didactica iasi-carte

DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GH. ASACHI” IAŞI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

DIDACTICA SPECIALITĂŢII

Titulari disciplină

Lect. dr. ing. Costică Niţucă

Lect. drd. ing. Tudor Stanciu

DIDACTICA SPECIALITĂŢII

ELEMENTE DE SINTEZĂ

2004

Elemente de sinteză

2

Capitolul 1

Procesul de învăţământ – obiect de studiu al didacticii

Obiective: • Importanţa metodicilor de predare pentru disciplinele tehnice

1. 1. Didactica specialităţii - metodica predării disciplinelor tehnice şi tehnologice *****************************************************************************

**********************

Capitolul 2

Exigenţe în stabilirea şi formularea obiectivelor educaţionale Obiective:

• Înţelegerea necesităţii operaţionalizării obiectivelor educaţionale • Cunoaşterea formulării corecte a unui obiectiv operaţional • Evitarea confuziilor în formularea obiectivelor operaţionale

2. 1. Niveluri de definire a obiectivelor educaţionale

Sistemul de învăţământ – Obiective generale Etape ale sistemului de învăţământ - Obiective de generalitate medie Activităţi didactice - Obiectivele operaţionale

Tabelul 2. 1

Nivelul Finalităţile corespunzătoare TreaptaIdealul educaţional I Nivelul A

Sistemul de învăţământ Obiectivele generale II

Obiective de generalitate medie diferenţiate pe cicluri de învăţământ, tipuri şi profiluri şcolare, (obiective intermediare sau obiective specifice)

III Nivelul B

Etape şi subetape ale sistemului de învăţământ Obiective specifice fiecărei discipline de

învăţământ IV

Nivelul C Activităţile didactice,

Lecţia

Obiective concrete corespunzătoare fiecărei lecţii, fiecărei acţiuni educative concrete, (obiectivele operaţionale).

V


3

Obiective generale sunt finalităţi ce pot fi realizate de către toate cadrele didactice care funcţionează în cadrul sistemului un timp îndelungat Obiective de generalitate medie sunt specifice anumitor etape din cadrul unui sistem. Obiectivele operaţionale sunt rezultatele concrete ale fiecărei lecţii care pot fi realizate de către profesor într-o singură lecţie.

2. 2. Obiective cadru, obiective de referinţă, obiective operaţionale Obiectivele cadru sunt obiectivele cu un grad mere de generalitate şi complexitate şi sunt

urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu. Obiectivele de referinţă sunt prevăzute în programă şi specifică rezultatele aşteptate ale

învăţării urmărindu-se pe parcursul unui an de studiu. Obiectivele operaţionale se vor stabili de către profesor pentru fiecare lecţie.

Fig. 2. 1. Reprezentarea schematică a relaţiei dintre obiectivul cadru OC 1, obiectivele de referinţă OR şi obiectivele operaţionale On

2. 3. Copetenţe generale competenţe specifice

Competenţele generale urmăresc achiziţiile finale ale elevului obţinute în urma studierii

disciplinei, după parcurgerea mai multor ani de studiu. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi se formează pe

durata unui an de studiu.

2. 4. Metodologia operaţionalizării obiectivelor Condiţia esenţială a proiectării activităţii didactice o constituie formularea corectă a

obiectivelor operaţionale. Un obiectiv operaţional formulat corect trebuie să precizeze:

• Comoportamentul pe care trebuie să-l demonstreze elevul • În ce condiţii se produce acest comportament • Criteriul de reuşită

OBIECTIV CADRUOC 1

OR 1

O 2 O n

OR 2

O 1 O 2 O n

OR n

O 1 O 2 O nO 1


4

Tip de obiectiv Verbe admise la formularea

obiectivelor operaţionale Verbe interzise la formularea

obiectivelor operaţionale

Cognitive a defini, a clasifica, a identifica, a reda, a reproduce, a descrie, a numi, a selecta, a reformula, a revizui, a aplica, a analiza, a demonstra, a elabora, a experimenta, a comenta

Psihomotorii a monta, a demonta, a executa, a desena, a proiecta, a construi, a produce, a realiza, practic.

Afective nu se operaţionalizaează

a şti a cunoaşte a înţelege a-şi însuşi a aprecia

*****************************************************************************

**********************

Capitolul 3

Proiectarea demersului didactic pentru filiera tehnologică, profil tehnic

Obiective: • Formarea competenţelor de proiectare curriculară în domeniul disciplinelor tehnice. • Exersarea capacităţilor de proiectare, organizare şi desfăşurare a activităţii didactice

Proiectarea demersului didactic presupune:

• Lectura personalizată a programelor şcolare; • Planificarea calendaristică; • Proiectarea unităţii de învăţare; • Proiectarea activităţii didactice.

