cvj nr. 926 vineri 21 august 2015

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 926 Vineri, 21 August 2015 Z eci de oameni au ajuns sã fie internaþi la Spitalul de boli contagioase din Vulcan din cauzã cã s-au îmbolnãvit de hepatitã. Cei mai mulþi sunt copii ºi adolescenþi ºi de vinã este cãldura ºi condiþiile de mizerie în care trãiesc. >>> >>> PAGINA AGINA A 7-A 7-A Epidemie de hepatitã la Vulcan S ituaþia trans- portului local din Lupeni este aproape de a fi rezolvat, dupã ce cu puþin timp în urmã deputatul Cristian Resmeriþã a promis sprijin pentru reluarea transportului local de cãlãtori. De precizat cã în municipiul Lupeni transportul local este întrerupt de aproape trei luni. “Reluarea transportului local în municipiul Lupeni este o problemã de maximã importanþã pentru cetãþenii de aici. La biroul meu parlamentar s-au prezentat numeroºi cetãþeni, care au solicitat reluarea transportului local, reclamând faptul cã microbuzele care asigurã transportul pe ruta Petroºani- Uricani, sunt aglomerate ºi din aceastã cauzã de multe ori nu opresc în staþii, sau trebuie sã circule cu cetãþenii în picioare. De asemenea mulþi cetãþeni urcã din staþia de la Spitalul Municipal Lupeni ºi sunt oameni bolnavi care nu pot circula în aceste condiþii”, declarã Cristian Resmeriþã, deputat de Valea Jiului. Ca urmare a numeroaselor solici- tãri primite la biroul parlamentar din partea cetãþenilor, deputatul Cristian Resmeriþã a fãcut toate demersurile necesare cãtre Primãria Lupeni, pentru ca aceasta sã întocmeascã docu- mentaþia ºi sã scoatã la licitaþie în cel mai scurt timp acest serviciu. “Anunþ cetãþenii ºi pe aceastã cale, cã a fost întocmitã toatã documentaþia conform legislaþiei în vigoare ºi pe data de 23 septembrie, la ora 10, la sediul Primãriei municipiului Lupeni va avea loc licitaþia pentru concesionarea serviciului de trans- port public local de cãlãtori, prin curse regulate în municipiul Lupeni. Dupã aceastã datã transportul local de cãlãtori se va relua în cel mai scurt timp. Se va rezolva astfel aceastã solicitare a cetãþenilor ºi se va intra în normalitate în ceea ce priveºte transportul local de cãlãtori pe raza municipiului Lupeni”, a conchis deputatul Cristian Resmeriþã. Marius Marius MITRACHE MITRACHE Totul, datoritã lucrãrilor de modernizare finanþate prin Programul Operaþional Regional 2007-2013, în cadrul proiectului ”Modernizare drumuri de acces pentru integrarea în circuitul turistic european a cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei”. Conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara îºi cere scuze pentru discon- fortul creat prin închiderea respectivului sector de drum, dar subliniazã cã “modernizarea drumului de acces cãtre cetatea Sarmizegetusa Regia reprezintã o lucrare de maximã prioritate”. Pe de altã parte, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara dau asigurãri cã situl istoric Sarmizegetusa Regia nu se închide. Acesta va putea fi vizitat de cãtre turiºti pe rute de acces ocolitoare. Informaþii în legãturã cu aceste rute pot fi obþinute la pensiunile turistice din zona Costeºti. Marius Marius MITRACHE MITRACHE Deputatul Cristian Resmeriþã urgenteazã rezolvarea transportului local de la Lupeni Drumul judeþean cãtre monumentul istoric Sarmizegetusa Regia va fi închis circulaþiei R eprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara a remis joi un comunicat de presã prin care fac cunoscut faptul cã în perioada 24 august – 21 decembrie 2015 Drumul Judeþean 705A: Costeºti – Sarmizegetusa Regia, între km 19+465 ºi km 37+370, va fi închis circulaþiei

Upload: geza-szedlacsek

Post on 23-Jul-2016

224 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

CVJ NR. 926 VINERI 21 AUGUST 2015

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ NR. 926 VINERI 21 AUGUST 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 926

Vineri, 21 August 2015

Z eci de oameni au ajuns sã fie internaþi la Spitalul de boli contagioase din Vulcan din cauzã cã

s-au îmbolnãvit de hepatitã. Cei mai mulþi sunt copii ºiadolescenþi ºi de vinã este cãldura ºi condiþiile de mizerieîn care trãiesc. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Epidemie dehepatitã la Vulcan

S ituaþia trans-portului local

din Lupeni esteaproape de a firezolvat, dupã cecu puþin timp înurmã deputatulCristian Resmeriþãa promis sprijinpentru reluareatransportului localde cãlãtori.

De precizat cã înmunicipiul Lupenitransportul local este

întrerupt de aproapetrei luni.

“Reluarea transportului local înmunicipiul Lupenieste o problemã demaximã importanþãpentru cetãþenii deaici. La biroul meuparlamentar s-auprezentat numeroºicetãþeni, care ausolicitat reluareatransportului local,reclamând faptul cãmicrobuzele careasigurã transportul pe

ruta Petroºani-Uricani, sunt aglomerate ºi dinaceastã cauzã demulte ori nu oprescîn staþii, sau trebuiesã circule cu cetãþeniiîn picioare. Deasemenea mulþicetãþeni urcã dinstaþia de la SpitalulMunicipal Lupeni ºisunt oameni bolnavicare nu pot circula în aceste condiþii”,declarã CristianResmeriþã, deputat de

Valea Jiului. Ca urmare a

numeroaselor solici-tãri primite la biroulparlamentar dinpartea cetãþenilor,deputatul CristianResmeriþã a fãcuttoate demersurilenecesare cãtrePrimãria Lupeni,pentru ca aceasta sãîntocmeascã docu-mentaþia ºi sã scoatãla licitaþie în cel maiscurt timp acest serviciu.

“Anunþ cetãþenii ºipe aceastã cale, cãa fost întocmitã toatã

documentaþia conform legislaþiei învigoare ºi pe data de23 septembrie, la ora10, la sediul Primãrieimunicipiului Lupeniva avea loc licitaþiapentru concesionarea

serviciului de trans-port public local decãlãtori, prin curseregulate în municipiulLupeni.

Dupã aceastã datãtransportul local decãlãtori se va relua încel mai scurt timp. Se va rezolva astfelaceastã solicitare acetãþenilor ºi se vaintra în normalitate înceea ce priveºtetransportul local decãlãtori pe razamunicipiului Lupeni”,a conchis deputatulCristian Resmeriþã.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Totul, datoritã lucrãrilor de modernizarefinanþate prin ProgramulOperaþional Regional2007-2013, în cadrulproiectului ”Modernizaredrumuri de acces pentruintegrarea în circuitul turistic european acetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei”.

Conducerea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara îºicere scuze pentru discon-fortul creat prinînchiderearespectivuluisector de drum,dar subliniazã cã“modernizareadrumului deacces cãtrecetateaSarmizegetusaRegia reprezintão lucrare de

maximã prioritate”. Pe de altã parte,

reprezentanþii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara dauasigurãri cã situl istoricSarmizegetusa Regia nu seînchide. Acesta va putea fivizitat de cãtre turiºti perute de acces ocolitoare.Informaþii în legãturã cuaceste rute pot fi obþinutela pensiunile turistice dinzona Costeºti.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Deputatul Cristian Resmeriþã urgenteazãrezolvarea transportului local de la Lupeni

Drumul judeþean cãtremonumentul istoricSarmizegetusa Regia va fiînchis circulaþiei

R eprezentanþii Consiliului JudeþeanHunedoara a remis joi un comunicat de

presã prin care fac cunoscut faptul cã în perioada24 august – 21 decembrie 2015 Drumul Judeþean705A: Costeºti – Sarmizegetusa Regia, între km19+465 ºi km 37+370, va fi închis circulaþiei

Page 2: CVJ NR. 926 VINERI 21 AUGUST 2015

Episcopia Deveiºi Hunedoarei pe plus

În timp ce puþineepiscopii sau eparhiidin þarã sunt pepierderi, în ceea cepriveºte EpiscopiaDevei ºi Hunedoareiaceastãa înregistreazãun excedent bugetar.113.421 de lei esteprofitul EpiscopieiDevei ºi Hunedorei peanul 2014, venituriletotale fiind în sumã de 10.780.526, iarcheltuilelile au fost de10.667.105

Cea mai bãnoasãeparhie a BisericiiOrtodoxe Româneeste ArhiepiscopiaBucureºtilor, cu unprofit pe 2014 de1,67 milioane euro.Doar douã sunt eparhiile care au ieºitpe minus anul trecut ºianume cea de la

Craiova unde s-araportat o pierdere depeste 2,3 milioane deeuro, iar la EpiscopiaSeverinului ºi Strehaieipierderea a fost depeste 75.000 euro. Nutoate eparhiile BOR ºi-au depus bilanþurilecontabile la MinisterulFinanþelor. De aseme-nea, nu se gãsesc datefinanciare publicedespre entitãþile BORcare desfãºoarã strictactivitãþi economice.Spre exemplu, doarBasilica Travel, agenþiade pelerinaje a BOR, araportat un profit deaproximativ 115.000euro pe 2014.

