Redactare : Alexandru TurcuTehnoredactare: Mihail VladPregitire de tiPar: Marius Badea

DeJign coperttr: Laurenliu Midvichi

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a Rominiei

GMPINI,LEON-IOSIFVi4q de hcrplt / Leon-Iosif Grapini. - Pitegti : Paralela 45' 2018

ISBN 978-973- 47 -27 28- 5

821.135.1

Cowrisht @ Editura Paralela 45' 2018priirnT^lucrare folosegte denumiri ce constituie mlrci inrcgistrate' iar

""fur"rJ ** p-*;at d; Iegislatia Privind dreptul de proprietate intelecnraltr'

www. edituraparalela45.ro

LEON.IOSIF GRAPINI

Viototrl

de lo iopdt

Edilura Paralela 45

Ur,r1e No,rstnA era buricul pdmintului, lumea cea mare, lumea

de poveste, aici s-au petrecut evenimente de neuitat, demne de o

carte, cine se va gisi si le agtearni pe hdrtie si o faci, hai, vorbl,inapoi, sigur cd m-am gisit eu s[ fac asta. Cum stai in centrul satu-

lui, cu fagala risdrit, pe dreapta, se aflI primiria, iar pe stinga,biserica, ridicatl in primii gase ani ai secolului trecut, mai exact

intre o mie noui sute trei gi o mie noud, sute ;ase, o informa$e datd

ca si fie, nu gtii niciodati cdnd te lovegti de ea, pe aceeagi parte cu

clidirea consiliului popular, in direclia spre care ne uitdm, la maibine de o suti de metri, dai in ulipa despre care e vorba. Cum intri,pe partea dreaptl, era aqezatil, cu faga la drum, casa fierarului ursuz,

dar omenos, tatll Corneliei, colega mea de gridinigi gi prietenasurorii mele, urmau fierlria, ograda ;i acareturile acestei familii,apoi, locuinla lui Nelu cel mare gi cea a badei Florea, taragotistul gi

prietenul copiilor, pe stinga, se afla casa fbrl copii a vecinilornogtri, Pamfil gi Lizabeta, cu o laturi la gosea gi cu intrarea princi-pah din uligi, in lungul clreia se intindea grldina, veneau la rdnd

curtea gi dependinlele gospodlregti, gridina, plinl de flori, teintimpina cu mirosuri parfumate doar pinl ajungeai la cele doulgrajduri, dos in dos, unul al vecinilor mai sus aminti;i, celilalt alleleiZamfirq gazda Eiganilor corturari, voi vorbi gi despre ei, intreaceste construcfii de lemn invechite, se lungea un culoar ingust,

Viofo, de lo copdt 9

respingitor si 1a miros, ;i la vedere, vegnic umed, unde se aduna

mustul b[legarului de la cele doui grajduri, un loc intunecos, dit[-tor de spaime 9i nlscdtor de mongtri, cind mI intorceam noaptea

de la film, dac[ se intimpla sI fiu singur, treceam in fug[ prin drep-

tul lui, cu inima strdnsi 9i cu fiori reci pe gira spinirii, eram sigur

cI de aici pot iegi toli morfii, duhurile rele gi mai ales mogildeaga

lui badea Leontin, ardtareacare mi infricoga de moarte numai gin-dindu-mi la ea, imi vegi inlelege spairnele ceva mai incolo. Casa

lelei Zamfrm, sofia lui Tlaian, era una trplcd, aqezilrii, cu trei incl-peri, tinda fiind in mijloc, gi cu un cerdac pe trei laturi,