Planificare calendaristică

Unitatea de învăţare

Obiective de referinţă/

Competenţe specifice

Conţinuturi

Număr de ore aloca

te

Săp tămâ na

Obser vaţii


5

Proiectul unităţii de învăţare

Resurse

Obiective de referinţă/

Competenţe specifice

Conţinuturi Activităţi de învăţare Metode

de învăţământ

Mijloace de învăţă

mânt

Forme de organiza

re a activităţii

Timp Evalua

re

Proiect de lecţie A. Date generale Disciplina: Clasa: Tema: Titlul lecţiei: Scopul lecţiei: Tipul lecţiei: Locul de desfăşurare: Durata lecţiei:

Conţinutul activităţii de instruire

Cod Arii de conţinut Subarii de conţinut

C1

C2

Obiective operaţionale

Cod Comportamentul Condiţii de realizare a

comportamentului Criteriul de reuşită

O1

O2

Diagrame obiective-conţinut

Obiective/Conţinut C1 C2

O1

O2

Metode şi procedee de instruire: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------


6

Mijloace de învăţământ

Cod Denumirea resursei materiale

B. Desfăşurarea lecţiei

Strategie didactică

Obiective operaţionale

Evenimenele instruirii. Conţinut

Activitatea profesorului

Activitatea elevului Metode de învăţământ

Mijloace de învăţământ

Forme de

organizare a

activităţii

Eval

u ar

e

Tim

p

C. Test de evaluare 1. Tip de test 2. Conţinutul activităţii de instruire 3. Obiectivele operaţionale de evaluat 4. Testul 5. Diagrama obiective itemi 6. Etalonul de rezolvare *****************************************************************************

**********************

Capitolul 4

Metode de învăţământ specifice disciplinelor tehnice

Obiective: • Utilizarea adecvată a metodelor de învăţământ • Formarea unei atitudini creative în alegerea şi utilizarea metodelor de învăţământ • Corelarea metodelor de învăţământ cu obiectivele operaţionale

4. 1. Criterii de alegere a metodelor de învăţământ

Obiectivele operaţionale şi conţinutul disciplinei • Exerciţiul • Problematizarea


7

• Observaţia independentă • Lucrările practice

Psihologia vârstei şi a individualităţii elevilor • Specificul clasei • Relaţiile existente între elevi • Motivaţia şi interesul elevilor pentru disciplina predată • Climatul de cooperare şi de competiţie

Mediul de instruire, resursele materiale folosite • Cabinet • Laborator • Atelier

Organizarea activităţii didactice • Frontal • Pe grupe • Individual

4. 2. Metode de învăţământ folosite la predarea disciplinelor tehnice

Se folosesc metode de învăţământ specifice prin care se urmăreşte dezvoltarea gândirii

tehnice, formarea de priceperi şi deprinderi

Expozitive

• Descrierea • Explicaţia • Prelegerea • Povestirea

Metode de comunicare orală

Interogative • Conversaţia • Problematizarea

Metode de comunicare scrisă • Lectura

Metode de explorare directă a realităţii

• Observarea sistematică

• Experimentul Metode de explorare a

realităţii Metode de explorare indirectă a realităţii

• Demonstraţia

Metode de învăţare prin acţiune practica

• Exerciţiul • Lucrările practice • Proiectul • Studiul de caz

Metode bazate pe acţiunea practică

Metode de simulare • Învăţarea cu

simulatoare • Jocul de rol


8

4. 3. Clasificarea metodelor şi tehnicilor interactive de grup

După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile interactive de grup astfel: Metode de predare învăţare în grup

• Metoda predării/învăţării reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar); • Metoda Jigsaw (Mozaicul); • Citirea cuprinzătoare; • Cascada (Cascade); • STAD (Student Teams Achievement Division) – Metoda învăţării pe grupe • mici; • TGT (Teams/Games/Tournaments) – Metoda turnirurilor între echipe; • Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles); • Metoda piramidei; • Învăţarea dramatizată;

Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: • Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map); • Matricele; • Lanţurile cognitive; • Fishbone maps (scheletul de peşte); • Diagrama cauzelor şi a efectului; • Pânza de păianjăn ( Spider map – Webs); • Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique); • Metoda R.A.I. ; • Cartonaşele luminoase;

Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: • Brainstorming; • Starbursting (Explozia stelară); • Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bono); • Caruselul; • Multi-voting; • Masa rotundă; • Interviul de grup; • Studiul de caz; • Incidentul critic; • Phillips 6/6; • Tehnica 6/3/5; • Controversa creativă; • Fishbowl (tehnica acvariului); • Tehnica focus grup; • Patru colţuri (Four corners); • Metoda Frisco;


9

• Sinectica; • Buzz-groups; • Metoda Delphi;

Metode de cercetare în grup: • Tema sau proiectul de cercetare în grup; • Experimentul pe echipe; • Portofoliul de grup;

*****************************************************************************

**********************

Capitolul 5

Mijloace de învăţământ specifice disciplinelor tehnice. Conţinut, clasificare si importanta.

