete propuse pentru diminua-rea riscului la inundaþii sunt mãsuri aplicabile(a) la nivel naþional, (b) la nivel de Adminis-traþie Bazinalã de Apã ºi (c) mãsuri concretepentru fiecare zonã A.P.S.F.R., urmând ca


aceste mãsuri sã fie implementate în perioada2015 - 2021.

Planurile de Management al Riscului laInundaþii vor fi revizuite ºi actualizate la fiecare6 ani, þinând cont de variabilele apãrute în acestinterval de timp (modificãri ale aspectuluipeisajului ºi al modului de formare a undelor deviiturã, efecte ale schimbãrilor climatice,modificãri legislative, soluþii tehnice noi etc.).

Implicarea serioasã a tuturor ”actorilor” ºifolosirea eficientã a resurselor disponibile suntelementele care, alãturi de strategiile naþionale,pot conduce la realizarea unui managementintegrat al riscului la inundaþii.

Bibliografie selectivã[1] *** (2000), Directiva 2000/60/EC aParlamentului European ºi Consiliului carestabileºte un cadru de acþiune pentru þãrile dinUniunea Europeanã în domeniul politicii apei,Jurnalul Oficial al Comunitãþii Europene;[2] *** (2007), Directiva 2007/60/EC aParlamentului European ºi Consiliului privindevaluarea ºi gestionarea riscului de inundaþii,Jurnalul Oficial al Comunitãþii Europene ;[3] *** (2015) Danube River Basin ManagementPlan – Update 2015, International Commission forthe Protection of the Danube River; [4] *** (2015), Planul Naþional de Managementaferent porþiunii din bazinul hidrograficinternaþional al fluviului Dunãrea care estecuprinsã în teritoriul României, AdministraþiaNaþionalã “Apele Române”, Bucureºti; [5] Ovidiu Gabor, Elena Þuchiu, Managementulresurselor de apã ºi dezvoltarea durabilã, RevistaHidrotehnica vol.60, 2015;

[6] Elena Þuchiu, Preparation of the second RiverBasin Management Plan in Romania, 4th EuropeanWater Conference, 23-24 Martie 2015, Bruxelles;[7] *** (2013 - 2015) Studii pentru implementareaDirectivei 2007/60/CE privind Evaluarea ºiManagementul Riscului la Inundaþii, I.N.H.G.A. ;[8] *** Guidance for Reporting under the FloodsDirective (2007/60/EC). Guidance Document No.29 A compilation of reporting sheets adopted byWater Directors Common Implementation Strategyfor the Water Framework Directive (2000/60/EC) -Technical Report - 2013 – 071;[9] Daniela Rãdulescu, Mirel Bogdan Ion, ViorelChendeº (2013) Evaluarea preliminarã a riscului lainundaþii pe teritoriul României. Revista „Viitura”,nr. 8, decembrie, ISSN: 2067 – 7413, p. 14-19;[10] Daniela Rãdulescu, Sorin Rândaºu, ViorelChendeº, Bogdan Ion, Marius Mãtreaþã, DianaAchim, Elena Ghiþã, Aspecte privind desemnareazonelor cu risc semnificativ la inundaþii ºielaborarea hãrþilor de hazard la inundaþii înRomania în vederea îndeplinirii prevederilorDirectivei 2007/60/CE, Conferinta stiintifica,I.N.H.G.A., 2014[11] Rãdulescu, D., Chendeº, V., Ion, M.B.,Dumitrache,R., Cserwid, E., Ghiþã, E. (2014)Aspecte privind etapa a III-a de implementare aDirectivei 2007/60/CE privind evaluarea ºimanagementul riscului la inundaþii. Revista„Viitura”, nr. 10, decembrie 2014, ISSN: 2067 –7413, p. 10-13.[12] Viorel Chendeº, Daniela Rãdulescu, SorinRândaºu, Diana Achim, Bogdan Ion, LazarineTereza, Alexandru Preda, Geospatial data andmethods used for development of risk maps reportedin the framework of the flood directive, Conferintastiintifica, I.N.H.G.A., 2015.


1. Introducere Tema propusã în acest an pentru celebrarea

zilei mondiale a apei, respectiv Apa ºi activitã-þile umane (Apa ºi meserii) aduce în atenþiaoamenilor ideea cã gestiunea resurselor de apãeste tot mai complexã, generatã de cel puþin treicauze: lãrgirea continuã a sferei de utilizare aapei, diversitatea problemelor pe care le ridicãmultiplele utilizãri ale apei ºi, nu în ultimulrând, dificultatea problemelor generate deimpactul schimbãrilor climatice asupra echili-brului resurselor de apã ºi, ca urmare, asuprafolosinþelor acestora. Pe de altã parte mate-rialele de promovare prezentate de ONU1 atragatenþia asupra faptului cã peste 1,5 miliarde deoameni ai planetei lucreazã, într-un fel sau altul,în domenii legate de gestiunea ºi exploatarea

resurselor de apã, iar toate celelalte activitãþi,meserii, locuri de muncã sunt, mai mult sau maipuþin, legate de apã.

Toate activitãþile umane, indiferent denatura lor, dar ºi majoritatea proceselor naturaleau nevoie de apã sau sunt influenþate de apã.Primele civilizaþii umane s-au clãdit ºi dezvoltatîn jurul resurselor de apã. Folosinþele ei s-aumultiplicat ºi diversificat pe mãsura creºteriinumerice a populaþiei, multiplicarea necesitã-þilor sale, a schimbãrii comportamentuluicotidian, a modelelor de consum ºi a dezvoltãriisociale ºi economice. De la simplele puþurisãpate pentru captarea apei subterane, laapeducte pentru transportul ºi asigurarea apeipotabile, sisteme de irigaþii pentru combatereasecetei, canale navigabile, amenajãri pentrucombaterea inundaþiilor, construcþii pentru


ÎNVÃÞÃMÂNTUL HIDROTEHNIC – FORMATOR DE SPECIALIªTI ªIGENERATOR DE SOLUÞII PENTRU GESTIUNEA RESURSELOR DE APÃ

Prof.dr.ing. Ioan BicaDecan, Facultatea de Hidrotehnicã, Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti


1 http://www.unwater.org/worldwaterday/home/en/

Articolul prezintã contribuþiile Facultãþii de Hidrotehnicã din cadrul Universitãþii Tehnice deConstrucþii Bucureºti în pregãtirea specialiºtilor pentru gestiunea resurselor de apã, încrearea locurilor de muncã pentru sectorul apei. Sunt detaliate etapele pregãtirii acestora ºispecializãrile principale pentru care facultatea oferã competenþe viitorilor specialiºti. Este pusîn evidenþã, de asemenea, faptul cã profesorii facultãþii sunt implicaþi, prin proiectele decercetare, proiectare, asistenþã tehnicã în aproape toate domeniile aferente gospodãririiresurselor de apã: acumulãri de apã, hidroenergie, protecþia împotriva inundaþiilor, transportpe apã, alimentãri cu apã ºi canalizãri, gestiunea calitativã ºi cantitativã a resurselor de apãetc.

ABSTRACT:

REZUMAT:

This paper presents the contribution of the Hydrotechnics Faculty of Technical University ofCivil Engineering in preparing specialists for water resources management, in creating jobsfor water. The detailed steps of this education are presented and the main specializationswhich the faculty provide for future specialists skills. It is revealed also that teachers of thefaculty are involved in research projects, engineering and technical support in almost allareas of water resources management: water reservoirs, works for water power, works forflood protection, water transport, water supply and sewers, qualitative and quantitative ofwater resources management etc.

Cuvinte cheie:facultatea de hidrotehnicã, pregãtire specialiºti,gospodãrirea apelor, pregãtire continuã


exploatarea energiei hidraulice, amenajãripeisagistice ºi pentru agrement, instalaþii pentruepurarea ºi depoluarea apelor uzate, toateacestea cer accesul la o sursã de apã, cerspecialiºti calificaþi care sã asigure gestionareaoptimã a tuturor problemelor ce derivã dinfolosirea acesteia.

2. ªcoala hidrotehnicã – formator despecialiºti în gospodãrirea resurselor deapã

Încã din cele mai vechi timpuri, oamenii aufost conºtienþi de faptul cã un confort mai bun,o viaþã mai bunã sunt dependente de apã, iar apãmai bunã presupune inevitabil tehnici ºi metodemai bune pentru a facilita gospodãrirea acesteia.Toate aceste deziderate pot fi realizate cuajutorul specialiºtilor ºi, deºi nu se dispune dedate concrete privind evoluþia meseriilor înacest domeniu, este evident cã oricare dinfolosinþele apei nu ar fi fost posibile fãrãajutorul unor tehnicieni, meseriaºi care aveau oanume culturã ºi civilizaþie hidraulicã2.

Pornind de la experienþe simple ºi singulare,cunoºtinþele în acest domeniu s-au coagulat faci-litând dezvoltarea ºcolilor de profil ºi realizareaunor lucrãri din ce în ce mai complexe ºi maiîndrãzneþe. Astfel, pânã în anul 1942, pregãtireaîn domeniul hidrotehnicii se realiza la Bucureºtiîn cadrul specializãrii unice de construcþii dinªcoala Politehnicã, iar dupã aceastã datã secþiade Hidrotehnicã funcþioneazã în cadrul Facultãþiide Construcþii. Începând cu anul 1952 secþiile deHidrotehnicã ºi Lucrãri Edilitare formeazãîmpreunã Facultatea de Hidrotehnicã cu douãsecþii: Construcþii Hidrotehnice ºi Alimentãri cuApã ºi Canalizãri3.

Dezvoltarea societãþii, progresul economic,presiunile tot mai accentuate puse asupraresurselor de apã, societatea informaþionalã,dezvoltarea bazatã pe cunoaºtere, globalizarea,creºterea numericã a populaþiei, schimbareamodelelor de consum, creºterea economicã ºi a

comerþului mondial, legislaþia ºi normativeleeuropene, schimbãrile climatice, poluarea,hazardurile naturale (ºi antropice), reducereadisponibilitãþii resurselor, dar ºi complexitateaproblemelor nou apãrute au impus o continuãschimbare în curicula de pregãtire a viitorilorspecialiºti care lucreazã în domeniul apei.

Apoi, prin adoptarea sistemului Bologna,învãþãmântul superior s-a ierarhizat, scopuriledeclarate ale acestuia urmãrind: adoptarea unuisistem de diplome (titluri) universitare compa-rabile, pentru a facilita recunoaºterea actelor ºiperioadelor de studii; crearea unui sistem deînvãþãmânt superior structurat pe cicluri;implementarea sistemului european de creditetransferabile ECTS; promovarea mobilitãþii stu-denþilor, a personalului academic ºi adminis-trativ; promovarea cooperãrii europene înasigurarea calitãþii învãþãmântului superior;promovarea dimensiunii europene în învãþã-mântul superior. Ca urmare, învãþãmântul hidro-tehnic s-a reorganizat, fiind azi structurat pe treiniveluri de competenþe: licenþã – pregãteºteingineri pentru execuþie ºi exploatare, respectivlucrãri de proiectare de complexitate redusã;masterat – pregãteºte ingineri pentru coordo-nare lucrãri de proiectare, coordonare lucrãri deexecuþie sau coordonare sisteme de exploatare aamenajãrilor ºi tehnologiilor din domeniul apei;doctorat – pregãteºte specialiºti pentru cercetareºi învãþãmânt universitar. Facultatea de Hidro-tehnicã din Bucureºti asigurã pregãtire despecialitate în toate cele trei cicluri.