Potrivit CoduluiFiscal, veniturile realizate de unitãþilebisericeºti din donaþii ºidin activitãþi econo-mice producerea ºivânzarea de lumânãri,calendare, carte reli-gioasã, vin cultic ºi alteobiecte bisericeºti sunt

scutite de impozit dacãsunt folosite în scopuriprecise. Este vorba de întreþinerea ºifuncþionarea unitãþilorde cult, plata facturilorla curent electric, apã,gaze, de lucrãri de construcþie, dereparaþie ºi de consoli-dare a locaºurilor decult ºi a clãdirilorecleziastice, dacã suntsunt folosite pentruînvãþãmânt, pentrufurnizarea, în numepropriu sau în partene-riat, de servicii sociale,acreditate în condiþiilelegii, pentru acþiunispecifice ºi alte acti-vitãþi non-profit ale cultelor religioase.

Potrivit site-uluiPatriarhiei, în eparhiileBisericii OrtodoxeRomâne funcþioneazãîn prezent 785 deinstituþii ºi serviciisociale, dintre care:158 cantine sociale ºibrutãrii, 51 instituþii

medicale ºi farmacii,85 centre de zi pentrucopii, 63 centre edu-caþionale, 14 centre dezi pentru vârstnici, 44centre rezidenþiale pen-tru vârstnici, 29 centrecomunitare, 35 centrede tip familial, 38 grã-diniþe sociale ºi after-school, 14 locuinþeprotejate, 94 centre deinformare, consiliere ºiresurse, o instituþie deînvãþãmânt pentruadulþi, 21 centre deurgenþã (pentru per-soane fãrã adãpost,victime ale violenþeidomestice ºi ale traficu-lui de persoane), 21campusuri de tabãrã ºialte 117 de instituþiisociale cu specificdiferit. De asemenea,la nivelul eparhiilor seaflã în derulare 576 de

proiecte ºi programesociale, dintre care430 finanþate din fon-duri proprii, 53 cufinanþare publicã, 36cu finanþare externã ºi57 cu finanþare mixtã.

Zilnic, la mãnãstireaPrislop mii de pelerinise calcã în picioarepentru a ajunge lamormântul SfântuluiArdealului.

În ultima perioadã,mãnãstirea Prislop adevenit loc de pelerinajpentru zeci de mii depersoane care vor sãajungã la mormântullui Arsenie Boca. Ceicare vin zilnic aici lasãaproximativ 18 milioa-ne de euro anual lamãnãstire. Plecând dela datele provenite de

la edituri, librãrii ºi specialiºti în vânzãri,piaþa de carte bisericeascã se cifreazãundeva la 18-20 demilioane de euroanual. Din totalul detitluri vândute, celecare au o legãturã(in)directã cu ArsenieBoca reprezintã aproximativ 20-30%din piaþã. Practic estevorba de 6-7 milioanede euro, doar dintitlurile în care apareArsenie Boca, banicare se adaugã la ceiaproximativ 18 milioa-ne de euro din peleri-naje. Raportat la întreaga piaþã de cartebisericeascã, doar 6-7 milioane de euroreprezintã câºtigurireale, la vedere, diferenþa ajungând înbuzunarele celor carespeculeazã fenomenul.

De acest lucru auprofitat ºi comercianþiicare au pus stãpânirepe zonã ºi ºi-au scostarabele cu iconiþe carespun ei cã sunt sfinþite,mici ºi bere. Pentru averifica activitatea aces-tora, cei de la ConsiliulJudeþean Hunedoarale-au pus gând rãu ºivor sã trimitã ProtecþiaConsumatorului.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 August 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Hunedoara,judeþ fruntaºla angajãriM ai multe persoane

angajate, maimultã prosperitate.

Acest lucru ar trebui sã fieadevãrat, cel puþin pe hârtiepentru cã cei de la AgenþiaNaþionalã pentru OcupareaForþei de Muncã spun cã înprimele ºapte luni ale acestui anau fost angajate peste 220.000de persoane. Acest lucruînseamnã echivalentul a 63%din totalul estimat de 350.000persoane încadrate înProgramul Naþional de Ocupare.

Dintre cele 220.162 de per-soane ocupate în primele ºapteluni ale acestui an, 42.119 sunttineri cu vârste sub 25 ani,52.069 se încadreazã în grupa25-35 ani, 56.529 au între 35ºi 45 ani, iar 69.445 sunt per-soane cu vârsta peste 45 ani.Cele mai multe persoane anga-jate provin din mediul urban,respectiv 121.656.Mai multdecât atât judeþul Timiº se aflã,în continuare, pe primul loc, cu15.137 persoane angajate înperioada de referinþã. Urmeazã

Suceava, cu 13.511 persoane ºiBucureºti, cu 11.413 persoaneocupate. Un lucru îmbucurãtorar trebui sã fie acela cã printreaceste judeþe fruntaºe lanumãrul de angajãri fãcute în aceste prime ºapte luni aleanului se afla ºi judeþulHunedoara cu în numãr de10.317 persoane care au fostangajate. Multe dintre acestepersoane au ales în continuaresã lucreze în construcþii pânãvremea este bunã iar dupã ce seterminã sezonul constructiilorvor lua drumul muntelui pentrufructe de pãdure ºi ciuperci depe urma cãrora îºi mai rotunjescveniturile iar când vine sezonulde iarnã sunt prezenþi la ajutoarele pe care administraþialocalã le oferã în fiecare an.

Monika BACIUMonika BACIU

Episcopia Devei ºi Hunedoarei, profit de 25 de mii de euroB iserica e pe plus. Potrivit Ministerului Finanþelor

Publice Patriarhia Românã ºi eparhiile sale au declaratanul trecut profituri totale de aproape 7,5 milioane de euro,bani înregistraþi în contabilitate ca excedent, pentru cã structurile Bisericii Ortodoxe Române sunt entitãþi juridicefãrã scop patrimonial.

Page 3: CVJ NR. 926 VINERI 21 AUGUST 2015

Cronica Vãii Jiului | Vineri 21 August 2015 Actualitate 3

Cu bani de la BancaMondialã, care sã lecompenseze pierderealocului de muncã,minerii din Valea Jiuluiau fost invitati sã seînscrie de bunã voie înprogramul de disponibi-lizare, despre carenimeni nu ºtia mai multdecât cã îþi aduce dintr-odatã câteva milioanebune. Aºa au ºi fãcut.Zeci de mii de mineri s-au înscris pe acele listeºi au pãrãsit sistemul,unul care pânã atuncile-a adus o stare de si-guranþã financiarã, chiardacã însã siguranþa zileide mâine era mereu sub semnul întrebãrii.

”În luna august 2015se împlinesc 18 ani dela masivele disponibilizãridin 1997, când, începândcu lunile august ºi sep-tembrie au fost disponi-bilizaþi peste 18.500 demineri ºi alt personalconex din minerit, acestlucru aducând asupraîntregi Vãi a Jiului ostare de sãrãcie ºi mar-

ginalizare socialã.Aceste persoane careau plecat atunci ºi-auvândut forþa de muncãne mai putând sã seangajeze, nemai bene-ficind de acele gratui-tãþi. Au luat banii dindisponibilizãri ºi în aceaperioadã statul a arun-cat pentru plata acestordisponibilizãri peste5000 de miliarde.Aceºtia ºi-au cumpãrataparaturi electronice,mobile iar ca apoi pesteo lunã de zile ne maiavând bani pentru a seîntreþine sã o vândã penimic la colþuri destradã”, povesteºte Paul David.

Efectele sociale careau urmat acestui val deconcedieri au depãºit cumult previziunileGuvernului, sistemul deasigurãri sociale fiind ºiel luat pe nepregãtite.Foºtii mineri ºi-au luatbanii, i-au cheltuit însãfãrã a se mai angaja.Dupã 20 de ani în sub-teranele pãmântului le

ajunsese munca la os.”În 1997 guvernul

de atunci condus deVictor Ciorbea a fãcutaceasta disponibilizarefãrã a crea alte alterna-tive pentru cei dispo-nibilizaþi. Sunt mulþi dintre cei care s-audisponibilizat atunci ºicare nu ºi-au mai gãsitlocuri de muncã pânãaproape în prezent”,mai spune David.

Urmeazã noi valuride disponibilizãri înValea Jiului. Situaþiaeste ca acum 18 ani,nu se creeazã alterna-tive pentru ortacii carepânã în anul 2018 vorpãrãsi sistemul.