Obiective:

• Identificarea si utilizarea celor mai potrivite mijloace de invatamant pentru atingerea obiectivelor operationale

• Formarea unei atitudini pozitive si creative in alegerea si utilizarea mijloacelor de invatamnt moderne

5. 1. Importanta si funcţiile mijloacelor de invăţământ

Mijloacele tehnice de instruire au funcţii pedagogice de:

• Motivare a invatarii • Prezentare de noi informatii • Sintetizarea informatiilor • Prezentarea unei situaţii problema • Prezentarea unui caz de studiat • Vizualizarea unor experienţe demonstrative (funcţie demonstrativa) • Confirmare a informaţiilor • Realizarea conexiunii inverse • Evaluare / autoevaluare a randamentului elevilor • Şcolarizare substitutiva sau invatamant la distanta • Estetica

Cele mai importante caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire si care le conferă valoare pedagogica sunt evidenţiate in continuare:

• Flexibiltatea si adaptabilitatea. In funcţie de necesitatile de moment, pot fi folosite diferite mijloace tehnice cu care pot lucra atât profesorii cat si elevii (e.g. retroproiector, calculator, etc.)

• Generalitatea. Este proprietatea prin care informaţia este codificata in diferite forme înainte de a fi transmisa receptorului uman.


10

• Paralelismul. Pot fi folosite in mai multe scopuri didactice (asimilare de cunostinte, evaluare, instruire)

• Accesibilitatea. Această proprietate este determinata de usurinta de exploatare. • Siguranţa in funcţionare (este o caracteristica care tine de fiabilitatea si siguranţa

in exploatare) Piramida invatarii

Tabelul 5. 1 Invatarea prin

Gradul de retentie a informatiei (%)

Simpla lecturare a lecţiei 5

Citit (de către altcineva) 10

Folosirea Audio- Visualului 20

Practica prin “a face” 30

Demonstraţie (altcineva demonstrează) 50

Discuţii de grup 75

Preda/Invata pe alţii 90

5. 2. Taxonomia mijloacelor de invatamant. I. După gruparea mijloacelor de invatamant: A) Mijloace de invatamant ce cuprind mesaje didactice

• Obiecte naturale (maşini, dispozitive, aparate de măsura, etc) • Obiecte substitutive (machete, modele) • Suporturi figurative si grafice (harţi, planşe, albume, panouri) • Mijloace simbolico-raţionale (tabele) • Mijloace tehnice audio-vizuale (diapozitive, filme, video conferinţe, Internet)

B) Mijloace de invatamant care facilitează transmiterea mesajelor didactice • Instrumente, instalaţii de laborator • Echipamente tehnice, maşini de instruit si calculatoare electronice • Jocuri didactice tehnice, truse • simulatoare

II. După modul de transmitere a informaţie către receptor, mijloacelor tehnice de invatamant pot fi:

• Vizuale (e.g. retroproiectorul) • Audio ( e.g. player-ul CD) • Audio- vizuale (e.g. videocasetofon)

III. După funcţia îndeplinita la predarea disciplinelor tehnice, mijloacele de invatamant sunt:


11

Mijloace de invatamant Exemple

Obiecte naturale Maşini unelte

Obiecte substutive Machete

Suporturi figurative Planşe, fotografii

Mijloace Informativ Demonstrative (de informare)

Reprezentări simbolice

Formulte chimice, etc

Aparate de experimentare

Instrumente tehnice

Instalaţii de laborator

Balanţe, voltmetre, etc

Echipament tehnic de atelier

Şubler, micrometru

Mijloace de exersare si formare (a priceperilor si deprinderilor)

Jocuri de construcţii Piese de construit aparate electronice, etc

Mijloace de raţionalizare a timpului la lecţie

Ştampile, sablaoane Şabloane pentru desen tehnic

Mijloace de evaluare a rezultatelor

teste Teste standarbnizate

Mijloace audio vizuale

Diapozitive Cu imagini ale pieselor tehnice

Diafilme A procesor tehnologice

video/Filme didactice

Casete video documentare, etc

Foliile singulare si cumulative pentru retroproiector

Schite

Calculatorul Video conferinţele, webstreaming, lecţiile prin satelit, etc.

