Descri€rea CIP a Bibliot€€ii Nqionalc a RomrniciSAVAIER" FERNANDO

Cele $aprc p&afc capfuale / Fcmando SavarefComan Lupu. - BusuESti: Editura RAO, 201 IrsBN 978{0G8255-68-2

L Lupu, Comm (trad.)

82l.13/,-2-31=135.1

Edirua RAO

Gupul Editorial RAO

Sr. Tutda n . 117-119, Buctn!$ri ROMANIAvwvraobooks.coln

wwv.nlo.fit

FBRNANDO SAVAIER

Los siab Fados capiatq@ Fcmando Saval€r, 2005

@ Bditodal Sudamericana, S.A., 2005

Toafa &tPodie rczarvate

Tladucq€ din limba spaniola

COMAN LI'PU

@ RAO Intqnational Publishing Compsny, 2006

Pentu Y€isiunca in limbd romina

20ll

ISBN 978{068255{8-2

CUPRINS

Intoduc€re / 7

I. Truna / 31

lL Lacomia I 44

Itr. Zgtrcenia / 58

IV. Minia / 76

V. Desfreul / 101

YI. LJIlea / U4Vll.Invidia / 129

Satana,Infernul $i Pamdisul / 138

Oferta de noi pacaE / 144

Referinlc biografi cc desgepersonattafle mentionatc ln cart€ / 150

INTRODUCERE

inainte de a picitui

Dupa buna primirc de carc s-au bucurat CeIe zee ponncin wolul al XXI-Iee atet in versiunea televizati, cat si in cea

Gdirorial5, am lnceput sa ma gandesc ca au mai ramas de ana-

lizat cele $apte pacate capitale. Ne-arn adunat loli cei din echipa

& productie $ asdel s-a mat€f,ializat o noua serie audiovizuala.

Aveti acum tu mani rezultatul rcflecliilor privitoare la cele

l4b ptuale in secolul nostru.

Pacatele traditrionde (tufia lenea, laconia invidia, minia,

4&cenia desftnul) sunt Fezent€ in viata noasm zilnica, unele

dbEe ele demonetizate, iar altele oarecum modificate. lnstr

cand le raportam la epoca 1n care trlim, ne pomenim ln fapwi sumedenii de drumuri ce duc la tot ataba intebari pe carc

9i le pune omul de azi si care au legaturl cu lnsugi sensul vielii$i cu transcendenla-

ln ceea ce lntelegem prin pacat se amesteca aspe€te reli-gioase, istodcg economice, sociale, atistice si mai multi factorigoprii lumii acunle. Mintea deschisl $i uitarea sectarisnelor 9ia absolutizlrilor ne dau posibilitatea de a fi mai buni, mai ales

fo uemurile de asgzi, cand complexitatea situaliilor compliclfoFlegerca de cAft om a propriului prezenf

8 PERNANDO SAVATER

Daca luam ca punct de plecare pacatele, chiar si in necon_cordanla cu prezentar.ea lor religioasa, este posibil sa scrutamdestinul ce ne a$teapta in raport cu progrcsul tehnologic. Acestdestin include gi posibilitatea de a crea viafa anificiala, cu prime_jdia de a se naste niste fiin[e perfecrc, care penau unii s_ar aflaaproape de Durnnez€u, dar care, din nefericire, ar fi dezuman_izate. Iar toate acestea s-ar pebece intr_un context uniyersal incare nedreptatea Si dezechilibrul dintre cei care acapareaza $iajung sa aiba tot mai mult si cei care sunt lipsili de orice sprijindevin tot mai evidente, Nu ne referim numai la lipsa bunurilormateriale, ci 5i la afectiune $i la solidaritate interumana.

Prezentul proiect, pe ldngd examinarea minutioasa a celorsapte pacate $i a implicaliilor lor actuale, imi ofem posibilitateaunui schimb de idei cu clerici, scriitori, actori, filosofi 5i per_sonalitad framantate de problemele actuale Si de devenireafiinlelor umane. Din punct de yedere pemonal, a fost una dintreexperienBle cele mai pline de satisfaclii, deoarece, dupi cum ammai spus, disculiile $i cautarea adevarului sunt sarcinile pe caretrebuie sa Si le impuna fiecare dinm noi.

