Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a RomânieiURBAN, HAL

Cele mai importante lec¡ii de via¡å : 20 de lucruri careconteazå / Hal Urban ; trad.: Ana Maria Murariu. -

Bucure¿ti : Amaltea, 2008

ISBN 978-973-162-025-1

I. Murariu, Ana Maria (trad.)

159.923.2

LIFE’S GREATEST LESSONS20 THINGS THAT MATTER

HAL URBANCopyright © 1992, 1997, 2000, 2003 by Hal Urban

All rights reserved.Originally published by Fireside, an Imprint of

SIMON & SCHUSTER, Inc.

CELE MAI IMPORTANTE LECºII DE VIAºÅ20 DE LUCRURI CARE CONTEAZÅ

HAL URBAN

ISBN 978-973-162-025-1

© 2008 – EDITURA AMALTEA

Via¡a este o succesiune de lec¡ii care trebuie tråitepentru a putea fi în¡elese.

Ralph Waldo Emerson

Toate adevårurile måre¡e sunt simple la o analizåfinalå ¿i chiar u¿or de în¡eles; dacå nu au aceste calitå¡i,atunci nu sunt adevåruri måre¡e.

Napoleon Hill

9

CUPRINS

Prefa¡å .................................................................................................... 11Introducere ............................................................................................. 17

Capitolul 1Succesul nu înseamnå doar a face bani ........................................... 23

Capitolul 2Via¡a este grea... ¿i nu este întotdeauna dreaptå.......................... 33

Capitolul 3Via¡a este ¿i plåcutå... ¿i incredibil de amuzantå .......................... 43

Capitolul 4A tråi nu este o întâmplare, ci o op¡iune........................................ 57

Capitolul 5Atitudinea este rezultatul unei alegeri –cea mai importantå pe care o vom face vreodatå ......................... 67

Capitolul 6Deprinderile sunt cheia oricårui succes .......................................... 79

Capitolul 7A fi recunoscåtor este o deprindere –cea mai folositoare pe care ne-o putem însu¿i ............................... 89

Capitolul 8Oamenii de calitate î¿i construiesc vie¡ilepe fundamentul respectului .............................................................. 99

Capitolul 9Cinstea este cea mai bunå politicå ................................................. 109

Cele mai importante lec¡ii de via¡å10

Capitolul 10Cuvintele amabile nu costå mult, dar înfåptuiesc multe ........... 121

Capitolul 11Motiva¡ia adevåratå vine din interior .......................................... 129

Capitolul 12Scopurile sunt visuri cu termen limitå .......................................... 139

Capitolul 13Nu existå substitut pentru muncå multå ...................................... 149

Capitolul 14Trebuie så renun¡i la ceva pentru a ob¡ine ceva ......................... 155

Capitolul 15Oamenii de succes nu-¿i gåsesc timp – ei fac timp...................... 163

Capitolul 16Nimeni altcineva nu î¡i poate cre¿te respectul de sine............... 173

Capitolul 17Corpul are nevoie de hranå ¿i de exerci¡iu –la fel ¿i mintea ¿i spiritul ................................................................. 181

Capitolul 18Este în ordine så gre¿e¿ti – toatå lumea o face ........................... 193

Capitolul 19Via¡a pare mai simplå când ¿tim ce este important .................... 201

Capitolul 20Cel mai important este så fii o persoanå bunå ............................ 205

Concluzie ............................................................................................. 208Câteva cår¡i care mi-au influen¡at gândirea ¿i via¡a ........................... 209Mul¡umiri............................................................................................ 211Despre autor ......................................................................................... 214

11

PREFAºÅ

SCURT ISTORIC AL CÅRºII

Prima edi¡ieAceastå carte a fost publicatå mai întâi în 1992, sub titlul

20 Things I Want My Kids to Know. Ca tatå ¿i profesor, îmiîndreptam mesajul cåtre tinerii care må înconjurau peste tot –cei trei copii ai mei, care aveau în jur de douåzeci de ani ¿iîncepeau så î¿i construiascå o carierå, tinerii cårora le predamla universitate, elevilor mei de liceu. Îi consideram pe to¡i a fipropriii mei copii ¿i am vrut så a¿tern pe hârtie ceea ce amîncercat så le predau timp de ani de zile.