Ciclul I – licenþã, acoperã aproape toatãpaleta de folosinþe ale apei, structurândpregãtirea viitorilor ingineri pe douã speciali-zãri: amenajãri ºi construcþii hidrotehnice,respectiv construcþii hidroedilitare. Speciali-zarea Amenajãri ºi construcþii hidrotehniceformeazã specialiºti pentru urmãtoarele dome-nii: lucrãri de barare pentru crearea lacurilor deacumulare, având ca scop asigurarea cu apãpentru hidroenergie sau alte folosinþe; lucrãri debarare, combinate cu îndiguiri ºi lucrãri deregularizare în vederea protejãrii populaþiei ºibunurilor materiale împotriva inundaþiilor;amenajarea porturilor fluviale ºi a porturilormaritime; lucrãri costiere ºi de protejare alitoralului; prognoze hidrologice ºi planuri demanagement al resurselor de apã; managemen-

2 Delphine Driaux, Water supply of ancient Egyptiansettlements: the role of the state. Overview of a relativelyequitable scheme from the Old to New Kingdom (ca.2543–1077 BC). Water History DOI 10.1007/s12685-015-0150-x.3 Drobot, R., I.,Bica. Învãþãmântul hidrotehnic dinRomânia. Hidrotehnica, vol. Nr. 2013.

tul dezastrelor (inundaþii, cutremure de pãmânt,alunecãri de teren). Cea de a doua specializareformeazã specialiºti pentru: alimentarea cu apãpotabilã pentru populaþie, instituþii publice ºiagenþi economici; aceasta presupune captareaapelor; tratarea apei; transportul apei prinaducþiuni ºi înmagazinarea în rezervoare ºicastele de apã; distribuþia apei la consumatoriprin reþele de distribuþie; restituþia apelor uzate(sisteme de canalizare pentru preluarea apeloruzate ºi meteorice; staþii de epurare pentrucorectarea calitãþii apelor uzate înainte dedeversarea acestora în emisarii naturali, pentru adiminua efectele negative asupra mediului).

Ciclul al doilea – masterat, continuã, apro-fundeazã dar ºi diversificã pregãtirea obþinutã încadrul specializãrilor ciclului I. Programul deInginerie Hidraulicã oferã posibilitatea pregã-tirii de specialiºti înalt calificaþi într-un domeniude larg interes privind exploatarea lucrãrilorhidrotehnice (baraje ºi lacuri de acumulare,staþii de tratare ºi epurare a apelor uzate, sistemede alimentare cu apã ºi canalizare), asigurareaapei la utilizatori, gestiunea calitativã a resur-selor de apã, atenuarea viiturilor, mãsuristructurale ºi nestructurale de management alriscului la inundaþii atât la nivel de bazinhidrografic, cât ºi în zonele urbane. Spredeosebire de ciclul I la care accentul se pune înspecial pe asimilarea de cunoºtinþe, în cadrulciclului II atenþia se îndreaptã cãtre dezvoltareaaptitudinilor de a rezolva probleme concrete,atât la nivel de exploatare, cât ºi conceptual.

Cercetarea avansatã realizatã în cadrulpregãtirii pentru doctorat este orientatã sprerezolvarea unor probleme concrete, actuale alegestiunii resurselor de apã, spre gãsirea unor noiinstrumente ºi metodologii de evaluare ºidimensionare a structurilor ºi instalaþiilor careconcurã la gospodãrirea cantitativã ºi calitativãa acestora, spre gãsirea soluþiilor pentruminimizarea impactului antropongen asupraacestei resurse dar ºi al impactului generat defolosinþele apei asupra mediului.

Dar, pe lângã transformãrile structuralemenþionate, învãþãmântul în domeniul gospo-dãrii apei a suferit în aceastã perioadã trans-formãri curiculare substanþiale: au fost introdusediscipline noi specifice noilor probleme cu carepractica inginereascã în domeniu s-a confruntat,

sau care au fost impuse de noile cerinþe aleprotecþiei mediului, cum ar fi spre exemplu:utilizarea calculatoarelor ºi dezvoltarea progra-melor de calcul adecvate ingineriei hidroteh-nice, concepte ecologice în amenajãrile hidro-tehnice, folosirea sistemelor de tehnici spaþialeîn inginerie, evaluarea impactului asupramediului, evaluarea siguranþei ºi a risculuiasociat construcþiilor hidrotehnice, gestiuneazonei costiere ºi a zonelor umede, epurareaavansatã a apelor uzate, sisteme informaticegeografice etc.

Pe de altã parte, disciplinele inginereºtipentru pregãtirea de specialitate au fostmodernizate ºi adaptate, în conþinutul lor, astfelîncât sã se poatã utiliza calculul automat,respectiv sã rãspundã noilor provocãri cu carese confruntã domeniul ingineriei hidrotehnice,introducerea unor noi capitole, adaptarea lanoile materiale de construcþii folosite, adaptareala noile tehnologii ºi echipamente de construcþii,soluþionarea noilor probleme cu care seconfruntã realizarea ºi exploatarea lucrãrilor dininfrastructura de apã, dezvoltarea unor noimetode ºi tehnologii pentru a asigura tratareaapei brute pentru potabilizare, respectiv pentruepurarea apelor uzate încãrcate cu substanþe ºicompuºi chimici sintetici, tot mai dificil deeliminat sau neutralizat etc.

Trebuie menþionat de asemenea faptul cãazi, în gospodãrirea apelor, pentru oricare dinfolosinþe, nu lucreazã doar inginerul ºi tehni-cianul specializaþi în hidraulicã, hidrologie,mecanicã, inginerie civilã sau în tehnologiispecifice folosinþei, ci mult mai multe speciali-zãri îºi aduc aportul la eficientizarea exploatãriifolosinþei respective: ingineri din domeniulautomaticii ºi al ingineriei sistemelor, ecolo-giºti, biologi, specialiºti în ingineria ºi protecþiamediului, chimiºti, fizicieni, energeticieni,geologi, hidrogeologi, economiºti, juriºti etc.Apa este un sector al activitãþilor noastre, dar înacelaºi timp este o componentã a mediului acãrui importanþã ºi utilitate traverseazã altemulte sectoare de activitate, ponderea impor-tanþei sale variind de la un sector la altul:agriculturã, industrie, energie, casnic, agrement,transport etc.



3. ªcoala hidrotehnicã – generator desoluþii pentru gestionarea problemeloractuale ale exploatãrii resurselor de apã

Apa are marele merit cã poate contribui lacrearea de noi locuri de muncã, permiþând,stimulând ºi favorizând dezvoltarea altor sectoa-re. Meseriile din acest domeniu trebuie sãasigure gestionarea modificãrilor propriuluisector dar ºi ale celor care vin din sectoarelepentru care apa este o materie primã importantã.Apa contribuie la dezvoltarea durabilã ºi trebuieutilizatã urmãrind acest deziderat. Acest aspectimpune pregãtirea unor specialiºti de înaltãcalificare, capabili sã imagineze ºi sã promo-veze soluþii la noile probleme cu care se vorconfrunta. Resursele de apã sunt regenerabile,dar exploatarea lor ineficientã ºi nechibzuitãle-ar putea face epuizabile.

Schimbãrile climatice aduc modificãrisemnificative în echilibrul bilanþului de apã.Efectele sunt uneori, local ºi temporar, dezas-truoase. Specialiºtii din domeniul gospodãririiapelor au sarcina de a gãsi soluþiile pentru aminimiza efectele negative aduse de acesteschimbãri. Acest fapt, dar ºi altele similare,impun o pregãtire continuã, astfel cã meseriilenu mai sunt atât de stabile ºi previzibile peperioade lungi de timp, cum erau pânã acum.Nu este singurul domeniu în care se producmodificãri rapide ºi majore, dar este ºtiut cãmodificãrile produse în celelalte sectoare aduc,induc modificãri ºi pentru sectorul apei.

Profesorii din ºcoala de hidrotehnicã auavut ºi au preocupãri multiple, excelând nu doarîn activitatea didacticã ci ºi în cea de practician.Pe lângã activitatea didacticã, profesoriifacultãþii participã, în calitate de proiectanþi,consultanþi sau cercetãtori la realizarea marilorlucrãri din infrastructura de apã ºi amenajãrihidrotehnice care asigurã astãzi gospodãrirea ºiexploatarea eficientã a resurselor de apã, pe de oparte, la confortul ºi siguranþa populaþiei, pe dealã parte: amenajãrile hidroenergetice de perâurile interioare, Sistemul Hidroenergetic ºi deNavigaþie Porþile de Fier, sistemele dealimentare cu apã ºi canalizare din aglomerãrileurbane, lucrãrile pentru protecþia împotrivainundaþiilor, amenajãrile pentru navigaþie etc.

În secolul 21 învãþãmântul, activitateaºtiinþificã a cadrelor didactice, sunt puternic

legate de problemele actuale ale societãþii,participând activ la soluþionarea acestora.Cercetarea ºtiinþicã universitarã este acumputernic focalizatã pe anticiparea ºi evaluareaschimbãrilor antropice care produc, la rândullor, modificãri majore ale echilibrului factorilorde mediu, ºi ca urmare ºi al resurselor de apã,pentru a cãror conservare ºi exploatare durabilãsunt necesare noi soluþii ºi noi abordãri.

Gãsirea celor mai eficiente soluþii pentrugestiunea debitelor mari, respectiv viituri, dar ºia celor minime, pe perioade de secetã, constituieo preocupare constantã a facultãþii. Astfel, unproiect de cercetare derulat în cadrul unuiprogram finanþat de UEFISCDI, a condus laoptimizarea soluþiilor de exploatare a acumu-lãrilor în condiþii extreme (viituri sau secetã). Afost elaborat un sistem Suport de DecizieIntegrat prin care s-au stabilit ºi validat regulilede operare ale unei cascade de lacuri þinândseama de restricþiile specifice ale sistemului(volume minime ºi maxime stocate, înãlþimealamei deversate, capacitatea de tranzitare aalbiei în aval, evitarea manevrelor frecvente laevacuatorii de ape mari etc.).

Poluarea cursurilor de apã este unul dinrezultatele nedorite ale dezvoltãrii economice.Gestiunea acestei probleme a impus noi metodeºi modele de evaluare. Astfel programele decercetare au facilitat crearea unei platformedigitale (CyberWater – PCCA,1) utilizândalgoritmi de calcul ºi tehnologii de comunicaþiepentru managementul integrat al resurselor deapã. S-a realizat astfel un model de deciziepentru managementul optim al resurselor de apãºi al controlului poluãrilor accidentale, cumãsuri de minimizare a efectelor acestora.

