cvj nr 922,luni17 august

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 922

Luni, 17 August 2015

O ricine poate ajunge parlamentar. Acest fapt estedovedit chiar de actualii aleºi hunedoreni care din

diferite funcþii, unele nu tocmai înalte au ajuns sã facãlegi care vizeazã soarta a peste 20 de milioane delocuitori ai þãrii. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Trei adolescenþi au urcat în munte, în zona stânei dinvârful Oboroca, dinMunþii Retezat, înapropierea municipiu-lui Lupeni, zonã încare au rãmas pânã

s-a înnoptat ºi apoi s-au temut sã maicoboare. Apelul la112 a fost efectuat de unul dintre cei treiadolescenþi, care amai susþinut ºi cã seteme sã nu se acci-

denteze, dar ºi deîntuneric.

Imediat dupã apel, doi jandarmi dincadrul Postului deJandarmi MontanStraja au pornit încãutarea adolescenþi-lor, iar dupã maimulte ore i-au gãsit.

Cei trei adolescenþile-au povestit jan-darmilor montani faptul cã au plecat pemunte în jurul orei12.00 sã se plimbe ºisã facã un gratar.

Apoi, dupã ce s-aînnoptat, le-a fostteamã ºi au sunat la112. Jandarmii i-au

coborât de pe munte,pe cei trei ado-lescenþi, pânã înmunicipiul Lupeni, deunde au fost luaþi decãtre familiile lor.

Cei din munte, lerecomandã tuturorcelor care se aven-tureazã pe trasee maiîndepãrtate sã aibãasupra lor toate mate-rialele pe care le con-siderã a fi necesaresau utile, astfel încâtîn cazul în carerãmân blocaþi sau serãtãcesc în zonelemontane, sã sereducã pe cât posibilriscul accidentãrii sau,mai grav, sã evite sãse rãtãceascã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Femeie ucisãde tren laPetroºani

T rupul neînsufleþital unei femei a fost

descoperit vineridimineaþã de oameniicare au trecut prin zonaDacia, între liniile cãiiferate.

Incidentul a fost raportatdupã miezul nopþii ºi de unuldintre mecanicii ultimuluitren care a tranzitat pe tim-pul nopþii ruta din Petroºani.Cel mai probabil este vorbadespre o sinucidere.

O femeie de 57 de ani cu probleme psihice a fostcãlcatã vineri la primele ore,de un tren. Oamenii legii au fost sesizaþi de cei care au zãrit cadavrul dimineaþãpe calea feratã.

Femeia era cunoscutãcelor de la ambulanþã, dupãce aceºtia au transportat-o demai multe ori la spital.

„Chiar în urmã cu douã zileºi noi ºi Ambulanþa am ajunsîn zona centralã, pentru cãam fost solicitaþi prin 112 ºiam gãsit-o pe stradã. Îi erarãu ºi ne alertase o femeie deacolo. Am dus-o la spital, darapoi a plecat pe picioarele eispre casã”, a spus unul dintremembrii echipajului SMURD,care venise la faþa locului.Ultimul tren a trecut puþindupã miezul nopþii ºi atuncise pare cã ar fi fost impactulfatal.

ªi oamenii legii recunosccã o cunoºteau pe femeie ºinu o datã aceasta le-a datmulte bãtãi de cap. Ea locuiape unde apuca ºi luna trecutãfusese internatã la spitalul deboli mintale de la Zam. „Înluna iulie, am fost solicitaþi são transportãm la spital laZam, dar de mai multe oriam fost nevoiþi sã intervenimîn scandalurile provocate deea ºi familia nepotului sãu,pentru cã acolo locuia uneori”, a spus unul dintrepoliþiºtii prezenþi la faþa locului în ziua tragediei.

Nimeni nu ºtie cum aajuns sub roþile trenului ºidacã a fost un act voluntar,ori involuntar. Femeia locuiadin când în când la un nepotîn Cartierul Aeroport, iarpoliþiºtii au intervenit denenumãrate ori în scandalurileprovocate de ea ºi rudele sale.

Poliþia a deschis o anchetãºi nu este exclusã variantasinuciderii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Ce meserii au politicienii hunedoreni?

Laurenþiu Nistor s-aangajat abia la 39 de ani.

Ca primar…

Adolescenþi rãtãciþi pe munþi la LupeniT rei adolescenþi din Lupeni au pus

pe jar autoritãþile locale dupã ceau sesizat, la finele sãptãmânii trecute,prin „112”, salvamontiºtii ºi jandarmii.Ei au declarat cã le este fricã sãcoboare, ca sã nu se rãtãceascã ºi auaºteptat sã vinã cineva dupã ei.

M ai mulþi reprezen-tanþi ai ambasade-

lor din România s-au întâlnit cu o parte dintreprimari, cãrora le-au propus diverse afaceri.Singurul prezent din zonanoastrã a fost GheorgheIle, care s-a întors cu oserie de idei de afaceri,menite sã înlocuiascãmeseria de miner, pentrucã sunt mari ºanse sã fiecreate noi locuri de muncã.

Câteva ambasade dinRomânia sunt dispuse sã îºigãseascã parteneriate înadministraþiile de la noi, iarprimarul din Vulcan,Gheorghe Ile, care a participat la o întâlnire peaceastã temã, vine ºi nespune ce ar putea sã dezvoltela noi.

Este vorba despre fermede animale, fabrici de prelua-re ºi ambalare a diverselor

produse pe care le culegemde pe munþi, ori chiar livezide nuci. Strãinii sunt dispuºisã ne acorde tot sprijinul ºi nua fost uitat nici turismul.

„Am avut o discuþie cuambasadorul Palestinei, carea solicitat din Româniatãuraºi, viþei. Asta m-a încân-tat cã aici la noi este o zonãprielnicã sã creºtem aceºtitãuraºi ºi sã îi facem la 400kg, iar ei ne asigurã vânzarea.Noi sã afcem crescãtoriile ºi

când ajung la greutateasolicitatã, îi vindem ºi creãmlocuri de muncã. Solicitãfructe de pãdure ºi eu amspus cã ar fi mai corect sãfacem aici o fãbricuþã de conservare a fructelor, iar eiau fost de acord. A mai venitºi cel din Mali care a solicitatfructe de pãdure naturale,netratate. Cel din Cehiadorea sã investeascã în turismºi eu i-am prezentat toateoportunitãþile din toatã ValeaJiului ºi vor veni sã facã aici o

vizitã în acele zone”, adeclarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Tot cu ambasadorii strãini,primarul Gheorghe Ile spunecã a discutat ºi despre oportu-nitatea de a accesa fonduri dela Uniuniea Eropeanã, ca sãdezvolte zone de la periferiaoraºelor. „Am vorbit desprezone cum este Dealul Babii,Câmpul lui Neag, Jieþul – trecerea lor în zonã ruralã prinHotãrâre de Guvern, în aºa felîncât sã obþinem fonduri pen-

tru rural, cã noi, urbanul nuprea putem sã accesãm fon-duri pentru aceste zone”, maispune primarul Ile.