*****************************************************************************

********************** Capitolul 6

Forme de organizare şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele tehnice

Obiective:

• Cunoaşterea formelor de organizare a activităţii elevilor la disciplinele tehnice • Identificarea tipurilor de lecţii specifice predării disciplinelor tehnice

6. 1. Forme de organizare a activităţii didactice

După modul de participare al elevilor:

• activitate frontală


12

• activitate pe grupe • activitate individuală

După gradul de intervenţie al cadrului didactic • activitate dirijată • activitate semidirijată • activitate independentă

După tipul de sarcină • sarcini frontale • sarcini diferenţiale • sarcini individualizate

6. 2. Forme de desfăşurare a activităţii didactice

Activităţi care au loc în şcoală

• lecţia meditaţiile • consultaţiile • cercurile pe obiecte • activităţi de atelier şi laborator

Activităţi care au loc în afara şcolii • excursii • vizite şcolare

Tabelul 6. 1 Evenimentele instruirii Caracteristici Captarea atenţiei Este o condiţie fundamentală a învăţării

Se realizează prin procedee variate: sublinierea noutăţii temei, utilităţii practice a celor învăţate, varierea materialului didactic.

Anunţarea obiectivelor lecţiei

Motivează elevii şi îi transformă în coparticipanţi ai activităţii didactice

Reactualizarea elementelor anterior învăţate

Se reactualizează acele capacităţi considerate indispensabile pentru noua învăţare; Se realizează prin conversaţie, observaţie, rezolvarea de probleme, cu antrenarea unui număr cât mai mare de elevi;

Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării

Noul conţinut poate fi prezentat prin comunicare verbală sau cu ajutorul unor imagini, demonstraţii, experimente; Dirijarea învăţării se face prin solicitări adresate elevilor: să observe, să compare, să explice, să demonstreze, să rezolve;

Obţinerea performanţei Marchează momentul în care elevii au dobândit capacitatea vizată şi o pot proba, exemplifica, explica.

Asigurarea conexiunii inverse

Se realizează o dată sau de mai multe ori pe parcursul lecţiei

Evaluarea performanţei Se realizează cu ajutorul probelor de evaluare, prin raportarea la obiectivele propuse

Asigurarea retenţiei şi a transferului celor învăţate

Prin fixare, recapitulare efectuare de aplicaţii practice, teme pentru acasă.

Dacă într-o lecţie se urmăresc toate sarcinile didactice, lecţia se numeşte lecţie mixtă.

Sarcinile didactice se constituie în etape ale lecţiei numite şi evenimente ale instruirii. În tabelul 6. 1 se prezintă etapele instruirii pentru fiecare tip de lecţie.


13

6. 3. Structura lecţiilor

Lecţia de comunicare a noilor cunoştinţe

1.Momentul organizatoric(2-3 minute); 2.Reactualizarea cunoştinţelor(3-4 minute); 3.Comunicarea noilor cunoştinţe(40 de minute); 4.Fixarea noilor cunoştinţe si realizarea feed-back-ului (4-5 minute); 5.Tema pentru acasă(2-3 minute).

Acest tip de lecţie se proiectează in general la clasele mari pentru temele care necesita o prezentare mai extinsa si mai profunda, datorita dificultăţii dar si importantei lor.

Lecţia de fixare şi consolidare a noilor cunoştinţe

1.Momentul organizatoric(2-3 minute); 2.Fixarea si consolidarea cunoştinţelor(40 minute); 3.Concluzii si realizarea feed-back-ului (5-6 minute); 4.Tema pentru acasă(2-3 minute).

Acest tip de lecţie se proiectează după parcurgerea unui sistem de lecţii sau capitol .

Lecţia de recapitulare, sistematizare şi sinteză a cunoştinţelor

1.Moment organizatoric(2-3 minute); 2.Recapitulerea,sistematizarea si sinteza cunoştinţelor(40 minute); 3.Comcluzii si realizarea feed-back-ului (5-6 minute); 4.Tema pentru acasă(2-3 minute).

Asemenea tipuri de lecţie se proiectează după parcurgerea uni sistem de capitole ale disciplinei de învăţământ si la sfârşitul disciplinei respective.

Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor

1.Momentul organizatoric(2-3 minute); 2.Formarea priceperilor si deprinderilor sau efectuarea de exerciţii (40 de minute); 3.Concluzii si realizarea feed-back-ului(5-6 minute); 4.Tema pentru acasă(2-3 minute).

Asemenea tipuri de lecţie se proiectează pentru efectuarea de exerciţii si rezolvarea de probleme in clasa, pentru efectuarea de lucrări practice, experimentale, in laborator, sau in atelierul -scoală după caz.

Lecţia de evaluare orală a cunoştinţelor 1.Momentul organizatoric(2-3 minute); 2.Verificarea cunoştinţelor elevilor(35-40 minute); 3.Notarea elevilor, concluzii si realizarea feed-back-ului(5-6 minute); 4.Tema pentru acasă (2-3 minute).