Siguranþa structurilor hidrotehnice consti-tuie o preocupre actualã a cercetãrii univer-sitare. Cuantificarea evoluþiei structurale amarilor baraje prezintã importanþã pentruevaluarea siguranþei marilor baraje. Cercetãrilerealizate au evaluat necesitatea suplimentãriisistemelor de urmãrire a comportãrii în timp abarajelor ºi uvrajelor, elaborându-se metodolo-gii pentru prognoza evoluþiei structurale.Rezultatele obþinte au fost aplicate pentrubarajele reprezentative din þarã. Riscul indus debarajele iazurilor de decantare de la exploatareaminereurilor s-a înscris de asemenea în activi-

tãþile de cercetare desfãºurate în facultate.Studiile realizate au cuantificat, folosind metodaarborilor consecinþelor, probabilitãþilor decedare ºi a probabilitãþilor de apariþie a unorincidente cu efecte în aval. Pentru studiile decaz realizate, rezultatele au relevat faptul cãprobabilitãþile de cedare ºi apariþie a unorincidente cu efecte în aval sunt mai micicomparativ cu cele uzual folosite drept criteriupentru barajele de retenþie a apei sau pentru altestructuri inginereºti.

Transportul pe apã este considerat azi cauna din cele mai atractive opþiuni. Facultatea arealizat în ultima perioadã, în cadrul unorprograme bilaterale, cercetãri pentru propunereaunor soluþii inovative în conceperea ecluzelorde navigaþie ºi optimizarea logisticii transpor-tului fluvial ºi a fluxurilor de producþie dinºantierele navale. Au fost elaborate ºi folositematrici de decizie ºi analize multicriterialepentru poziþionarea ecluzelor, respectiv conce-perea ºi utilizarea barajelor mobile aferentesistemelor de transport navale.

Oraºele au devenit metropole, acoperindsuprafeþe de sute sau mii de kilometri pãtraþi, cumulte milioane de locuitori, cu multiple funcþiiºi activitãþi, fiecare dintre acestea având nevoiede apã pentru hranã, igienã, întreþinere, stinge-rea incendiilor etc. Necesarul de apã a crescut înultimul secol foarte mult, de douã ori mai multcomparativ cu creºterea populaþiei. Oraºeleimpermeabilizeazã substanþial arealul ocupat,astfel cã apele din precipitaþii vor trebuicolectate ºi gestionate. Apele subterane dinaceste perimetre sunt ºi ele influenþate,cantitativ ºi calitativ, de existenþa oraºului.Proiectele de cercetare derulate de facultate(SIMPA PCCA,2) au avut ca obiectiv imple-mentarea unor instrumente ºi metodologii caresã faciliteze integrarea modelului geologic alsubteranului urban în modelarea hidrogeologicãa dinamicii apelor subterane, respectiv a proce-selor de scurgere ºi transport al contaminanþilormiscibili. Gestiunea apelor urbane este studiatãºi din perspectiva inundaþiilor generate deprecipitaþii în mediul urban. Au fost elaboratemetodologii pentru determinarea zonelor vulne-rabile la inundaþii, precum ºi pentru mãsuri dereducere a efectelor acestora. Proiectele decercetare au contribuit, de asemenea, la

stabilirea metodologiilor de lucru ºi la realizareahãrþilor de hazard la inundaþii, respectiv laîntocmirea planurilor pentru prevenirea, protec-þia ºi diminuarea efectelor inundaþiilor pentrubazinele hidrografice.

Cercetãrile în infrastructura de apã au vizatîmbunãtãþirea tehnologiilor de tratare a apeibrute pentru potabilizare, respectiv pentruepurarea apelor uzate, astfel încât evacuareaacestora sã fie conformã normelor impuse deprotecþia mediului. Optimizarea proiectãrii ºigestiunii reþelelor de apã în vederea reduceriipierderilor constituie de asemenea teme depreocupare pentru departamentul de specialitate.Facultatea a fost partener în consorþiul care aelaborat strategia naþionalã pentru gestionareanãmolurilor din epurarea apelor uzate.

Rezultatele tuturor acestor cercetãri, cunoº-tinþele acumulate, sunt folosite pentru moderni-zarea ºi actualizarea procesului didactic pentru apregãti noi specialiºti, cu abilitãþi ºi competenþeadecvate soluþionãrii problemelor apãrute,pentru a reface echilibrul de ansamblu almediului antropizat, sau pentru a minimizaaceste efecte.

4. ªcoala hidrotehnicã – promotor alînvãþãrii pe tot parcursul vieþii

Este tot mai evident cã dinamica foarteacceleratã a dezvoltãrii societãþii aducemodificãri pentru care, în cele mai multe cazuri,pregãtirea iniþialã nu mai este suficientã. Pe dealtã parte cercetarea faciliteazã dezvoltarea unortehnologii ºi unelte de evaluare ºi prognozã acãror utilizare eficientizeazã munca tehni-cienilor ºi conduce la soluþii mai sigure ºi maidurabile. Ca urmare, pregãtirea pe tot parcursulvieþii a devenit o necesitate, cãreia ºcoalahidrotehnicã i-a acordat atenþie, cu mai bine de30 ani în urmã, prin propunerea programelorpostuniversitare de pregãtire: Hidrologie,Hidraulicã Fluvialã ºi Combaterea inundaþiilor,Gospodãrirea Apelor, Protecþia ºi EpurareaApelor, GIS, Exploatarea ºi întreþinereaamenajãrilor hidrotehnice etc.

Un pas important în pregãtirea postuniversitarã l-a constituit acordul de cooperareºtiinþificã ºi tehnicã internaþionalã cuuniversitãþi de mare prestigiu din Europa deVest în cadrul programelor TEMPUS DEA -


Sciences de l’Eau et Environnement (1992-1995), Gestion et Protection de la Ressource enEau (1995-1998) 4. Misiunile de predare aleprofesorilor strãini, schimbul de studenþi ladiferite niveluri, tezele cu dublã coordonare ºistagiile practice au permis diseminarea unor noiconcepte, neabordate pânã atunci în þarã, cum arfi spre exemplu gospodãrirea integratã a apei ºia terenului în condiþiile respectãrii restricþiilorsociale ºi de mediu. Cursul internaþional de tipe-learning în domeniul Gestiunii Resurselor deApã ºi a Mediului - Educate!,- organizatîmpreunã cu alte 3 universitãþi de vârf dinEuropa de S-E, a fost structurat pe 4 ariitematice. Aria Tematicã 1 este formatã dinmodule de hidrologie, hidraulicã, ecologie,chimie ºi microbiologie, prelucrarea datelorspaþiale. Aria Tematicã 2 asigurã înþelegereaproblematicii gestiunii apelor urbane: manage-mentul distribuþiei apei, colectarea ºi tratareaapelor uzate, managementul apelor pluviale.Aria Tematicã 3 dezvoltã competenþe privindgospodãrirea apelor de suprafaþã ºi subterane lanivel de bazin hidrografic: gestiunea integratã ariscului la inundaþii, evaluarea ºi protecþia resur-selor de apã subteranã, gospodãrirea integratã aresurselor de apã. Aria Tematicã 4 furnizeazãcunoºtinþe necesare înþelegerii politicilor demediu.

Se pare însã cã aceastã abordare nu va fisuficientã în etapele viitoare de dezvoltare asocietãþii. Forumul Economic Mondial de laDavos5 (Elveþia), organizat în acest an, lasfârºitul lui ianuarie, a avut ca temã principalãCea de-a patra revoluþie industrialã. Realizareaacestui deziderat va face inutile anumitemeserii existente astãzi ºi va lãsa fãrã loc demuncã milioane de oameni, dar va duce laapariþia unor noi profesii ºi specializãri de careastãzi nici mãcar nu s-a auzit, care, la rândul lor,vor oferi locuri de muncã pentru milioane depersoane.

Raportul Viitorul locurilor de muncã6 aduceîn atenþie un lucru, dintr-o anume perspectivã,îngrijorãtor, respectiv 65% din copiii care începacum ºcoala primarã vor profesa în bresleinexistente în momentul de faþã.

Preconizata revoluþie va determina oevoluþie rapidã a tehnologiei, cerând tehni-cienilor, meseriaºilor ºi muncitorilor sã acþio-neze cu aceeaºi rapiditate dacã vor sã fiepregãtiþi pentru efectele acesteia. Ca urmare,pregãtirea pe tot parcursul vieþii va trebui sã-ºilãrgeascã domeniul de acþiune. Aceasta nu se valimita doar la furnizarea de noi modele,instrumente ºi procedee de lucru pentru meseriadeja practicatã, ci va trebui sã asigure refor-marea ºi recalificarea integralã a tehnicienilor ºiinginerilor pregãtindu-i pentru o nouã meserie.Învãþãmântul actual va trebui regândit astfelîncât sã asigure acea pregãtire care sã permitãtinerilor sã se adapteze la shimbãrile continuede pe piaþa muncii.

5. ConcluziiApã mai bunã presupune meserii mai bune.

Altfel spus, apã mai bunã impune o mai bunãpregãtire a inginerilor ºi tehnicienilor care vorasigura conceperea, proiectarea, execuþia ºiexploatarea sistemelor hidrotehnice de gospodã-rire a apelor. Un proiect de gestiune a apei binegândit poate atrage noi investiþii, respectiv noilocuri de muncã, pentru noi meserii cu beneficiipentru societate dar ºi pentru mediu. Leonardoda Vinci spunea cã apa este un mare modelatoral lumii ºi un important promotor al civilizaþiei.Apa este un pilon important al dezvoltãriidurabile. Educaþia este crucialã pentru promo-varea dezvoltãrii (durabile) ºi pentru îmbunã-tãþirea capacitãþii populaþiei de a înþelegeproblemele mediului, ale apei în particular ºi aledezvoltãrii, în general. Acest lucru conduce lanecesitatea pregãtirii unor specialiºti de înaltãcalificare, capabili sã înþeleagã ºi sã se adaptezela noile probleme cu care se vor confrunta,capabili sã gãseascã soluþiile potrivite pentrurezolvarea acestora. ªcoala hidrotehnicã româ-neascã pregãteºte ingineri capabili sã realizezestructurile pentru asigurarea oricãrei folosinþe aapei. Învãþãmântul, educaþia, ºtiinþa sunt motoa-rele schimbãrii, aspect cãruia trebuie sã i seacorde importanþa cuvenitã; învãþarea pe totparcursul vieþii nu este o opþiune, este o cerinþã.


5http://www.weforum.org/events/world-economic-forum-annual-meeting-20166 World Economic Forum. The Future of Jobs.Employment, Skills and Workforce Strategy for theFourth Industrial Revolution, January 2016

4 Drobot, R., I.,Bica. Învãþãmântul hidrotehnic dinRomânia. Hidrotehnica, vol. 58, Nr. 2013.

IntroducereMunicipalitatea Bucureºti a încredinþat în

martie 2000 Concesiunea serviciilor publice dealimentare cu apã ºi de canalizare societãþii ApaNova Bucureºti (ANB), dupã o licitaþie interna-þionalã desfãºuratã cu asistenþa Grupului BãnciiMondiale. Criteriul de selecþie a fost tarifulmediu cel mai scãzut propus pentru toatã durataConcesiunii (25 ani, începând cu 17.11.2000).

Concesiunea se bazeazã pe atingerea eºalo-natã în timp a 25 indicatori de performanþã(Nivele de Servicii – NS) tehnici ºi comerciali.Aceste Nivele de Servicii au drept scopmãsurarea performanþelor de operare a siste-

mului, respectiv a serviciilor oferite utilizatorilorºi servesc la evaluarea obiectivã a activitãþilorApa Nova Bucureºti. Nerespectarea obiectivelorcontractuale poate antrena penalizãri dacãmãsurile corective nu se dovedesc eficiente.