^qezata.spate in spate cu locuinga identic[ a pirinlilor lui Damian, ucenicul

fierarului, un flIc[uan frumos, iste] 9i cumsecade, care ne biga inseamX pe noi, cei mici, casa acesteit avez la drum o gridinil[ingustd, cu straturi de ceapi, usturoi, salatd, mdrar, cimbru 9i

pitrunjel 9i, in colguri, cu tufe de bujori gi de creasta-cocogului,

grndinigl din care se inillau doi peri, unul cu coroana alungiti, cu

fructe rogietice gi tari de si-gi spargi capul cu ele, celilalt, rotund la

coroani gi mai gros la trunchi, cu pere galbene, moi, dulci gi zemo-

ase, mugcai din ele ca dint-o piersicl, pirul cu fructele tari nu a

fost ales la intdmplare, roadele lui se consumau primlvara, dupd ce

iernau sub salteaua cu ffn a patului, atunci, la concurenli cu cele-

lalte, iegeau invingltoare, prin culoare, miros gi gust. Nu era zi de

vari sau de toamni str nu arunclm cu pietre ori cu bege dupi fructe,

ftceam asta in lungul uli1ei, un geam spart s-ar fi lisat cu mare

tlrlboi ,si cu serioase pedepse, sticla era scumpi, rar doboram una

sau doui pere, nu insistamn cici stipinul mai tot timpul pindea

prin ochiurile mici 9i multe ale celor doui ferestre de la drum, cind

ne zilreactr-i batem pomii, nu trebuia decit si ciocineasctr in geam,

gi o luam la goanl ca nebunii, abia apuca lelea Zamfira, plinl de

ingelegere 9i binevoitoare, si deschidl fereastra gi si ne spunl cu

l0 Leon-losif Gropini

voce bldndl, Nu-s coapte, aveli ribdare, sau, Vine Traian 9i vd scu-turd, asavi spaqge,ti capul, ori, Nu vi chinuigi inzada1venigi ci ampere cite wefi intr-o cotarci, gi avea, iarnd,rvarL, toamni, in tindi.,unde vegnic mirosea a fructe coapte, a ceapi gi a plante medicinale,printre multele obiecte aflate cu gi fbrn rost se giseau doui coguri de

nuiele pline cu pere, unul, gi cu mere, celilatrt, gazda avind treimeri in spatele casei. Dacil tot am intrat in odaie gi am simtit aceste

mirosuri, si nu trecem cu vederea cununile de ceapl 9i de cucuruz,atarnate la uscat peste ni;te pari pringi cu sdrmr de grinzile tavanu-luio gi mlnunchiurile de sunitoare, de coada-goricelului gi de mentl,agigate cu o sfoari la capetele parilor, este locul unde, toamni de

toamn[, tofi copiii ajuram lir depinugatul gtiule$lor de porumb,depozita;ivremelnic intr-o grimadl mare in fundul tindei, numaicine a participat la aceastd.lucrare colectivi cunoagte farmecul ei, se

spun snoave, povegti, glume, ghicitori, se practic[ jocuri de cuvinteprecum Telefonul ffud" fir, Fazan, egti tratat cu pere, mere, nuci,p6.ine cu rnarmeladi 9i bere de casi, inclusiv copiii au voie si. bea

bere, nu vd alarmali, nu are alcool. in inciperea din spate, previ-zuti cu o cimari.,locuia fiul lelei Zamfira,Macidon, domn la s&tulpopular, cu sogia sa, Victoria, inv[qd.toare la scoala din sat, un tri-mestru din clasa tpatram-a instruit gi pe mine, iatl de ce ne aflamnoi, cei mici, la deplnugatul porumbului, ei au fost primii deginitoride pe ulili ai unui televizor care afhcut mare vilvi printre vecini,nu ratafi povestea instalirii miraculosului aparat, meritr, urmeaz6.cit de curAnd. $i in fala casei pirinlilor lui Damian se ridica, totdintr-o grddin[ de zarzavat, un pir, cu fructele dulci gi parfumate,dar micir le spuneam pere pidurefe, trebuia si consumi citeva ca str

simfi ci ai mincat un fruct precum cele amintite mai inainte, aici,lipiti de gardul gridinii, odihnea o lavigtr lungi, fixi, loc de taifaspentru nevestele 9i bltrinele ulilei, duminica gi in zilele de