_ Am putut de asemenea sa port o discutie _ aproape in

gluma - cu insugi Satana care a aparat fiecare pacat in parte sia incercat sa mA convinga de beneflciile pe care acestea le aducumaniEtii in general 9i mie in mod special.

De fapt, intentia mea este de a ftansmite cititorului acesteidei, care sA devina !i pentru el elemente menite sa-i imboga_teasca propriile explorari.

Si incepem sd pdcdtuim

De cdte ori vorbim despre pacate, ajungem de obicei saluam masuri de precaufe. insA este mai seducator, mai atactiv

Cele sapte vdcate cayitale 9

ti mai folositor sa le savarsim. Societatea noastra de consum

iii are inceputurile in veacul al XVIIlea si, dupa cum spune

a osoful $i medicul britanic Bernard de Mandeville, in

lucrarea sa Vicii personale, vfutuli publice, ttaieste datorita

viciilor. Cu alte cuvinte, daca doamnele nu ar mai vrea sa

poarte rochii si bijuterii sau daca alti muritori nu si-ar dori

!a manance bine si sa traiasca mereu confortabil, indusfiia $i

rivilizatia, asa cum le cunoa$tem noi astAzi, ar lua sfarsit.

Viciile intime se transformi in virnrli publice si fac societatea

sa funclioneze.

Acesta este un punct-cheie: un lucru care in cazul unui in-

divid poate sa fie un defect, daca este analizat la scara unei co-

munitad $i eliminat, ar anihila o mare parte din functionarea

societifii respective, care este asfel concePuta" incat sa faca pe

plac ingilor care au diferite dorinle.

Sffiitorul fuancez Jean-Jacques Rousseau afirrna ca oamenii

se nasc inft-o stare naturala si fericita pentru ca nu au dorinte,

insa in momentul in carc incep sa se adune laolalu creste con-

cupis€enta $i, drept urmare, se dezvolta $i societate4 menitA sa

satisfaca asemenea pofte.

Cine nu doreste nimic poate intr-adeYtu sa taiasca aidoma

unui anahoret. Problerna este ca societatea se bazeaza pe

dorinta existenta, in noi toti, de a poseda diverse lucruri, care

sunt in stdnsa relatie cu senzualitatea, cu poftele 9i cu luxul.

Adeva,rul este ca nimeni nu ale nevoie de majoritatea

lucrurilor pe care le ate sau le dore$te, si asa a fost dintot-

deauna in istoria umanitalii.

Sa ne gdndim la descoperirea Americii, la marile calatorii

facute in cautarea mirodeniilor, care sunt niste condimente de

pus in supi Daca oarnenii s-ar fi mullumit doar cu un pic de sare

in mancarc, alta ar fi fost soata exploratorilor 5i a cuceririlor lor.

10 FERNANDO SAVATER

Prin umare, am putea sa a.fumam ca unul dinae motoarcle isto-

riei a fost nuc$oara-

Cele $apte pacate clasice, pe care le stim cu totii, ii virtu-

$le, despre care se presupune ca le pot birui, sunt umatoarele:

trufia - umilinta, zgdrcenia - generozitatea, desfr6ul - castitatea, mania - rabdarea, lacomia - cumpatarea, invidia -milostenia $i lenea - himicia. Aceastl lista are insa nuantele

ei, de exemplu cazul trufiei - mama tuturor viciilor -, care se

poate manifesta, prirtre altele, $i in situatii de yanitate,

laudarosenie, infumurare, ambilie etc. Sf. Toma din Aquino

defmeste trufia drept ,,o pofta haotici a propriei excelenle".

S-ar putea defini 9i ca o iubire nemasurata fata de sine insu$i.

Trufia este considerattr un pacat de moarte cand aceasta 1l

duce pe individ la nesupunere fata de Duqmezeu.