Cartea a avut un succes destul de mul¡umitor, dat fiind faptulcå autorul såu era un autor debutant, necunoscut. Primul tirajs-a epuizat, iar vestea s-a dus din gurå în gurå. Eram mul¡umitde faptul cå mesajul meu ajungea la atâ¡ia oameni ¿i câ¿tigadin ce în ce mai multå popularitate. Apoi editorul nu a maireeditat-o.

A doua edi¡ieDupå câteva luni, am început så primesc scrisori ¿i telefoane

de la oameni din toatå ¡ara care må îndemnau så reeditez

Cele mai importante lec¡ii de via¡å12

aceastå carte. Eram foarte mul¡umit de faptul cå mul¡i dintreei erau oameni de afaceri de succes. Îmi sugerau så scotcuvântul copii din titlu, deoarece considerau cå avea un mesajnemuritor, pentru toate vârstele. De aceea am reeditat carteaîn 1997, pe cheltuialå proprie. Am schimbat titlul în Cele maiimportante lec¡ii de via¡å, am rescris introducerea, am fåcutmici schimbåri în text. Rezultatul m-a uimit. Nu mi-a¿ fi pututimagina vreodatå cå atâ¡ia oameni ar putea cumpåra, ar puteaciti cartea, pentru ca apoi så o dea ¿i colegilor, prietenilor,membrilor familiei. Mul¡i dintre ei au cumpårat mai multeexemplare, de câteva ori. Apoi ¿colile ¿i organiza¡iile au începutså o cumpere în multe exemplare, iar comenzile speciale de lalibrårii au început så curgå. Ve¿tile umpluserå lumea, iar eueram încântat cå îmi puteam împårtå¿i mesajul unui numårdin ce în ce mai mare de cititori.

A treia edi¡ieAm actualizat din nou textul ¿i coperta în anul 2000. Popu-

laritatea în continuå cre¿tere a cår¡ii mele, pe care opublicasem pe propria cheltuialå, continua så må uimeascå ¿iså îmi dea puteri. Primeam mereu scrisori, telefoane, ¿i e-mailuri de la elevi (de la clasa a cincea pânå la colegiu) ¿i adul¡ide toate vârstele. Mesajul meu simplu, tradi¡ionalist, desprebunåtatea umanå pårea så îi impresioneze pe oameni. Cam înacela¿i timp, Mi¿carea pentru Educarea Caracterului, caredemarase pe la începutul deceniului 90, prindea teren, ¿iîncepusem så primesc invita¡ii pentru a ¡ine discursuri nunumai în fa¡a profesorilor, pårin¡ilor ¿i studen¡ilor, dar ¿i încompanii, organiza¡ii ¿i biserici. Caracterul – ¿i cartea – eraudin nou în vogå. În consecin¡å, via¡a mea se schimba specta-culos. Devenise o adevåratå provocare så gåsesc echilibrulîntre a scrie, a preda ¿i a ¡ine conferin¡e. În acest moment,

Prefa¡å13

toate expedi¡iile de carte se fåceau încå de la domiciliul nostru.Garajul era depozit, iar în birou se fåceau coletele.

Edi¡ia nouåÎn august 2000, Cele mai importante lec¡ii de via¡å a câ¿tigat

un premiu na¡ional pentru cår¡i publicate pe cheltuialåproprie, din partea revistei Reader’s Digest. A fost aleaså dreptCartea Motiva¡ionalå a Anului. Astfel au apårut ofertele dinpartea distribuitorilor, agen¡ilor literari, depozitelor en-gros¿i editorilor. În acela¿i timp, un numår din ce în ce mai maredintre cititorii mei må îndemna så acord ¿i mai multå expunerecår¡ii mele ¿i så o distribui pe mai multe canale. Trebuia såschimb ceva, dar nu eram sigur în ce direc¡ie trebuia så o apuc.Aveam nevoie de un expert.