Vioto, de lo cop6t I I

sirbitoare, cum nu incipeau toate, se scoteau din casi 9i alte binci,

e gtiut, de la birfe nu se poate absenta. Pe aceeagi parte, urma

locuinEa lelei Marina, soacra Lucr4iei gi bunica lui Iochim, cea mai

bltrini femeie de pe ulicioard., daci. nu cumva gi din sat, aduna in

etate aproape o suti de ani, Iochim, holtei multtr vreme, s-a cistrto-

rit cu o striini de sat gi a avut doul fete, prea mici ca si se joace cu

noi. Am in amintire doui intdmpliri cu bitrflna Marina din sus de

casa noastri, intr-una rnl aflam in camera ei cu ceva treabl, trimis

de bunica, ea intindea pe blatul mesei cu sucitorul o turti sub$re

pentru t[ilei, avind basmaua clztttd.pe umeri gi stind aplecatl, 9i-a

prins cu sulul de lemn doufl fire de pir pe care, neobservindu{e,

vdrsti inaintati, ochi slibigi, le-a incorporat in foaia de aluat, turta

sub$re 9i aurie ca soarele era stribitutd de cele doui firigoare albe

gi lungi, cind i-am spus mamei, s-a imbolnivit de gre{d', din acest

punct de vedere nu cunosc altd persoani mai sensibili ca mama, iar

in a doua amintire, fiind intrebati de ungazetar,venit tocmai pen*

tru asta de la orag, cum igi explici ea implinirea acestei virste, a r[s*

puns simplu, multi munci, mdncare pufini, dar slnltoasi 9i un

pihirel de horinci seara, inainte de culcare, iatl o refeti pentru cei

care vor s[ piriseasci lumea asta cit meritdrziu, insl nu a fost veri-

ficati de altcineva, cel pu,tin eu nu cunosc s[ se fi glsit micar o Per-

soani si o probeze. Peste drum,locuiau badea Dumitru, moldovean

de origine, sofia sa, Reghina, gi fata lor, Oltila, care, miritindu-se

de ceva vreme, gi-a ridicat o casl cu etajr lingi locuinfa lelei Anisia,

cu acest prilej am vizut de pe balustrada tirnafului nostru cum se

tlia bugteanul gi devenea birn[ in peretele unei clidiri, trunchiul

de copac, curilat de crengi gi decojit, lung gi gros, era ridicat cu

Eapinele de cigiva bnrbagi pe doui suporturi inake, ^lez.ate

la cape-

tele bugteanului, pe urmi, se tiia cu joaglrul, doi blrbagi, unul

urcat sus, cu picioarele pe doul scinduri aflate de o Parte gi de aha

12 Leon-losif Gropini

a lemnului, celilalt, rimas pe pimdnt, sub trunchi, trigeau deminerele fieristriului ce urma cu dingii o linie tras td,cu o sfoarisubgire, inmuiati in crugeali, pe ingeles, arglseali, gi desftgurati depe un b[1cu rol de mosor, dupi ce sfoara era intinsi de la un capital lemnului la ceh.lalt, un lucritor o prindea de la mijloc, o inde-pirta cit de cit, incordind-o, ca apoi sI o lase din mini, plesnindcu ea suprafaga bugteanului, linia subgire gi neagri marcind traseuljoaglrului, astfel ieseau din lucrul muncitorilorb6.rne, rigle gi scin-duri de trebuinli la ridicarea imobilului. imbinarea birnelor lacolpri se fhcea in coadl de rdndunici, asta presupunea iscusinti gi

migalr din partea meseriasului, astfel de construcgii de lemn fiindsigure gi trainice. cind oltiga gi-a pus pirostriile in cap, uliEa s-aumplut de lume striinl de sat, gitit6, de sirbitoare, birbagii, cucizme citinegti, cu pieptare cusute cu fir de mtrtase si mrrginite cublanr de miel, femeile, cu fote negre de lini petrecute in jurul tru-pului, ornamentate cu motive aurii sau argintii din fir subtire desdrmi, gu ii gi cu bundite la fel ca ale birba$lor, insl mai viu colo-rate, un port popular mult diferit de al nostru, mai ales cel feme-iesc, ulita s-a umplut si de siteni invegmintali in costume populare,insl atenEia ne era *trasil nu de oameni, din acest motiv nu aminsistat asupra tuturor straielor de sirbitoare, ci de animale, maiexact de caii inhimati la sarete sau clliriti de colicari, bidiviiimpodobiEi cu canafuri rogii sau galbene de o parte si de alta acapului, cu fesituri multicolore gi gei incrustate cu ciucuri pe spi-nare, cu hamuri qi friie tintate, cu cozile impletite cu fir gros delin[, de culoarea canafului. Noi, copiii, ne urcam in trisurile goale,dideam bice imaginare hulubelor de la care s-au deshim