Prin punerea Nivelelor de Servicii în centrulobiectivelor Concesiunii, Contractul este orien-tat spre rezultate, lãsând la alegerea societãþiiApa Nova Bucureºti mijloacele tehnice ºiorganizatorice folosite pentru atingerea acesto-ra. În consecinþã, este responsabilitatea ApaNova Bucureºti de a mobiliza resursele pe carele considerã necesare pentru a-ºi respecta obli-gaþiile asumate prin Contract.


APA CAPITALEI

Jorj Mãdãlin MihailoviciDirector General, Apa Nova Bucureºti S.A.

Radu StateDirector Departament Operare Mentenanþã Uzine, Apa Nova Bucureºti S.A.

Florin BoaþãExpert Inginer Construcþii, Apa Nova Bucureºti S.A.

ZIUA MONDIALA A APEI 2016

Articolul prezentat trateazã politica serviciilor de alimentare cu apã, canalizare ºi epurare înraport cu Contractul de Concesiune încheiat între Municipalitate ºi Apa Nova Bucureºti, axatãpe realizarea de investiþii în vederea dezvoltãrii infrastructurii, a îmbunãtãþirii serviciilor oferiteclienþilor, a creºterii eficienþei ºi calitãþii muncii salariaþilor precum ºi implementarea unuisistem de remunerare transparent, echitabil ºi motivant pentru salariaþi. Sunt evocateperformanþele tehnice obþinute de societatea Apa Nova Bucureºti de la demarareaConcesiunii pânã în prezent, realizãri care confirmã capacitatea societãþii Apa Nova Bucureºtide a gestiona servicii de bunã calitate, pe baza experienþei proprii ºi a Grupului Veolia,mãrind astfel încrederea autoritãþilor publice ºi a clienþilor deserviþi.

ABSTRACT:

REZUMAT:

The article presents the policy services for water supply, sewage and waste water treatmentin relation to the Concession Contract between the Municipality of Bucharest and Apa NovaBucharest, focused on investments to develop the infrastructure, to improve the customerservice, to increase the employees' efficiency and the quality of work and implementing aninsight remuneration system, fair and motivating for employees. The paper shows thetechnical performance achieved by Apa Nova Bucharest from the beginning of theConcession Contract to date that confirms the capability of Apa Nova Bucharest to managegood quality services, based on its own and Veolia Group experience, thus increasing theconfidence of the public authorities and served customers.

Cuvinte cheie:contract de concesiune, nivele de servicii, clienþi, parteneri


Evoluþia tarifelor se supune unor mecanis-me contractuale precise aflate sub controlul ºivalidarea Comisiei de Experþi Internaþionali ºiAutoritãþii Naþionale de Reglementare pentruServicii Publice de Gospodãrire Comunalã(ANRSC) iar monitorizarea Nivelurilor deServicii este asiguratã de Autoritatea Munici-palã de Reglementare a Serviciilor Publice(AMRSP).

EvoluþieÎn cei 15 ani de Concesiune, serviciile de

alimentare cu apã ºi de canalizare au fostadaptate continuu evoluþiei nevoilor oraºului ºiale cetãþenilor.

Din anul 2000 pânã în prezent, au fostîncheiate 10 Acte Adiþionale la Contractul deConcesiune, având ca principale obiective:

• clarificarea unor clauze contractualeprivind Nivelele de Servicii;

• preluarea în concesiune a Casetei de ApeUzate;

• preluarea în concesiune a Staþiei deEpurare Apã Uzatã Glina;

• asigurarea echilibrului financiar alConcesiunii;

• adaptarea la nevoile actuale de dezvoltarea oraºului.

Prin aceste adiþionãri Apa Nova Bucureºti apreluat obligaþia de a implementa programemajore de investiþii: Bucur, Lucrãri Supli-mentare, Mãsuri Urgente la Caseta de ApeUzate, Înlocuirea Branºamentelor de Plumb cuo valoare de circa 400 milioane euro. În plus,prin încheierea Actului Adiþional nr. 10/2013,Concedentul ºi Concesionarul au convenitextinderea scopului Concesiunii prin preluareade cãtre Concesionar a unor obligaþii suplimen-tare, cum ar fi: preluarea, reabilitarea ºioperarea a 5 (cinci) Staþii de Hidrofor aflate înadministrarea Regiei Autonome DistribuþieEnergie Termicã, a Staþiilor de Pompare ApãUzatã realizate de Municipalitate, a fântânilorarteziene aflate în patrimoniul AdministraþieiLacuri, Parcuri ºi Agrement Bucureºti, înlocui-rea reþelelor de alimentare cu apã potabilãrealizate din azbociment etc.

Politica societaþii Apa Nova BucureºtiPrin intermediul Contractului de Concesiu-

ne, Apa Nova Bucureºti a preluat responsabili-

tatea modernizãrii unui sistem învechit, atât dinpunct de vedere fizic cât ºi din punct de vederea mijloacelor ºi metodelor utilizate, a dezvoltãriiinfrastructurii în scopul extinderii serviciilor înzonele neacoperite, a îmbunãtãþirii serviciiloroferite clienþilor, a creºterii eficienþei ºi calitãþiimuncii salariaþilor.

Eficientizarea organizãrii, creºterea proxi-mitãþii faþã de clienþi ºi colaborarea cu autoritã-þile locale ºi naþionale de reglementare, cuComisia de Experþi Internaþionali, au fostprintre primele obiective ale conducerii ApaNova Bucureºti. Mãsurile luate în acest sens aupermis crearea unui fundament solid pentruparcurgerea urmãtoarelor etape ale Concesiunii.

Prin realizarea continuã de investiþii desti-nate mijloacelor ºi utilajelor utilizate, prinderularea continuã a unor programe de formareºi perfecþionare profesionalã ºi prin implemen-tarea unui sistem de remunerare transparent,echitabil ºi motivant pentru salariaþi, s-auobþinut performanþe operaþionale ce au permisrealizarea indicatorilor de performanþã înaintede termenele contractuale ºi au constituit sprijinpentru provocãrile ulterioare.

Realizarea de investiþii în infrastructurã,perfecþionarea metodelor de management,crearea unor echipe de excelenþã, cointeresareasalariaþilor faþã de performanþa societãþii printransferul a 10% din acþiuni cãtre structurareprezentativã a acestora, au constituit noimãsuri pentru consolidarea rezultatelor obþinute.

Þinând seama de îndeplinirea obligaþiilorcontractuale, de gradul crescut de satisfacþie alclienþilor, de poziþionarea Apa Nova Bucureºtiîn primele locuri în clasamentele naþionale(eficienþã, surse de finanþare etc.), de nivelul dedezvoltare a oraºului ºi nevoile asociate, debuna colaborare între toþi actorii implicaþi,Primãria Municipiului Bucureºti ºi-a exprimatdorinþa de a extinde scopul Concesiunii prinîncredinþarea cãtre societatea Apa NovaBucureºti a unor noi responsabilitãþi.

Apa Nova Bucureºti ºi-a confirmat angaja-mentul faþã de Concesiune ºi a acceptat noilemisiuni, devenind astfel parte la un adevãratproces de aducere a sistemului ºi serviciilor laun nivel de excelenþã demn de o capitalãeuropeanã.

Gestionarea unui sistem integrat de alimen-

tare cu apã ºi de canalizare, pe tot fluxultehnologic de la captarea apei brute din râu ºipânã la restituþia apei epurate înapoi în acesta,reprezintã acum o sarcinã ºi o rãspundere pemãsura experienþei ºi capacitãþii Apa NovaBucureºti.

Mai mult, prin furnizarea de apã potabilã ºipreluarea de apã uzatã de la localitãþile limi-trofe, Apa Nova Bucureºti participã efectiv lamodernizarea ºi creºterea calitãþii vieþii în zonametropolitanã, prin utilizarea eficienþã a capaci-tãþilor ºi resurselor, într-un efort de susþinere adezvoltãrii durabile prin mecanisme contrac-tuale, economice ºi de solidaritate.

Implicarea totalã, alocarea resurselor nece-sare, respectul pentru clienþi ºi parteneri, suntcondiþii de reuºitã pe care Apa Nova Bucureºtile-a conºtientizat ºi le-a tratat cu toatã atenþiacuvenitã.

Prin aceastã politicã, a responsabilitãþiilucrului bine fãcut, Apa Nova Bucureºti a fãcutdovada atât a eficienþei cât ºi a seriozitãþiisectorului privat în gestionarea serviciilor deinteres public, un exemplu pe care-l dorimmultiplicat ºi îl propunem tuturor celor intere-saþi de servicii de calitate ºi parteneriate stabile,coerente ºi integrate în polica localã.

Rezultate obþinuteCel mai important rezultat obþinut este

respectarea obligaþiilor contractuale, îndeplinireacelor 25 Nivele de Servicii primind certificarea

anualã din partea Autoritãþii Municipale deReglementare a serviciilor Publice (AMRSP).Nivelurile de Servicii au vizat:• apa potabilã:

- calitatea apei potabile,- presiunea la branºament,- continuitatea serviciului,- acoperirea cu servicii,- timpul de remediere a avariilor,- asigurarea alimentãrii alternative dinautocisternã,- randamentul sistemului,- emitere facturi pe baza indicaþiilorcontoarelor.

• canalizare:- calitatea apei epurate,- acoperirea cu servicii,- timpul de desfundare a gurilor de scur-gere,- timpul de reparare a prãbuºirilor conduc-telor,- timpul de desfundare a conductelor,- asigurarea aranjamentului alternativ prinvidanjare sau pompare,- timpul de eliminare a inundãrilor cu apeuzate,- capacitatea de transport a casetei de apeuzate.

• servicii clienþi:- contorizare,- timp pentru realizarea de branºamente/racorduri noi,


Fig. 1. Tariful specific în principalele oraºe din þarã


- timp pentru tratare întrebãri facturã,- timp pentru tratare reclamaþii scrise,- timp de rãspuns la apelurile telefonice,- timp pentru þinere audienþe,- timp pentru verificare metrologicã con-toare.

• apã industrialã:- presiunea la branºament,- continuitatea serviciului.

Aºa cum se menþiona mai sus, realizãrile aufost posibile printr-o alocare generoasã deresurse ºi printr-o organizare exemplarã. Câþivaindicatori relevanþi în acest sens sunt prezentaþiîn continuare:• investiþii 2000-2015:

- 410,200,000 Euro;• menþinerea unui tarif în acord cu gradul desuportabilitate al populaþiei (fig. 1):

- anul 2016 a debutat cu douã reducerisuccesive de tarif pânã la 5.06 lei/m3, ceeace situeazã Capitala printre oraºele cu celmai mic tarif din þarã (între Targu Jiu ºiCraiova).