Între timp, oameniidin Valea Jiului s-auîmpãcat cu gânduldisponibilizãrilor, carecontinuã ºi în prezent ºiau acceptat faptul cãmineritul devine istorie,încet, dar sigur. Dinpãcate, lipsesc ºi acum

alternativele pentru miilede oameni fãrã un loc demuncã, care s-au sãturatsã mai aºtepte investitoriide cine-ºtie-unde.

Dacã în primii ani dela Revoluþie, în mineleVãii Jiului lucrau peste45.000 de oameni (în 1977, numãrul lorfusese de aproape90.000), în prezent aumai rãmas aproape8000 de mineri.Aproape 20.000 demineri au cerut sã fiedisponibilizaþi numaiîntre anii 1997 ºi1999. Au primit salariicompensatorii, iarsumele obtinute erauconsiderate la aceavreme drept mici averi.Mulþi dintre ei ºi-au vândut apartamenteleîn schimbul unor plãþiderizorii ºi au plecat dinValea Jiului spre locurilenatale: satele dinMoldova, Oltenia,Dobrogea. Se spune cã

în vremea disponibi-lizãrilor, locuinþele unorfoºti mineri care urmausã plece din Vale erauvândute chiar ºi pe câteo ladã de bere. Alþiortaci au rãmas fãrãnimic în doar câtevaluni de la acceptareadisponibilizãrilor. Puþiniau fost cei care au ºtiutsã îºi foloseascã baniiastfel încât sã prospere.

Situaþia este gravã ºi fãrã nicio speranþã.Cel puþin aºa vãd foºtiiortaci situaþia actualã aVãii Jiului.

“Degeaba au trecutpe aici ºefi ºi preºedinþide stat, prim-miniºtri,secretari de stat, ºefi departide sau simpli parla-mentari. Aceºtia auvenit, au constatat ostare de fapt ºi au plecat, noi rãmânândtot aici, dar mai sãraci,iar situaþia este tot maigravã ºi fãrã nicio speranþã de mai binepentru viitor”, maispune Paul David.

La momentul 1997

în sistemul minier dinValea Jiului erau angajaþi 55 de mii deoameni, iar atunci aupãrãsit sistemul 18.312salariaþi dintre care82,12% erau bãrbaþi,iar 17,88% femei. 503dintre aceºtia aveaustudii superioare, 2747erau absolvenþi de liceu,iar 15.062 aveau doar10 clase.

A nul 2015,nici un sfert

din salariaþi Anul 2015 în sis-

temul minier din ValeaJiului este caracterizattot de incertitudini ºiviitoare disponbilizãri.Între timp, mineritul s-adivizat, fiind înfiinþatã osocietate care închideminele ºi una care seaflã chiar ea în pragulînchiderii. Anul acestade la SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului vormai pleca undeva la250 de persoane,numãrul celor ce pãrã-sesc sistemul doar înacest an ajungând lapeste 500. Nici situaþiade la ComplexulEnergetic Hunedoaranu este cu mult maidiferitã. Aici, planulprevede disponibilizareaa 540 de angajaþi dinsistemul energetic.

În anul 2015, la 18ani de la disponibilizãri-le masive din anii 1997mai lucreazã în sistemundeva la 6500 de persoane.

Monika BACIUMonika BACIU

C ompania CãrbuneluiReºiþa nu a reuºit

sã primeascã anulareasancþiunii privind polu-area pe râul Jiul.

Magistraþii de la Petroºani aurespins solicitarea celor de laLCC, însã aceºtia au contestat decizia, dosarul fiindînregistrat pe rolul TribunaluluiHunedoara.

Pânã acum magistraþii de laHunedoara nu au fixat un ter-men în acest dosar. Societateacare lucreazã pe iazurile dedecantare din zona PreparaþieiCoroieºti a fost amendatã cu35.000 de lei pentru cã aupoluat apele Raului Jiu cu sus-pensii de cãrbune. Nemulþumiþide sancþiunea aplicatã,

reprezentanþii firmei au dat înjudecatã Administraþia Bazinalãde Apã Jiu Craiova – sucursalabazinalã a AdministraþieiNaþionale “Apele Române”.Societatea LCC Cãrbune Reºitase ocupa cu extragerea ºi valo-rificarea ºlamului din iazurile

Preparaþiei. Amenda au primit-o dupã ce au fost prinºi de inspectorii de laAdministraþia Bazinalã de ApãJiu Craiova – sucursala bazinalãa Administraþiei Naþionale“Apele Române”, chiar cândpoluau apele unui pârâu cu sus-pensii de cãrbune, iar unda depoluare a ajuns pânã în TârguJiu. Nu este pentru prima datãcând, din cauza activitãþii defec-tuoase, sunt amendaþi. În 2012cei de la Garda de Mediu auaplicat o amendã de 100.000de lei pentru aceeaºi firmã ºitot pentru poluarea Jiului. ªefulGãrzii de Mediu Hunedoara dela acea vreme, comisarulCristian Moldovan, a precizat lamomentul respectiv cã agentulcare a poluat Râul Jiu a fostamendat deoarece nu a anunþatincidentul, pe de o parte, cât ºipentru faptul cã nu aveau toateactele complete.

Monika BACIUMonika BACIU

Disponibilizãrile din ’97 au ajuns la majorat18 ani de la disponibilizãrile masive

din 1997. În aceastã lunã seîmplinesc 18 ani de când aproape 20 miide mineri au pãrãsit sistemul minier înValea Jiului. Decizia disponibilizãrilormasive a fost luatã de guvernulConvenþiei Democrate condus de VictorCiorbea, din considerente economice,mineritul fiind considerat atunci preacostisitor, ca ºi acum.

LCC nu a primit anularea amenzii de poluare. Societatea contestã decizia

Page 4: CVJ NR. 926 VINERI 21 AUGUST 2015

Omul ajuta lamontarea unuistâlp, când a fostpus la pâmânt derocã ºi acum lideriide sindicat spun cãîi vor suporta eicheltuielile pentrua-ºi achiziona unechipament me-dical de care arenevoie. Bãrbatul de40 de ani a ajuns

cu leziuni puternicela spate, dupã cebucata de materials-a desprins dintavan ºi l-a lovit înplin. A fost scospe targã de mineriicu care se afla subpãmânt ºi apoi afost transportat laSpitalul de Urgenþãdin Petroºani,unde a rãmas

pentru investigaþiiºi diagnostic.

„MinerulFilimon Ion, învârstã de 40 deani, lucra la abatajºi, dupã ce a fãcut

o operaþie de ridicare a uneigrinzi, s-a desprinsun bloc de cãrbunedin front ºi l-asurpins ºi l-a lovitla coloanã. Acumeste internat laSpitalul de Urgenþãdin Petroºani ºi afost diagnosticat cu fisurã la treiinele ale coloaneivertebrale, dar estestabil ºi urmeazã sãi se ia un mulaj ºisã i se comande uncorset cu care vasta o perioadã detimp, pânã la vin-decare”, a declarat

Laszlo Domokoº,lider de sindicat.

Minerul va fiajutat pe toatãperioada internãriide cãtre colegii sãide la sindicatulHuila, sindicat dincare fac parteminerii de la minaUricani. De altfel,întreg costul pro-tezei va fi suportatdin banii sindicatu-lui. „Are nevoieaccidentatul deaproximativ 2.200de lei, pentru aprocura aceaortezã. Îl ajutãm cubanii, pânã laprocurarea ortezei,urmând ca maiapoi suma sã fie

recuperatã, pentrucã noi avem înContractul Colectivde Muncã prinsã oastfel de decontareîn caz de accidentde muncã, iar societatea vadeconta banii”, a mai precizatLaszlo Domokoº.

Acesta este cel de al doileaaccident de muncãîn care câte unangajat de la unadintre unitãþileminiere ale VãiiJiului ajunge în spi-tal, doar în aceastãsãptãmânã. Marþiseara, un alt salvator a ajuns laspital, iar ulterior a fost transportatcu elicopterul laBucureºti, dupã cea fost ars pe 40%din suprafaþa cor-pului, în timp cestingea un incendiula PreparaþiaCoroieºti.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Primii turiºti pe care i-am întâlnit au fost omare familie de off-road-eri care cutrierã þara deani de zile în cãutare desenzaþional dar ºi de isto-ria locurilor unde popo-sesc. Astfel ei au rãmascâteva zile pe proprie-tatea unui momârlan tocmai pentru a

cunoaºte mai bine obi-ceiurile ºi datinile locului.