^t caii,

apoi ne-am glsit o altl distracEie, ne uitam sub poala fustei ca unclopot a fetelor de la noi din sat, prinse in piruetele dansului jucatin colbul uliEei, adu\ii nu ne bigau in searni, erau preocupali cu

VioJo, de lo copdi l3

ritualul miresei, insi ne luau la ochi tinerii cohcari, din invidie,

mai mult ca sigur, indreptau armlsarii spre noi 9i ii obligau sl se

ridice in doui picioare, ca si ne sperie, acliune mai mult decit

reugitl, grabnic ne ridicam de jos gi alergam intr-un sufet in curtea

cea mai apropiatl, privind cu ciudl printre leagurile porgii la cei

care ne-au stricat distracgia, bai mare nu a fost, am descopefit alta,

flclii afl.agi in horl chiuiau de mama focului, exprimindu-9i, ast-

fel, bucuria gi plicerea de a juca allturi de aleasa inimii, noi le

fineam isonul, zhienmcu toatfl gura, feciorii fuduli se foloseau de

striglturi pentru a-gi ar[ta sentimentele fayl de drtrgu1i, Vai de

mine multe gtiu, de m[ mir unde le flu, dar le fiu intr-o poiatl 9i le

slobod citeodatl, cdnd ii mindra supiratl, Uiti-te cu cine joc, clrniroase-a busuioc, uitl-te cu cine sar, cL miroase a mdtx, at fimers, ci miroase a santal, nu e rima perfecti, insl mirosul e mult

mai pldcut, chiuitorul gi satul intreg nu cunotteau acest parfum,

cum, in general, parfumurile nu erau gtiute de cltre 1trrani, strigau

9i pentru a-l mustra pe ceteragul considerat de ei mai pugin virtuos,

Decit c-o cetertr rea, mai bine cu gura mea' cetera-i cu Patru strune'

gi mai rele, 9i mai bune, gura mea toate le sPune' cetera mai 9i

gregette, gura mea le potrivegte, ori Pentru a se rlzbuna Pe

indrtrznelul care i-a luat la joc fata drag6' lui, Frunzi verde lernn

uscat, vai cu cine ai jucat, frunz'd'verde gi-un dudlu, ce mai joc, ce

mai flIciu, nalt 9i slab gi mutlllu' frunzl verde gi-o cicoare, doar te

calcl pe picioare, rispunsul celui luat in rlsptrr nu se lisa agteptat

mult, Cine strigd gi cind jorc6., are gura ca o troacl, cine joacl 9i

chiuiegte, multl minte ii lipsegte, noi, de dupi poartl, strigam ali-

turi de ei, cel puEin ultimul cuvint al versului, cine s[ ne aud[,

vacarmul era in toi, gipurituri, acorduri de vioarl, de clarinet 9i

acordeon, nechezatde cai, discufii strigate intre vecini' cumva tre-

buia s[ se audi unul pe altul. Abia in seara zilei urmltoare, dupi ce

14 Leon'losiI Gropini

toati tevatura a luat sfhrgit, striinii cu trisuri gi cu cai fiind in drumspre locul de bagtini, cind linigtea a pus strpinire pe ulili, bunica,exprimdndu-si plrerea despre nunta asta mare gi frumoasi, gi-afbcut cruce gi a zis, Doamne-ti mulgam, bine ci s-a gdtatt, de n-agmai prinde alta.