• personal calificat:- de la 86% în 2000, la 99% în 2015;

• timp de formare profesionalã 2000-2015:- peste 1,000,000 ore;

• finalizarea ºi punerea în funcþiune decapacitãþi noi de producþie apã potabilã:

- 260,000 m3/zi (staþia de tratare Crivina,2006);

• Staþia de Epurare Apã Uzatã Glina -preluare înexploatare, optimizare ºi obþinerea unui regim

stabil de epurare:- 210 Mil. m3/an;

• Caseta de Ape Uzate -preluare în exploatare sirealizare Mãsuri Urgente :

- Eliminare blocaje, decolmatare, realizarecanal de evacuare ape mari pentruprotecþia la inundaþii a oraºului;

• extinderea sistemului:- 220 km reþea de apã,- 218 km reþea de canalizare,- 50 Staþii Pompare Apã Uzatã,

• reducerea cu 80% a volumului de apã potabilãpierdut în sistem evaluat prin:

- creºterea randamentului de la 54.4% în2006, la 72.5% în 2015;

• reducerea cu 60% a consumului de energieelectricã:

- de la 217,000 MWh în 2000, la 83,800MWh în 2015;

• creºterea cu 50% a producþiei de energieelectricã proprie prin Staþia de Epurare Glina:

- de la 47 MWh/zi în 2011, la 67MWh/zi în 2015;

• creºterea cu 70% a numãrului de clienþideserviþi:

- de la 73,000 în 2000, la 126,000 în2015;

• întreþinerea parcului de contoare:- înlocuirea a 325,000 contoare (2000-2015),- repararea a 21,000 contoare (2000-2015);

• înlocuirea a 50,000 branºamente de plumb(2000-2014);

Fig. 2. Evoluþia randamentului de reþea

• punerea în conformitate a reþelelor telescopice1

- 126 Staþii de Hidrofor,- 66 km reþea;

• punerea în conformitate a 300 branºamentecomune• certificare generalã Sistem Integrat Calitate-Mediu-Sãnãtate Securitate Ocupaþionalã:

- ISO 9001:2008,- ISO 14001:2004,- OHSAS 18001:2007;

• certificare a laboratoarelor de analizã apãpotabilã ºi apã uzatã:

- acreditare RENAR, SR EN ISO/CEI170025:2005;

• autorizarea laboratorului de metrologie:- prin Biroul Român de Metrologie Legalã(BRML);

Îndeplinirea obligaþiilor contractuale aprodus efecte benefice asupra calitãþii serviciilorlivrate clienþilor, performanþele tehnice fiindînsoþite ºi de creºterea gradului de satisfacþie aclienþilor (tab. 1).

Aspectele mai sus menþionate aratã o

dezvoltare a sistemului ºi o îmbunãtãþire aserviciilor care confirmã corectitudinea politiciiApa Nova Bucureºti atât la cadrul contractualcât ºi la contextul politic ºi social în care îºidesfãºoarã activitatea.

Important de reþinut este faptul cã societateanoastrã a urmãrit sã menþinã un numãr stabil decirca 2000 de angajaþi.

Managementul Resurselor Umane în cadrulApa Nova Bucureºti s-a manifestat ca un sistemtransparent, competitiv ºi generator de perfor-manþã pe toate coordonatele sale: recrutare ºiselecþie, perfecþionarea pregãtirii profesionale,dezvoltarea carierei, evaluarea performanþelor ºisalarizarea personalului.

Scopul managementului a avut în vedere:- sã ofere organizaþiei angajaþi bine pregãtiþi

ºi motivaþi ºi, în acelaºi timp, sã identifice noicãi de a folosi cât mai eficient competenþele,cunoºtinþele profesionale ºi abilitãþile persona-

lului angajat, pornind de la premisa cã oameniisunt cei care pun în aplicare planurile uneiorganizaþii ºi tot ei sunt cei care pot genera ideicare sã permitã organizaþiei sã facã paºiimportanþi în toate direcþiile de dezvoltare;

- sã sporeascã nivelul de satisfacþie alangajaþilor faþã de locul de muncã, angajaþiifiind atât beneficiarii cât ºi forþele motrice aledezvoltãrii organizaþiei;

- sã dezvolte ºi sã menþinã o calitate amediului de muncã ce transformã statutul deangajat într-o situaþie personalã ºi socialãsatisfãcãtoare;

- sa dezvolte noi strategii care sã conducã lao creºtere a gradului de utilizare a timpului delucru maxim disponibil prin stabilizarea sauchiar eliminarea cauzelor care determinã outilizare incompletã a timpului normal de lucru.

Concluzii ºi perspectiveDrumul parcurs pânã în prezent ºi rezulta-

tele obþinute ne prezintã imaginea unui proiectde anvergurã, solid ºi stabil.

Derularea în bune condiþii a serviciilor dealimentare cu apã, canalizare ºi epurare cãtrecetãþenii Capitalei a fost posibilã printr-ocolaborare exemplarã între pãrþile implicate:Primãria Municipiului Bucureºti, Apa NovaBucureºti ºi Autoritatea Municipalã de Regle-mentare a Serviciilor Publice, sub observaþiaatentã a Comisiei de Experþi Internaþionali.

Ansamblul realizãrilor înregistrate pe totparcursul Concesiunii au confirmat capacitateasocietãþii Apa Nova Bucureºti de a gestionaservicii de bunã calitate, pe baza experienþeiproprii ºi a Grupului Veolia, mãrind încredereaautoritãþilor publice ºi a clienþilor noºtri.

Avem credinþa cã pe calea dialogului, acolaborãrii ºi a încrederii între toþi actoriiConcesiunii, obiectivele actuale ºi cele viitoarevor fi îndeplinite ºi vom reuºi astfel sãîmbunãtãþim continuu procesele, în scopulasigurãrii celor mai bune servicii, la tarifecorecte ºi suportabile.


Tabel 1: Evoluþia gradului de satisfacþie a clienþilor

1 reþele care alimenteazã în serie ansambluri de locuinþeprin subsolul acestora


IntroducereAsociaþia Internaþionalã a Hidroenergiei (IHA)

a fost fondatã în anul 1995, sub auspiciile progra-mului Hidrologic Internaþional al UNESCO pentru aclarifica toate aspectele legate de hidroenergie.Principalele obiective sunt:

• Reprezentarea în forurile internaþionale ºinaþionale a sectorului hidroenergetic;

• Definirea ºi promovarea bunelor practici îndomeniu;

• Crearea unei reþele globale ºi a unui forumpentru toþi factorii implicaþi în dezvoltareahidroenergeticii.

Activitãþile curente ale IHA sunt întocmirea derapoarte privind experienþa þãrilor membre,evaluarea rolului hidroenergiei în dezvoltareadurabilã ºi crearea de ghiduri de bune practici pentrudezvoltarea ºi managementul amenajãrilor hidro-energetice.

Apartenenþa la IHA este deschisã tuturor þãrilor,companiilor ºi persoanelor care sunt preocupate derolul hidroenergiei în dezvoltarea sustenabilã. Înprezent Asociaþia are ca membri persoane ºisocietãþi din 72 de þãri. România este membrã a IHAatât ca þarã cât ºi prin societateaHIDROELECTRICA SA.

Pentru a rãspunde provocãrilor generate de principiile dezvoltãrii sustenabile AsociaþiaInternaþionalã a Hidroenergiei (IHA) creioneazã, în domeniul de interes, principiile dezvoltãriiintegrate, a analizelor multicriteriale ºi a managementului responsabil. Impactul negativ creatuneori de amenajãrile hidroenergetice este bine cunoscut ºi eforturile sunt îndreptate înreducerea acestuia. O schemã de amenajare bine conceputã poate fi în exploatare pentrumulte generaþii ºi serveºte direct obiectivelor dezvoltãrii durabile. Desigur, barajele ºi lacurilede acumulare ale uzinelor hidroelectrice nu sunt apriori destinate dezvoltãrii durabile dar suntcomponente utile ale acestui concept. Hidroenergia meritã o analizã atentã în cadrulplanurilor de dezvoltare pentru energie ºi managementul apelor, þinând seama ºi decontribuþia sursei hidroenergetice în mixul enegetic pe lângã beneficiile aduse dezvoltãriidurabile. Articolul de faþã prezintã principiile elaborate de IHA, subliniind deficienþele moduluide abordare a acestora în România.

ABSTRACT:

REZUMAT:

In rising to the challenge of sustainable development, the International HydropowerAssociation (IHA) supports the principle of an integrated planning process, comprehensiveoptions assessment, optimized development and responsible management. Hydropower’snegative impacts are well understood and much can be done to mitigate them. As well-conceived schemes can be in service for several generations, it serves the needs ofsustainability. Although hydroelectric dams and reservoirs are not a magic formula forsustainable development, they nevertheless remain efficient tools. Hydropower deservesproper consideration in any assessment of a country’s energy and water requirements. It cancontribute to the energy mix and can deliver benefits for sustainable development. Thepresent paper presents the principles elaborated by IHA, underlining the shortcomings of theRomanian approach.

Cuvinte cheie: amenajãri hidrotehnice, dezvoltare durabilã,cooperare internaþionalã, hidroenergie

ROLUL AMENAJÃRILOR HIDROENERGETICEÎN DEZVOLTAREA SOCIALÃ

COMENTARII PE BAZA DOCUMENTULUI ELABORAT DE ASOCIAÞIAINTERNAÞIONALÃ A HIDROENERGIEI

Prof.dr.ing. Dan StematiuAcademia de ªtiinþe Tehnice din România


În articolul de faþã se face o succintã trecere înrevistã a preocupãrilor membrilor IHA în domeniuldezvoltãrii durabile, cu precãdere pentru compo-nenta socialã [1]. În cadrul fiecãrei secþiuni aprezentãrii se fac referiri la situaþia din România, înintenþia de a poziþiona stadiul dezvoltãrii hidroener-giei din România în cadrul contextului mondial.Referirile la practica româneascã se fac cu italicepentru a fi mai bine reliefate.

Sustenabilitatea amenajãrilorhidroenergetice

Dezvoltarea sustenabilã este o nouã paradigmã,integrând creºterea economicã, dezvoltarea socialãºi protecþia mediului ca elemente interdependente ºiinterpotenþiabile în cadrul dezvoltãrii pe termenlung. Dezvoltarea sustenabilã întãreºte participareatuturor factorilor interesaþi sau/ºi implicaþi în cadrulproiectelor de dezvoltare, surse publice ºi private,mobilizând cunoºtinþele, priceperea ºi energiatuturor grupurilor sociale preocupate de viitorulplanetei ºi al omenirii.

În cadrul dezvoltãrii sustenabile hidroenergiapoate avea contribuþii semnificative în:

• Îmbunãtãþirea duratei de viaþã a proiecteloreconomice;

• Prezervarea ecosistemelor;• Asigurarea dreptãþii sociale.În ceea ce priveºte îmbunãtãþirea duratei de

viaþã a proiectelor economice, trebuie reliefat faptulcã amenajãrile hidroenergetice sunt, în majoritate,lucrãri robuºte, cu randament stabil ºi duratã marede viaþã, de peste 100 de ani. Fiecare amenajare esteun unicat, impus de condiþiile naturale specifice, iarinvestiþiile sunt mari sau chiar foarte mari, dar odatãamortizatã investiþia, amenajarea produce energie lacele mai mici costuri din piaþã – în mediecheltuielile de operare ºi mentenanþã sunt sub 1%din venituri. În plus, tehnologiile implicate în reali-zarea amenajãrilor hidroenergetice au atinsperformanþe apropiate de cele optime, fiind bazatepe o experienþã de peste un secol. Longevitatea ºirezilienþa amenajãrilor existente, atunci când suntexploatate corespunzãtor, certificã aceste afirmaþii,iar barajele sunt lucrãri de infrastructurã permanentecare asigurã multiple avantaje în dezvoltarearegionalã.