Joe Durepos a fost råspunsul rugåciunilor mele. Joe esteun agent literar din zona Chicago; mai mult, a fost omul po-trivit la momentul potrivit. Integritatea se face întotdeaunaremarcatå ¿i am ¿tiut din primul moment cå puteam aveaîncredere în Joe pentru a må îndruma. ªi a¿a a ¿i fost. M-aîndrumat cåtre Simon & Schuster, cei care au publicat ¿i TheBook of Virtues, The Road Less Travelled ¿i The 7 Habits ofHighly Effective People, printre alte titluri. Pe scurt, cei deacolo mi-au plåcut, am avut încredere în ei, mi-a plåcutentuziasmul pe care îl aveau fa¡å de mesajul meu ¿i m-am sim¡itonorat pentru cå devenisem un autor publicat de aceaståediturå.

O dorin¡å specialåÎn fiecare cålåtorie ¿i discurs pe care îl ¡in în Statele Unite,

dar ¿i în alte ¡åri, descopår consens sus¡inut din inimå privindunul dintre cele mai importante aspecte despre care scriu –caracterul solid este una dintre pietrele de temelie ale uneisocietå¡i sånåtoase. Sper cå, citind aceastå carte, ve¡i deveni

Cele mai importante lec¡ii de via¡å14

parte integrantå a mi¿cårii care câ¿tigå din ce în ce mai multteren ¿i care ne va reda faima unei societå¡i cunoscute pentruspiritul civic, virtu¡ile ¿i bunåtatea tradi¡ionalå. Vå dorescså pute¡i deveni un partener puternic în transmiterea celormai importante lec¡ii ale vie¡ii.

Ianuarie 2003

15

ÎN CAZUL ÎN CARE AºI PRIMIT

ACEASTÅ CARTE

Persoanei care v-a dåruit aceastå carte îi paså de dumnea-voastrå; vå dore¿te binele. Prietenii ¿i membrii familiei suntastfel de persoane. Vrem så împårtå¿im acele lec¡ii importantepe care le-am învå¡at trecând prin via¡å. Aceastå carte con¡ineo parte dintre aceste lec¡ii. Vå este dåruitå odatå cu speran¡acå rugåciunea vå va ajuta så vå gândi¡i la adevåratul sens alsuccesului ¿i så îl în¡elege¡i mai bine. Vå rog så o accepta¡i cuacest gând în minte ¿i så o dårui¡i altora.

Aceastå carte vorbe¿te despre ceea ce este bun – în via¡å ¿iîn oameni – mai ales în voi în¿ivå. Vorbe¿te despre resurseleinterioare pe care le ave¡i, dar care sunt neexploatate. Vorbe¿tedespre a vå conecta la poten¡ialul interior pentru a deveniîntruchiparea a ceea ce pute¡i deveni ¿i pentru a vå bucura pedeplin de via¡å.

Acestea sunt inten¡iile persoanei speciale care v-a dåruitaceastå carte.

O carte bunå este cel mai bun prieten, acela¿i azi¿i pentru totdeauna.

Martin Tupper

17

INTRODUCERE

PATRU MOTIVE CARE M-AU

DETERMINAT SÅ SCRIU ACEASTÅ

CARTE

1. NU SUNTEM NICIODATÅ PREA TINERI SAU PREA

VÂRSTNICI PENTRU A ÎNVźA CELE MAI IMPORTANTE

LECºII DE VIAºÅ... IAR MOMENTUL ESTE ÎNTOTDEAUNA

OPORTUN

Am predat timp de 36 de ani ¿i mi-a plåcut la nebunie fiecareclipå a acestei experien¡e. Am avut parte de cea mai bunådintre lumile posibile – am predat copiilor dintr-un liceupublic, adul¡ilor dintr-o universitate iezuitå, ¿i le-am vorbitadesea copiilor din ¿colile elementare ¿i gimnaziu. Cu multtimp în urmå, am descoperit cå, indiferent de vârstå, oameniisunt dornici så înve¡e atunci când este vorba de a în¡elegevia¡a pe deplin ¿i a o tråi la adevårata intensitate. Scrisorile¿i e-mailurile pe care le primesc de la copii, adolescen¡i ¿i adul¡iconfirmå acest lucru în fiecare zi.