Dupa parerea expe4ilor catolici, pacatul nu poate si fierecunoscut in mod clar fara cunoagterea lui Dumnezeu 9i

existi tentatia de a h explicat doar ca deficien@ de dezvoltare,

ca debilitate psihologica, gre$eala, urmare f[easca a unei

structuri sociale nepotriyite etc. Numai prin cunoa$terea telu-lui lui Dumnezeu privitor la om se poate inlelege ca pacatul

inseanna $ abuzezi de libertatea pe care Dumnezeu o da

fiinlelor create.

Pentru preonrl catolic Hugo Mujic4 ,,contextul in care iau

na$tere pacable are ca punct de plecarc o motivatie esteticA:

exista via{a, iar omul este menit sa faca din acea$a viatA o exis-

tenF" adica sa-i dea o forma. Orice cultura inseamna a genera

trairi si a le da rm scop. Viafa e$e vazuta estetic, pentxu ca a-i da

forma inseamna activitate arti$ica- Cu alte cuvinte, viata apare

drept ceva ce ne este oferit ca noi sa-i dam forma".

,,Forma de baza - explica Mujica - este propo4ia. Pennu

greci, frumusete si ordine inseamna acela5i lucru. Tocmai de

aceea marea problema referitoarc la pacate este pusa in relatie

Cele SaVte pdate capitale 11

a masura $i cu lipsa de masud care duce la ceea ce este mon-goos. lntteba.ea este insa ce propo4ie i se atribuie fiecarei

pafimi din suflet - ceea ce ei numeau dorinte -, pentru a se

ajunge la forma umana? Problema este ca o planta, de p da,

qeste cu o forma armonioasa. insa cresterea in orice registru

man, incepand cu cel psihanalitic, marxist, religios, mitic etc.,

cst€ contradictorie $i tragica. in om coexista ambele lucrud:

impulsul spre o desfa$urare axmonioasa a confinuhirlui $i con-

rrariul acestuia. Mai inai dorinla de a se lua in stipdnire pe

dn€ insu$i, iar apoi preferinta pentru anumite propo4ii in&favoarea altora""

Penfru istoricul englez John Bossy, ,,cele saple pacate capi-

* smt exprcsia eticii sociale si comunitare cu care crestini$nul

r iDcercat sa stavileasca violenja si si vindece societatea

r.dievala, dominati de conflicte. Au fost folosite penhu a

Hcliona comportamentele sociale agresive 5i multa vreme -dn veacul al Xtr-lea pena in cel de-al XVI-lea - au fost cadrul

principal de penitenp, contribuind decisiv la pacificarea

sir:talii timpuluii'.

La inceput, pacatele erau un avertisment in legaturi cu

mdul in care fiecare trebuia sa-$i gestioneze propriul com-

poneent Nu mai em insA vortr4 ca in cazul celor zece ponmci,

dc a oferi tablele legii, ci de a arata primejdiile igienice care ar

Fea deveni o cursa penhu suflete. Este o listi de puneri ingzda privitoare la pericolele pe care le poate genera fipsa de

Ea$ra in administrarea dorintelor. Astlzi exista o veniune mai

siryla a ac€stor avertiziri, care sunt cArtile desprc autoconhol,

Ede se pot gasi unele formule pentru a nu te ingra,$a $i altele

pqrru a deveni fericit, dupa hei lecti.i.

in opinia lui Bossy, evolutria acestor pacate a luat sfarsit in

cpG modema, cand penitenfa a incetat sa mai fie forma de

rzolvae a conflictelor sociale, pentru a se transforma in ceva

72 FERNANDO SAVATER

psihologic $i situat in interiorul conttiintei fiecarui individ inparte. Atunci a fost momentul in care au fost abandonate celegapte pacate capitale gi s-a facut trecerea la cele zece porunci,

care ofereau privilegiul mei rel4ii venicale inte Dumnezeu sifiecare individ, in locul celei orizontale dinhe oameni, care

favorizeaza inuospeclia penonala- Bossy interpreteaza tecerea

de la Ewl Mediu la epoca rnodema ca pe o trecere de la social

la individual.

Pacatele dobandesc statutul de capitale atunci cand gene-

rcaza alte vicii. Sf. Toma din Aquino scrie: ,,Un viciu capital este

cel care are un scop dorit in mod excesiv, astfel incaL pentru

a-gi implini dorin{4 un om face mai multe pacate, insa toate isiau originea in yiciul considerat sursa principala..."