Lecţia de evaluare a priceperilor si deprinderilor practice

1.Momentul organizatoric (5-6 minute); 2.Efectuarea probei practice de control(40 de minute);


14

3.Aprecieri, concluzii, feed-back(4-5 minute).

Dar toate aceste tipuri de lecţie prezintă la rândul lor variante diferite de lecţie in funcţie de metodele, procedeele, mijloacele didactice si educaţionale aplicate. Astfel lecţia de fixare, recapitulare si sistematizare a cunoştinţelor poate sa se realizeze sub următoarele variante:

a. lecţia de recapitulare cu text programat b. lecţia de recapitulare cu ajutorul fiselor c. lecţia intr-o unitate productiva, in laborator d. lecţia la începutul anului e. lecţia la sfârşitul semestrului, anului şcolar, al unui ciclu şcolar.

Lecţia de formare a priceperilor si deprinderilor poate avea variante diferite prin: a. elaborarea de compuneri, referate, exerciţii si probleme, de construire a modelelor de mânuire a aparaturii; b. lecţii de munca independenta; c. activităţi desfăşurate pe grupe.

*****************************************************************************

**********************

Capitolul 7

Evaluarea rezultatelor

Obiective: • Familiarizarea cu instrumente tradiţionale şi moderne de evaluare • Utilizarea adecvată a instrumentelor de evaluare

7. 1. Forme ale evaluării

• evaluare curentă • evaluare periodică cu caracter de bilanţ • evaluare cu caracter de selecţie

7. 2. Tipuri de evaluare

• evaluare iniţială • evaluare continuă-de progres, formativă • evaluare finală - sumativă

Problematica evaluării poate fi concentrată în întrebările cunoscute: Ce se evaluează?

Pentru ce se evaluează? Cum se evaluează? Cine evaluează? Pe cine evaluam? Când evaluam si cui ii foloseşte?, figura 7. 1.


15

Fig. 7. 1. Reprezentarea schematică a problematicii evaluării

7. 3. Metode de evaluare. Instrumente de evaluare

Metodele prin care se realizează evaluările iniţiale, curente si finale sunt prezentate in figura 7. 2.

Fig. 7. 2. Clasificarea metodelor de evaluare

Metode de evaluare pentru disciplinele tehnice

Traditionale Moderne

1. Probele orale 2. Probele scrise

3. Probele practice

1. Portofoliul 2. Mind map

3. Jurnalul reflexiv 4. Tehnica 3-2-1 5. Metoda R.A.I. 6. Studiul de caz

7. Observarea sistemica 8. Investigatia

9. Proiectul 10. Interviul

11. Inregistrari video 12. Tema pentru acasa

13. Tema de lucru in clasa 14. Autoevaluarea

15. Fişa pentru activitatea


16

7. 4. Metodologia elaborării şi utilizării instrumentelor de evaluare

Prin instrument de evaluare se înţelege un mijloc obiectual conceput pentru a obţine date relevante despre ceea ce se urmăreşte a fi evaluat: cunoştinţele elevilor, măsura asimilării acestora (recunoaştere, reproducere, utilizare), atitudini, opinii, interese.

Testul docimologic: Etapele de elaborare ale testului docimologic sunt următoarele: 1. Stabilirea obiectivelor evaluării. 2. Elaborarea itemilor.

O sarcină de lucru dintr-un test se numeşte item; mai mulţi itemi formează un test, iar

mai multe teste utilizate pentru cunoaşterea unei realităţi mai complexe, sau cunoaşterea din mai multe perspective a aceleiaşi realităţi formează o baterie de evaluare. I. După criteriul de obiectivitate al răspunsului celui evaluat, există:

A) itemi obiectivi – care cer răspunsuri precise, • itemi cu alegere duală • itemi cu alegere multiplă • itemi de combinare

B) itemi subiectivi – care presupun răspunsuri personalizate, interpretări. • rezolvare de probleme • itemi de tip eseu

C) itemi semiobiectivi • itemi cu răspuns scurt • itemi de completare • întrebări scurtate

II. După natura întrebării cuprinse în sarcină itemii pot fi: A) itemi închişi B) itemi deschişi.

III. După forma în care se prezintă sarcina de lucru: A) itemi cu răspuns la alegere – atunci când răspunsurile sunt date, elevul alege doar pe

cel/cele corecte, • itemi tip „alegere multiplă” – oferă mai multe răspunsuri posibile din care

numai unul sau unele sunt corecte; • itemi tip „adevărat – fals”, prezintă două alternative din care unul este

corect; • itemi pereche – cer indicarea unor noţiuni sau idei corelate cu cele prezentate

în întrebarea itemului. B) itemi cu răspuns construit – elevul trebuie să formuleze răspunsul corect.