Cele mai importante lec¡ii de via¡å18

Sfântul Ignatius de Loyola, unul dintre cei mai mari educa-tori ai lumii, a spus la un moment dat cå învå¡åm numai atuncicând suntem pregåti¡i så facem acest lucru. De-a lungul vie¡iimele, nu am tråit nici o perioadå ca prezentul, în care mul¡ioameni sunt deschi¿i nu numai învå¡årii, dar ¿i reexaminåriivalorilor ¿i prioritå¡ilor. Dupå ce a cules beneficiile unei peri-oade sus¡inute de progrese tehnologice ¿i economice inedite,lumea noastrå a fost zguduitå din temelii. Fenomenul „punct-com“ a suferit o implozie; bursa ¿i economia au trecut printr-ocådere liberå; evenimentele din 11 septembrie 2001 nu numaicå ne-au îndurerat, dar ne-au ¿i amintit de propria vulnera-bilitate; iar scandalurile din lumea corpora¡iilor din 2002 ne-au¿ocat ¿i ne-au îngrozit.

Dat fiind faptul cå am studiat ¿i am predat istoria timp demul¡i ani, ¿tiu cå vremurile de încercare scot la ivealå tot ce emai bun în noi. În momentul în care oamenii încep så punåîntrebåri despre ceea ce este cu adevårat important, gåsesc, deobicei, råspunsurile corecte. Sunt mul¡umit ¿i onorat de faptulcå acest proces este înlesnit de cartea pe care eu am scris-o.

2. ÎN ¿COALÅ NU NE PREDAU „CUM E VIAºA“ SAU

„CEEA CE ESTE ESENºIAL ÎN VIAºÅ”

ªcolile noastre sunt admirabile, în majoritate. Din clasaîntâi ¿i pânå la universitate, oferå numeroase cursuri care nefurnizeazå un numår mare de cuno¿tin¡e ¿i abilitå¡i. Cevalipse¿te înså din programå. Nu le predåm studen¡ilor desprevia¡a în sine, despre modul în care se desfå¿oarå sau despreceea ce este esen¡ial. Niciodatå nu s-a sim¡it mai stringentnevoia de a afla acest lucru.

Avem nevoie de ceva mai mult decât „¿coala pragului desus“ pentru a acumula instrumentele prin care putem construio via¡å de succes. Avem nevoie de ajutor astfel încât så ne¿lefuim atitudinile ¿i abilitå¡ile necesare pentru a crea rela¡ii

Introducere19

armonioase, pentru a stabili ¿i realiza scopuri personale,pentru a ne bucura de sentimentul împlinirii fiin¡ei.

În calitate de profesor, am sim¡it aceastå nevoie timp demul¡i ani. Dar cererile mele au ajuns la urechi înfundate.Administratorii au fost mai preocupa¡i de rezultatele la teste¿i de bugete. A-i ajuta pe elevi så devinå fiin¡e umane împlinitenu pårea så fie responsabilitatea ¿colii. De aceea am scrisaceastå carte, pentru a umple un gol, pentru a ne ajuta pe noiîn¿ine ¿i pe copiii no¿tri så în¡eleagå ceea ce este important,ceea ce este caracterul ¿i ce înseamnå så ai succes în via¡å.