Toate demersurile au fostfãcute ºi deja primarulGheorghe Ile a discutat cu ceiinteresaþi. Nu lipseºte ideealivezilor de nuci, pentru cãstrãinii sunt gata sã cumperecantitãþi industriale de la noiºi, dacã va ieºi ºi Hotãrâreade Guvern pentru zonele peri-urbane, sunt paºi fãcuþi pen-tru a ieºi din impactul negativlegat de închiderea minelor.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cãrbunele scosdin minele din ValeaJiului nu ajunge pentru a crea unstoc aºa încât sãpoatã funcþiona celedouã termocentrale.

Toate acesteasunt generate delipse investiþiilor înmine, pentru cã nuau mai fost deschisenoi fronturi de lucruºi acum, fãrã impor-turi de huilã, nu esteposibilã realizareastocului de cãrbunepentru douã termo-centrale.

În plus, niciinvestiþiile la grupulIV de la Paroºeni nuau fost finalizate,pentru cã ajutorul destat care trebuia sã

ajungã aici dinaprilie, încã nu afost alocat. Unapeste alta, cei carepierd sunt oameniibranºaþi la sistemulde termoficare dinDeva ºi Petroºani,iar Tiberiu IacobRidzi s-a gândit sãsesizeze GuvernulRomâniei ºi pe pre-mierul acestuia.

„În acest momentstãm prost din punct de vedere al aprovizionãrii cucãrbuni a termocen-tralei de la Paroºeni.Am avut o discuþiecu directorul Viºan,iar acesta mi-a trimis o prezentare asituaþiei din punct devedere tehnic, mi-a

explicat ce înseamnãstocul de cãrbunepentru perioada deiarnã. Urmeazã înzilele viitoare sã am o întâlnire ºi cuprimarul din Deva,cu domnul PetreMãrginean, pentrucã ºi cei din Deva auîncãlzire centralizatãºi împreunã vomface demersuri pentru a sensibilizaGuvernul despreaceastã problemãfoarte importantã,care nu poate firezolvatã pe planlocal”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

CEH are acum ocapacitate limitatãde huilã ºi nu poateasigura cantitatea

necesarã pentruiarna care vine. Suntdouã soluþii, însã,dacã despre investiþiiîn minele de huilã,este mai greu devorbit în acestmoment, pentru cãasta nu s-a maiîntâmplat de pesteun deceniu, atuncisingura soluþie via-bilã rãmâne importulde huilã pe careGuvernul ºi pre-mierul Ponta trebuiesã ºi-l asume. În cazcontrar, populaþiadin Deva ºiPetroºani, ori Vulcansau Lupeni, trebuiesã renunþe la ter-moficare ºi sã îºicumpere centraletermice pe gaz.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Conducerea SocietãþiiNaþionale de Închideri MineValea Jiului este alãturi defamilia prof. univ. dr. ing.Nicolae Iliaº în acestemomente de durere pricinuitede trecerea în nefiinþã ascumpei sale soþii

ILIAª LIVIA Dumnezeu sã o

odihneascã în pace!Compasiune ºi sincere

condoleanþe.* * *

Un gând de mângâiere ºi sincere condoleanþe familiei ILIAª, la despãrþireade cea care a fost

ILIAª LIVIA Dumnezeu sã o ierte

ºi sã o odihneascã în pace!Societatea Naþionalã de

Închideri Mine Valea Jiului* * *

Profund îndureraþi, suntem alãturi de familiaprof.univ.dr.ing. Nicolae Iliaº,în momentele triste prin caretrece, la pierderea scumpeilor,


odihneascã în pace!Universitatea din Petroºani

Primãria ºi Consiliul Local al MunicipiuluiPetroºani este alãturi defamilia prof.univ.dr.ing.Nicolae Iliaº în încercareagrea pricinuitã de disparitiascumpei sale soþii.


odihneascã cu drepþii Sãi, iarpe cei îndureraþi sã-i mângâieºi sã-i întãreascã.

Sincere condoleanþe!* * *

Transmitem sincere condoleanþe ºi suntem alãturide familia prof.univ.dr.ing.Nicolae Iliaº, la desparþireaneaºteptatã de scumpa sasoþie,

ILIAª LIVIA Dumnezeu sã

o odihneascã în pace!INSEMEX INCD SA

Petroºani * * *

Împãrtãºim durerea familiei prof.univ.dr.ing.Nicolae Iliaº la pierderea celei care a fost,

ILIAª LIVIA o minunatã mamã ºi soþie

Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

Familia Serafinceanu

DECESE

Semnale de la ambasadele strãine pentru Valea Jiului

Sesizeazã Guvernulpentru termoficare

V alea Jiului ºi municipiul Devasunt în impas ºi în aceastã

iarnã sistemul centralizat de termofi-care este pus sub semnul întrebãrii.Tocmai de aceea, primarii din Petroºaniºi Deva vor sã sesizeze GuvernulRomâniei, pentru a cere sprijin.

S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: LUNI 17.08.2015 ÎN PETROªANI - între orele 09.00 - 15.00. Zona afectatã:Str. Institutului, Brazilor, C- tin Brâncusi, Ghe. Lazãr, ªtefan cel Mare, Muncii, Plaiului,16 Februarie ºi blocurile de garsoniere de pestr. Gen. Dragalina

Motivul restrictiei: Refacere branºament imobildin zona ªcolii Sportive Petroºani

Vã mulþumim pentru înþelegere

Oricine poate ajungeparlamentar. Acestfapt este doveditchiar de actualii aleºihunedoreni care dindiferite funcþii, unelenu tocmai înalte auajuns sã facã legicare vizeazã soarta apeste 20 de milioanede locuitori ai þãrii.

M erceolog,inginer sau

electrician

Meseriile de bazã aleparlamentarilor hune-doreni sunt dintre celemai diverse. Mulþi din-tre ei au fost muncitoride rând, iar cu perse-verenþã ºi împinºi dinspate de partid auajuns în ParlamentulRomâniei acolo undeiniþiazã ºi voteazã legi.

Spre exemplu,Bogdan Þâmpãu a fostmercolog în perioada1998 – 2000, apoi laaceeaºi firmã din me-diul privat a ajunsdirector economicpânã în anul 2004.Din anul 2004 aînceput ascensiuneatânãrului parlamentar.A fost inspector despecialitate în ConsiliulLocal Deva, apoi înanulº 2007 a ajunsmembru în ComitetulRegional de EvaluareStrategicã ºi CorelareRegionalã Vest, iar înperioada 2006 – 2008 a fost director lapentru DezvoltareEconomico-Socialã ajudeþului Hunedoara. Înperioada 2007 –2008, Þâmpãu a fostconsilier judeþean, iaracum este deputatPNL.