Pe partea dreapti, girul caselor se incheia cu chdirea leleiAnisia, vari cu bunica, mami a doi tineri, unul, student la Drept,viitor avoc t, celilalt, viitor mililian, mai apoi, profesor intr-ocomuntr de peste munfii din mig.zilzi, gi a sofului ei, pamfil, cel mailinigtit, mai ribdrtor, mai retras gi cumprtat om de pe ulicioari, celpufin aga s-a prstrat in mintea mea, mereu imbrlcat cu un vestonnemtesc, iarna, gi cu o rubagcl, vara, gi cu ochelari de vedere, culentile rotunde, pringi cu o sarmr pe dupi urechi, nu stltea nici-odati la taclale cu vecinii, rar il vedeai in afara curfii sale, maiiegea dupi o gileati de api sau cu o roabl de paie duse la groapade gunoi de pe malul riului, pentru o imagine exactil, precizim,roaba, in intregime, era de lemn, de la casi pinl la rdul care inchi-dea ulip, se intindea gridina semrnattr cu porumb sau cu cartofi a

acestei familii, in col;ul dinspre uliga gi api, slligluia atelierul fie-rarului, badea Leontin. Dintre toate femeile din copild.ria mea, cuexcepfia mamei, nu ci aga ar fi fost, aga credeam eu ci este, cea maiingeleapti mi s-a pirut a 6 lelea Anisia, sori. cu Victoria, aceasta dinurmi fiind bunica lui Milup gi a lui Tinu, prietenii mei, ce-gi aveaulocuinga imediat dupi a noastrl, peste cele dour curti arrturate 9iseparate de un gard ca vai de el. Lelea Anisia era o femeie binefxcuti, cu chipul prelung, cu pometii obrajilor crrnogi si cu ochiinegri, vioi gi, cdteodattr, vicleni, ctrreia mai toate nevestele tinere iicereau sfaturi, ea le povifuia cu bunivoinl[, nu se didea in lituri dela critici pe fal6., pistra adeviruri tiinuite pind.lamomentul potri-vit, cdnd taina dez'villuiti putea clarifica un lucru grav sau indrepta

Violo, de lo ccpdt l5

o gregealfl cu consecinfe nefaste, in disculii intervenea mai mult

pentru e-trage o concluzie motalizatoare sau pentru a da un ver-

dict, rar punea intrebiri, agtepta s[-i fie puse' ca si dea rispunsuri

judecate, alteori, bine ticluite, imbricind minciuna in haina ade-

vlrului, spre a salva o situalie neplicuti, era ironici gi neiertltoare

cu femeile preaindrlznefe' o impunslturI cu vorba punea caplt

unei f.eclreli interminabile, fhcea reproguri cu scopul de a trans-

mite o invlfitur[, ii spunea mamei; M[, tu ce faci nu-i bine, i1i

cregti riu copiii, ba ii sfbdegti sau ii bapi, ba ii sirufi gi-i mldiregti,

eu pe-ai mei nu i-am atins niciodatl, nici cu palma, nici cu joarda,

fbri doar cu vorba, iar de puPat i-am pupat numai in somn, cind

dormeau dugi, crezi ci mie nu mi-s dragi, mi-s, cum sl nu-mi fie,

ins[ e bine ca ei sI nu afle asta, altfel nu ascultfl, iar omul meu nici

atet nu le umbll pe bdg 9i nu le catl in coarne' ascult[ la mine, dac[

faci a;a, te vor respecta mai mult cind vor fi mari, iar tu, bltrAne.

Mama nu impdrtigea plrerea ei, copiii, daci i-ai fhcut, trebuie s[

simti 9i s[ vadl c[ sunt iubi$, cum tot aga, trebuie pedepsili daci

au gregit, ii reproga gi faptul ci era zgdrcitd', doar nou[, mie 9i suro-

rii mele, ne mirturisea invinuirea adusi femeii, o considera avat6",

gi pe buni dreptate, cind aducea brdnza 9i laptele de oi din munte'

o chema numai pe bunica si-i dlruiasci o bucati nu Prea mare de

cag, una la fel de urdl 9i o c[nili de jintuit sau de spuml groasi,

bunl pini la Dumnezeu daci o mincai sirati, cu mimlligl caldil,

bunica se intorcea cu darurile ascunse sub 9or9r le dosea, vorbavine,

in podigor, dulapul cu alimente' cu toate ci erau pentru intreaga

familie, mai pulin spuma de care foarte rar avea'Parte 9i mama' sau

iarn*,cind tlia porcul, tot bunicii ii dldea o bucattr de carne 9i una

de c6.rnag proasplt, neafumat, degi nu flcea decit s[ inapoieze ce

i-a dlruit mama, cdnd t[iam porcul nostru. in curtea ei cregtea un

mlr de varl, cu fructe galbene-verzui gi dulci-acrigoare, oricind am

16 [eon-losif Gropini

fi putut lua din el daci ne-am fi pus in minte, ivirul porfii, inchispe diniuntru, utor putea fi deschis cu un bip subpre, rar am scu-