3. PENTRU CÅ MAJORITATEA DINTRE NOI AU NEVOIE

DE AJUTOR CÂND VINE VORBA DE DESCOPERIREA

CALITźILOR

Cu câ¡iva ani în urmå, cu ocazia participårii la o conferin¡å,un psiholog a spus cå pânå la vârsta de 18 ani, un individ afost deja înfrânt de peste o sutå de mii de ori. Nu ¿tiu cum adeterminat aceastå cifrå, dar nu a fost câtu¿i de pu¡insurprinzåtoare. Adevårul este cå suntem înfrân¡i mult preades. Începe la o vârstå fragedå, provine dintr-o multitudine desurse ¿i continuå la vârsta adultå. În plus, mass media ne spuneîn fiecare zi ce e în neregulå cu lumea ¿i cu popoarele sale.Acest baraj zilnic de negativitate î¿i ia obolul. Cu cât auzimmai des un anumit lucru, cu atât mai mult tindem så îl credem.

Scopul meu nu este acela de a examina motivul pentru carese petrece acest lucru, ci doar a indica faptul cå este unul dintreadevårurile triste care se pot spune despre via¡å. Am scrisaceastå carte deoarece consider cå avem nevoie de sprijin pen-tru a ne concentra asupra celeilalte laturi a umanitå¡ii. Consi-der cå majoritatea cople¿itoare a oamenilor de pe Påmânt sesupun legii, sunt iubitori ¿i afectuo¿i. Pur ¿i simplu nu îi laudånimeni pentru asta. Dacå e¿ti bun nu ajungi subiect de ¿tiri.Mai cred, de asemenea, cå mul¡i dintre noi ne vindem mult

Cele mai importante lec¡ii de via¡å20

prea ieftin. Avem calitå¡i de care nu suntem con¿tien¡i, resurseinterioare pe care nu le-am descoperit, oportunitå¡i la carenici nu am îndråznit så visåm vreodatå. Sper cå aceastå carteva scoate la luminå câteva aspecte pozitive din aceastå lumecare pare så se axeze doar pe aspectele negative. Descoperireaa ceea ce ne oferå via¡a mai bun poate fi una dintre cele maimari bucurii de care så avem parte.

4. ADEVÅRURILE TRADIºIONALE NU SE DEMODEAZÅ

NICIODATÅ... CHIAR DACÅ GENERAºIILE SE SCHIMBÅ

Cu aproximativ un an înainte de a scrie prima versiune aacestei cår¡i, am sus¡inut un discurs care se intitula „Ade-våratul în¡eles al succesului“ în fa¡a unui grup de studen¡i.Am început prin a sublinia o parte dintre mesajele cu caresuntem bombarda¡i în mod constant. Voiam så le transmitfaptul cå mesajele mele se vor plasa tocmai la polul opusacestora. De aceea am început prin a le spune ce nu de¡ineam:Nu de¡ineam „secrete“ ale succesului, vreo „formulå magicå“prin care se putea atinge fericirea totalå, nici o „nouå tehnicåuimitoare“ pentru a împlini visul american, nici o metodå„vråjitoreascå“ pentru a deveni puternici ¿i boga¡i, nici vreometodå „unicå“ pentru a ob¡ine ceea ce ne dorim.

Am vorbit în schimb despre valori pre¡uite de-a lungul tim-pului precum respectul, bunåtatea, modestia, dorin¡a, muncasus¡inutå, angajamentul ¿i pur ¿i simplu a fi un om bun. Ceeace voiam så subliniez este faptul cå nu existå nici o scurtåturå,nici o cale mai u¿oarå, nici o metodå nouå pentru atingereasuccesului real. Succesul trebuie câ¿tigat.

Am fost surprins ¿i în acela¿i timp mul¡umit cå mul¡i dintreei au råmas dupå încheierea conferin¡ei. Unul dintre ei a spus:„ªti¡i, nu a¡i spus nimic cu adevårat nou, dar a¡i dat mesajuluio formå care îi conferea în cele din urmå un în¡eles. A¡iaruncat o luminå nouå asupra unor adevåruri de când lumea.“

Introducere21

Apoi, un coleg de-al meu, profesor la acea universitate, mi-aspus. „Mul¡umesc. Tuturor trebuie så ni se reaminteascådespre lucrurile cu adevårat importante.“ Un tânår ¿i un ommai în vârstå, care se afla la finalul carierei, îmi spuneauacela¿i lucru. Mi-au plåcut mult ace¿tia doi. M-au ajutat såiau decizia scrierii acestei cår¡i.