„Am trecut de maimulte ori prin ValeaJiului dar este pentruprima datã când neoprim pentru câteva zile.Este foarte frumos aici laacest om în curte. Neplace ca totul este foarterustic ºi tot ceea cemâncãm este proaspãtscos din grãdinã. Maimult decât atât amînvãþat sã facem tot felulde obiecte de artizanatcare acasã la noi ºi chiar

în strãinãtate se potvinde cu sute de euro.Aceºti momârlani suntînsã foarte modeºti iartot ceea ce fac ei estedoar pentru decor ºipentru ca oamenii sãvadã ºi sã înveþe artapopularã a zonei.Suntem foarte impre-sionaþi de toatã munca

pe care aceºti oameni odepun în fiecare zi pen-tru ca sã nu le lipseascãnimic de pe mese. Darpoate cel mai interesantlucru pentru noi a fost cãam stat câteva zile lastana cu oile unde nu amavut nici curent ºi niciapã potabilã. Aceºtioameni sunt într-adevãrspeciali în ceea ce fac”,ne spune o turistã dinCluj. Pe lângã toateaceste lucruri turiºtii maisunt interesaþi ºi demuzeele care au fost

create pentru ca turiºtiisã poatã admira tradiþiamomârlanilor. Primul astfel de muzeu este loca-lizat în curtea bisericii Sf.Varvara ºi este deschis deanul trecut. Aici, cei de laDescoperã.ro au întâlnitdoi momârlani autentici,Petru Ititescu ºi PetruOlaru, de 85 ºi 88 deani. Erau îmbrãcaþi înportul popular, hainelelor fiind parcã luate dinmuzeu: cioareci albi,strâmþi, din linã, cãmaºãalbã cu linii subþiri colo-rate, orizontale, brâu latdin piele, opinci dinpiele, cu vârf ascuþit, saucizme, în cazul tinerilor.

Cultura momârlãneascãîncã pãstreazã tradiþiipopulare pãgâne precreº-tine, precum îngropatulmorþilor în curtea casei,nedeile, colindulPiþãrãilor din AjunulCrãciunului, o serbarecare îºi are originile înperioadele dacilor sauspovedirea la brad, cândmomârlanul se închinãlângã brad, dupã ce aîngenunchiat, îlîmbrãþiºeazã ºi îºi spunepãcatele; dacã nu gãsescnici un brad în

apropiere, momârlaniipot efectua acest ritual laorice copac, considerân-du-i sacri. De asemenea,înainte de a tãia uncopac, aceºtia se închinãlui ºi îl sãrutã. Cu toateacestea, au fost deschiºicreºtinãrii ºi sunt foarteapropiaþi de bisericã.Muzeul sau casa momâr-lãneascã are douãîncãperi ºi aduce amintede arhitectura dacicã, cuo fundaþie din piatrã,pereþi din bârne de lemn,puse orizontal, izolaþiedin pãmânt galben, bãle-gar de cal ºi paie, pusãpeste nuiele ºi acoperiºdin ºindrilã. Muzeul-casãeste iniþiativa preotuluiOctavian Pãtraºcu,aceasta fiind adusã de pedealurile zonei Livezenidirect în curtea bisericiiSfânta Varvara. Aici auvenit ºi cei din familiaGãlãþãn (nume des întâl-nit printre momârlani)pentru a se ocupa decelãlalt muzeu al momâr-lanilor. În muzeu suntexpuse un rãzboi deþesut, fuse, lãmpi cupetrol, vase din lut sau oladã de zestre. O altãcaracteristicã a momâr-lanilor este invitaþia lanuntã: un membru alcelor douã familii eratrimis sã meargã cãlareprin sat ºi trebuia sã leofere celor invitaþi„plosca de nuntã”, plinãcu þuicã, din care ei tre-buiau sã ia o înghiþiturã

dacã acceptau invitaþia.O altã parte a muzelui oconstituie stâna din lemnde brad nemþesc dinperioada regeluiFerdinand, adusã tot depe munte. Stâna parcãeste o adevãratã maºinãa timpului care duceturiºii cu zeci de ani înurmã, când cojocul,untarul ºi cãldarea suntlucruri obiºnuite. În ceeace priveºte moartea,momârlanii o privescîntr-un fel propriu: dincauzã cã aveau caseledeparte de cimitire,înmormântãrile se fãceauîn curþile caselor. Prinaceastã tradiþie îi lega decasã, refuzând sã ovândã pentru cã rudelelor erau îngropate încimitirul din curte ºi nuvoiau sã le abandoneze ºisã le vândã unor strãini.Un alt obicei este legatde moartea flãcãilor,momârlanii fixând unbrad împodobit lângãmormânt. Pe lângã acestmuzeu mai exista ºi

Muzeul Momârlanuluicare este situat înPetroºani pe stradaSlatinioara unde soþiiElena Mãlinesc ºi Petru

Gãlãþan sunt momârlanidin Livezeni ºi respectivDâlja Mare, sate din jurcare au fost încorporateîn municipiul Petroºani.Au lucrat la minã pânã lapensie, dar au crescut ºianimale, ca momârlanii.Într-o casã de lemn cuarhitecturã tradiþionalãdin curtea casei, au amenajat un muzeu cuobiecte adunate numaidin satele de momârlani,multe de o rarã fru-museþe, despre care potspune cu precizie cum sefolosesc, cãci sunt foartebuni cunoscãtori ai cul-turii locale. Hotãrâþi sãlupte pentru pãstrareatradiþiilor încã vii, orga-nizeazã nedeia de SfinþiiApostoli Petru ºi Pavel ºipleacã cu piþãrãii deCrãciun la urât, prinAsociaþia „Bujor-de-Munte” Petroºani 2009pe care au înfiinþat-o,cãci aceste sãrbãtori îiadunã împreunã pelocalnici, ducând obi-ceiurile vechi în viitor.Momârlanilor le plac obiceiurile comunitare,cãrora le dau o deosebitãamploare. Înmormânta-rea, nunta, nedeia suntsãrbãtori cu sute de

participanþi, mai bine zis,la care participã toþi, cumic, cu mare. Nu e demirare cã Elena Mãlinesca ales sã expunã nuntaîntr-una din cele douãîncãperi ale cãsuþei careadãposteºte Muzeul. Îninteriorul bãtrânesc, încare a pãstrat cu sfinþe-nie obiectele bãtrâneicare le-a lãsat moºtenirecasa, a expus costumede sãrbãtoare astfel încâtsã reprezinte mârâi,naºii, bãtrânii, chemã-torii. Plosca împodobitãcu care sunt invitaþi lanuntã, instantanee de ladiferite nunþi, patulîmpodobit ºi ladã dezestre plinã de obiectetextile: lepedeie cu ciptã,cãpãtâie, ºterguri, prico-iþe, þeprag, pãtureicã,plocad ºi desagi frumosþesuþi, sugerând zestreamiresei, completeazãexpunerea. Pãpuºileîmbrãcate în port, manechine în miniaturã,amintesc de copiii carese amestecã printrenuntaºi. Încãperea adoua este consacratãmuncii. Rãzboiul deþesut, furca de tors,cãmaºa de cânepã ºipodiºoarele cu vase debucãtãrie reprezintã ocu-paþiile feminine. O saricãde cioban expusã, origi-nal, pe un cuier de lemn,împreunã cu obiecte carese gãsesc la stâna, sugereazã ocupaþia prin-cipalã a momârlanilor.

Pe lângã turiºtiiromani sunt foarte mulþituriºti strãini care auînceput sã vinã ºi sãcaute toate aceste lucruricare pentru ei reprezintão oazã de liniºte ºi depuritate sufleteascã.

Monika BACIUMonika BACIU

Foto: Alex BeldeaFoto: Alex Beldea

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 August 20154 Actualitate Actualitate 5

E cologiºtii de la PetroAqua ne invitã sã

trãim un 23 august, cuhaiduci în peºtera Bolii.Este un eveniment ineditla care sunt aºteptaþimembrii trupei Arhaic, iar,în acustica peºterii, vomavea ocazia sã ascultãmmuzicã folk, altfel de cumse întâmpla de obicei într-oastfel de zi, cândva impor-tantã pentru România.

23 august a fost cândva sãrbãtoarea naþionalã aRomâniei, dar în ultimii ani,prea puþini au mai þinut contde ea. Pentru cã a picat într-ozi de duminicã, la Petroºani, înPeºtera Bolii, un grup deecologiºti s-au gândit sã vinãcu ceva inedit. Concertul neaºteaptã într-o acusticã deexcepþie, iar asta a fost probatde-a lungul timpului, de alteevenimente de acelaºi gencare s-au ºinut acolo, submunte. „Este cel de al IV-leaeveniment pe care îlorganizãm la peºteraBolii în acest an, darde data aceasta revinla peºterã, dupã ce aufost anul trecut, membrii trupei Arhaic.Ei sunt aparte în mu-zica folk româneascã,fiind denumiþi haiduciifolkului românesc,întrucât repertoriul loreste strict inspirat debalade haiduceºti, dinfolclorul popular ºi eifolosesc ºi instrumenteadecvate cum sunt cav-

alul, fluierul, toaca ºi multealtele aparte”, a spus OvidiuRizopol, membru Petro AquaPetroºani, unul dintre organizatorii evenimentuluimuzical ºi cultural.