Prin durata lor de viaþã, amenajãrilehidroenergetice sunt surse de energie electricã sigureºi constituie în multe þãri coloana vertebralã adezvoltãrii industriale ºi a bunãstãrii sociale [2].

În România, în anul 2015, producþia totalã dehidroenergie a fost de 16.1 TWh. Sunt active 207centrale hidroelectrice ºi 5 staþii de pompare, cu oputere totalã de 6435 MW. Proiectul de Strategie

Energeticã a României pentru perioada 2011-2035stipuleazã cã potenþialul hidro reprezintã oalternativã durabilã a sectorului energetic dinRomânia, þinând cont de resursele limitate dematerii prime energetice ale þãrii noastre, precum ºide nevoia de a obþine energie ieftinã ºi care sã nuproducã gaze cu efect de serã.

Mai trebuie subliniat faptul cã amenajãrilehidroenergetice sunt adesea integrate în proiectecomplexe de management al apei. Uzinelehidroelectrice cu lacuri de acumulare stocheazã apanu numai pentru producþia de energie dar ºi pentrualimentarea cu apã a populaþiei ºi industriei ºi pentruirigaþii, iar volume din acumulare sunt destinateatenuãrii viiturilor, asigurând protecþie împotrivainundaþiilor. Lacurile de acumulare pot fi ºi lucii deapã pentru pisciculturã, iar pe râurile navigabileîmbunãtãþesc condiþiile de navigaþie.

Un exemplu semnificativ pentru România îlconstituie Amenajarea hidroenergeticã ºi denavigaþie Porþile de Fier I ºi II. La Porþile de Fier Iputerea instalatã este de 1.050 MW, la o cãderemedie de 27,17 m, iar producþia de energie în anulmediu este de 5.120 GWh. În acelaºi timpamenajarea hidrotehnicã a transformat zonaCazanelor, extrem de dificilã pentru navigaþie, într-un lac de acumulare, iar cãderea creatã prin barareeste navigabilã prin ecluzare. Capacitateaconvoiului este de 9 ºlepuri x 1.200 t, timpul deecluzare – 62 min, capacitatea de tranzit – 2 x 25


Fig. 1. Centrala hidroelectricã de la Sinaia construitã înanul 1898


milioane de tone pe an. Amenajarea hidrotehnicã afluviului Dunãrea pe sectorul aval Porþile de Fier IIa fãcut obiectul multor studii cu diferite variante descheme generale ºi amplasamente de nodurihidrotehnice. Folosinþele de care se þine cont în modobiºnuit sunt: - energetic, - irigaþii, - navigaþie, -protecþie terenuri ºi localitãþi, - desecãri ºi redãri înexploatare agricolã, - reþele de drumuri, poduri,porturi etc. Noile proiecte concepute în prezent suntcorelate cu nevoia de apãrare a mediuluiînconjurãtor. La nivel european existã osensibilitate pronunþatã pentru acest subiect ºi de eldepinde succesul proiectelor de regeneraresocio–culturalã ºi ecologicã a zonei Dunãrii.

În ceea ce priveºte prezervarea ecosistemelortrebuie de la început subliniat cã amenajãrilehidroenergetice folosesc apa pentru turbinare, dupãcare o restituie în naturã fãrã a-i alteracaracteristicile. Cât timp ciclul hidrologic natural seconservã, amenajãrile vor produce energie fãrã sã fieconsumate rezervele naturale.

Pe de altã parte barajele constituie intervenþiimajore în ceea ce priveºte mediul acvatic. Suntmodificãri evidente dar ºi modificãri subtile. Acestease produc pe arii însemnate ºi pe timp îndelungat ºinu întodeauna ecosistemele s-au adaptat benefic.Modificãrile în ecosisteme depind în egalã mãsurã ºide modul de exploatare a amenajãrilor hidroener-getice, de situaþia din bazinul hidrografic, detransportul de sedimente ºi de natura ecosistemelorrespective.

Protecþia mediului este o preocupare veche îndomeniul hidroenergiei ºi nu una conjucturalã. Dinexperienþa trecutului s-au definit o serie de strategiipentru a evita sau a reduce impactul negativ. Îndecursul timpului s-au definit o serie de strategii înconceperea ºi exploatarea amenajãrilor hidroenerge-tice care s-au dovedit viabile.

Trebuie reamintit cã orice variantã de producerea energiei electrice are ºi impacturi negative asupramediului ºi cã în selecþia unei anumite variante este

obligatorie analiza multicriterialã a acestora. Esteesenþial ca în planificarea unor amenajãri noi sã sefacã eforturi în compensarea habitatelor naturale, înspecial pentru speciile vulnerabile.

Un exemplu concludent în România îl prezintãevoluþia ecosistemelor din cadrul amenajãriihidroenergetice a râului Olt. Ca urmare a mareluipotenþial hidroenergetic de care dispune râul Olt(17 % din totalul potenþialului hidroenergetic alrâurilor interioare ale þãrii), de-a lungul cursuluisãu mijlociu ºi inferior au fost construite (înperioada 1970 – 1990) 24 de lacuri de acumulare ºitot atâtea hidrocentrale cu o putere instalatã totalãde 940 MW. S-a ales ca studiu de caz sectorul derâu Drãgãºani – Slatina (34,5 km), ce cuprindepatru amenajãri hidroenergetice: Drãgãºani,Strejeºti, Arceºti ºi Slatina [3]. În zonele studiate seconstatã, în momentul de faþã, unele modificãri ºi oevoluþie interesantã a ecosistemelor. Astfel, auapãrut ºi s-au extins unii biotopi noi ºi anumebiotopii lentici, s-au modificat însuºirile fizico-chimice ale apei, s-au schimbat temperatura ºicondiþiile de oxigenare a apei ºi altele, care ºi-aupus amprenta asupra vieþuitoarelor preexistente.Apariþia lacurilor de baraj a redus cantitativ o seriede specii, restrângându-se arealul lor, consecinþafiind scãderea aportului lor funcþional la realizareaproducþiei biologice ºi a afectat genofondul ºiecofondul râului Olt.

Unul din efectele deosebite este cel aldispariþiei speciilor autohtone iubitoare de apãcurgãtoare, fiind înlocuite de specii de apãstãtãtoare, care anterior barãrii cursului de apãexistau întâmplãtor sau în procentaj foarte redus ºicare în prezent au ajuns dominante. Pe de altã parteo modificare semnificativã o constituie dezvoltareaavifaunei, sub aspectul diversificãrii speciilor,creºterii numerice a unor populaþii ºi distribuþieispaþiale. Atragerea numeroaselor specii de pãsãri,unele cuibãritoare, migratoare sau sedentare înaceastã zonã, a fost favorizatã de descoperirea unorhabitate propice (suprafeþe mari de apã, stufãriº,vegetaþie arboricolã) ºi a unei hrane abundente. Totca un efect benefic se constatã salba de lacuri de perâul Olt care are rol de epurare a apei, acesteacumulãri fiind ca niºte decantoare uriaºe carecurãþã apa de diverse impuritãþi. De asemenea,multitudinea de baraje are rol de barierã în cazulunor poluãri accidentale, unda de poluare este mailentã, existând timp mai lung de intervenþie pentrucombaterea poluãrii.

În ceea ce priveºte asigurarea dreptãþiisociale, amenajãrile hidroenergetice asigurã atâtdezvoltarea generaþiilor prezente cât ºi a celor ceurmeazã prin:Fig. 2. Lacul centralei hidroelectrice Strejesti

• Asigurarea unei surse regenerabile de energie,care contribuie indirect ºi la stabilizarea climaticãprin restrângerea surselor convenþionale bazate pecombustibili fosili, responsabile de încãlzireaglobalã.

• Utilizarea unei materii prime inepuizabile –apa - ce va fi disponibilã ºi generaþiilor viitoare.

• Asigurarea pentru viitorime a unei surse deenergie foarte ieftinã þinând seama cã amortizareainvestiþiei se face în decursul generaþiei prezente.

În România, promovarea utilizãrii surselorregenerabile de energie a fost fãcutã prin Legea220/2008, amendatã substanþial într-o nouã formãde Legea 139/2011, care au stabilit o schemã desprijin bazatã pe un numãr de Certificate Verzi (CV)aferente fiecãrei resurse (eolianã, solarã, hidro,geotermalã, biomasã/ biogaz). Ulterior, în aplicareaschemei de sprijin s-a vãzut cã aceasta a dus la odezvoltare puternic dezechilibratã a ponderiiproducerii de energie electricã din energie eolianãºi solarã, energii cu profil aleatoriu, cu influenþeimportante asupra funcþionãrii stabile a sistemuluielectroenergetic naþional (SEN). Faþã de aceastãsituaþie, în scopul securizãrii siguranþei defuncþionare a SEN ºi a unei structuri de producerecât mai echitabile, Guvernul a decis plata unor CVpentru anumite SRE dupã anul 2017. S-a ajuns laconcluzia cã, datã fiind situaþia prezentã, Româniapractic ºi-a îndeplinit þinta de promovare a SREpentru anul 2020. La sfârºitul anului 2013, era înfuncþiune în România o capacitate de producere deenergie electricã din SRE de 3815 MW, din care2470 MW (64,7%) din surse eoliene, 810 MW(21,2%) din energie solarã, 480 MW (12,6%) dinenergie hidro (sub 10 MW), 55 MW (1,5%) dinbiomasã ºi biogaz.

Proiectul de Strategie Energeticã a Românieipentru perioada 2011-2035 stipuleazã cã potenþialulhidro reprezintã o alternativã durabilã de dezvoltarea sectorului energetic din România, þinând cont deresursele limitate de materii prime energetice aleþãrii noastre, precum ºi de nevoia de a obþine energieieftinã ºi care sã nu producã gaze cu efect de serã.

Potrivit proiectului, autoritãþile vor continuaprogramul de realizare de centrale hidroelectrice cupunerea în funcþiune a circa 1.400 MW pânã în 2035.

Va fi amenajat potenþialul hidroenergeticnaþional în proporþie de 59% în 2020 ºi de 67% în2035 [4].

Amenajãrile hidroenergetice – parteintegrantã a infrastructurii de managemental apelor

Lacurile de acumulare ale amenajãrilorhidroenergetice aduc o serie de beneficii prin

multitutinea de folosinþe adiþionale pe care leasigurã contribuind semnificativ la managementulapelor în bazinul în care amenajarea este imple-mentatã. Dintre acestea cele mai semnificative suntasigurarea unei surse stabile pentru alimentarea cuapã, potenþarea irigaþiilor ºi, deci, creºterea produc-þiei agricole, îmbunãtãþirea navigaþiei. Viabilitateaeconomicã a acumulãrilor depinde în majoritateacazurilor de componenta hidroenergeticã.

Se subliniazã ºi faptul cã uneori exploatareahidroenergeticã intrã în conflict cu celelaltefolosinþe. De exemplu, când acumularea trebuie sãcontribuie la atenuarea viiturilor, este nevoie sã secoboare nivelul în lac pentru a asigura tranºa deatenuare, ceea ce implicã pe de o parte reducereacãderii la turbine ºi deci reducerea puterii, iar pe dealtã parte creeazã riscul ca stocul de apã uzinabil sãse reducã.