DESPRE CELE 20 DE LUCRURI

De ce douåzeci? Nu existå un motiv serios. Probabil pentrucå treizeci ar fi prea multe, iar nouåsprezece nu este un numårrotund. Douåzeci era un astfel de numår care se potriveainten¡iilor mele. Nu pretind cå existå doar douåzeci de lucruripe care trebuie så le ¿tim, ci cå sunt unele dintre cele maivaloroase. Sunt douåzeci de lucruri pe care îmi doresc så le fi¿tiut pe când eram mai tânår. Abia pe când må apropiam depatruzeci de ani mi-am dat seama care sunt resorturile vie¡ii.Poate cå aceste douåzeci de lucruri îi vor ajuta pe al¡ii careîncearcå så le afle. De fapt, nu trebuie doar så în¡elegem. Unaeste a le ¿ti; alta este a le aplica. Un vechi proverb chinezescne spune:

Aud... ªi uitVåd... ªi îmi amintescFac... ªi în¡eleg.

23

CAPITOLUL 1

SUCCESUL NU ÎNSEAMNÅ

DOAR A FACE BANI

Succesul înseamnå a utiliza cel mai bine ceea ce avemla îndemânå. Succesul înseamnå a face, nu a ob¡ine –înseamnå eforturile, nu triumful.

WYNN DAVIS

CEA MAI IMPORTANTÅ DESCOPERIRE

PE CARE O POºI FACE ÎN VIAºÅ

Când am în¡eles pentru prima oarå ce înseamnå så ai succesaveam treizeci ¿i nouå de ani. Ce se întâmplase? Devenisemdirectorul unei companii din topul 500? Îmi cumpårasemprimul Mercedes? Câ¿tigasem la loterie? Câ¿tigasem potul celmare al concursului Cine vrea så devinå milionar? Nici vorbå.Descoperisem un lucru simplu, dar de o profunzime uimitoare.Descoperisem care sunt resorturile vie¡ii acesteia ¿i care suntelementele sale esen¡iale. Dupå ani de zile în care parcå fusesemlegat la ochi, începusem så în¡eleg ce înseamnå så ai succes în

Cele mai importante lec¡ii de via¡å24

via¡å ¿i cum îl po¡i ob¡ine. Aceastå descoperire a atras dupåsine alte douå aspecte care îmi scåpaserå pânå atunci: unsentiment de pace interioarå ¿i un sentiment al propriei valori.ªi, cel mai minunat lucru dintre toate, am început så må bucurde via¡å mult mai mult decât pânå atunci.

ªi care era acea mare descoperire? Existå vreo formulå princare po¡i deveni un individ de succes? Sunt convins cå da. Darnu o ve¡i gåsi frumos împachetatå ¿i nici nu i se va face reclamåla televizor. Nu este nici nouå, nu este secretå ¿i nici nu e vorbade vreun truc. Prin urmare, nu este de vânzare. Este prea veche,prea simplå ¿i prea lipsitå de culpå. Dar func¡ioneazå.

Dupå ani întregi de studiu al istoriei, al filozofiei ¿i psiho-logiei, mi-am dat seama cå via¡a ¿i succesul se pot rezuma launele principii fundamentale care ne înconjoarå de mii de ani.Dupå ce am på¡it pe nenumårate cåråri în cåutarea „destinuluipotrivit“, am ajuns acolo de unde pornisem, având asupra meaceea ce acum numesc adevåruri tradi¡ionale. Dupå cum afirmå¿i Edward Albee în piesa sa The Zoo Story : „... uneori estenevoie så te aba¡i mult de la drum pentru a te întoarce pe undrum mai scurt.“