Nou intrat în parla-mentul României esteMIrcia Muntean care aîn perioada 1982 -1990 a fost electricianla turnatoria - otelaria“ Siderurgica “ S.A.,Hunedoara, iar dupãanii “90 a fost ºef deechipã la aceaºi soci-etate. Din anul 1996pânã în 2012, acesta acondus devenii din

postura de primar, iaracum este deputat.

Carmen Hãrãu alãsat locurile de muncãde la stat pentru celdin mediul privat careîi ºi aduce satisfacþii.Parlamentarul are ovastã experienþã. Înperioada 1983-2012 -cu excepþia a doi ani afost profesor (liceu,ºcoalã de maiºtri, facultate), actualmente,conferenþiar universitarla UniversitateaPolitehnicã Timiºoara -Facultatea de InginerieHunedoara. Din 1983pânã în 1985 a fosteconomist stagiar laCC Giurgiu. Din ’85pânã în 1991 a activatîn acelaºi domeniu deactivitate ca economistla CS Hunedoara, iardin 1991 pânî în 1995a fost funcþionat publicla Primãria Hunedoara.Aproape 10 ani,Carmen Hãrãu a con-dus afacerile familiei,aceasta fiind directorgeneral al grupului defirme Micro Mega,care are circa 700 deangajaþi din 1995pânã în 2012. dupãcâºtigarea alegerilorparlamentare, deputa-tul PNL a renunþat laconducerea societãþii.

Un alt deputat carea lucrat în învãþãmânteste Natalia Intotero.Pe piaþa muncii aceas-ta a intrat în anul1995 când a ocupat

funcþia de institutorpânã în anul 2004 la oºcoalã din Brad. Mai apoi a lucrat caprofesor ºi în acelaºitimp a fost ºi consilierjudeþean pânã în anul2008. în perioadaiunie 2008 –octombrie 2009 alucrat în cadrulMinissterului AfacerilorExterne, iar din mai2012 pânã în decembrie 2012 a fostsecretar de stat înDepartamentul Pentru Românii dePretutindeni. Din anul2012 Natalia Intoteroa devenit deputat PSD.

Petru Sorin Marica a intrat ultimul înParlamentul României.Acesta l-a înlocuit peDan radu Ruºanu.Marica a lucrat înperioada 1988 - 1995ca subinginer SucursalaRâul Mare Retezat, iarîn perioada 1995 -2000 - subinginer SCConsmin Petroºani.Marica a dovedit cãpoate ajunge primar.Astfel din anul 2000 ºi pânã în 2014 acestaa deþinut funcþia de primar al comuneiSãlaºu de Sus.

Deputatul PSDCristian Resmeriþã afost profesor în perioa-da 2002-2008, iarapoi acesta a alesParlamentul, din 2008ºi pânã în prezentocupând funcþia de

deputat. Laurenþiu Nistor

pare sã fi avut contactpentru prima datã cupiaþa muncii la vârstade 39 de ani. Cel puþin aºa reiese din Curriculum-ul Vitaepostat pe site-ulCamerei Deputaþilor.Nistor a fost în perioda1990 – 2008 primaral comunei ªoimuº, iardin 2008 ºi pânã înprezent ocupã funcþiade deputat PSD.

S enatorii,meserii diverse

ªi senatorii hune-doreni se pot lãuda cumeserii diverse. Spreexemplu, HaralambieVochiþoiu a fost strun-gar Umirom Petrosaniîn perioada 1988 –1991, apoi din 1991pânã în 1997 muncitor E.M.Petrila, din 1997pânã în 2001acesta a avansatfiind inger laMina Petrila. Din2001 - 2004Vochiþoiu a pre-dat. Acesta fiind cadru didactic asociat -Universitatea din Petrosani,Facultatea deStiinte, DisciplinaPolitologie. Dinmai 2001 - Iunie2005, senatorul afost în fruntea AJOFMHunedoara în funcþiade directorManagementul pieteimuncii. Dupã trei ani,acesta a revenit laFacultate. În perioada2006 - 2008 a fostadru didactic asociat -Universitatea dinPetrosani, Facultateade Stiinte, DisciplinaPolitologie.Haralambie Vochiþoiueste din anul 2012senator PSD.

Dorin Pãran ºi-aînceput activitatea pepiaþa muncii în anul1984 când timp deopt ani a ocupatfuncþia de inginer, apoi12 ani a fost director

la o societate privatãdin Deva, iar din anul2004 pânã în 2008 afost vicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara. În perioa-da iunie-decembrie2008 a ocupat funcþiade director general la ofirmã privatã din Deva,iar din 2008 acestaeste senator.

Mariana Câmpeanueste cunoscutã publicu-lui larg ca fost ministrual muncii în diferitemandate. Aceasta ºi-aînceput cariera în anul1971 când a fostEconomist statistician,Direcþia Judeþeanã deStatisticã Ilfov pânã în1973. din mai 1973pânã în iunie 1984 afost economist laDirecþia Centralã deStatisticã. Aici aavansat, iar MarianaCâmpeanu a devnitªef Serviciu post pe

care l-a ocupat pânã înanul 1998. perioadafebruarie 1998 - febru-arie 2001 o prinde peMariana Câmpeanu cadirector General laDMPS Ilfov, iar apoipânã în aprilie 2007devine Aprilie 2007,director executiv laCasa Judeþeanã dePensii Ilfov. Din 2007ºi pânã în 2008 sena-torul a ocupat funþia depreºedinte al CaseiNaþionale de Pensii ºiAsigurãri Sociale când pentru trei lunidin septembrie pânã îndecembrie 2008,Mariana Câmpeanudevine Ministru alMuncii. Doi ani(decembrie 2010 –decembrie 2012)Mariana Câmpeanupãrãseºte fotoliul deministru ºi devine deputat. Urmãtoarealegislaturã, MarianaCâmpeanu devine senator ºi ministru alMuncii, fotoliu pe careil ocupã pentru oscurtã perioadã detimp.

Cam acestea suntfunþiile pe care le-audeþinut parlamentariiînainte sã ajungã sãaibã soarta românilorîn mâinile lor. Aceºtiaau demonstrate cãorice muncitor de rândpoate sã ajungã sã facãlegi, dar condiþia esteuna singurã ºi extremde important. Muncitorsã fii, susþinere politicãsã ai!