17

3. Construirea testului prin: • selectarea itemilor elaboraţi, • construirea foii de răspuns şi a etalonului (lista răspunsurilor corecte).

4. Aplicarea experimentală a testului - pentru verificarea instrumentului, a timpului necesar rezolvării, a distribuţiei performanţelor pe itemi; în acest din urmă sens se caută să se identifice acele sarcini care au fost corect rezolvate de către toţi elevii şi cele care nu au fost corect rezolvate de către nici un elev, pentru a fi revizuite, eventual eliminate – provizoriu sau definitiv – din test.

Testul docimologic poate fi folosit sub formă de instrument creion - hârtie sau sub forma unei probe practice. Chestionarul de opinii

Chestionarul Chestionarul este alcătuit dintr-un ansamblu de propoziţii, fiecare propoziţie fiind însoţită

de variantele de răspuns propuse şi sistemul de consemnare a răspunsului de către cel chestionat.

Majoritatea întrebărilor cuprinse într-un chestionar sunt de tip închis, dar cele mai pretenţioase dau posibilitatea şi unor deschideri, pentru a înregistra eventuale poziţii sau opinii neaşteptate sau foarte rare.

Propoziţiile chestionarului pot fi interogative, situaţie în care variantele de răspuns sunt „Da”; „Nu”; „Oarecum” sau afirmative, situaţie în care variantele de răspuns sunt „Adevărat”, „Fals”.

Interpretarea rezultatelor unui chestionar vizează cunoaşterea unei opinii majoritare într-un grup, mai puţin poziţiile individuale, fapt pentru care datele sunt prelucrate statistic. *****************************************************************************

**********************

Capitolul 8 Componentele curriculumului şcolar

Obiective

• Familiarizarea cu aspectele noului curriculum • Utilizarea adecvată a conceptelor curriculare

8. 1. Curriculum Naţional

Curriculum-ul Naţional reprezintă ansamblul experienţelor de învăţare prin care

instituţia şcolară asigură realizarea idealului educaţional şi a finalităţilor învăţământului. Curriculum-ul Naţional cuprinde în alcătuirea sa două segmente: • Curriculum trunchi comun, TC. • Curriculum la decizia şcolii, CDŞ.


18

8. 2. Ciclurile curriculare ale învăţământului

Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale şcolarităţii care au în comun obiective

specifice şi grupează mai mulţi ani de studiu, aparţinând uneori de niveluri şcolare diferite. Ciclurile curriculare sunt prezentate în tabelul 8. 1.

Tabelul 8. 1.

Vârsta Nivelul Clasa Ciclul curricular 19

XIII

18 XII

Specializare

17 XI

16 X Aprofundare

15

Liceu teoretic, tehnologic, vocaţional Şcoala profesională Şcoala de ucenici

IX 14 VIII 13 VII

Observare şi orientare

12 VI 11

Învăţământ gimnazial

V 10 IV 9 III

Dezvoltare

8 II 7

Învăţământ primar

I 6

Achiziţii fundamentale

5 4 3

Învăţământ preşcolar Anul pregătitor

Pentru filiera tehnologică, liceul este structurat după cum se poate vedea în tabelul 8.

2:

Tabelul 8. 2

Filieră Profil Specializare

Electronică şi automatizări Electrotehnic Telecomunicaţii Mecanic Lucrări publice-construcţii

Tehnic

Textile-pielărie Chimie industrială Protecţia mediului Silvic şi prelucrarea lemnului Veterinar Agricol şi agromontan

Resurse naturale şi protecţia mediului

Industrie alimentară Turism şi alimentaţie publică Economic, administrativ

Tehnologică

Servicii Poştă


19

8. 3. Planuri - cadru de învăţământ

Planul - cadru de învăţământ reprezintă documentul reglator esenţial care dirijează

resursele de timp ale procesului de predare - învăţare.

Fig. 8.1. Reprezentarea schematică a ariilor curriculare.

În planurile - cadru de învăţământ disciplinele sunt grupate în şapte arii curriculare a căror reprezentare este prezentată în figura 8. 1.

Principiile de generare a planurilor - cadru sunt: 1. Principiul selecţiei şi al ierarhizării culturale. 2. Principiul funcţionalităţii. 3. Principiul coerenţei. 4. Principiul egalităţii şanselor. 5. Principiul flexibilităţii şi al parcursului individual. 6. Principiul racordării la social.

8. 4. Programa şcolară

Programa şcolară este o componentă a Curriculumului Naţional cu ajutorul căreia se

descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs şcolar determinat, fiind centrată pe elev şi având rolul de instrument indispensabil în activitatea cadrelor didactice.