Oare aceastå carte con¡ine formula? O ve¡i descoperiprintre cele 20 de lucruri? Sper. Eu unul cred cu tårie cå încazul în care ve¡i aplica în mod consecvent aceste principii,ve¡i în¡elege ¿i ve¡i tråi pe deplin adevåratul sens al succesului.Un proverb suedez ne spune cå îmbåtrânim mult prea repede ¿icå devenim în¡elep¡i prea târziu. Poate cå nu a¿a trebuie så stealucrurile. Poate cå aceastå carte vå va ajuta så deveni¡i în¡elep¡imai devreme decât mine. Iar dacå sunte¡i mai în vârstå, cusiguran¡å nu este niciodatå prea târziu så învå¡a¡i. Cei maiinteligen¡i indivizi de pe påmânt sunt cei care ¿tiu så fie ferici¡i.

SUCCESUL ªI BANII

Se pare cå nu reu¿im så luåm o hotårâre fermå în ceea ceprive¿te urmåtorul aspect: a avea bani este bine sau råu? În

Succesul nu înseamnå doar a face bani25

momentul în care cineva este descris drept un om de succes,de cele mai multe ori înseamnå cå are bani. Prin urmare, e unlucru bun. Se spune înså cå banii nu pot cumpåra fericirea.Ceea ce înseamnå cå banii nu sunt benefici. Oamenii avu¡idoneazå milioane de dolari în fiecare an pentru cauzeumanitare. Prin urmare, e bine så ai bani. Dar nu am auzit deatâtea ori spunându-se cå banii sunt rådåcina tuturor relelor?În consecin¡å, tot nu e bine så ai bani. Cei care nu au bani îicriticå pe cei care au, dar le-ar plåcea la nebunie så fie în locullor. Prin urmare, care dintre ipoteze este validå în ceea ceprive¿te banii?

Nici una, nici alta. Dar, întrucât tråim într-o societate carepune atât de des semnul egalitå¡ii între bani ¿i succes, acestaspect meritå analizat. Unele dintre miturile care s-au creattrebuie analizate, pentru a putea fi plasate în perspectivacorectå. Sunt douå aspecte pe care a¿ vrea så le discut înprivin¡a banilor:

1. Banii nu sunt nocivi

Oare chiar se spune în Biblie cå banii sunt rådåcina tuturorrelelor? Nu. Se spune cå iubirea de argin¡i este rådåcinatuturor relelor. Aceasta este diferen¡a. A avea bani nu este unlucru nociv în sine. Nu e nimic råu în a-¡i dori ¿i nici în aob¡ine bani, indiferent de suma pe care ajungi så o de¡ii. Cheiaeste modul în care îi ob¡inem ¿i cum îi folosim. În cazul încare sunt ob¡inu¡i în mod cinstit ¿i cheltui¡i cu chibzuin¡å,banii pot fi o resurså care stå la baza multor fapte bune. Pot eiså cumpere fericirea? Cel care a afirmat cå nu, probabil cånici nu prea avea bani. De fapt, cu bani mai mul¡i putemcumpåra mai multå fericire decât fårå. Cred cå Pearl Bailey adescris cel mai bine aceastå stare de lucruri în momentul încare a spus: „Dragii mei, am fost ¿i såracå ¿i bogatå. ªipermite¡i-mi så vå mårturisesc: E mult mai bine så fii bogat.“

Cele mai importante lec¡ii de via¡å26

În majoritatea cazurilor, probabil cå a¿a ¿i e. A fi bogat nu enici ilegal, nici imoral, dar nici nu e esen¡a vie¡ii noastre.

2. Dacå ai bani nu înseamnåcå e¿ti un om de succes

În timpul deceniului 1980, am citit ¿i am auzit în modconstant despre modul în care numero¿i indivizi deveneaumilionari. Unii dintre cei mai låuda¡i au ajuns la închisoare.Ivan Boesky, unul dintre vråjitorii financiari ai momentului,a ajuns chiar så afirme cå e bine så fii lacom. A spus asta cucâteva luni înainte de a fi condamnat de un complet de jura¡ifederali. Putea så spunå în public ceea ce al¡ii gândeau doarpe ascuns: succesul ¿i bogå¡ia sunt sinonime.