turat acest pom, mai tot timpul era cineva acasi, cAnd ne vedea cIne uitim cu jind peste gard la fructele coapte, lelea Anisia iegea dincasi, igi umplea gorgul cu mere cilzute in curte, aproape toate vier-minoase, iesea in ulip gi ni le impirgea in mod egal, gi ca numir, si

ca mirime, spunindu-ne, Cind vI trebuie, vi dau eu, nu-i bine siaruncati cu pietre, rupefi crengile pe care se fac cele mai dulci mere

gi o si spargeli vreo fereastrI., eu nu mi supir prea tare si nici nuvi pirS.sc la piringi, care oricum vor afla, ci se supir[ Pamfil nu-ibai, blind gi bun cum e, nu v[ zice si nu vi face nimic, dar poate

afla Florea, gtifi ce e mililian, nu la noi in sat, ci peste munte, darmai vine duminica pe acasi, nu vi spun lui, stati linigtigi, ci nu gi-a

pune el mintea cu voi, v-am spus numai ci nu e bine sd aruncali cubolovani in mir. C6.nd i-a ars bucitiria de var[, nu s-a speriat si

nu a fipat, cum fhceau celelalte femei la dezastre, si-a trimis sofulsd strige in mijlocul drumului, Ardeee, si sI roage vreun tindr sianunle clopotarul, a luat o gdleatilin mini. gi a fugit la rdu. A doua

zi, ii spunea bunicii, in prezenga mea si a surorii mele, A fost unsemn de la Dumnezeu, picate am gi eu ca toatl lumea, insE nu mi-afost teami ci se va aprinde 9i casa ori sura, cL nu am dat in cap lanimeni 9i nici alte picate de moarte nu gtiu si fi fbcut, eu ca eu,

Pamfil al meu nici atAt, doari il vezi cum e, si rddeau amindouisublire, cu ingeles. Bunica i se plingea de purtarea mamei, E rea gi

artdgoasd., imi spune vorbe care nu se spun unei mame, Mai treci

;i tu cu vederea, ti-a murit omul si ai rdmas singuri, vezi ce greuigi este, darimite ei, despirtiti de birbat si tinirl, nu o mai bate

la cap, ci vina asta o ai, aratil-i dragoste, nu-Ei 6e cu supirare, ai inminte numai fata cea micl, aceea te cauti cdnd gi cdnd, un com-pot 9i un pachet de ceai adus din an in Pagti nu-i totuna cu ce-!i

Vioto, de lo copdi 17

pune ea pe masl zi de zi. Mama i se jeluia la rdndul ei, Din avere gi

din casl am parte egali cu fraEii gi cu surorile mele, nimic in plus,

numai eu mi-am mincat banii cu ridicarea casei gi numai eu am

grijn de mama, am de stat cu eatoatl,vitla, poate mor inaintea ei,

De murit inaintea ei slabi sorfi de ':rzbdndd,, n-ai nimic in plus fagi

de fragi, dar i1i cregte copiii, fdrd. ea nu ai putea lucra in sat, nu te

amiri, Dumnezeu e sus gi vede, El ii multume;te pe cei buni, de

la El va veni risplata, nu de la mi-ta, ci e riutlcioasi 9i ddcoasl,

insl e mama ta, mai multe nu trebuie si-1i spun, ia si-fi zic tlta,cind a plecat Florea, duminici seara, cum vld ci nu are de gdnd sise insoare, batil norocul, fain ii, meserie bunl are, insi holteiegte

cam mult, aga c[ trebuie sl-i pun in traisti, i-am pus cu el brinzi,urdi 9i lapte de oi 9i iarlsi brdnzd,, urdl gi lapte de oi, ii musai si-iumplu traista cu ceva, De ce nu i-ai copt gi dumneata nigte plicinte,

a zis mama o piine in cuptor, o prijituri sau mlcar nigte chiftele

si-i fi fhcut, ML, eu i-s mami, nu nevasti, cind i s-a acri debr6nzd.

gi de lapte de oi 9i va pofti plicinte ori chiftele s-a insura.