Noile programe şcolare au structuri diferite în funcţie de ciclul curricular şi cuprind:

♦ pentru clasa a IX-a

• nota de prezentare: • obiective cadru: • obiective de referinţă: • exemple de activităţi de învăţare:

2. Matematică şi ştiinţe

3. Om şi societate

4. Arte

5. Tehnologii

6. Educaţie fizică

7. Consiliere şi orientare

ARII

CURRICULA

1 Limbă şi comunicare.


20

• conţinurturile: • standarde curriculare de performantă:

♦ pentru clasele a X-a – XII-a:

• nota de prezentare: • competenţe generale: • competenţe specifice şi conţinuturi: • valorile şi atitudinile: • sugestiile metodologice:

8. 5. Curriculum la decizia şcolii – CDŞ

Curriculum la decizia şcolii, CDŞ, reprezintă emblema puterii reale a şcolii prin dreptul de a lua decizii. Derivată din libertatea de a decide asupra unui segment al Curriculumului Naţional, această putere dă posibilitatea definirii unor trasee particulare de învăţare ale elevilor.

Structura CDŞ pentru nivelul învăţământului obligatoriu

• Curriculum nucleu aprofundat. Această structură presupune parcurgerea segmentului obligatoriu din programa unei anumite discipline prin diversificarea activităţilor de învăţare până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinei respective.

• Curriculum extins. Acest segment presupune parcurgerea şi a elementelor

neobligatorii din programa şcolară. Pentru această situaţie, elevii manifestă interes pentru anumite discipline, valorificându-se orele alocate în afara trunchiului comun.

• Curriculum elaborat în şcoală. Acest segment implică disciplinele opţionale care

se pot alege din lista oferită de MEC, sau propuse chiar de cadrele didactice cu respectarea metodologiei de proiectare şi abordare.

Disciplinele opţionale sunt discipline pe care şcoala le propune elevilor, cu acordul

Inspectoratelor Şcolare sau sunt alese din lista oferită de MEC. Pentru liceu, CDŞ este diferenţiat pe profiluri şi specialităţi a căror ore se adaugă celor

de la nivelul TC.


21

Caracteristicile opţionalelor sunt grupate sintetic în tabelul 8. 4, [CNC]. Tabelul 8. 4.

Tipul opţionalului Clasa Caracteristicile programei

IX Aceleaşi obiective de referinţă Noi conţinuturi Aprofundare

X-XII Aceleaşi competenţe specifice Noi conţinuturi

IX

Noi obiective de referinţă corelate cu acelea ale programei de trunchi comun. Noi conţinuturi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun. Extindere

X-XII

Noi competenţe specifice corelate cu acelea ale programei de trunchi comun. Noi conţinuturi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun.

IX

Noi obiective de referinţă diferite de cele ale programei de trunchi comun. Noi conţinuturi diferite de cele ale programei de trunchi comun. Opţional ca disciplină

nouă

X-XII

Noi competenţe specifice diferite de cele ale programei de trunchi comun. Noi conţinuturi diferite de cele ale programei de trunchi comun.

IX Noi obiective de referinţă complexe. Noi conţinuturi interdisciplinare. Opţional integrat

X-XII Noi competenţe specifice complexe. Noi conţinuturi interdisciplinare

În cazul elaborării programei de opţional la nivelul disciplinei se propune următoarea structură:

pentru clasa a IX-a: Denumirea opţionalului Tipul de opţional Clasa Durata Numărul de ore pe săptămână Cadrul didactic Argument Obiective cadru Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Conţinuturi Modalităţi de evaluare Bibliografie

Pentru argument se redactează ½ - 1 pagină prin care se va motiva cursul propus prin

nevoi ale elevilor, ale comunităţii locale, etc. Pentru obiective cadru dacă cursul opţional se organizează pe o durată de cel puţin doi ani şcolari. Obiectivele de referinţă derivă din cele cadru, nu vor fi reluări ale celor din programa şcolară şi se vor formula în funcţie de opţionalul propus într-o manieră generală.


22

Activităţile de învăţare vor fi astfel concepute încât să se aibă în vedere un grad mai mare de implicare a elevilor prin valorificarea înclinaţiilor aptitudinilor şi interesele acestora.

Pentru conţinuturi se va elabora lista în conformitate cu tipul de opţional ales atingându-se prin aceasta obiectivele de referinţă. Vor fi structurate pe capitole, subcapitole, teme, subteme. Modalităţile de evaluare sunt probele de evaluare (lucrări scrise, practice, referate, portofolii, etc.) prin care se verifică atingerea obiectivelor propuse. La bibliografie se vor consemna referinţele ştiinţifice de care autorul s-a folosit, totodată fiind şi o sursă de informare pentru elevi.

pentru clasa a X-a – XII-a:

Denumirea opţionalului Tipul de opţional Clasa Durata Numărul de ore pe săptămână Cadrul didactic Argument Competenţe generale Competenţe specifice Conţinuturi Valori şi atitudini Sugestii metodologice Bibliografie

Pentru argument, se va redacta ½ - 1 pagină motivându-se cursul propus: nevoi ale

comunităţii locale, ale elevilor, formarea unor competenţe de transfer, etc. Competenţele generale se vor defini dacă opţionalul vizează toată perioada liceală.