Acest caracter de multifuncþionalitate a lacurilorde acumulare ale amenajãrilor hidronergeticecreeazã uneori dificultãþi în promovarea acestora.Dificultãþile nu sunt de naturã tehnicã, ci politicã.Investiþiile mari se realizeazã uneori în durate detimp ce depãºesc ciclul electoral. Potenþialiibeneficiari aºteaptã foloasele dar sunt reticenþi (sauîn imposibilitate legislativã) sã contribuie financiarla realizarea acestora. În anumite situaþii activitateaantropicã din bazin afecteazã direct rentabilitateaamenajãrii prin colmatarea lacurilor, creatã dedespãduriri.

În România modificãrile privind modul deexploatare sunt impuse de cerinþa satisfacerii unorfolosinþe adiþionale faþã de cele de la data realizãriiamenajãrii, rezultate din noile politici demanagement bazinal: protecþie împotriva viiturilor,furnizare de apã pentru populaþie ºi irigaþii,asigurarea unui debit minim ecologic, refacereaunor zone umede, dezvoltatrea turismului etc. Înmarea lor majoritate aceste folosinþe impuseulterior în exploatare conduc la reducerea cantitãþiide energie produsã. Astfel, creºterea debituluiminim garantat în aval de barare reduce volumulapei uzinate, menþinerea unor cote restricþionate înlacul de acumulare pentru asigurarea volumului deatenuare a viiturilor reduce cãderea la centralã,restricþiile de variaþie sezonierã a nivelului apei dinlac impuse de turism sau de pisciculturã afecteazãregularizarea energeticã etc. În toate aceste situaþiibuletinul ICOLD recomandã o optimizare întrefolosinþele conflictuale.

O a doua problemã este creatã de faptul cãcondiþiile economice ºi energetice actuale suntdiferite faþã de prognozele din anii 1980-1990, cânds-au elaborat ºi aprobat majoritatea proiectelorhidroenergetice, astfel [5]:



- consumul de energie electricã s-a redussubstanþial în ultimii 20 de ani ºi studiile de trendenergetic efectuate în 1980, care au stat la bazadeciziilor de promovare ºi aprobare a acestorproiecte “istorice”, sunt depãºite. În perspectivaurmãtorilor 20 de ani existã suficiente centrale cuspecific de vârf, deci nu mai sunt necesare noiobiective hidroenergetice - cel puþin din punctul devedere al unei societãþi care se cere a fi orientatã peprofit, aºa cum este în prezent Hidroelectrica S.A.;

- o parte din obiectivele de investiþii hidroaflate în prezent în diverse stadii de execuþie aucomponenta energeticã redusã, aceste proiectenumite generic “cu folosinþe multiple” au fostproiectate ºi aprobate, în primul rând pentrualimentãri cu apã industrialã ºi pentru irigaþii, însãdatoritã dispariþiei fondului de investiþii centralizatal statului, în condiþiile economiei de piaþã,beneficiarii lucrãrilor cu folosinþe multiple auîncetat finanþarea lucrãrilor specifice din cadrulproiectelor hidro, costurile acestor lucrãri revenindtot în obligaþia Hidroelectrica S.A.;

- au apãrut douã cheltuieli suplimentare pentruproducerea energiei: costul apei uzinate care dinanul 2010 s-a mãrit de peste patru ori, ajungând înprezent la 1.10 lei / 1000 mc turbinaþi ºi taxa pestâlp;

- obiectivul prioritar pentru Hidroelectrica S.A.a devenit retehnologizarea grupurilorhidroenergetice existente, cca. 45-50 % dingrupurile în funcþiune având perioada de viaþãexpiratã (>35-40 ani).

În aceste condiþii, dupã intrarea în insolvenþã,doar la obiectivele aflate în fazã înaintatã deexecuþie s-au asigurat resurse financiare pentruatingerea fazei de Punere în Funcþiune (PIF). Estecazul amenajãrilor Racoviþa, Rãstoliþa, Bretea,captare Bucova, captare Marga. Având în vedereconsiderentele de mai sus, se poate estima cã pentruun orizont de timp mediu, nu vom asista la orevigorare a domeniului investiþiilor în sectorulhidroenergetic.

Pe de altã parte, potenþialul hidroenergetic alRomâniei permite dezvoltãri de schemehidroenergetice atât pe zone neatacate cât ºi princontinuarea investiþilor istorice.

Hidroenergia – componenta esenþialã încadrul surselor de energie regenerabilã

Resursele hidraulice de energie se regenereazãcontinuu prin aportul natural al energiei solare.Sursa primarã a energiei hidraulice este radiaþiasolarã ºi circuitul apei în naturã. Radiaþia solarãproduce evaporarea (în special de pe oceanul

planetar), norii încãrcaþi cu vapori de apã sedeplaseazã cãtre uscat, în anumite condiþiicondenseazã, precipitaþiile cad pe suprafaþauscatului ºi o parte din volumul de apã formeazãscurgerea de suprafaþã. Scurgerea de suprafaþã,concentratã ca debit ºi cãdere, este sursa hidraulicãvalorificatã ca hidroenergie ºi este evidentregenerabilã.

Energia hidraulicã nu este singura sursã deenergie regenerabilã, dar are caracteristici unice,care nu se regãsesc la celelalte surse. Între energiileregenerabile care au deja aplicare la scarã industrialãsunt energia eolianã ºi energia solarã. Lor li seadaugã la o scarã mai redusã energia geotermalã,energia provenitã din biomasã etc. [6].

Energia hidroelectricã este nu numairegenerabilã, dar este curatã ºi disponibilã atuncicând consumatorii o cer. Ea nu produce deºeuri(cenuºi sau substanþe radioactive), nu producebioxid de carbon care contribuie la efectul de serã,nu produce oxizi de sulf care stau la originea ploiloracide. Combustibilul ei este apa, un combustibilcurat care nu suferã degradãri prin turbinare.

Comparativ cu hidroenergia, care esteînmagazinabilã în lacuri de acumulare ºi poaterãspunde prompt la cerinþe, celelalte surse deenergie regenerabilã sunt dependente de schimbãrilesezoniere, zilnice sau chiar orare ale vremii. Energiaeolianã ºi energia solarã depind de vânt ºi de soare.Sunt surse intermitente. Valorificarea lor în acord cucerinþele consumatorilor se poate face eficient numaiîn cadrul unui sistem energetic echilibrat, cu aportulmajor al hidroenergiei. Marile ferme eoliene, caresunt din ce în ce mai numeroase, pot suplini o partedin energia hidro, iar când energia produsã de ele nuare debuºeu la consumatorii tradiþionali poate fistocatã în lacuri de acumulare, aºa cum s-a amintitdeja, în centrale hidroelectrice cu acumulare prinpompaj.

Fig. 3. Repartizarea în timp real pe surse de producere aenergiei electrice.

Infrastructura creatã de amenajãrilehidroenergetice poate fi comunã cu alte folosinþeindispensabile managementului apei. Marile lacuriasociate amenajãrilor hidroenergetice protejeazãîmpotriva inundaþiilor prin atenuarea viiturilor, suntimportante surse pentru alimentarea cu apã apopulaþiei ºi a industriilor, asigurã debit pentruirigaþii în perioadele secetoase, pot fi importantecentre de dezvoltare a turismului. În cazulamenajãrilor fluviale nivelul apei este controlat prinbarare, iar navigaþia este mult favorizatã princonstrucþia de ecluze în frontul barat.

Caracteristicile proprii, care situeazã energiahidroelectricã ca o energie regenerabilã cucaracteristici superioare sunt însã cele legate demodul de intervenþie în acoperirea curbelor desarcinã ale sistemului energetic. Prin calitãþile lortehnice ºi economice (elasticitatea, fiabilitatea, preþde cost redus) centralele hidroelectrice suntamenajãri deosebit de adecvate pentru îndeplinireaoperativã a serviciilor tehnologice de sistem cumsunt: reglajul secundar frecvenþã-putere, rezervaturnantã, rezerva terþiarã rapidã ºi reglajul tensiunii.

Recapitulând, energia hidroelectricã este una cucalitãþi speciale:

• Este sursã regenerabilã ºi nepoluantã;• Are randament ridicat al transformãrii energiei

hidrauluice în energie electricã;• Este asociatã folosinþei complexe a cursurilor

de apã – atenuarea viiturilor, irigaþii, alimentãri cuapã, navigaþie etc.;

• Are un rol important în cadrul sistemuluienergetic, asigurând servicii de sistem (- Reglaj defrecvenþã, - Controlul puterii reactive, - Rezervã deavarie).

În prezent, în România, centralele hidro suntprincipalele furnizoare de servicii tehnologice desistem, acoperind aproximativ 80% din rezervaminut a sistemului energetic. La acoperireanecesarului de putere de reglaj secundar participãopt centrale hidroelectrice mari: Porþile de Fier I,Stejarul, Corbeni, Ciunget, Gâlceag, ªugag,Mãriºelu ºi Retezat. Puterea lor instalatã însumeazã2845 MW, din care o bandã totalã de 400…530 MWeste prevãzutã pentru acest reglaj [7].

Echiparea hidroenergeticã a barãrilorexistente ºi retehnologizarea – soluþiipentru dezvoltarea durabilã

Creºterea cerinþelor de energie electricã este otendinþã normalã în dezvoltarea socialã. Cerinþacrescutã de energie se poate acoperi în domeniulhidroenergetic nu numai prin construcþia de noiamenajãri ci ºi prin:

• Utilizarea lacurilor de acumulare destinatealtor folosinþe adãugând ºi componenta hidroe-nergeticã;

• Exploatarea raþionalã a amenajãrilor existenteurmãrind maximizarea parametrilor energetici, cuprecãdere a cãderii sub care se face turbinarea;

• Reabilitarea infrastructurii amenajãrilor exis-tente;

• Retehnologizarea grupurilor din centraleleexistente.

Echiparea barãrilor existente cu centralehidroelectrice este o soluþie de interes direct þinândseama cã la nivel mondial numai 20% dintre marilebarajele sunt dedicate producþiei de energiehidroelectricã. Un studiu recent din SUA aratã cãprin echiparea cu hidroagregate a celor 2500 debaraje analizate se poate obþine o putere instalatã decca 20000 MW.

În România ar trebui sã existe o preocuparesistematicã în vederea adãugãrii unei componentehidroenergetice la acumulãrile existente [8]. Spreexemplu, beneficiind de existenþa acumulãriiColibiþa, investiþie a Administraþiei Bazinale Someº- Tisa, realizatã pentru alimentarea cu apã potabilãºi industrialã a municipiului Bistriþa ºi pentruatenuarea viiturilor, potenþialul energetic al acesteiamenajãri se valorificã în centrala cu acelaºi nume,ce are puterea instalatã de 21 MW, producând într-un an hidrologic mediu 48 milioane KWh energieelectricã. Sunt elaborate o serie de alte proiecte, darprincipalul deþinãtor al amenajãrilor, AdministraþiaNaþionalã “Apele Române” (ANAR), este încãreticentã în promovarea lor. Una dintre cauze estefaptul cã ANAR nu are ca obiect de activitateproducerea de energie hidroelectricã ºi, ca urmare,nu poate vinde energie în piaþa energeticã.