Acum consideråm goana dupå bogå¡ie din acei ani dreptceva mårunt. A fost doar o perioadå de încålzire pentrufenomenul punct-com ¿i avalan¿a de bani câ¿tigatå la bursådin deceniul urmåtor. Auzeam aproape zilnic despre cei caredeveneau milionari peste noapte, nenumårate persoane iro-sindu-¿i sånåtatea, rela¡iile ¿i resursele pentru a putea intraîn rândul lor. Mult prea des, etica ¿i unele dintre cele maipre¡uite valori erau ignorate pentru a putea face mai mult locbogå¡iei ¿i stilului de via¡å care o înso¡e¿te.

Scandalurile care implicau corpora¡ii, care nu au ajuns încåla final – precum Enron, Arthur Andersen, Tyco, Xerox,World Com ¿i altele – sunt exemplele ideale. La Enron, deexemplu, compania ¿i directorii î¿i tråiau cele mai frumoasezile, dar au fost detrona¡i din pricina modului în care ajunse-serå acolo. Acum imperiul såu este în ruinå. Iar din cauza aceea ce Newsweek numea låcomia directorilor ¿i a etosuluilåcomiei, chiar în pofida spectrului falimentului pe care îlmanifestå lumea corpora¡iilor, mii de angaja¡i ¿i de investitorinevinova¡i ¿i-au pierdut slujbele ¿i economiile de o via¡å.

Aceasta se întâmplå în momentul în care distorsionåm rolul¿i sensul banilor. Via¡a înså¿i va ajunge så se distorsioneze.

Succesul nu înseamnå doar a face bani27

Nu numai cei care au fost condamna¡i la închisoare în anii’80 sau care au dat faliment în anii 1990 ¿i 2000 s-au pierdutpe sine în goana dupå dolarul atotputernic. Nici multora dintrecei care au reu¿it så strângå mul¡i bani în mod legal ¿i så ¿i-ipåstreze nu le mergea prea bine. În cadrul unor interviurirealizate de Tom Peters Group, în rândul a mii de directori decorpora¡ii, a ie¿it la ivealå cå aproximativ jumåtate dintre eiau afirmat cå în ciuda anilor dedica¡i încercårii de a-¿i atingescopurile financiare, vie¡ile lor påreau goale ¿i lipsite de sens.ªaizeci ¿i cinci la sutå dintre managerii de top intervieva¡imårturiseau cå î¿i neglijau familiile pentru a-¿i putea îndepliniscopurile profesionale.

Ace¿tia sunt oameni care aveau bani, proprietå¡i, putere ¿io pozi¡ie socialå. De ce nu erau ferici¡i? Pentru cå a le avea petoate cele de mai sus nu înseamnå a avea succes. Pierduserådin vedere ceea ce este esen¡ial. Deveniserå dependen¡i, sclaviai banilor ¿i ai lucrurilor pe care le puteau face cu bani. Peparcurs, nu numai cå î¿i distruseserå propriile vie¡i, dar ¿i pecele ale celor din jurul lor. Succesul nu se limiteazå doar la aface bani. Dacå le acordåm prea multå importan¡å, ne min¡impe noi în¿ine cu privire la celelalte lucruri care fac via¡a atâtde interesantå, care îi împrumutå atât de mult sens ¿irecompense.

CE ÎNSEAMNÅ A AVEA SUCCES?

Cunoscutul filozof Thomas Carlyle a a¿ternut pe hârtieurmåtoarele: „Fie ca fiecare dintre noi så devinå ceea ce poatedeveni exploatând calitå¡ile cu care a fost înzestrat.“ Nu credcå am gåsit vreodatå o defini¡ie mai bunå a succesului. Via¡ane aruncå în fiecare zi provocåri pentru a ne dezvolta la maximabilitå¡ile. Devenim indivizi de succes atunci când ne dorimså ne exploatåm la capacitate maximå calitå¡ile – când dåmtot ce avem mai bun în noi.