Pentru specialistul in subiecte islamice Omar Abboud,

,,pacatul nu este ceva imuabil. Acesta variaza in funcgie de

punctul de vedere al observatorului gi de evolulia contextuluisocial 5i culnral. Majoritatea faptelor considerab pacaE acum

doua veacuri - o perioada infma in istoria umanita$i - nu mai

au astazi caracter imoral. in Islam nu exi$a viziunea pacatului

originar, in schirnb existl definitrii penau ceea ce este permis

sau nu. Numim laram lucrurile ce sunt interzise $i fiala, pe

cele permise".

Cred ca legile rcligioase sunt convenlii concepute de om, $inu rezultatul unor porunci divine irnuabile. Vechimea acestor

restricli.i, care pot fi schirnbate ori anulate printr-un nou acord

inEe indivizi, nu conteaza-

Moartea care atinge orice

Exista o rElalie inte conceptul de necesitate gi cel de moane,

pentu ca aceasta este insasi paradigma a c€€a ce este necesar gi

Cele $4?te Fdc^te c4?itale 13

l.deapsa pentru cei ce nu se supun necesitagii. Trebuie sa

dtrcam ca si nu murim de foame' Se cuvine sa resPectam

bgile fizice; nu Eebuie incalcarA legea gmvitatiei, PenEu ca daca

*in de la etajul al gaptele4 riscam sa ne zdrobim capul'

Cel care nu respexti necesarele legi logice va asista la moartea

popriei raliuni; munca este necesara pentu a ne cd5tiga exis-

uF, cu alte cuvinte, cine nu munceste isi Pierde viala $i i$i

ca$iga moarteq legile civile trebuie si fie 5i ele rcspectate, alt-

Einteri, in unele cazuri, statul le va aPlica infractorilor Pedeapsa

or moartea inca din antichitatea grcaca' filosofii ii aneninla $i

ii proscriu pe toli cei care nu accepg fera a cracni ceea ce este

roesar, $i totu$i, acest lucru nu ne scapa de moarte, care

cse cel mai necesar lucru dinte cele neceMre. Parc logic sa me-

fu ca vom fi eliber4i de ce€a ce inseamna necesar numai daca

vom deveni nemuritori. Moartea nu este un demodrmant din

viitor pe care sa-l putem lasa deoparte' ca sa ne concenffim

atertia asupra altor griji.

,€rcd ca disproPo4ia reali - spune Mujica - este data de

faptul cA vom mud. Traim intr-o cultura cu totul disproPor-

donata: putem sa ajungem, fara probleme, pe Luna, dar este

mult mai periculos sa t€ plimbi Prin suburbiile unui mare oraS'

Cultura noa$ra i$i cunoa5te dispropo4iile $i tocmai de aceea

neaga si ascunde moart€a Traim in chip fuesc aptezeci de ani'

progresele gtiinlei ne fac sa ajungem pane h nouaz€{i $i cinci'

insa fara confinut. Simone de Beauvoir spune ca faPtul de a fibabfn insearnna sa nu-ti mai faci proiecte de viitor' Moartea

este ascunsa Prin schimbarea cuvantului cimitir cu gradina,

prin disimularea maginilor funebre, prin stabilirea unui orar

pentru priveghi, totul petrecindu-se in afara casei' A9a cum

hainte tabu era sexul - un lucru de mult depa'$it -, locul lui a

fost ocupat acum de moarte, despre care este de Prost-gust sa

vorbesti. Moartea era propo4ia, tocmai de aceea faptul de a

1,4 FERNANDo SAVATER

filosofa insemna faptul de a te pregati pentru ea. Din acelagi

motiv, calugarii lineau in sala unde se adunau sa manance uncraniu, pentru ca moartea era memoria propo4iei."

Abboud susjine: ,Jvloartea este singurul lucru sigur in viaF.

hin urmare, se cuvine sa i se recunoasca adevarah sa valoare.