ªi unde altundeva puteaucânta, dacã nu în peºterã? Tot acolo, însã, vom aveaparte ºi de o lansare decarte. „Are loc ºi o lansarede carte a scriitoarei ElaNicolau, membrã aUniunii Scriitorilor dinRomânia”, a mai spusOvidiu Rizopol. Concertulare loc duminicã, de la ora12, iar astfel de eveni-mente sunt apropae uniceîn þara noastrã. Intrarea vafi de 10 lei ºi membriiAsociaþiei Petro Aquamizeazã pe o participarenumeroasã, mai ales cãvremea va fi foarte bunã.

În plus, un altfel de 23 august, la PeºteraBolii, este cea mai potrivitã alegere pentru ozi de duminicã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Strãinii cautã oazele de liniºte ºi tradiþie ale Vãii JiuluiI nteresaþi de istoria ºi de arta

tradiþionalã a zonei. Tot mai mulþituriºti din þarã ºi nu numai, sunt interesaþisã vinã în Valea Jiului pentru a cunoaºteistoria ºi arta popularã a momârlanilor. Suntmulþi dintre aceºtia care aflându-se poatedoar în trecere prin zona noastrã au rãmasîndrãgostiþi de meleagurile Vãii.

23 august, concert cuhaiduci în peºterã

Miner lovit de un bolovan la UricaniU n miner care lucra la frontal,

miercuri seara, a ajuns înstare gravã la Spitalul de Urgenþãdin Petroºani, dupã ce a fost lovit de o rocã ce s-a desprins dintavanul galeriei.

Page 5: CVJ NR. 926 VINERI 21 AUGUST 2015

Omul ajuta lamontarea unuistâlp, când a fostpus la pâmânt derocã ºi acum lideriide sindicat spun cãîi vor suporta eicheltuielile pentrua-ºi achiziona unechipament me-dical de care arenevoie. Bãrbatul de40 de ani a ajuns

cu leziuni puternicela spate, dupã cebucata de materials-a desprins dintavan ºi l-a lovit înplin. A fost scospe targã de mineriicu care se afla subpãmânt ºi apoi afost transportat laSpitalul de Urgenþãdin Petroºani,unde a rãmas

pentru investigaþiiºi diagnostic.

„MinerulFilimon Ion, învârstã de 40 deani, lucra la abatajºi, dupã ce a fãcut

o operaþie de ridicare a uneigrinzi, s-a desprinsun bloc de cãrbunedin front ºi l-asurpins ºi l-a lovitla coloanã. Acumeste internat laSpitalul de Urgenþãdin Petroºani ºi afost diagnosticat cu fisurã la treiinele ale coloaneivertebrale, dar estestabil ºi urmeazã sãi se ia un mulaj ºisã i se comande uncorset cu care vasta o perioadã detimp, pânã la vin-decare”, a declarat

Laszlo Domokoº,lider de sindicat.

Minerul va fiajutat pe toatãperioada internãriide cãtre colegii sãide la sindicatulHuila, sindicat dincare fac parteminerii de la minaUricani. De altfel,întreg costul pro-tezei va fi suportatdin banii sindicatu-lui. „Are nevoieaccidentatul deaproximativ 2.200de lei, pentru aprocura aceaortezã. Îl ajutãm cubanii, pânã laprocurarea ortezei,urmând ca maiapoi suma sã fie

recuperatã, pentrucã noi avem înContractul Colectivde Muncã prinsã oastfel de decontareîn caz de accidentde muncã, iar societatea vadeconta banii”, a mai precizatLaszlo Domokoº.

Acesta este cel de al doileaaccident de muncãîn care câte unangajat de la unadintre unitãþileminiere ale VãiiJiului ajunge în spi-tal, doar în aceastãsãptãmânã. Marþiseara, un alt salvator a ajuns laspital, iar ulterior a fost transportatcu elicopterul laBucureºti, dupã cea fost ars pe 40%din suprafaþa cor-pului, în timp cestingea un incendiula PreparaþiaCoroieºti.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Primii turiºti pe care i-am întâlnit au fost omare familie de off-road-eri care cutrierã þara deani de zile în cãutare desenzaþional dar ºi de isto-ria locurilor unde popo-sesc. Astfel ei au rãmascâteva zile pe proprie-tatea unui momârlan tocmai pentru a

cunoaºte mai bine obi-ceiurile ºi datinile locului.

„Am trecut de maimulte ori prin ValeaJiului dar este pentruprima datã când neoprim pentru câteva zile.Este foarte frumos aici laacest om în curte. Neplace ca totul este foarterustic ºi tot ceea cemâncãm este proaspãtscos din grãdinã. Maimult decât atât amînvãþat sã facem tot felulde obiecte de artizanatcare acasã la noi ºi chiar

în strãinãtate se potvinde cu sute de euro.Aceºti momârlani suntînsã foarte modeºti iartot ceea ce fac ei estedoar pentru decor ºipentru ca oamenii sãvadã ºi sã înveþe artapopularã a zonei.Suntem foarte impre-sionaþi de toatã munca

pe care aceºti oameni odepun în fiecare zi pen-tru ca sã nu le lipseascãnimic de pe mese. Darpoate cel mai interesantlucru pentru noi a fost cãam stat câteva zile lastana cu oile unde nu amavut nici curent ºi niciapã potabilã. Aceºtioameni sunt într-adevãrspeciali în ceea ce fac”,ne spune o turistã dinCluj. Pe lângã toateaceste lucruri turiºtii maisunt interesaþi ºi demuzeele care au fost

create pentru ca turiºtiisã poatã admira tradiþiamomârlanilor. Primul astfel de muzeu este loca-lizat în curtea bisericii Sf.Varvara ºi este deschis deanul trecut. Aici, cei de laDescoperã.ro au întâlnitdoi momârlani autentici,Petru Ititescu ºi PetruOlaru, de 85 ºi 88 deani. Erau îmbrãcaþi înportul popular, hainelelor fiind parcã luate dinmuzeu: cioareci albi,strâmþi, din linã, cãmaºãalbã cu linii subþiri colo-rate, orizontale, brâu latdin piele, opinci dinpiele, cu vârf ascuþit, saucizme, în cazul tinerilor.

Cultura momârlãneascãîncã pãstreazã tradiþiipopulare pãgâne precreº-tine, precum îngropatulmorþilor în curtea casei,nedeile, colindulPiþãrãilor din AjunulCrãciunului, o serbarecare îºi are originile înperioadele dacilor sauspovedirea la brad, cândmomârlanul se închinãlângã brad, dupã ce aîngenunchiat, îlîmbrãþiºeazã ºi îºi spunepãcatele; dacã nu gãsescnici un brad în

apropiere, momârlaniipot efectua acest ritual laorice copac, considerân-du-i sacri. De asemenea,înainte de a tãia uncopac, aceºtia se închinãlui ºi îl sãrutã. Cu toateacestea, au fost deschiºicreºtinãrii ºi sunt foarteapropiaþi de bisericã.Muzeul sau casa momâr-lãneascã are douãîncãperi ºi aduce amintede arhitectura dacicã, cuo fundaþie din piatrã,pereþi din bârne de lemn,puse orizontal, izolaþiedin pãmânt galben, bãle-gar de cal ºi paie, pusãpeste nuiele ºi acoperiºdin ºindrilã. Muzeul-casãeste iniþiativa preotuluiOctavian Pãtraºcu,aceasta fiind adusã de pedealurile zonei Livezenidirect în curtea bisericiiSfânta Varvara. Aici auvenit ºi cei din familiaGãlãþãn (nume des întâl-nit printre momârlani)pentru a se ocupa decelãlalt muzeu al momâr-lanilor. În muzeu suntexpuse un rãzboi deþesut, fuse, lãmpi cupetrol, vase din lut sau oladã de zestre. O altãcaracteristicã a momâr-lanilor este invitaþia lanuntã: un membru alcelor douã familii eratrimis sã meargã cãlareprin sat ºi trebuia sã leofere celor invitaþi„plosca de nuntã”, plinãcu þuicã, din care ei tre-buiau sã ia o înghiþiturã

dacã acceptau invitaþia.O altã parte a muzelui oconstituie stâna din lemnde brad nemþesc dinperioada regeluiFerdinand, adusã tot depe munte. Stâna parcãeste o adevãratã maºinãa timpului care duceturiºii cu zeci de ani înurmã, când cojocul,untarul ºi cãldarea suntlucruri obiºnuite. În ceeace priveºte moartea,momârlanii o privescîntr-un fel propriu: dincauzã cã aveau caseledeparte de cimitire,înmormântãrile se fãceauîn curþile caselor. Prinaceastã tradiþie îi lega decasã, refuzând sã ovândã pentru cã rudelelor erau îngropate încimitirul din curte ºi nuvoiau sã le abandoneze ºisã le vândã unor strãini.Un alt obicei este legatde moartea flãcãilor,momârlanii fixând unbrad împodobit lângãmormânt. Pe lângã acestmuzeu mai exista ºi