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni 17 August 2015 Politic 3

Ce meserii au politicienii hunedoreni?Laurenþiu Nistor s-a angajat abia la 39 de ani. Ca primar…

Foto: Libertatea

”Este o marepierdere pentruFranþa” - PatriceGabriel Eyraud,Université deStrasbourg

”A fost cu adevãrat un mareom. Un om de calitate ºi onoare” -

Ayoub EL Idrissi,Ministere DeL'éducation Nationale

”ADIF este trist ºiîn doliu” - IdrissaBadji, Directeur laAdif Asso

Vestea cã IonelZmãu, profesorul defrancezã ºi fondatorulpreºedinte al AsociaþieiCulturale ”Les amis dela France” Petrila, apãºit în eternitate, aºocat multã lume…

Ionel Zmãu, unrebel, un Om de valoare, care s-a bãtutpentru fiecare realizare,toate de anvergurãnaþionalã ºi interna-þionalã, riscându-ºi stabilitatea familiei ºisãnãtatea, a demons-trat cã era cu adevaratbun în tot ce a fãcut în plan cultural, astrãlucit ca profesor de francezã, a adusEuropa ºi mai alesFranþa în colþul uitat delume, Petrila, transfor-mându-l într-un pol alfrancofoniei înRomânia. Capreºedinte al AsociaþieiCulturale LES AMISDE LA FRANCE -Petrila a coagulat uncolectiv care a uimitFranþa ajungând cunos-cut pânã la Bruxelles ºimai departe. A atras înjurul sãu profesori, doc-tori, ingineri, finaþiºti,mineri, universitariromâni ºi europeni,artiºti, scriitori locali,naþionali ºi internaþio-nali etc., a iubit copiiiºi tinerii, a dus faimatalentului lor ºi a pro-movat tradiþiile dintreJiuri în lume, încât laBruxelles, Asociaþiaeste una dintre cele

mai cunoscute, iar înFranþa – mult apreciatãºi premiatã.

A vrut sã înfrãþescãPetrila cu douã oraºe,care ºi-au oferit frãþiadatoritã lui, a mem-brilor ºi voluntarilor,dar administraþia localãa fost ”surdã ºi mutã”,oameni de afacerifrancezi ºi-au oferitsprijinul, iar abasadorulFranþei a aºteptat invitaþia administraþieide la Petrila, invitaþiecare nu a fost trimisãniciodatã…

ªi câte uºi a deschisIonel Zmãu! ªi toateastea cu bolovani legaþide gât suportând umi-linþa la care l-au supusunii edili locali, maiales din ultima legislaturã, în viziuneacãrora ”dacã bani nu e,nimic nu e”...

A poposit in Vale înurma cu vreo 30 deani, iar bagajul sãu erao geantã de umãr... Deatunci l-am cunoscut,ne-am ajutat pentru alua startul vieþii, apoifiecare a luat-o pe dru-mul sãu, dar ne spri-jineam pe stâlpul solidal prieteniei... A lucratla minã ºi cu perseve-renþã ºi-a construit propria scarã pentru aconstrui o alta, cea aculturii într-un stil unic,cu preþul foamei, alsãnãtãþii ºi al vieþii… ªicâte proicte avea! Nuse va gãsi curând cine-va care sã se dedice lortotal, cum a fãcut-o el.

Plecarea lui bruscã,la 54 de ani, în urmaunui cancer hepatic fulminant, depistat înurmã cu doar 2 luni,este ºocantã...Prietenii sunt mult maisãraci fãrã el, iarPetrila, Valea ºi þaraprin cei ce l-au întîlnit,copii, profesori, colaboratori, elevi,liceeni de talent, toþi,par derutaþi. S-a pierdut o busolã...

ªi din întreaga lume,cei care l-au cunoscutau trimis sute demesaje-omagiu, deapreciere ºi regret, au

transmis condoleanþefamiliei ºi nouã,românilor, pe reþele desocializare…

Patrice GabrielEyraud - Université deStrasbourg ºi Charlesde Gaulle: Toutes mescondoléances Madalinaet à tous ceux qui l'ontbien connu etl'aimaient. C'est uneperte énorme pour la

France. Nous nousconnaissions depuis denombreuses années, al'époque où je militaisbeaucoup pour laRoumanie, a EST,Opération VillagesRoumains. On s'est

même rencontré aParis dans les années2000. Je penserai alui. RIP

Idrissa Badji -Directeur la Adif Asso:Ionel Zmãu now rests... I have just beeninformed of the deathof a friend, a partner, alover of the city ofCognac, a person whohas participated inalmost all our projects.A lover of French cul-ture and France. A sin-cere and available guy.

ADIF is saddenedand in mourning.

Member of the EDIplatform. All my con-dolences to his family,his daughter MãdãlinaZmãu, the AssociationFriends of France...Goodbye dear friend,good rest.

Ayoub EL Idrissi -Ministère DeL'éducation Nationaleºi Lycée d'excellenceGuelmim: He wasreally a great man. Aman of quality andhonor. Rest In Peace.

Seddik Nouri -Architect/UrbanPlanner: Mes sincerescondolences a toutes lafamille Ionel Zmãu etmes amis de romanieles amis de France,Petrila.

Echipa Secþieifranceze a RadioRomânia Internaþionaldoreºte sã transmitãsincerele sale condoleanþe familieiDomnului Ionel Zmãu.Ne permitem sã alã-turãm aici (facebook–n.n.) interviul pe caredumnealui ni l-a acor-dat exact acum un an,pe 14 august 2014 -http://www.rri.ro/fr_fr/petrila_ville_de_mineurs-21036

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

În urmã cu mai binede o sãptãmânã, înmajoritatea ziarelorlocale ºi judeþene aapãrut un material-ºablon despre un tânãrde 34 de ani, DanMarinescu, din Vulcan,care a fost numit înComisia Naþionalã deEnergie a seniorilorPNL , dupã ce în 2013fusese desemnatpreºedinte al ComisieiNaþionale deSpecialitate pe Energie,la Congresul tinerilorliberali.

Cine este cu ade-vãrat, cine îl susþine, ceîl recomandã, citiroriinu au aflat... Se ºtie cãeste preºedintele TNLVulcan ºi vicepreºedintela judeþ ºi cã a colaboratcu mulþi politicieni dinteritoriu ºi din plannaþional. Dar în planprofesional CV-ul sãueste impresionat ºi estesingurul tânãr din Valea

Jiului care face partedin Consiliul NaþionalRomân al ConsiliuluiMondial al Energiei.Existã membri, dinValea Jiului, ai acestuiConsiliu de rang înalt,dar sunt cercetãtori,

profesori universitari,oameni cu vastã expe-rienþã ºi excelenþã îndomeniu energetic pediverse paliere.

Dan Marinescu a fostrecomandat pentruacest for de coordona-torul ºtiinþific de docto-

rat, academicianprof.univ.dr.ing. NicolaeIliaº, de la UnivesritateaPetroºani. Pâinea, cumse spune, ºi-o câºtigã depe poziþia de director deproiect al investiþiei dedesulfurare de la SEParoºeni, un proiect învaloare totalã de65.300.000,00 Euro.Experienþã are, pentrucã a lucrat ºi colaboratcu multinaþionale deprin Franþa, Germania,Italia, Portugalia, MareaBritanie, Scoþia,Norvegia etc., pe undea continuat ºi ºirul despecializãri într-undomeniu atât de vast caenergetica.