De obicei, consideram religia ca pe o calatorie de intoarcere,

ceea ce insearnna ca pe durata vielii terestre fiecarc se prcgale$te

pentu moafie, iar txecerca in transcende4A va depinde de modul

in care ne comportam in aceasta existenta, Bineintrel€s, daca

individul nu crede in existenta vietrii de apoi, picatele nu ajung

sa se constituie intr-un ansamblu de norme pe care, intr-o maimare sau mai mica masu.Ia, le irnpune societatea. Pe nngaaceast4 totul depinde $i de felul cum infelegem rcligia- Daca o

facem in sens snict literar, este rm lucru nociv pentru fiinlaumana. Religia este doar un termen de orientare, pentru ca indi-vidul sa aiba un instument menit sal ajute sa comita un numarcAt mai rnic de fapte ilicite".

in opinia mbinului Daniel Goldmar; ,,prmem binele $i riulin rclalie cu viata si cu moartea''. in universul biblic, acest lucru

apare c6nd se vorbe$te desprc fapnrl ca. date fiind viala Si binelemoartea $i raul, este aleasa, a$adar, yiata insi in acest scop, noi

trebuie sA avem con$tiinta a c€ea ce inseafima yiala Si ce anume

esie moartea- in literatura rabinica exista, in acest sens, o pove-

stirc ce relateazi disperarea carc a pus stAp6nire pe Adam odafA

cu lasarea primei nopti, fiindca el a crezut ca asa avea sa fieintreaga viatA, ne$tiind cA dupA noapte vine ziua" Prin urmare,

cand abordam chestiuni privitoare la ceea ce este privat si pu-blic, bine 5i rau, trebuie sa avem clar in minte ce anume implicahecare dintre ele, penhu a lua o pozifie faF de ac€stea $i pentru

a ne opune sau a le sprijini.

Filosofi francez Auguste Comte ne asigura ca,,nu incape

nici o indoiala ca orice progres social se sprijina in esenlA pe

Cele gapte pdcate caviale 15

moarte". Ca sa avem incredere in progrcs, se cuvine sa avem

incredere in moarte. Dacd. vom analiza textul biblic, vom con-

sata ca ingerul Exterminator nu este decat cel care ne antici-p€aza un viitor fara cusur, gi nu spada strllucitoare cu care ne

ucide Si ne arata drumul.

Existi o expresie de resemnare ce se intrebuinteaza cand

moare cineva Si care ma mabneste intotdeauna: ,,Asta-iviala!" Sa fie clar: iubesc via1a, dar nu 9i legile ei, indeosebi

acelea care au o stransa legAtud cu moartea, deoarece mi se

pare ca este o nemeritam fuanie. Data fiind aceasta situafie,

ma intreb daca mai pot spune, fara a mA in$ela, cA, hu-ade-var, iubesc viata.

Pacatele capitale sunt comport:rmente fire$ti care, prin

exces, isi pierd caracterul operativ. Esrc logic sa vrei sa

mananci ca sa-ti refaci puterile. Dar daca ti se da sa mananci

o vacA intreaga, faptul nu mai este operativ, intrucat, cu multnoroc, n-o sa te mai pofi umi din loc cel putin o saptamana.

Sau este foarte bine ca-d plac femeile, pentru ca specia sa

nu dispara, insa bineinteles cA daca le violezi pe toate cele

care-ti ies in cale pe scara blocului. comiti un exces c:ue

ajunge si blocheze dorinla.

Ornar Abboud ne asigurA ca ,,exisg o intreaga industriecarc da na$tere la dorinle gi apetinui. Tr4im intr-o epoca in care

foarte multri spun ca nu au religie. Consider cA pot sa nu aiba

credint€ monoteisle sau de orice alt tip in relalie cu o divinitate

dar sigur au o mare religie: capitalismul 9i consumul ajunse laparoxism, ca valori absolute. Traim afundali nu in paca€lecapitale, ci in picatele capitalului. Contrapartida acestei ideieste ca s-ar putea afiIma cA este vorba despre o dorinla de a

progresa $i de a dobandi elemente materiale pentru a trAi maibhe. Dar aici incolfeste intrebarea in legatura cu ceea ce

inseamna sa trdm sau nu mai bine".