Pentru exemplificare, se prezintã un proiect devalorificare a cãderii realizate de barajul ZãvoiulOrbului, pe râul Argeº. Amenajarea hidroenergeticãva cuprinde douã unitãþi de producere a energieielectrice, clasificate ca microhidrocentrale (MHC),în douã trepte de joasã cãdere. Microhidrocentra-lele formeazã un sistem de 2 x 6 turbine tip ºurubarhimedic, dispuse în paralel cu circuitul hidraulical barajului de prizã tip stãvilar. Este amplasatãadiacent descãrcãtorului de ape mari, având frontulprizei decupat în barajul de închidere mal drept.Puterea instalatã totalã 2.7 MW, cu o producþie deenergie între 18 ºi 23 MW/an.

Dezvoltarea durabilã implicã, printre altele,conservarea surselor de energie pentru generaþiileviitoare. În ceea ce priveºte energia hidroelectricã,sursa primarã este apa, iar fructificarea acesteiaimplicã amenajãri hidroenergetice care creazãcãdere. Infrastructura amenajãrior hidroenergetice –



baraje, aducþiuni, canale de fugã etc. - are în sine oduratã mare de viaþã, depãºind durata de viaþãplanificatã ºi atingând de multe ori o sutã de ani ºicorespunde acestui deziderat.

În cadrul amenajãrilor existente se poate mãriaportul energetic al amenajãrii prin programe deexploatare raþionalã, care sã asigure turbinarea lacãderi cât mai mari, care sã planifice ciclurile degolire – umplere a lacului în funcþie de sezon ºicerinþele din sistem etc.

Prin lucrãri suplimentare de reabilitare se poatemãri capacitatea amenajãrii hidroenergetice, înspecial prin lucrãri de reducere a pierderilor desarcinã. Adesea se neglijeazã faptul cã extindereacapacitãþii amenajãrii hidroenergetice se referã ºi laextinderea perioadei de exploatare nerestricþionatã.Foarte multe dintre amenajãrile existente au ovechime semnificativã ºi inerent partea deconstrucþie este afectatã de îmbãtrânire. Pentru a secontinua exploatarea hidroenergeticã la parametriidin proiect trebuie îndeplinite noi condiþii desiguranþã atât la tranzitarea viiturilor cât ºistructurale. Durata mare de la prima punere înfuncþiune a fãcut ca în timp sã se modifice criteriilede proiectare. Schimbarea condiþiilor hidrologice dinbazin impune adeseori creºterea capacitãþii deevacuare a descãrcãtorilor existenþi prin extinderesau reechipare. Creºterea gradului de protecþieseismicã, impus fie de reevaluarea seismicitãþiiamplasamentului, fie de noi reglementãri, conducela lucrãri ample de ramforsare. Fenomene deumflare din reacþii alkali – agregate sau ciclurile deîngheþ – dezgheþ produc deteriorarea betoanelor ºi

impun intervenþii structurale. Colmatarea este larândul ei un fenomen foarte extins, în special lalacurile de acumulare ale centralelor hidroelectricecare se exploateazã adesea la niveluri ridicate în lac,impuse de eficienþa energeticã ºi la care depunereade sedimente este accentuatã. Menþinerea uneicapacitãþi acceptabile a lacului de acumulare estenecesarã dacã se doreºte a se evita transformarealacului în ºenal de acces la prizã, fapt care impunepractic întreruperea uzinãrii pe perioada detranzitare a viiturilor.

În România modificãrile privind modul deexploatare a amenajãrilor hidroenergetice suntimpuse de cerinþa satisfacerii unor folosinþeadiþionale faþã de cele de la data realizãriiamenajãrii, rezultate din noile politici demanagement bazinal: protecþie împotriva viiturilor,furnizare de apã pentru populaþie ºi irigaþii,asigurarea unui debit minim ecologic, refacereaunor zone umede, dezvoltarea turismului etc. Înmarea lor majoritate aceste folosinþe impuseulterior în exploatare conduc la reducerea cantitãþiide energie produsã. Astfel, creºterea debituluiminim garantat în aval de barare reduce volumulapei uzinate, menþinerea unor cote restricþionate înlacul de acumulare pentru asigurarea volumului deatenuare a viiturilor reduce cãderea la centralã,restricþiile de variaþie sezonierã a nivelului apei dinlac impuse de turism sau de pisciculturã afecteazãregularizarea energeticã etc.

Restricþiile privind implementarea unor noiamenajãri pe cursurile de apã neafectate antropic ºiîn zonele protejate din punct de vedere al

Fig. 4. Proiect de valorificare hidroenergeticãa acumulãrii Zãvoiul Orbului

biodiversitãþii impun ca o alternativã viabilãextinderea capacitãþii amenajãrilor existente.Soluþia cea mai uzitatã este retehnologizareahidroagregatelor ºi generatoarelor, inclusivinstalaþiile anexã. Începând din anul 2000, înRomânia s-a implementat un program deretehnologizare a principalelor centrale la carefiabilitatea devenise redusã. Principalele proiectede retehnologizare realizate au fost urmãtoarele[9], [10], [11], [12].

La CHE PORÞILE DE FIER I s-a realizatretehnologizarea integralã a celor ºasehidroagregate ale centralei, echipatã cu turbineKaplan verticale cu diametrul rotorului de 9,5m ºiputerea nominalã de 175MW, precum ºi instalaþiileanexã ale centralei. S-a obþinut o creºtereimportantã a parametrilor grupurilor (putereainstalatã în cele ºase agregate a crescut de la 1050MW la 1166 MW, iar producþia de energie electricãîn anul mediu hidrologic a crescut de la 5120 GWhla 5241 GWh). Echipamentele vor funcþiona lacapacitate ºi în condiþii de siguranþã pentru un nouciclu de 30 ani. Retehnologizarea s-a realizat înintervalul 2000-2007.

La CHE PORÞILE DE FIER II s-a realizatretehnologizarea integralã a celor opthidroagregate ale centralei de bazã echipate cuturbine Bulb cu puterea nominalã de 27,5 MW,precum ºi instalaþiile anexã ale centralei. În urmaretehnologizãrii grupurilor s-a obþinut o creºtereimportantã a parametrilor grupurilor (putereacentralei a crescut de la 270 MW la 314 MW, iarrandamentul total a crescut cu 2,2%).Echipamentele sunt preconizate a funcþiona la aceºtiparametri pentru un nou ciclu de funcþionare de 30ani. Retehnologizarea s-a realizat în intervalul2004-2013.

La CHE OLT INFERIOR prin retehnologizareacelor 20 de hidroagregate s-a urmãritdisponibilizarea întregii puteri instalate de 265 MW,posibilitatea de funcþionare în regimul de pompã ºipregãtirea echipamentelor pentru un nou ciclu defuncþionare de 30 ani (puterea instalatã a crescut dela 265 MW la 284 MW).

Grupurile vor putea funcþiona în regim depompaj, contribuind la aplatizarea curbei desarcinã a sistemului energetic. Puterea instalatã înregim de pompã este de 210 MW. Retehnologizareas-a realizat în intervalul 2004-2013.

La CHE LOTRU CIUNGET prinretehnologizarea celor 3 hidroagregate ºi a

instalaþiilor auxiliare ale centralei s-a urmãritcreºterea siguranþei instalaþiilor din cea maiimportantã centralã ce serveºte la reglajulfrecvenþei în sistem ºi pregãtirea echipamentelorpentru un nou ciclu de funcþionare de 30 ani.Energia produsã în anul mediu hidrologic a crescutde la 890 GWh / an la 900 GWh/an.

Unele propuneriÎn acest paragraf se reiau o serie de propuneri

formulate de autor ºi într-un articol anterior [13], însperanþa cã îºi vor gãsi în final aplicare. În primulrând se impune elaborarea unui program naþionalprivind valorificarea potenþialului hidroenergetictehnic amenajabil, în contextul gospodãririi eficientea resurselor de apã.

În acelaºi timp este necesarã elaborarea uneilegislaþii naþionale specifice prin care toate entitãþileadministrative ºi economice beneficiare alefolosinþelor complexe asigurate de valorificareapotenþialului hidroenergetic sã contribuie larealizarea investiþiilor în domeniu.

Pe baza legislaþiei specifice ºi a programuluinaþional de valorificare a potenþialuluihidroenergetic trebuie actualizate schemele deamenajare hidroenergeticã cu folosinþã complexã,luând în considerare:

- regularizarea stocului natural hidrologic albazinelor hidrografice pentru acoperirea perioadelorsecetoase, a rezervelor de apã necesare pentrupopulaþie, industrie, agriculturã;

- tranzitarea undelor de viiturã în condiþii desiguranþã pentru localitãþi, cãi de comunicaþii ºiterenuri agricole;

- dezvoltarea potenþialului turistic ºi piscicol înzona viitoarelor amenajãri.

În cadrul noilor scheme de amenajare trebuiepromovate consistent uzinele hidroelectrice cuacumulare prin pompaj, în acord cu nevoile desporire a puterii de rezervã terþiarã rapidã din sistemimpuse de extinderea surselor eoliene.

Bibliografie[1] IHA (2003) The Role of Hydropower inSustainable Development. IHA White Paper.[2] UNDP/UNDESA/WEC. (2000) World EnergyAssessment - Energy and the challenge ofsustainability, 2000.[3] Voicu, C., Voicu, R., Luca,O. (2004) Efecteleamenajãrilor hidroenergetice asupra ecosistemuluiacvatic aferent bazinului hidrografic Olt. Studiu decaz. A patra conferinþã a hidroenergeticienilor dinRomânia, Dorin Pavel.[4] Stanciu,P., Opriºan,E., Tecuci,I. (2010). Unele


consideraþii asupra potenþialului hidroenergetic alRomâniei, Conferinþa “Schimbãri climatice – Soluþiiconcrete pentru România”. Bucureºti.[5] EURO Insol (2012) Raport privind cauzele ºiîmprejurãrile care au dus la apariþia stãrii deinsolvenþã a S.C. Hidroelectrica S.A.[6] United Nations. (2002). Global Challenge .Global Opportunity: Trends in SustainableDevelopment. Johannesburg Summit.[7] Stematiu, D. Consideraþii privind viitorulsectorului hidroenergetic în România. Hidrotehnicavol. 58, Nr. 6-7, 2013.[8] Stematiu, D. (2014). Poziþia ComisieiInternaþionale a Marilor Baraje (ICOLD) privitoarela hidroenergie. Hidrotehnica vol. 59, Nr. 1-2, 2014[9] Gheorghiescu, P. (2000) Strategia

retehnologizãrii sistemului hidroenergetic alRomâniei. Revista Producerea, transportul ºidistribuþia energiei electrice Nr.2/2000.[10] Novac, D. (2003) Conceptul lucrãrii dereparaþie capitalã cu modernizare de la Porþile deFier II. Revista Energetica Nr.8/2003.[11] Oprea, T. ºi colectiv (2008). Retehnologizareaºi modernizarea hidrocentralelor de pe râul OltInferior. Forumul Regional al Energiei - FOREN2008.[12] Paraschiv, G. (2013). Retehnologizarea CHECiunget-Lotru, Revista Energetica Nr.4/2013.[13] Stematiu, D., Iacob, I. (2015). Aspecte privindhidroenergia ca sursã de energie suport adezvoltãrii durabile. Hidrotehnica vol. 60, Nr. 3,2015


mesajul directorului general - rowater.ro hidrotehnica/hidrotehnica - ziua mondiala a apei...

Documents