Dan este unul dintrecei trei copii ai familieiMarinescu, cu bunici dinpartea mamei momâr-lani din Paroºeni. Tatãleste energetician cu ovechime de 37 de ani,iar mama laborantchimist. Mai are unfrate care este inginer înindustria automotive, laDej, ºi se pregãteºte sãplece, în lunaoctombrie, în Japoniapentru doi ani, trimis defirma japonezã la carelucreazã. Sora saactiveazã pe o poziþiebunã în domeniul bancar la Timiºoara, lao bancã de renume.

Cum au reuºit înviaþã ºi mai ales cum arãzbãtut Dan M. dincolode graniþe cucerindlumea?

” Am deprins multedin principiile de viaþãale bunicilor mei, ambiiveterani de rãzboi ºieroi ai neamului româ-nesc care acum nu maisunt dar pe care eu îipãstrez vii în amintire...Niºte oameni modeºti,harnici ºi patrioþi, trecu-ti prin încercãrile vieþiide la care am învãþatnumai lucruri bune încãde mic copil. Pãrinþiimei sunt cei de la caream deprins puterea de amerge înainte oricât degreu ar fi ºi sã-mipãstrez speranþa înorice situaþie pentru cãnici lor nu le-a fost uºorcu trei copii. Tatãl meueste un om cu un carac-ter puternic care mergepânã în pânzele albeatunci când constatã cãi s-a fãcut o nedreptateºi cred cã aici l-ammoºtenit ºi eu. Caurmare, în viaþã mãghidez dupã principiiuniversal valabile - cinstea, onestitatea,

integritatea, demnitateaumanã, toleranþa, per-severenþa etc. Pentrumine nu sunt doarvorbe, eu chiar cred cãdoar aºa se poate rãz-bate…” – s-a destãinuitDan Marinescu.

În discuþiile purtate,am constatat cãfoloseºte foarte descuvântele patriotism,þarã, neam cu o undãde pioºenie mai rarîntâlnitã la tinerii deastãzi. Aceastã atitudineºi simþire a existat înrândul tinerilor în primiiani de dupã revoluþie,dupã care s-au diluatsemnificativ, apoi înmare parte a dispãrutdin multe motive.

Din vorbã în vorbã,am aflat cã DanMarinescu estestrãnepotul lui ArmandCãlinescu, PNÞ, celcare în 1939, a fostnumit de regele Carolal II-lea în funcþia depreºedinte al Consiliuluide miniºtri (prim-minis-tru) al României, dupãce a fost de mai multeori ministru în guverneleconduse de Vaida-Voievod ºi OctavianGoga. Se pare cã istoriafamiliei l-a marcat profund pe nepot ºi l-adeterminat sã intre ºi în politicã.

” Tata este cel caremi-a povestit multedespre unul dinstramoºii mei care amurit pentru dreptate ºilibertate fiind împuºcatde legionari. Este vorbade Armand Cãlinescu,

prim ministru pe vre-mea lui Carol al II-lea,care a fost unchiul ºinaºul de botez al buniciimele, pe linie paternã.

O datã ce am aflatacest lucru, cã suntstrãnepotul unui omcare a scris istorie cupreþul vieþii, s-a produsceva, parcã mi s-a trezitºi a devenit acut un simþal datoriei, al ridicãriistachetei pretenþiilorfaþã de mine, deevoluþia mea… Amdecis, mai târziu, sãintru în politicã hotãrâtsã schimb cât pot demult percepþia lumiiasupra politicii actualeîncercând sã îndreptlucrurile într-o direcþiebunã pentru comunitateºi pentru România. ªtiucã sunt tânãr… Însã sãºtiþi cã sunt mulþi tinericare gândesc ca mine ºiva veni ºi vremea cândnoi vom schimba înbine soarta României.Cred asta cu tãrie, ºivreau sã ne pregãtimcât mai bine profesionalºi politic, pentru cãnumai noi tinerii maiputem schimba cevaþinând cont de situaþiaactualã” – a spus DanMarinescu, director deproiect ºi fost multiplumanager.

I-am cerut sã nespunã un citat o zicereîn care se regãseºte ºidupã care se ghideazã.

”Mã ghidez ºi mãregãsesc în citatul luiAlbert Einstein ºi anumecã "Valoarea unui omrezidã în ceea ce dã elºi nu în ceea ce estecapabil sã primeascã.Ceea ce faci pentru tinedispare odatã cu tine,dar ceea ce faci pentrualþii rãmâne pentru eternitate".

Prin urmare, încercsã fiu un om de valoareºi nu neapãrat un omde succes, sã mã per-fecþionez continu atâtpe plan profesional câtºi spiritual acumulandcât mai multecunoºtinþe” – a rãspunstânãrul technocrat ºipolitician DanMarinescu.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 20154 Actualitate Actualitate 5

Strãnepotul fostului prim ministru asasinat de legionari, Armand Cãlinescu, este un tânãr tehnocrat ºi politician din Vulcan”T ata este cel care mi-a povestit multe

despre unul din strãmoºii mei care amurit pentru dreptate ºi libertate fiindîmpuºcat de legionari. Este vorba deArmand Cãlinescu, prim ministru pe vremea lui Carol al II-lea, care a fostunchiul ºi naºul de botez al bunicii mele,pe linie paternã. O datã ce am aflat acest lucru, cã suntstrãnepotul unui om care a scris istorie cupreþul vieþii, s-a produs ceva, parcã mi s-atrezit ºi a devenit acut un simþ al datoriei,al ridicãrii stachetei pretenþiilor faþã demine, de evoluþia mea…” – Dan Marinescu,director proiect SE Paroºeni, preºedinteTNL Vulcan.

Am pierdut un Zmeu…

Nedeia Troiþiei adevenit un simbol alsãrbãtorii de SfântaMaria în Parâng, acolounde momârlanii ne-auaºteaptat sã petrecmcu ei. Nu mai puþin de8 oi au fost sacrificate,iar voia bunã a fostasiguratã de cântãreþide muzicã popularã.

Organizarea esteexclusiv a liberalilor, iar

coordonatorul acesteiformaþiuni în ValeaJiului, Costel Avram s-a declarat mulþumitde reuºitã, mai ales cãparticiparea a fostmasivã. Cozile latelescaun au fostimense ºi, când auobservat cã se stã ºicâte o orã la staþia deîmbarcare, autoritãþilelocale au pornit ºi cel

de al doilea telescaun. „În anul 2015,

PNL a organizat singur Nedeia Troiþei,asta însemnând organizaþiile Petrila ºiPetroºani, iar alãturi de noi a fost ºipreºedintele CJHunedoara AdrianDavid. Am organizatnedeia ca la momâr-lani. Am fãcut acea

pomanã pentru 450de persoane ºi vomface tot ceea ce tre-buie fãcut aici în ValeaJiului”, a spus CostelAvram, preºedintelePNL Valea Jiului.