Muzeul Momârlanuluicare este situat înPetroºani pe stradaSlatinioara unde soþiiElena Mãlinesc ºi Petru

Gãlãþan sunt momârlanidin Livezeni ºi respectivDâlja Mare, sate din jurcare au fost încorporateîn municipiul Petroºani.Au lucrat la minã pânã lapensie, dar au crescut ºianimale, ca momârlanii.Într-o casã de lemn cuarhitecturã tradiþionalãdin curtea casei, au amenajat un muzeu cuobiecte adunate numaidin satele de momârlani,multe de o rarã fru-museþe, despre care potspune cu precizie cum sefolosesc, cãci sunt foartebuni cunoscãtori ai cul-turii locale. Hotãrâþi sãlupte pentru pãstrareatradiþiilor încã vii, orga-nizeazã nedeia de SfinþiiApostoli Petru ºi Pavel ºipleacã cu piþãrãii deCrãciun la urât, prinAsociaþia „Bujor-de-Munte” Petroºani 2009pe care au înfiinþat-o,cãci aceste sãrbãtori îiadunã împreunã pelocalnici, ducând obi-ceiurile vechi în viitor.Momârlanilor le plac obiceiurile comunitare,cãrora le dau o deosebitãamploare. Înmormânta-rea, nunta, nedeia suntsãrbãtori cu sute de

participanþi, mai bine zis,la care participã toþi, cumic, cu mare. Nu e demirare cã Elena Mãlinesca ales sã expunã nuntaîntr-una din cele douãîncãperi ale cãsuþei careadãposteºte Muzeul. Îninteriorul bãtrânesc, încare a pãstrat cu sfinþe-nie obiectele bãtrâneicare le-a lãsat moºtenirecasa, a expus costumede sãrbãtoare astfel încâtsã reprezinte mârâi,naºii, bãtrânii, chemã-torii. Plosca împodobitãcu care sunt invitaþi lanuntã, instantanee de ladiferite nunþi, patulîmpodobit ºi ladã dezestre plinã de obiectetextile: lepedeie cu ciptã,cãpãtâie, ºterguri, prico-iþe, þeprag, pãtureicã,plocad ºi desagi frumosþesuþi, sugerând zestreamiresei, completeazãexpunerea. Pãpuºileîmbrãcate în port, manechine în miniaturã,amintesc de copiii carese amestecã printrenuntaºi. Încãperea adoua este consacratãmuncii. Rãzboiul deþesut, furca de tors,cãmaºa de cânepã ºipodiºoarele cu vase debucãtãrie reprezintã ocu-paþiile feminine. O saricãde cioban expusã, origi-nal, pe un cuier de lemn,împreunã cu obiecte carese gãsesc la stâna, sugereazã ocupaþia prin-cipalã a momârlanilor.

Pe lângã turiºtiiromani sunt foarte mulþituriºti strãini care auînceput sã vinã ºi sãcaute toate aceste lucruricare pentru ei reprezintão oazã de liniºte ºi depuritate sufleteascã.

Monika BACIUMonika BACIU

Foto: Alex BeldeaFoto: Alex Beldea

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 August 20154 Actualitate Actualitate 5

E cologiºtii de la PetroAqua ne invitã sã

trãim un 23 august, cuhaiduci în peºtera Bolii.Este un eveniment ineditla care sunt aºteptaþimembrii trupei Arhaic, iar,în acustica peºterii, vomavea ocazia sã ascultãmmuzicã folk, altfel de cumse întâmpla de obicei într-oastfel de zi, cândva impor-tantã pentru România.

23 august a fost cândva sãrbãtoarea naþionalã aRomâniei, dar în ultimii ani,prea puþini au mai þinut contde ea. Pentru cã a picat într-ozi de duminicã, la Petroºani, înPeºtera Bolii, un grup deecologiºti s-au gândit sã vinãcu ceva inedit. Concertul neaºteaptã într-o acusticã deexcepþie, iar asta a fost probatde-a lungul timpului, de alteevenimente de acelaºi gencare s-au ºinut acolo, submunte. „Este cel de al IV-leaeveniment pe care îlorganizãm la peºteraBolii în acest an, darde data aceasta revinla peºterã, dupã ce aufost anul trecut, membrii trupei Arhaic.Ei sunt aparte în mu-zica folk româneascã,fiind denumiþi haiduciifolkului românesc,întrucât repertoriul loreste strict inspirat debalade haiduceºti, dinfolclorul popular ºi eifolosesc ºi instrumenteadecvate cum sunt cav-

alul, fluierul, toaca ºi multealtele aparte”, a spus OvidiuRizopol, membru Petro AquaPetroºani, unul dintre organizatorii evenimentuluimuzical ºi cultural.

ªi unde altundeva puteaucânta, dacã nu în peºterã? Tot acolo, însã, vom aveaparte ºi de o lansare decarte. „Are loc ºi o lansarede carte a scriitoarei ElaNicolau, membrã aUniunii Scriitorilor dinRomânia”, a mai spusOvidiu Rizopol. Concertulare loc duminicã, de la ora12, iar astfel de eveni-mente sunt apropae uniceîn þara noastrã. Intrarea vafi de 10 lei ºi membriiAsociaþiei Petro Aquamizeazã pe o participarenumeroasã, mai ales cãvremea va fi foarte bunã.

În plus, un altfel de 23 august, la PeºteraBolii, este cea mai potrivitã alegere pentru ozi de duminicã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Strãinii cautã oazele de liniºte ºi tradiþie ale Vãii JiuluiI nteresaþi de istoria ºi de arta

tradiþionalã a zonei. Tot mai mulþituriºti din þarã ºi nu numai, sunt interesaþisã vinã în Valea Jiului pentru a cunoaºteistoria ºi arta popularã a momârlanilor. Suntmulþi dintre aceºtia care aflându-se poatedoar în trecere prin zona noastrã au rãmasîndrãgostiþi de meleagurile Vãii.

23 august, concert cuhaiduci în peºterã

Miner lovit de un bolovan la UricaniU n miner care lucra la frontal,

miercuri seara, a ajuns înstare gravã la Spitalul de Urgenþãdin Petroºani, dupã ce a fost lovit de o rocã ce s-a desprins dintavanul galeriei.

Page 6: CVJ NR. 926 VINERI 21 AUGUST 2015

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 August 20156 Actualitate

I ndustriaminierã lasã

urme adânci în solul judeþuluiHunedoara. Zoneleindustrializate,odinioarã, contami-neazã solul. Astfel,Guvernul a gândit ostrategie pentrugestionarea siturilorcontaminate dinRomânia.

H unedoara,pe locul 1

Judeþul Hunedoaraeste pe primul loc înceea ce priveºte siturilecontaminate dinRomânia. Conformprimului inventar reali-zat la nivelul anilor2007-2008 de cãtreAgenþia Naþionalãpentru ProtecþiaMediului pe teritoriulRomâniei au fost iden-tificate 1.393 de situricontaminate/potenþialcontaminate. Acesteareprezintã zone în cares-au desfãºurat în principal activitãþi dinindustria minierã ºimetalurgicã, undeprocesarea ºi depozi-tarea deºeurilor s-afãcut fãrã mãsuri pre-ventive, iar impactulcel mai mare asupramediului provine de laiazurile de decantare ºide la haldele de steril,precum ºi de la instala-þiile de prelucrare. Deasemenea, industria

chimicã, prin ansam-blul de combinatechimice, petrochimiceºi fabrici de medica-mente, abandonatesau desfãºurând încãactivitãþi, a constituitun alt sector economiccu impact asupramediului. Siturile contaminate aferenteindustriei petrolierevariazã de la cele maimici (câmpuri deextracþie) la cele mariºi complexe (rafinãriisau instalaþii mari dedepozitare - distribuþiea produselor

petroliere), iar o altãcauzã a apariþiei acestor situri suntdepozitele vechi depesticide, care conþinsubstanþe periculoase.În plus, alte activitãþiindustriale la scarãmare ºi la scarã micã,precum industria deprelucrare a metalelor,depozitele de deºeurimenajere neconforme,siturile militare, indus-tria de prelucrare alemnului, centralele

electrice pe cãrbuneori activitãþi de transport, au afectatsemnificativ mediul.

O mare parte dintreaceste situri sunt com-plexe industriale priva-tizate dupã anul 1990,altele sunt complexeoperaþionale aflate înproprietatea statului(hale feroviare, unitãþiminiere etc.), darexistã ºi situriorfane/abandonate,fãrã proprietari legali.