În această situaţie, fiecărui an şcolar îi vor fi atribuite competenţe specifice derivate din cele generale.

În cazul competenţelor specifice proiectarea curriculară variază funcţie de opţionalul propus.

Conţinuturile se aleg în conformitate cu opţionalul ales şi contribuie la atingerea competenţelor specifice vizate.

Sugestiile metodologice vor include tipuri de metode de învăţare (care sunt recomandate pentru formarea competenţelor), mijloace şi materiale didactice, forme de organizare a activităţii cu elevii, precum şi modalităţi de evaluare.

În acest sens, vor fi vizate tipurile de probe care se potrivesc opţionalului propus (probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect. etc.).


23

BIBLIOGRAFIE

[1] Acad. Coteanu, I., dr.. Seche, L, dr. Seche, M., (coordonatori), Dictionar

explicativ al limbii române, Editura Univers enciclopedic, Bucuresti, 1998.

[2] Bârsanescu, S., Dictionar de pedagogie, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1969.

[3] Dictionar de pedagogie ,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974.

[4] Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică, R. A., 1996.

[5] Postelnicu, Constantin, Fundamente ale didacticii şcolare, Editura Aramis, 2002.

[6] Stanciu, Mihai, Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava, 2003.

[7] Onu, Petru; Luca, Constantin; Didactica specialităţii – discipline tehnice şi

tehnologice, Editura “Gh. Asachi” iaşi, 2002.

[8] Crişan, Al. coordonator, Curriculum şi dezvoltare curriculară în contextul reformei

învăţământului. Politici curriculare de perspectivă, MEN, Consiliul Naţional pentru

Curriculum, Bucureşti, 1998.

[9] Gabriela-Carmen, Oproiu; Elemente de didactica disciplinelor tehnice, Editura

Printech, 2003.

[10] Cerghit, I.; Neacşu, I.; Negreţ-Dobridor, I.; Pânişoară, I. O.; Prelegeri

pedagogice, Editura Polirom, 2001.

[11] Moldoveanu, M; Oproiu, G., C.; Repere didactice şi metodice în predarea

disciplinelor tehnice, editura Printech, Bucureşti, 2003

[12] Cucos, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996.

[13] Nicola, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, R. A., Bucureşti, 1994.

[14] Maciuc, Irina, Formarea continuă a cadrelor didactice, Editura Omniscop,

Craiova, 1998.

[15] Oprescu, Nicolae, Psihopedagogie, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”,

Bucureşti, 1995.

[16] D’Hainaut, L., coordonator, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă,

Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1981.

[14] Ordinul MEN Nr. 11667/27.07.1999

*http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/pedagogie/index.html

http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/pedagogie/rizescu/cuprins.html

http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/pedagogie/dordea/cuprins.html


24

Evaluare

Didactica Disciplinelor Tehnice

Capitolul Sarcini de lucru Timp Pct.

Cap. 1. Conversaţia pe tema procesului educaţional (20min) - Cap. 2.

Folosind metoda Mager de operationalizare a obiectivelor formulate individual obiectivele operaţionale pentru o lecţie la alegere din domeniul dumneavoastră de competenta. In grup discutaţi corectitudinea operationalizarii.

(10min) 10

Cap. 3.

Realizaţi un proiect de lecţie la alegere din una din disciplinele pe care le predaţi la ore.

(30min) 15

Cap. 4.

In grup concepeţi schematic o expunere a unei lecţii după o metoda de invatamant, la alegere din cele prezentate.

(60min) 15

Cap. 5.

Prezentaţi mijloacele de invatamant utilizate de dumneavoastra la predarea disciplinelor tehnice.

5

Cap. 6.

Prezentaţi o forma de organizare a activitatii didactice care s-a dovedit cea mai eficienta in experienţa dumneavoastră didactica. Argumentaţi răspunsul dumneavoastră.

15

Cap. 7.

Concepeţi un instrument de evaluare folosind una din tehnicile expuse.

10

Cap.8.

Proiectaţi o programa de opţional la nivelul disciplinei pentru cl IX sau cl. X – XII in contextual CDS.

(60min) 25

Oficiu 5 TOTAL 100

pct.

*****************************************************************************

********************** **********

*

didactica iasi-carte

Documents