În munte a avut locºi o slujbã religoasã,oficiatã la troiþa ridi-catã în memoria celorcare au pierit pe munþide-a lungul timpului,

iar la manifestãri aparticipat ºi primaruldin Petroºani, TiberiuIacob Ridzi.

„Este o tradiþie pecare momârlanii opãstreazã ºi noi,administraþia localã,am oferit telescaunulgratuit, prin hotãrârede consiliu. Asta pentru ca toþi cei dinoraº, care au vrut sã

urce aici la munte, sãpoatã sã participe”, aspus Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Oamenii au petrecutîn munte, au mâncattocanã de berbec,pãsat ºi au ascultatcântece populare.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 20156 Actualitate

Acþiunea“Blocada” P oliþia Românã

desfãºoarã în aceastãperioadã acþiunea„Blocada” - pentru pre-venirea faptelor antisociale ºiasigurarea unui trafic rutiersigur, în special pe drumuriledinspre ºi cãtre punctele detrecere a frontierei, se aratãîntr-un comunicat de presã alIPJ Hunedoara.

La nivelul judeþului Hunedoara, înperioada 06-12 august a.c., la acþiu-nile desfãºurate au participat, înmedie, zilnic, peste 390 de poliþiºti,în special din cadrul structurilor deordine publicã (205), rutierã (100) ºiinvestigaþii criminale (71). În urmacelor peste 90 de acþiuni punctualedesfãºurate în perioada amintitãpoliþiºtii hunedoreni au constatat 30de infracþiuni, dintre care 8 denaturã judiciarã, 16 la regimul circu-laþiei rutiere, una la regimul armelorºi muniþiilor, restul faptelor vizândalte genuri de infracþiuni. Dintreinfracþiunile descoperite, 14 au fostconstatate în flagrant delict. Deasemenea, au fost aplicate 871 desancþiuni contravenþionale, în valoa-re totalã de peste 182.500 de lei,

dintre care 86 pentru nerespectareanormelor privind ordinea ºi liniºteapublicã, prevãzute de Legea61/1991, a ordinii ºi liniºtii publiceºi 14 amenzi la Legea 12/1990,privind protejarea populaþieiîmpotriva unor activitãþi comercialeilicite. În urma activitãþilordesfãºurate în trafic, poliþiºtii rutierihunedoreni au aplicat 724 desancþiuni contravenþionale prevãzutede O.U.G. 195/2002, privind circu-laþia pe drumurile publice, dintrecare 6 pentru consum de alcool,363 pentru vitezã neregulamentarãºi 15 amenzi pentru nerespectareanormelor legale privind depãºirea.Tot în aceastã perioadã, poliþiºtiirutieri, în urma controalelor efectua-te în trafic, au constatat diferite abateri ale unor conducãtori auto,motiv pentru care au reþinut 38 depermise de conducere în vedereasuspendãrii dreptului de a conduceautovehicule pe drumurile publice(dintre care 5 pentru consum dealcool, 8 pentru vitezã ºi 25 pentru alte abateri) ºi au retras 19certificate de înmatriculare.

Vizitã de lucru înGermania a unei delegaþii a ConsiliuluiJudeþean Hunedoara

O delegaþie a ConsiliuluiJudeþean Hunedoara condusã depreºedintele Adrian Nicolae Davidefectueazã în perioada 17-20august 2015 o vizitã de lucru laBerlin (Republica FederalãGermania) în urma unei invitaþii din partea firmei constructoare(STRABAG AG) a Centrului deManagement Integrat al Deºeurilor(CMID) de la Bârcea Mare.

Din delegaþia ConsiliuluiJudeþean mai fac parte administratorul public Dan Stoian,coordonator al Unitãþii de

Implementare a Proiectului ”Sistem de Management Integrat alDeºeurilor în judeþul Hunedoara”(SMID) ºi managerul proiectuluiEugen Mitriþã.

Aceºtia vor vizita aplicaþii similare ºi echipamente din zona Berlin pentru Centrele deManagement al Deºeurilor construite de firma STRABAG.

Vor fi vizate în special echipamente ºi instalaþii ale staþiilorde sortare ºi ale staþiilor de trataremecano-biologicã similare cu cele de la viitorul Centru deManagement Integrat al Deºeurilorde la Bârcea Mare.

Aceastã vizitã de inspecþie sedesfãºoarã în conformitate cucondiþiile de contract pentru echipa-mente ºi construcþii din cadrulimplementãrii proiectului SMID înjudeþul Hunedoara.

Nedeie în munte de Sfânta MariaS ute de oameni au urcat sâmbãtã dimineaþã în Parâng la

Nedeia Troiþei. A fost muzicã, joc, voie bunã ºi mâncaretradiþionalã fãcutã de momârlani. Telescaunul a funcþionat gratuit ºi oamenii au fost aºteptaþi sã petreacã pe platoul de lastaþia intermediarã a instalaþiei de transport pe cablu.

Toate educatoarele,învãþãtorii ºi profesoriiclujeni care îºi dorescîntâlnirea cu oaspeþiiClujului sunt aºteptaþi,fãrã vreo convocareadministrativã, la oprimã întrunire în 18august de la ora 20 ºiapoi în 19 august de laora 9 la deschidereafestivã a acestui congresla care va participa ºiministrul educaþiei,domnul Sorin MihaiCîmpeanu, carepatroneazã onorificevenimentul. Oaspeþiiaºteaptã întâlnirea cu eicu emoþie. La acþiune s-a putut ºi se poateînscrie oricare cadrudidactic doritor. ªaptehoteluri clujene ºi-auînchiriat pe cheltuialalor aceºti oaspeþi aiClujului ,,bogaþi în lip-suri, în îndatoriri ºi îniubiri de moºie’’- cumerau întâmpinaþi la unfost congres. Chemarealor cãtre colegii clujenireia apelul din perioadainterbelicã: ,,Apropiaþi-vãde sufletele noastre,ridicaþi-le pânã unde

poate vrednicia ºiconºtiinþa voastrãtreazã. Aºa Vã vrem!’’