Pe stdnga, intre locuinga lui badea Leontin gi rdu, implrgeau o

casi veche, aqezatd.in spatele curlii, doi fragi cu familiile 1or, nepoEi

ai babelor Irina gi Nastasia, pugcoaiele, cum erau poreclite, babe

care vieguiau intr-o clsugI mic[, in fapt o singuri inclpere, tencu-

ittr 9i spoiti cu alb pe dinafari, dincolo de ea desfhgurdndu-se un

teren arabil gi o livadl, unde Octavian, fratele mai mare al lui Nelu

cel Mic, ne-a ridicat un schelet de lemn, pe care noi il imbrlcam cu

plturi gi ceargafuri, ddndu-i diferite intrebuinflri, un cort impro-

vizat 9i dotat cu cele necesare, in funclie de intrebuingarea dati,

^proza\ grddinigd,, gcoali, casi de locuit. Mere, pere, nuci, cartofi,

ceapi, morcovi aduceam cu tolii La aprozag in ciuda opreligtilor

impuse de plrinpi, vindeam gi cumpiram produse, fiecare fiind, pe

rdnd,vdnzdtor sau cumpiritor, bani pentru cumplrituri se giseau

l8 Leon-losif Gropini

la discregie pe marginea apei, pietricele mai mari sau mai mici,dupl cum erau 9i monedele adevirate. Caiete gi manuale gcolare

aveam suficiente, nu noi, ci fralii mai mari ai lui Nelu cel Mic,plecagi de acasi cu preocupiri serioase de gimnaziqti, jocuri cubnief si cu fete in curtea adeviratei gcoli, le scriam, vorba vine, incaiete, pe filele de la s{hrgit, ne dideam note, eram toli s,i profesorigi elevi, iar cdnd isi descopereau caietele folosite, nu aveau niciotreabe cu noi, Nelu, zis cel Mic, ca si nu-l confundim cu virul siu,Nelu cel Mare, lua toate scatoalcele pentru mdzgilliurile noastre.

Cu gr[dinifa stiteam mai prost, jucirii nu aveam mai niciunul,o minge, doui, trei tractorage de plastic gi vreo doui autobascu-

lante din lemn nu pot fi puse la socoteali, fetele din a9a-zisa grupide grldinigi nu aveau pnpugi cumpirate, ci doar unele ficute dincucuruz sau decupate din mucava de taragotistul ulilei. Una dintrefamilii s-a mutat in scurti vreme intr-un mare oras gi cealalti, dincarc filceaparte Nelu cel Mic, a dfudmxchdirea veche gi a ridicatuna noui, la drum, in gridina de z*zavat, numai bojdeuca aIbd" a

babelor si cortul incropit mai salvau decorul unui loc drag copiilorde pe ulicioari.

Pe cdnd eram la grldinig[, Tuta, sora lui Nelu cel Mare, urmacursurile la gimnaziu, rar venea si se joace cu noi, prefera, totugi,un singurjoc, de-a gcoala, bineingeles, e er^invifitoarea, altfelcum, fati de noi, gtia nu doar si scrie gi si citeasci, ci cunogteao sumedenie de alte lucruri, poezii si povestiri serioase, cum lenumea, ale unor mari scriitori ai neamului, cunostea orage, munfi,cimpii qi ape de cdre noi nu am auzit niciodati, istorisiri cu marivoievozi gi cu viteji din trecut, vi da;i seama, cum am fi pututavea pretentii la scaunul de la catedri, in realitate, un butuc adus

de citre doamna invititoare din curtea ei, numai ci se plictisearepede, ne llsa balti cind ne era mai drag la ore si atunci ii luam

Violo, de lo copdt 19