Inventarul naþionalal Agenþiei Naþionalepentru Protecþia

Mediului a fost actua-lizat în luna noiembrie2013, iar pe bazadatelor obþinute de laautoritãþile publicelocale s-a constatat untotal de 1183 de situripotenþial contaminate,judeþele cu cele maimulte astfel de siturifiind Giurgiu (223),Argeº (111) ºiMaramureº (109).Numãrul de situri con-taminate a înregistratun total de 210, cele

mai afectate judeþefiind Hunedoara ºiCaraº-Severin.Judeþele în care se aflãcele mai puþine zonepoluate sunt Iaºi,Tulcea ºi Satu-Mare.

Strategia îºi propu-ne sã stabileascã liniilede acþiune pentruinvestigarea terenurilorafectate de poluare ºia zonelor limitrofe, învederea stabilirii statu-tului de ”sit contami-nat”, precum ºi amodului de imple-mentare a acþiunilorcorective ºi, ulterior,

de validare a terenuluiremediat. Pe termenscurt, pânã la sfârºitulanului 2015, scopulstrategiei este de atrasa principiile gestionãrii siturilorcontaminate; pe termen mediu, pânã în 2020, strategia îºipropune sã rezolveproblema siturilor con-taminate ce necesitã acþiune urgentã, iar petermen lung, pânã în2050, finalizarea acþiunii.

P oluatorulplãteºte

ConformGuvernului, operatoriieconomici care încalcãnormele de mediu vorfi amendaþi. Principiileaflate la baza strategieiinclud principiul ”poluatorul plãteºte”,care prevede necesi-tatea cadrului legislativºi economic conformcãruia daunele aferen-te trebuie suportate de cei care au cauzatpoluarea, ºi principiulsubsidiaritãþii, careimpune rezolvareaproblemelor la nivelulcare deþine cele maimulte cunoºtinþedespre domeniul încauzã.

Costurile estimativepentru evaluareariscurilor ºi remediereacelor 1.183 de situripotenþial contaminatese ridicã la 7,145 demiliarde de euro, iar încazul celor 210 situricontaminate, la untotal de 1,264 miliardede euro, fonduri ce vorfi asigurate prin acce-

sarea de fonduri structurale UE, prinfinanþare de stat, dar ºiprin finanþãri externeºi investiþii din sectorulprivat.

Acest program afost elaborat în confor-mitate cu angajamen-tul României privindcondiþionalitateaimpusã de ComisiaEuropeanã pentrupregãtirea ºi selectareaproiectelor ce vor fico-finanþate din fon-durile structurale UEpentru exerciþiul finan-ciar 2014-2020, aºacum sunt obiectivelespecifice menþionate înProgramul OperaþionalInfrastructurã Mare2014-2020. Astfel, înurmãtorii ani, StrategiaNaþionalã ºi PlanulNaþional pentruGestionarea SituilorContaminate vafinanþa proiectele deremediere a siturilorcontaminate strict prinintermediul acestuiprogram, fãrã a aducemodificãri ale cheltu-ielilor bugetare.

Monika BACIU Monika BACIU

D N 67Credeschis

traficului rutier.Compania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri Naþionaledin România îiinformeazã pe participanþii la traficasupra factului cãcirculaþia rutierãîntre Rânca ºiObârºia Lotrului afost reluatã.

“Circulaþia rutierã afost redeschisã peacest sector de drumdupã o inspecþie amã-nunþitã efectuatã de

toþi factorii de decizieabilitaþi care la final au încheiat un procesverbal cu urmãtoareleconstatãri: - Semnalizarea verticalã (marcaj axial,marcaj delimitare parte carosbilã) a fostfinalizatã pe întregtronsonul de drum -Semnalizarea verticalã(indicatoare rutiere) afost finalizatã cores-punzãtor în toatepunctele ce impuneauaceastã mãsurã, peîntreg tronsonul dedrum - Parapetul de

protecþie a fost montatpe tot sectorul dedrum aflat în urgenþã1 De asemenea, aumai fost efectuatelucrãri de aducere lanivel a acostamentelor

prin umpluturi cu piatrã concasatã.Menþionãm cã acesttip de lucrãri sunt exe-cutate în mod frecventde CNADNR SA înregie proprie pe toatã

reþeaua de drumurinaþionale pentru asigurarea confortuluiºi siguranþei circu-laþiei”, se aratã într-uncomunicat al CNAD-NR. Circulaþia pe acestsector de drum va fipermisã în intervalul

orar 7.00 – 19.00pentru categoriile deautovehicule cu masãtotalã ² 3,5 tone. Petimpul nopþii circulaþiaeste interzisã din cauzatraseului dificil ºi pen-tru evitarea oricãrorpericole.

Monika BACIUMonika BACIU

Industria, poluatorul mediului

Circulaþie reluatã pe Obârºia Lotrului

Page 7: CVJ NR. 926 VINERI 21 AUGUST 2015

Acesta este cel de aldoilea val de îmbol-nãviri în masã, dupãcel de la începutul verii,când peste 30 deoameni au ajuns la spi-tal, dupã ce au mâncatla un fast food înLupeni. Trãiesc în mizerie, în blocuriinsalubre, cu instalaþiide alimentare cu apãdefecte, ori chiarinexistente, printremuºte ºi ºobolani, oricâini vagabonzi ºi astaa generat o adevãratãepidemie de hepatitã încartierul Dallas dinVulcan. În spitalul deboli infecþioase auajuns zeci de oamenibolnavi ºi, din pãcate,

cei mai mulþi suntcopii. „Noi am avut un numãr de 32 depacienþi, din care, în momentul de faþã,pe secþia de boliinfecþioase, sunt inter-nate 10 persoane, dincare 9 cu vârsta pânãîn 15 ani. Sunt,întradevãr, mulþi”, aspus dr. Cãtãlin Popa,director medical laSpitalul din Vulcan.

De vinã sunt condi-þiile în care trãiesc ºiautoritãþile medicalespun cã vor sesizaautoritãþile ca sã iamãsuri în blocurile dinacest cartier, undeþevile de apã ori nuexistã, ori sunt înfun-

date de dejecþiile altorlocatari. În plus, multefamilii nu au deloc apãcurentã, iar mizeriilesunt peste tot. „S-aufãcut deja ancheteleepidemiologice. Colegiinoºtri de la serviciul deepidemiologie au fost,au analizat problema.Putem sã presupunem,ca ºi incriminatorii,condiþiile de igienã pre-carã de acolo, pentrucã discutãm de hepatitaA. Serviciul de epide-miologie, în urma con-troalelor ºi analizei lor,au stabilit mãsurile cese impun a fi luate în

zona respectivã ”, amai adãugat mediculCãtãlin Popa.

Peste 35 de oameniau ajuns la aceeaºisecþie în luna iunie,dupã ce au consumatproduse de tip fast foodde la un magazin dinLupeni. Acum este unal doilea val de îmbol-nãviri, însã, de aceastãdatã, vorbim de oamenicare au fãcut hepatitãdin cauza mizeriei încare trãiesc. ªi, maigrav, este cã cei maimulþi sunt copii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

“Tuturor celor careajung la mãnãstireaPrislop, ori în zonacelorlalte lãcaºe de cultdin judeþ, precum ºi lamanifestãrile cultural-artistice sau sportive cese desfãºoarã în judeþulHunedoara, pe perioa-da acestui sfârºit desãptãmânã, jandarmiihunedoreni le reco-mandã: sã nu oferesume de bani saubunuri celor care ape-leazã în mod repetat lamila publicului, sã nuachiziþioneze bunuri dela persoane care nudeþin autorizaþie înacest sens, sã respecterecomandãrile fãcutede organizatori sau deforþele de ordine, sãacorde o atenþiesporitã modului depãstrare ºi asigurare abunurilor ºi obiectelorpersonale (genþi,poºete, bagaje, etc.)sau a celor de valoare,sã evite conflictele cualte persoane, respec-tiv sã respecte normelede convieþuire socialã”,spun reprezentanþiiJandarmerieiHunedoara.

De asemenea, jandarmii montani sfãtuiesc persoanelecare aleg sã-ºi petreacãacest sfârºit de sãp-tãmânã în staþiunilemontane din judeþulHunedoara, sã nu seaventureze pe traseeleturistice fãrã echipa-ment adecvat ºi sã seinformeze temeinicasupra itinerariului pro-pus ºi gradului de difi-cultate, sã foloseascãnumai traseele marcateºi sã urmãreascã marcajele de pe traseu,precum ºi sã studiezeprognoza meteo pentru perioada încare doresc sã seaventureze în zonelemontane.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 August 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Pensia a XIII-a,cu norocpentru foºtiiortaciP ensionarii mineri din

Valea Jiului sunt deacord cu a treisprezeceapensie. Un proiect de lege,care ar urma sã fie depusla începutul sesiunii detoamnã, le-ar putea aducepensionarilor a 13-a pensie.

Pensionarii din Valea Jiuluise declarã mulþumiþi de aceastãiniþiativã legislativã.