Este al XXXVII-leacongres al dascãlilor.La niciun congres depânã acum nu a lipsitministrul în funcþie aleducaþiei. De la primulcongres din 1898 de laPloieºti ºi pânã la mairecentele CongreseNaþionale (XXVIII-XXXVI) de la Arad,Bucureºti (PalatulParlamentului ºiUniversitateaPolitehnica), Constanþa,Slobozia, Buºteni,Chiºinãu, Slatina,Suceava ºi Cernãuþi,congresele au intratdeja în tradiþiaînvãþãmântului româ-nesc. La aceste eveni-mente cel mai micnumãr a fost de 750delegaþi, iar cel maimare de 1500 delegaþidin absolut toatejudeþele þãrii. Au fostprezenþi deseori ºiminiºtri ai educaþiei dinalte þãri, preºedinteleRomâniei, preºedinteleºi vicepreºedintele

Academiei Române,parlamentari, europarla-mentari, reprezentanþiai autoritãþilor locale,personalitãþi ale vieþiipublice ºi din domeniulculturii. Au conferenþiat,ºi vor conferenþia ºiacum, nume de cel maimare prestigiu dindomeniul ºtiinþelor educaþiei.

Clujul a mai fostgazdã a acestor congrese în 1-3 august1920, 23 ianuarie1921, 6 -7 august1921, 6 -8 august1922, 27 -28 decem-brie 1928 ºi 8 -10 septembrie 1933.

Iatã un îndemn alministrului educaþiei dinAnglia cãtre învãþãtori,apãrut în august 1926în revista ,,Învãþãtorul”din Cluj- organ alAsociaþiei ÎnvãþãtorilorRomâni din Ardeal,Banat, Criºana ºiMaramureº. Acestecuvinte pot fi socotiteca adevãte „table alelegii” ºi pentru oricecadru didactic de azi:„Fiþi plini de iubire,drepþi, rãbdãtori ºi perseverenþi. Sã aveþi oidee modestã desprevoi, dar o idee înaltãdespre funcþia voastrã.Sã nu treacã nici o zi,fãrã sã învãþaþi ceva, fiede la elevii voºtri, fiedin cãrþi, fie de lalumea în care trãiþi.Hrãniþi-vã sufletul citind

zilnic din cãrþile umane,din poeþi, din istorici,din biografi: ei încãlzescinima ºi întãresc voinþa.În politicã fiþi alãturi deoptimiºtii, cari cred cãlumea poate fi ridicatãprin instituþiile bune ºivoi sunteþi una dinbunele instituþii alelumii”.

Tot atunci, Traianªuteu, preºedintele aso-ciaþiei clujene, scria înaceeaºi revistã “Învãþã-torul”: ,,Noi numai sãfim oameni, oamenimari ºi tari la suflet. Sã lepãdãm ambiþiiledeºarte ºi micile orgolii.

Sã nu subordonãmintereselor personale pecele generale. Sã nesupunem disciplineiprofesionale ºi sã neangajãm toate forþele înlupta socialã pentru ascoate victorios stindar-dul dãscãlesc. Sã dove-dim mai multã demnitate în vorbã ºipurtare pentru a ne ridi-ca importanþa înaintealumei conducãtoare. Sã

ne dãm sama de forþelenoastre intelectuale ºi sã nu alergãm dupãcãpãtueli neiertate. Sã pretindem însãrecunoºtinþa muncii cin-stite ºi curate. Oameniinetrebnici sã-i reducemla adevãrata lor valoare,fãcându-i sã-ºirecunoascã pãcatele lor.Pe cei harnici sã-i dãmde îndemn pentru a þinetreazã voia de muncã,ambiþia nobilã, ºi voinþahotãrâtã. Sã nu ne umi-lim ºi dejosim bãtândprea des la uºile, carenu se deschid preabucuros!

Viorel Dolha,Preºedintele

Asociaþiei Generale aÎnvãþãtorilor din

România

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Începebacul detoamnãA stãzi începe

cea de-a douasesiune a examenuluide bacalaureat.

Absolvenþii de liceucare nu au reuºit sã pro-moveze examenul matu-ritãþii în prima etapã auposibilitatea de a faceacest lucru în aceastãsesiune. Astãzi debuteazãcea de-a doua etapã aexamenului de bacalau-reat cu susþinerea pro-belor orale la limba ºi literatura românã. Peste1000 de candidaþi sunt

aºteptaþi sã susþinã exa-menul maturitãþii. Aceºtiavor susþine probele încinci centre de examen,iar lucrãrile vor fi corec-tate într-un singur centrude evaluare organizat lanivelul judeþuluiHunedoara. Probelescrise sunt programatepentru intervalul 24-28august. Rezultatele vor fiafiºate în data de 31august, ºi tot atunci se vordepune ºi contestaþiile, iarrezultatele finale vor fi

publicate în trei septem-brie. La fel ca în varã, însãlile de examen, candi-daþii nu au voie sã aibãasupra lor manuale, cãrþi,culegeri, notiþe, rezumate,telefoane mobile, cãºtiaudio, mijloace electroni-ce de calcul sau comuni-care. Cei care încalcãaceastã regulã sunt eliminaþi din examen ºi îºipierd dreptul de a partici-pa la urmãtoarele douãsesiuni de Bacalaureat.

Monika BACIUMonika BACIU

Î ncã o serie de experþi.

ReprezentanþiiInspectoratuluiªcolar al JudeþuluiHunedoara îi infor-meazã pe profesoriiinteresaþi cã va avealoc o nouã etapãpentru constituireacorpului naþional deexperþi în manage-ment educaþional.

“ConformCalendarului menþio-nat, în perioada 21septembrie 2015 - 5octombrie 2015 candi-daþii vor completa formularul de selecþie

online, în aplicaþiainformaticã, iar înperioada 5-6 octom-brie 2015 vor depune,la inspectoratul ºcolar, portofoliul cudocumentele prevãzutede OMECTS nr.5549/2011, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare”, se aratãîntr-un comunicat alISJ Hunedoara.

La nivelul judeþuluiHunedoara sunt înre-gistraþi, conform ultimeiactualizãri din luna martie a acestui an,peste 500 de experþi.Mai exact numãrulcadrelor didactice carefac parte din corpulnaþional al experþilor înmanagement educaþio-nal este de 538.

Monika BACIUMonika BACIU

Peste 500 de experþi în judeþ

Cadrele didactice sunt invitate la Cluj, la cel mai larg forum educaþional din 2015

C el mai amplu forum al oamenilorºcolii din 2015 se va desfãºura

în 18-22 august în Cluj-Napoca, în salaAuditorium Maximum a UBB. Sute dedascãli din toate judeþele þãrii ºi peste 250 de cadre didactice de etnie românã din R.Moldova, Ucraina ºi Serbia vin sã seîntâlneascã cu colegii lor din Cluj.

Nãscut pe 27 decembrie 1952, încomuna Dunãrea (jud.Constanþa), Petre Dobrea jucat, vreme de 22 deani rugby numai la douãechipe, farul Constanþaºi ªtiinþa Petroºani. L-am abordat în acestezile într-o discuþiedespre... cele douãiubiri, Farul ºi ªtiinþaPetroºani.

Reporter: Petre Dobre,prietenii îþi spun Didi.Cum au fost începuturile?

Petre Dobre: La FarulConstanþa, încã de lajuniori. Apoi, la echipamare, am avut coechipieriexcepþionali, precum Celea,Bucos, Dãrãban, Motrescu,Ianusevici, Ioniþã, dar ºiantrenori destoinici, CuchiCarnabel, Titi Ionescu,Traian Doiciu, Mihai Naca.A fost o perioadã frumoasã,de 9 ani, între 1969-1978...

Rep.: ...dupã care aurmat una ºi mailungã, la Petroºani

P.D.: Aºa este, dar n-aºvrea sã trec peste cele treititluri naþionale ºi douãCupe ale Românieicâºtigate cu FarulConstanþa. Am venit în1978 la ªtiinþa Petroºani,care era o echipã respectatãla ora aceea. Eu veneam depe poziþia unei... eterne rezerve la Naþionalã, într-oechipã petroºeneanã cunume grele la ora aceea,Ortelecan, Bucan, Budicã,Enciu Stoica. Am ocupatlocul 4 în primul meu sezon

la Petroºani, 1978-1979,apoi pânã în 1982 tot pelocul 6. Ce jucãtori aveam!Tudose, Milicã, Nedelcu,Ion Aurel, Meszaros, IonFlorentin, Octav. Stoica,Drumea, Bonea, Gh. Dinu,A. Sandu, Dragu. Apoivenea „garda tânãrã”, cuMedragoniu, Luca,Suºinschi, V. Dobre,Chiriac, Viciu, Ghiþã ºiinternaþionalul ªtefanConstantin.

Rep.: ªi antrenorii?P.D.: Adevãraþi pedago-

gi! Titi Ionescu – pe care l-am avut ºi la Farul –, GicãBãltãreþu, ConstantinBudicã, Ion Lomotã, jospãlãria pentruei! Totdeaunai-am avut careper perugbyºtii dinanii 1970-75,o echipãªtiinþa ce sebãtea mereu laprimele treilocuri. ªi eu ziccã am reuºit înmare parte. Înafarã de poziþi-ile expuse laînceputul dis-cuþiei noastre,trebuie

menþionate locurile 4 ºi 3 înediþiile 1983-84 ºi 1984-85. Sau bucuria câºtigãriiCupei României în anul1983, primul trofeu adus în„Dealul Institutului”, cuOrtelecan, Suºinschi,Drumea, Ion Florentin,Viorel Dobre, Catanã,Ghiþã, Viciu, Sandu ºi...Petre Dobre! Nu au jucatatunci excepþionalii Bucanºi ªtefan Constantin, convocaþi atunci la meciulRomâniei cu U.R.S.S. Afost o imensã bucurie!

Rep. Pe ce post aþijucat?

P.D.: De-a lungul carierei au fost mai multe

variante, dar la acelmoment de vârf din 1983, la câºtigarea CupeiRomâniei –, sã nu uitãm, însemifinale am eliminatSteaua cu 25-12, în finalãînvingând Politehnica Iaºi cu 6-3 – jucam pilier,linia I. Cãpitanul echipei era Mircea Ortelecan, iarantrenor, ConstantinBudicã.

Rep.: Atmosfera dintre voi?

P.D.: Absolut fantasticã!Eram fermi, hotãrâþi, prie-teni. Dacã unul pãþea cevaîn afara terenului de joc,sãream cu toþii sã-i venimde hac „duºmanului”.

Rep.: Campionatul derugby, divizia secundã,se reia pestecâteva zile.ªtiinþa Petroºanieste în posturãdeloc de invidi-at, atât ca ºisituaþie de clasa-ment cât ºi ca ºicomponenþã delot. Cumcomenteziaceastã stare delucruri?

P.D.: Auzi,divizia secundã!

Ce-i aia?! Pe vremea meanici nu ºtiam cã existã aºaceva! Ce sã mai zic? ªtiu cãprietenul meu Emil Drumeaface eforturi de a menþineechipa pe linie de plutire,dar ºi aici soarta este la felca ºi la fotbal.

Totul se duce de râpã înValea Jiului, pe nimeni numai intereseazã sportul, astanu aduce nici bani, nicivoturi...

E pãcat cã o echipã caªtiinþa Petroºani, care a datcaractere ºi personalitãþi,este lãsatã de izbeliºte. Miesincer, îmi pare rãu, darasta nu ajutã la nimic.Poate, cine ºtie, s-o gãsi înceasul al 12-lea un sufletnobil sã ajute acest club delegendã în rugbyul românesc, care în urmã cu3-4 decenii þinea la respectorice echipã din elita rugbyului românesc.

„A fost „logodit” cu Farul,„cãsãtorit” cu ªtiinþa”

povesteºte fostul mare rugbyst al ªtiinþei PetroºaniIN

TERV

IU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 20158 Sport

Eforturi zadarnice,de zile întregi, de amai putea intra încontact cu cineva carerãspunde de echipa derugby ªtiinþaPetroºani.

Nimeni, absolut

nimeni nu mairãspunde la vreun tele-fon, la vreun salut(sic!) ori la vreo... lava-cake, celebra prãjiturãacum la modã.Ultimele semnale, cala planorul pierdut

printre carpaþii mioriti-ci, de mai-mai cãRaed Arafat oferã rec-ompensã gãsitorului!Cicã peste douã zileîncepe – de fapt, con-tinuã – campionatulDiviziei „B” la rugby(ãla de-i zice D.N.S. –Divizia NaþionalãSeniori), unde esteînmatriculatã ºi echipa

ºtiinþa Petroºani.Nume de legendã,echipa „Florii de colþ”,înfiinþatã în `48, odatãcu aducerea Institutuluide Mine la Petroºani.O echipã „inventatã”atunci de antrenorulDumitru Moþica, dejucãtorii Ciupercã,Bozdog, Ciubuc, NicuOprea, Tibi Bindea,

fraþii Gavriliu ºi alþii.O echipã pusã

acum pe butuci denepãsarea ºi nepri-ceperea unora care-ºizic „politicienii zilei”,care cred cã „buturi”înseamnã ceva ce pro-duce vinul, iar „pilier”,ceva legat de pile ºirelaþii. C-aºa-i la noi.Adicã la ei.

Henþ cu mâna Alo, ªtiinþa mai existã?

Începând de miercuri,1 septembrie 2015

DOUÃ PAGINIDE SPORT

ARENAcu o largã paletã de subiecte

Cronici, clasamente ºi comentariila fotbal (Ligile IV ºi V), rugby,handbal,popice etc. Poveºtile

sportului Special IneditInterviuri Memoria fotografiei

Cronica de altãdatã RememberDezvãluiri Din presa vremii

LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ,

LA MIJLOC DE ZIARDOUÃ PAGINI DE SPORT

ARENAcu Genu Tuþu

Paginã realizatã de Genu TUÞU

ªtiinþa Petroºani ºi Cupa - anul 1983

cvj nr 922,luni17 august

Documents