“Bine cã s-au gândit ºi la noicare avem pensii mici. Nu toþipensionari mineri câºtigã peste1500 de lei aºa cã a 13-a pensie ar fi binevenitã”, spune

Paul David, secretar executiv alLigii Sindicatelor PensionarilorMineri Valea Jiului.

Proiectul de lege vizeazãdoar pensionarii care au o pensie ce nu depãºeºte 1.500de lei lunar. În proiect nu estestabilit foarte clar când s-arputea vira ce-a de-a 13-a pensie. Ar fi douã varianteposibile, ori înainte de sãrbãtorile de iarnã, ori înaintede sãrbãtorile pascale.

Monika BACIUMonika BACIU

Epidemie de hepatitã la VulcanZ eci de oameni au ajuns sã fie inter-

naþi la Spitalul de boli contagioasedin Vulcan din cauzã cã s-au îmbolnãvitde hepatitã. Cei mai mulþi sunt copii ºiadolescenþi ºi de vinã este cãldura ºicondiþiile de mizerie în care trãiesc.

NU DAÞI BANI cerºetorilor!

J andarmii recomandã credincioºilorcare viziteazã mãnãstirea Prislop sau

alte lãcaºe de cult sã nu ofere sume debani cerºetorilor ºi nici sã nu achiziþionezebunuri de la persoane neautorizate.

Page 8: CVJ NR. 926 VINERI 21 AUGUST 2015

D e cinci aniîncoace, Divizia

„B” (Liga a II-a) începefãrã vreo echipã dinValea Jiului! Niciodatãîn istoria fotbaluluiromânesc nu a existatun interval atât de

lung fãrã vreo echipãdin aceastã zonã aþãrii.

Au fost patru echipe –vezi tabelul alãturat – careau adunat 62 de sezoane înDivizia „A”, „cap de serie”fiind Minerul Lupeni, ea

fiind echipa care a spus ultima adio Diviziei „B”, înprimãvara anului 2010.

A fost momentul când aînceput... momentuldegringoladei în tot fotbalulVãii Jiului, ajuns la ora actualã doar cu echipe deLiga a IV-a judeþeanã.

Dintre cele patru fostedivizionare „B”, trei nici numai existã: Minerul Lupeni,F.C. Paroºeni Vulcan ºiMinerul Aninoasa s-au desfiinþat...

U ltimul derby deVale în „B”

21 octombrie 2009 afost ultima oarã când aujucat în „B”, Jiul contraMinerului Lupeni. A învinsJiul cu 2-0 (0-0), marcândA. Antohi (min. 67) ºi M.Gheorghe (min. 81).

Au jucat echipele: Jiul(antrenor Toni Sedecaru):Hotoboc – I. ªerban, Nogo,Pintilii, Scãrlãtescu –Rãduþoiu, M. Gheorghe,Parfenie (min. 46 Cruceru),A. Antohi (min. 88 Val.Stancu) – G. Apetrei, M. Ilie(min. 46 Ciochinã). MinerulLupeni (antr. Petre Gigiu):Ciucã – Cl. Ban, Paºca, AdiCâmpean, Iºfan – G. Luca,Omoduemuke, N. Popescu(min. 71 Gideon), R. Daj(min. 61 R. Cristian) –Catanã (min. 76 Mihalcea),Deaconescu.

E chipele dinValea Jiului în

Divizia „B”

Minerul Lupeni – 30ediþii – 1938-41, 1947-59, 1963-67, 1976-78,1980-81, 1984-86, 2005-2010

Jiul Petroºani – 28ediþii – 1934-37, 1938-1941, 1960-1961, 1962-1966, 1985-1986, 1987-1989, 1991-1996, 1998-2001, 2003-2005, 2007-2010

F.C. Paroºeni Vulcan– 3 ediþii – 1986-1989

Minerul Aninoasa – 1 ediþie – 1947-1948

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 August 20158 Sport

O hartã coloratã a diviziei secunde afotbalului românesc,ne poartã dintr-uncapãt în altul al hãrþii.Dacã au dispãrut

echipele de tradiþie aleacestei ligi, în schimbau proliferat unele dete miri de unde maiscot bani.

Localitãþi precum

Clinceni, Berceni,Baloteºti, Pojorâta, sevor lua la trântã cuRapid, Oþelul Galaþi,Farul, Bacãu, CeahlãulPiatra Neamþ sauGloria Buzãu!

În Seria a 2-a, valorile par maiadunate, acolo chiar ºiMioveniul a mai trecutprin „A”, iar dacã

U.T.A. BD, MetalulReºiþa ºi C.S.M. Rm.Vâlcea sunt asimilatefostelor U.T.A.,C.S.M. Reºiþa sauChimia Rm. Vâlcea,putem spune cã, doarcu excepþia celor de laF.C. Caransebeº ºiªoimii Pâncota ºiUnirea Târlungeni,cam toate cunosc

aerul Diviziei „A”.Dar cine ºtie,

poate cã farmeculacestor echipe micisã dea un cursinteresant compe-tiþiei de Liga a II-a,cã vorba aia, nu ºti de unde sareiepurele.

Sã fie într-unceas bun.

Henþ cu mâna Din Pojorâta la Clinceni,din Pâncota la Târlungeni!

Începând de miercuri,

1 SEPTEMBRIE2015

DOUÃ PAGINI DE

SPORT

ARENAcu o largã paletã de

subiecteCronici, clasamente ºi

comentarii la fotbal (LigileIV ºi V), rugby, handbal,popice etc. Poveºtile

sportului Special IneditInterviuri Memoria

fotografiei Cronica de altãdatã Remember

Dezvãluiri Din presavremii

LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ,

LA MIJLOC DE ZIAR

DOUÃ PAGINI DESPORT

ARENAcu Genu Tuþu

Cum se va juca?

Î n noul sezon care vaîncepe pe 29 august a.c.,

vor lua startul 28 echipe,împãrþite în douã serii a câte14 echipe.

Va fi un sezon regulat tur-retur,cu un total de 26 etape, urmând a sejuca turnee play-off ºi play-out. Înturneul play-off vor juca primele ºaseechipe din clasament, iar locurile 7-12 se vor duela în play-out.

Echipele de pe locurile 13-14 dinfiecare serie vor retrograda direct,iar la finalul play-out-ului, ultimele treiclasate (echivalentul locurilor 9-12)vor retrograda direct.

În plus, ocupantele locurilor 3 în play-out-ul celor douã serii(echivalentul locului 9), vor disputa unmeci de baraj, în urma cãruia învinsava retrograda în Liga a III-a.

Aºadar, vor retrograda în Liga a III-a un numãr de 11 echipe.

Vor promova câºtigãtoareleturneelor play-off, iar locul 2 dinfiecare serie va disputa un joc debaraj în douã manºe (tur-retur),învingãtoarea urmând a se duela cuocupanta locului 12 din Liga I,pentrustabilirea ultimei echipe care va juca

în primul eºalon în ediþia 2016-2017.O noutate de ultimã orã este faptul

cã toate echipele ce vor juca în play-out ºi play-off vor continua doarcu jumãtate din punctele obþinute încele 26 etape ale sezonului regulat. Înmeciurile disputate cu echipele clasatepe locurile 1-12.

Campionatul Ligii a II-a va începepe 29 august a.c.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

SERIA I: Rapid Bucureºti, FCOþelul, FC Ceahlãul, AcademicaClinceni, Gloria Buzãu, ASC Bacãu,Rapid CFR Suceava, Dacia UnireaBrãila, FCM Dorohoi, CS Baloteºti,ACS Berceni, Farul Constanþa,Bucovina Pojorâta, Dunãrea Cãlãraºi;

Seria I, Etapa 1Bucovina Pojorâta - Gloria BuzãuDacia U. Brãila - Rapid CFR SuceavaDunãrea Cãlãraºi - SC BacãuAcademica Clinceni - Oþelul GalaþiFCM Dorohoi - ACS BerceniRapid Bucureºti - CS BaloteºtiCeahlãul P. Neamþ - Farul Constanþa

SERIA A II-A: Gaz Metan Mediaº, FCBraºov, Universitatea Cluj, CS Mioveni,Metalul Reºiþa, Unirea Tãrlungeni,Olimpia Satu Mare, CSM RâmnicuVâlcea, FC Caransebeº, ªoimii Pâncota,FC Bihor Oradea, Chindia Târgoviºte,UTA Bãtrâna Doamnã, FCM Baia Mare

Seria a II-a, Etapa 1Unirea Tãrlungeni - ªoimii PâncotaUTA B. D. - Gaz Metan MediaºChindia Târgoviºte - Univ. ClujFC Bihor - CS MioveniMetalul Reºiþa - Olimpia Satu MareFC Caransebeº - CSM Rm. VâlceaFCM Baia Mare - FC Braºov

LIGA A II-A

„B”-ul începe. Fãrã noi...

Fazã la poarta lupeneanã a lui Ciucã, în partida Jiul Petroºani - Minerul Lupeni 2-0, în octombrie 2009